RRVISTR HIPERBORREEA REVI: ANUL I Nr. 10 © 2012‘www. revistahiperboreea.com CERCETARE ARHEOLOGICA ASUPRA CETATILOR MEDIEVALE DIN LEM) PAMANT SI PIATRA Catalina — Alexandra Gheorghe Facultatea de Litere Master ,Modele de comunicare si relatii publice” Esmail: catalinaghe@yahoo.com Abstract. Medieval fortification always attracted many curios people, people fascinated by legends and mysteries. In Romania, especially in Transilvania, there are many fortresses, most of them unknown for common people. There are three types of fortresses: stone, wood and clay, most of them containing important components of defense against the enemies. It’s essential to know that most of these fortified settlements were important and populated centers, with an intense economic life, who had seen a great development in the following centuries. Keywords: arhitecture, fortress, fortification, medieval, Transilvania, Moldova Arhitectura moderna incearca si acapareze tot spafiul existent, s4 construiasca institutii, clidiri sau blocuri cit mai inalte, mai maiestuoase, din sticl& si grinzi de metal. Construetiile clasice, tradifionale, par a palii in fafa acestor monstrii gigan{i, dar odata ou ele paleste si frummsefea Cetajile au stamit intotdeaua interes, atat cercetitorilor eat si oamenilor obisnuii Legendele si misterul care le inconjuran le-au facut si mai interesante. Ea reprezintA o constructie de aparare cu ziduri masive. Multe nu au rezistat, dar ined dainuie fundatia lor, iar unele nici mu au fost cercetate, ,.PAnd in 1975, numai in Transilvania, erau identificate in teren aproximativ 500 de cetati de pamént dintre care nici o zecime nu erau cercetate atunci”®”. Preocuparea de fortificare a ayezirilor eu sanjuri de aparare a cetitilor gi a altor intarituri au insojit societatea umani ined din Neoliticul mijlociu., pana in secolul al XVIl-lea. Evul mediu a fost ultima faz de folosire in spatiul extra-carpatin, de cétre roméni a cetafilor lor. Mai multe veacuri s-an folosit, pentru ridicarea unei cetafi san a altor genuri de fortificatii, materiale ca: pamant, lemn, piatra, cdrimida, mortar, puse in lueru prin tehnici si metode mereu imbunatafite, mereu in dezvoltare, in acelasi timp cu perfectionarea mijloacelor de atac sau aparare a acestor puncte de refugiu si rezisten{. Dac& aplicam criteriul cronologic, ajungem la o ,,succesiune a celor mai importante elemente defensive de 1a mijlocul secolului al XIV-lea, pina la mijlocul secohului al XVHea: valul de pamént cu sau fara palisada; zidul de piatra; turnul izolat, protejat de terasa superioara; turnul de flancare, inzestrat cu deschideri pentru tragere; bastea destinatA pieselor de © st. Ferenczi, ,Citeva consideratii asupra problemelor cetifilor de pimiut din Transilvania si din pistile smirainase", in Apulum, V, 1975, p. 115 ~ 126‘www. revistahiperboreea.com artilerie” Cea mai clementara forma de fortificatie medievala din piatra, numit si nucleul principal de rezistenti, fiind tunmul izolat. De elementele defensive depind sistemele defensive, care au fost recunoscute cinci la numér — ,sistemul parietal, unde zidul, valul sau palisada, constituie principalul element, iar metoda utilizata este cea frontal’ orizontala; — sistemml sinos, unde zidul, valul sau palisada constituie prineipalul element, iar metodele utilizate sunt cea orizontala gi cea ,a clestilor™; — sistemul de tummuri izolate, unde elementele defeusive principale sunt turnurile izolate si zidutile, valul sau palisada, iar metodele utilizate sunt cea orizontala si frontal vertical; — sistemul de turnuri de flancare, unde elementele defensive principale sunt turnurile si zidurile adiacente, iar metoda utilizati este cea ,a flancuriler”; — sistem] de bastei, care se bazeazi pe aceleagi principii ca si sistemml precedent, fiind inzestrat cu un nou element defensiv: bastea”™”, Prin secolele XIV — XV, Europa medievala, in mare parte, isi incheiase