Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apartanenţa Depresiunii Colinare a Transilvaniei la arcul carpatic este atestată de fundamentul acesteia, care
este alcătuit din roci asemănătoare Carpaţilor, fiind în realitate o regiune mai coborâtă a acestora, care a
fost umplută cu sedimente; pe acestea a fost sculptat relieful colinar actual.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este bine delimitată spre est, sud şi vest de cele trei ramuri
carpatice, dar are o deschidere mai largă spre nord-vest, pe Valea Someşului (unde Carpaţii Orientali
vin în contact cu terminaţiile nordice ale Munţilor Apuseni).
Relieful este dezvoltat pe roci moi (argile, gresii) şi este supus unei evoluţii continue; în unele locuri apar
structuri pe sare. Există diferenţe între regiunile marginale, apropiate munţilor şi partea centrală.
– în partea de est: Dealurile Bistriţei şi Subcarpaţii Transilvaniei;
– în partea de sud: Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Sibiului;
– în partea
https://www.gimnaziu.info/depresiunea-colinara-a-transilvaniei-podisul-transilvaniei 1/2
22.11.2022, 09:06 Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul Transilvaniei
Podişul Transilvaniei
Partea centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei poartă denumirea de Podişul Transilvaniei şi are
aspecte diferite faţă de zonele marginale: relieful este format din dealuri mai domoale care îi dau aspect
de podiş, rocile au o structură boltită, iar datorită predominanţei unor roci moi (argiloase) se produc
frecvent alunecări de teren.
– în partea centrală: Câmpia Transilvaniei;
– în partea de sud: Podişul Târnavelor.
Câmpia Transilvaniei
Câmpia Transilvaniei are un aspect deluros şi altitudini caracteristice dealurilor (400-600
m), dar datorită utilizării agricole se numeşte „câmpie”.
https://www.gimnaziu.info/depresiunea-colinara-a-transilvaniei-podisul-transilvaniei 2/2