actiune de fortificare a localitajilor urbane, iar una dintre cele mai importante componente de aparare este mobilarea strazilor, eu construcfii care inlocuiesc lemnul eu piatra sau cArimida. Construirea fortului continua, fiind © caracteristied a oraselor medievale. Orasele romanesti sunt intr-o continua dezvoltare si perfectionare in aceasta perioada. Bucuresti este si el ,pomenit in 1538 printre cele trei cetiti de piatra ale Tarii Romanesti, impreund cu Térgoviste si Poenari”®. Fortificatiile de care am amintit puteau fi permanente san ocazionale, in functie de durabilitatea cotifilor, iar aceasta durabilitate era determinats de materialul din care an fost construite, astfel vem dows tipuri de cetafi: din pamant si lem si din piatra Cercetarea cetifilor din pamint si lemn este necesara pentru cunoasterea societafii care s- a dezvoltat la nord de Carpati pang la inceputul evului mediu, Coustituie cel mai vechi si mai rispindit tip de constucfie, in special in secolele VI ~ XL Sunt fieevente in Moldova, Transilvania, mai rare in Tara Roméneasc& si Dobrogea. Din Transilvania sunt mentionate diferite construcfii ca fortificafiile voievodatelor Menumorut in Crigana, a Ini Glad in Banat gia lui Gelu in partea centrala gi de nord, de caitre Anonymus. S-au mai descoperit la Pianul de jos, Laz, Daia, Agnita, Barlad, unde predomina planul circular, Aceste puncte de sprijin militar au in componenti: sanfurile gi valurile de aparare, completate adesea cu palisade cu sau fara tumuri de Jemn, Ele s-an dovedit rezistente mai ales la izbire si intemperii Concepute ca amenajari temporare, nu se impuneau tehnici speciale sau dificile de constmire, erau rezistente, insi dusmanul lor era focul, care a distms majoritatea palisadelor cereetate. Cel mai simplu element era valul de pamént fara palisada. Era ridicat prin depunerea intr-o forma adecvaté a paméntului scos din sant sau adus din alté parte”, Din cauza * Mariana Slapac, Cetaji medievale din Moldova. Mylocul secolulut al XVI-lea ~ Myjlocul secolului al XV-lea, Ed ARC, Chisindu, 2004, p. 34 © Mariana Slapac, op cit, p. 37. © Teodor O.Gheorghiu, Arhitectura medievala de aparare din Roménia, Ed. Tehnic’, Bucuresti, 1985.p. 146. © Gheorghe Anghel, Cetéti medievale din Transilvania, Ed. Meriade, Bucuresti, 1972, p. 12.‘www. revistahiperboreea.com instabilitafii pe care o avea, ummAtorul pas batatorirea si udarea cu apa a straturilor depuse. Latura interioara fiind apoi fixata cu iarba verde, iar latura exterioara foarte inclinatd, pentru a fi greu accesibila inamicilor atingea de obicei intre 11 si 13 metti inaltime. Valurile ou palisads devin mai complicate in fazele ulterioare, datorita modernizarii, La Dabaca intalnim in val o palisada formata din bame asezate orizontal si sprijinite din loc in loc de stalpi verticali...Prinderea bamelor se executa cu ajutorul unor taieturi de cepuri si bucle la ambele capete””’. Santurile puteau atinge $i 28 de metri latime (de exemplu la situl Biharea), dimensiunea medie fiind de 8 — 10 metri lajime (cum regiisim la cetiile Laz i Pianul de Jos, Témava ori Archita); erau spate in forma de albie, cu maluri intarite pentru a preveni suxparea lor, uneori umplute cu apa. Marea cetate a Turdei de la Moldovenesti, enorma ca intindere, datata in secolele TV- XII, prezinti un plan de sipituri axat, grosimea valului fiind de 9 metti, deasupra avind 0 platforma de lemn sustinuté de stalpi, barnele transversale, completindu-se cu santul si zidul de piatrd, unele din ele ridicate in campaniile 1951 — 1954. Un element important al cetatilor de pimént il constituie porfile. Ele aveau dotéri suplimentare care puteaw fi tum sau tumuri de piatra, ori alte ganfuri, Cercetari aménunfite s-au realizat destul de tarziu, Porfile erau construite din lemn, ori in piatra, cu stilpi grosi. Fafa era_protejaté cu armaturi de lemn sau cu pari infipti in pamént. Zidul de piatra, apart in ultimele faze de constructic, prezinti o tehnica deosebita fat de cele ale cetatilor din secolul XIII. La cetatea de la Turda, se observa 0 asemnare cu tehnica zidului dacic, iar cea de la Dabaca cuprinde un zid gros de 3-4 metri, ,din blocuri de forma paralelipipedied, fasonate si legate intre ele cu var stins pe loe, iar emplectonul este format din pietre sfaramate si nisip””’ Lucritile de amenajare a intiriturilor cetétilor de pamant si lemn, s-a practicat pana tarzin, in secolul al XVI-lea, cunoscute si sub mumele de palaned. Ele eran realizate en prilejul iminenjei, sau a declansirii unui rizboi. ,O putemicd palancd completa sistemul defensi reintarit in timpnl rézboinlui dus de Mihai Vitezul, in 1595, find sugerata si in litografia care infitigeazé asedierea garnizoanei otomane formata din 2000 de luptitori...Urmele unei fortirete din lemn si pamant s-au cercetat arheologic la mndstirea Sfainid Troifa ””, Cele mai multe dinte aceste asezari fortificate exau centre importante si populate, cu o intensi viaféi economic’; au cunoscut 0 mare dezvoltare in epocile urmatoare, suxprinse de o continuitate de viafa gi cultura romaneasca. Este de refinut c& fortificafiile din lenm nu sunt specifice mumai spajiului locuit de romani. Ele an atins faza maxima de utilizare, in spatiul nostra, si de asemenea nm an disparut dintr-o dat, cu au continuat sa existe pana tarziu, chiar daca au loc inlocuite cu cetttile din piatra. Marea lovitura a venit odati cu nfvalirea tatari din 1241, care a dovedit neputinta fortificafilor din pamént si lenm. Construcfiile distruse vor fi reficute din materiale durabile, astfel se vor ridica cetafile din piatra. ,Studiind evolujia arheologiei medievale, se constata ca acestea cu fost printre primele obiective investigate, rimanind pretutindeni in atentia °° Ipiddem, p. 13 © Gheorghe Anghel, op.cit., p. 16 ” Panait I Panait, Arheologie medievala roma, Ed. Ovidius Universitz Press, Constanta, 2004, p. 193 ~ 194.‘www. revistahiperboreea.com a8 cercetatorilor Aici regisim cele mai importante Chilia, Cetatea Alba, Dambovifei, Hateg, Rucar, Scheia etc Aparitia si inceputul dezvoltarii cetitilor din piatra se afirma prin secolele XII — XIIL Cele mai vechi din Transilvania sunt considerate a fi situate ,,intre valea Muresulni si cea a Cibinului, la Sebesel, Sasciori, Orlat, Jina, Tilisca, Rasinari”™'. incercarea de a stabili o tipologie a construcfiilor, este destul de greu, pentru ca acestea nu sau incadrat intr-un tipar ca cele din pAamant si lemn, ci au fost realizate dupa bunul plac al arhitectului sau a nobilului. Pana in secolul al XIll-lea, fortificafiile de piatré din Transilvania mi sunt amintite in documente, datirile ficute pana in 1972 find pe baza simplelor cercetari de suprafafa si mai putin pe sapaturi arheologice”* La cetatea Tetina se poate observa cel mai simplu tip de fortificatie de piatra: cel aledtuit dintram donjon de piatré imprejmuit de un val de pimént cu sant exterior sec. Mai avansat este cel cu donjon integrat in incinta de zid, exemple fiind cetatea Hotin, fortul Cetitii de Scaun de la Suceava, fortul cetifii Albe si al Chiliei. Unmeaza cel cu ziduri de pia’ intarit eu tumuri de flaneare, O inovatie este cel cu tumnuri de artilerie si bastei, ele find adaptate cu arme de foe, perfectionate”*. © categorie de fortificatii mai evoluate o constitnie cetafile care pe lang’ donjon, au primit o curtina, tot din piatra. Cea mai mare parte a cetatilor din secolele XT — XIV se caracterizeazi prin aceste dowd elemente esentiale. Ummarind planul dupa care au fost clidite cotifile identifica dona tipuri — cele de plan compact, de dimensiuni reduse, eu latura mai mici de 60 metri (forturile cetafilor Neamt, Chilia, Cetatea Alba); — cele de plan dezvoltat, de dimensiuni mari, eu configuratia planului mai complicata. © caracteristies vitala tuturor cetajilor era efortul constant de a oferii stabilitate si durebilitate construcfiilor, posibil datorita particularitaii reliefului (care au impus solufii originale ale fundafiilor), componenta zidurilor cit mai uniforma, tehnicii de constructie, materialelor folosite (carimida, piatrd arsi de var, lemn, canale). Multe cladiri si incaperi interioare erau tencnite si date cu var ori impodobite cu pictur murals. Toate aceste Inerari eran supravegheate de reprezentantii puterii centrale, pentru ca treaba sa mearga bine. Informatii ifine existi insi despre lneritorii si mesterii medievali responsabili de Iuerari, In structura fortificafiilor se disting, dowd categorii de elemente componente: — cele interioare, care tin de organizarea cotitii si de dotare ei cu constructii gi instalatii necesare pentru o rezistenta indelungata — cele exterioare, menite si bareze drumul atacatorilor spre cetate Din punet de vedere functional, elementele componente ale cetiilor de piatra pot fi clasate in felul urmator — dispozitive de observare interesante cetdti: Suceava, Neamt, © sbidem, p. 199, ™ Gheorghe Anghel, op cit. p. 24 ° Gheorghe Anghel, op.cit.,p. 25. "© Mariana $lapae, op.cit., p. 112.‘www. revistahiperboreea.com — dispozitive de aparare (turnusi, turnusi de artilerie, bastioane de tip tum, bastee, terase si platforme pentru artilerie, ziduri, sanfuri) — dispozitive auxiliare (locuinte, spatii administrative, lcaguri de cult, anexe, alteley”””. Ziducile fortificate constituie componente importante ale obieetivelor de apirare. In componenfa lor intra fimdatia, masa de zidarie si coronamentul. Forma lor depinde in mare masura de specificitate sohtiui. Pot fi amplificate cu contraforturi drepte. Ele sunt de trei foluri inconjuritoare, care inchid teritoriul de o deosebita importanfa strategic’; — deacces, strapunse de porti sau poterne, protejate de turnuri invecinate, — de blocare, care nu participa direct la fortificare, menirea lor find de a bara drumul atacanfilor (zidul-scut )*"*. Cetatea Bologa, se compune in dona turnuri, unul situat pe nord-est, de dimensinni mai mari, iar celalalt pe nord-vest. Zidurile de incinté se desfigoara in jurul acestor dona turnuri $i sunt prevazute cu inedperi Dobrogea a cunoscut, pentmn secolele IX-XI, cele mai puternice fortificatii de zid, din spafiul roménese. Sistemul lor de aparare se completa cu lnerari de pamént si lemm, sub forma de sanfuri, valuri, castre, Noul tip de fortificatie medievala ridicati din piatra, va fi adus odata cu prezena cavalerilor teutoni, la inceputul secolului XII, atribuindu-le cetiti ca: Feldioara, Crizbav, Cetatea Crucii. .,SApaturile arheologice de la Feldioara au confirmat datarea in secolului XIII a zidului de incinti, facut din piatrd, gros de 1,9 metri, Coleetivul de cercetare condus de dr Radu Popa a folosit sistemul clasic cu sectiuni si casete””. Cetatea de Ia Severin, este recunoscuti ca fiind cea mai importants cetate de piatra dundrean’, din secolele XI-XVI, ridieata in apropierea vestigiilor castrului Drobeta. Cele dintai andsuri de prezervari au fost realizate prin ani 1867-1868, cu ocazia construirii liniei ferate, devenind unul dintre cele mai mari santiere de cercetare atheologic’. Cea mai bine pistratd este cetatea de Colt, inifial adapostind familia enezilor Candea, Turul-locuinfa are latura de 7,5 metti si zidul gros de 1,7-1,8 metri, de forma patrata, care capata in urmatorii ani dotari defensive, devenind cea mai bine fortificata constmuctie defensiva eneazi, Cetatea Turmn, plasatt pe virsarea Oltului, are un nucleu de forma circulars, din blocuri de piatra si earamida, cu 0 grosime de 3 metri, consolidat eu tiranti, diametrul exterior atingéind 17.4 metni, A fost investigata arheologic in anul 1936 de citre Grigore Floresen si continuat de Ghe. L. Cantacuzino in campaniile din 1978-1981 Amplasatd la gura de varsare a raului Nistru in Marea NeagrA, intr-un loc de important& strategic’, Cetatea Alba a fost atestata arheologie inca din antichitate. Astizi, este un orag raionul omonim din regiunea istorie’ Bugeac, in Ucraina de astazi (regiunea Odesa). In secolul V1 ie.n. in locurile descoperite de greci se afla colonia Tyras, 0 cotate-polis greceasci i greco- roman suprapusd dup’ unii cercetitori pe cetatea medieval succesiv bizantind, genovezs, 7 Ipiddem, p. 245, ° Ibidem, p. 252. ” Cronica cercetisilos asheologice efectuate in 1991", in S.CLV-A.,4, tom 43, 1992, p. 435,‘www. revistahiperboreea.com tatéreascd, ofomand, ruseascd, romancasca, ,,Situl arheologic Cetatea Alba se compune din trei mati pirfi: Citadela, zidita pe acropola staneii, vatra urbana si zona portuara. Fiecare dintre acestea sunt inconjurate si delimitate de zidusi putemice, completate cu tumuri rotunde, patmnlatere, triunghiulare, octogonale, bastioane, sanfuri si valuri, unul dintre ele obfinut din pietre si pamént batut, lat de 4-6 metri”®*. Cel mai spectaculos este citadela, de forma patrata, cu unghinri completate cu tummuri cilindrice. Acesta era aparat cu incinta proprie. Dupi investigajii cercetatorii au ajuns la coneluzia ca primele douii sisteme medievale de apirare s-au realizat in secolul XV sub presiune otomana, Santierul a scos la iveala un inventar bogat si divers, in care se reflecté rolul marelui port in vehicularea bunurilor. In wma tuturor adaugirilor suferite suprafata cetitii ajunge sA msoare aproximativ 9 hectare. Privind din ansamblu, Cetatea Alba reprezinti cea mai mare si mai bine intizith fortificatie defensiva din Moldova medievalé, un vechi monument de arhitecturA ce impresioneaza att prin dimensiune si expresivitate, cat si pentru locului ales. Bibliografie Anghel Gheorghe, Cerdi medievale din Transilvania, Ed. Meriade, Bucuresti, 1972. Chihaia Pavel, Din cetdtile de scaun ale Tarii Romdnesti, Ed. Meridian, Bucuresti, 1974 Gheorghin Teodor 0., Arhitectura medievalé de apérare din Roménia, Ed. Tehniea, Bucuresti, 1985. Husar Alexandnu, Dincolo de ruine..., Ed, Tineretului, Bucuresti, 1959. Panait I. Panait, Arheologie medievald romdnd, Ed. Ovidius Universitz Press, Constanta, 2004. Slapac Marina, Cetatea Alba. Studin de arhitecturé medieval militard, Ed.ARC, Chisinau, 1998. Idem, Ceraji medievale din Moldova. Mijlocul secolului al XVI-lea — Mijlocul secolului al XVElea, Ed. ARC, Chisinau, 2004, © Panait I Panait, op.cit, pg. 227‘www. revistahiperboreea.com Anexa 1. Glosar de termeni Albie ~ Portiune a unei vai, acoperita permanent sau temporar cu apa. Arméturi = Totalitatea barelor metalice si lemnoase prinse intre ele care intaresc o constructie. Bastea = Masiv de pamént; trangee, redut Cepuri = Proeminen{a prismatica sau cilindricd fasonata la capatul unei piese de lemn, cu care aceasta ummeazi a fi imbucata in alti piesa Curtind = Portiune de zid care uneste flancurile a doua bastioane. Donjon Turnul principal, cel mai bine fortificat al nnui castel medieval. Enmplecton = clement athitectonie constand dintr-o umpluturd a zidului din piatra brut, legata cu pamént sau cu var Fasona= A face si capete (prin preluerare) o anumité forma; a modela, Palisade = Element de fortficatie, folosit in amenajarile defensive mai vechi, aleatuit din pari grosi si lungi batufi in pamént, legafi intre ei cu scindwi, frimghii si avénd intre spafii impletituri de nuiele, maracini, sarmA ghimpata Palancé = Sistem de fortificare a unui deal sau a unei suprafefe restranse eu trunchiuri de copac infipte unele lang’ altele si prevazute cu porti. Poterne = Poarta secreta a fortificatiilor castelelor care didea spre santul imprejmuitor, galerie, Tirant = Element de constructie confectionat din cabluri, languri, bare de ojel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forte de intindere. Turnuri de flancare = Turnuri de apdrare, sprijinire, protejare.‘www. revistahiperboreea.com Anexa 2. Lista ilustrafiilor Fig.1 Cetatea Alba‘www revistahiperboreea.com Fig, 3 Cetatea Rasnov