CAPITOLUL I BUGETELE LOCALE: CONCEPT, FUNCT, STRUCTURA SLROL 1.1. Conceptul de buget local si locul siu in eadrul finantelor publice locale Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societifi este necesara constituirea unor importante fonduri binesti la dispozitia autoritiilor publice. Aceste fonduri se formeazi pe seama unei parti din produsul intem brut si sunt utilizate pentru finanjarea nevoilor sociale atat de interes national cat si local. Fondurile la care ne referim se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumparare de la diverse persoane fizice si juridice la dispovitia organelor administratiei de stat, centrale gi locale.’ in procesul procurarii si repartizirii resurselor de care au nevoie autorititile administrative de la nivel local pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor lor, se nase anumite relatii de natura economica in legituri cu repartizarea unei pirti din produsul inter brut intre autoritatile publice gi ferite categori je. Aceste relat sul de mobilizare si repartizare a resurselor necesare autoritatilor administratiei publice locale, in forma baneased, sunt relatii financiare ce poarti denumirea de finante publice locale. in toate oranduirile social-economice in care au existat, finantele publice locale au purtat amprenta conditiilor economice, politice gi sociale in care s-a realizat procesul constituirii si repartizarii fondurilor financiare. in conceptia moderna finantele Publice locale constituie® activitatea administratilor locale in calitatea lor de utilizatoare a. unor tehnici speciale financiare, cum ar fi: bugetul, taxele, impozitele, alocatille, cheltuielile, imprumuturile, ete. Finanfele publice locale sunt o parte component& a finantelor publice alaturi de finantele Publice ale administratiei centrale de stat, care exprima resurse binesti 1a nivelul unitafilor administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerinfe colective reprezentate de invatamant, cultura, asistenta sociala, servicii publice, dezvoltare. Locul si rolul deosebit pe care il au finanjele publice locale in economia unei tari a fost confirmat, de-a lungul timpului, de realitatile economice, intrucdt ele sunt baza si catalizatorul autonomic si dezvoltarii comunitatilor locale. in sfera finan{elor publice locale se incadreaza bugetele locale, finanfele institutilor publice locale si alte resurse financiare mobilizate si utilizate de catre autoritatile administratiei publice locale, Partea principal a finanjelor publice locale o reprezinti bugetul local pe care legea’ il defineste ca fiind documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitifilor administrativ-teritoriale. in literatura de specialitate* bugetul local este definit ca find ,,relafiile financiare corespunzatoare cheltuielilor pentru actiuni specifice colectivitatilor locale, respectiv celor aferente formarii veniturilor proprii sau sumelor ce se primese de la bugetul superior (de stat sau cel al judetului respectiv)”. Ele se intocmese de unitatile administrativ teritoriale in conditii de autonomie si reprezinta instrumente de planificare si conducere a act financiare a acestora’. lulian Vacarel si colab., Finanfe publice, Editura Didactic si Pedagogica, Bucuresti 2006, pp. 56-57 Maurice Duverger, Finances publiques, Presses Universitaires de France, Pars, 1978, p. 31-38 » Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicata in M. OF.,Partea I, nr. 618 din 1807/2006, art2, pet. 7 * Gheorghe Filip, Finanze publice, Editura Junimea, lai, 2002, p. 316 * Gabriel Popeang, Management finanyelor public locale, Editura Expert, Bucuresti, 2002, p.111 1Bugetele locale, in calitate de parte principala a finanfelor locale reflecta cerintele de resurse financiare necesare realizarii actiunilor sociale, culturale, economice, serviciilor publice si dezvoltare din competenta autoritatilor administratiei publice, preeum si modul de procurare a resurselor financiare din cursul unui exercifiu financiar® Venituri ordinare Bugetul de stat Autoritai “Transferusi executive din venturi Impozit pe profit Cote defaleate Servieii publice locale Impozitegitaxe locale de in persoane fivice BUGETUL LOCAL AL eon UNITATIT ADMINISTRATIV- TERITORIALE social-culturale Impozite sitaxe locale de Ia persoune juridice Venituri nefiscale Venituti din capital Inprumuturi Actiuni Alte venitur Banci Pioja de capital Fig. nr. 1. Intrarile si iegirile de resurse banesti la si din bugetele locale Bugetul local poate fi interpretat in urmétoarele ipostaze:” 4) Bugetul local este un act juridie normativ in care se prevad si se aproba prin hotarire a lui local sau judefean veniturile publice, adie& sursele banesti ale unitayilor administrativ- teritoriale gi cheltuielile anuale (destinatia veniturilor) ale unitatilor administrativ-teritoriale sau ale institutiilor publice de interes local Privit ea act normativ bugetul public local este, in primul rand, act de previziune care indica sub forma unui tablou evaluativ si comparativ resursele banesti ale unitaqii administrativ-teritoriale sau ale institutiilor publice de interes local si destinafia acestora sub forma cheltuielilor. in al doilea rnd bugetul local este un act de autorizare prin care puterea executiva (primarul/presedintele consiliului judefean) este imputemicit de puterea deliberativa (consiliul local/judejean) st cheltuiase: perceapa veniturile potrivit prevederilor legale. in fine, din aceasta perspectiva, bugetul local este un act anual, respectiv anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile si cheltuielile bugetare, precum si perioada in care se realizeaz’ execuia indicatorilor bugetari (a veniturilor si cheltuielilor) 'b) Bugetul public local este instrument de politics economica. Prin bugetul local se stabilesc, pe baza unor optiuni de ordin economic, politic, social, financiar att veniturile, cat si cheltuielile. Veniturile reflect politica fiseala propriu-zist, care di raspuns la intrebarile: ce rol joaca impozitele si taxele pe plan economic si social, pe seama cui se repartizeaza sarcina fiscala, * Gheorghe M. Voinea, Fimanele publice locale st administrarea lor effcents, Editura Economic’, Bucuresti, 2011, p. 3 ” Vasile Tabars, Finanjele publice si controlul financiar in administratia publict locald, Ed. C. H. Beek, Bucuresti 2009, p.20care din categoriile de impozit trebuie sa aiba cel mai mare randament? De asemenea, cheltuielile prevazute in buget reflecta opfiunile economice si politice ale consiliilor locale/judejene. ©) Bugetul public local este un sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor financiare locale (impovite, taxe, contributii $i alte venituri publice) — intrari, pe de o parte, si de repartizarea acestora, pe de alta parte — iesir Bugetele locale asiguri dimensionarea cheltuielilor in limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea initiativei locale, afirmarea autonomiei locale si exercitarea controlului asupra tilizarit fondurilor locale. Bugetul local reprezinta instrumentul principal al autoritatilor administratiei publice locale in vederea selectarii prioritatilor de finanjare in raport de strategiile de dezvoltare economico- sociala ale localititilor. Fundamentarea prioritagilor i optiunilor privind actiunile social culturale, economice, servicile publice care urmeazt si se finanfeze din bugetul local, precum si masurile necesare in vederea incasarii veniturilor se realizeaza in procesul elaboratii si adoptarii bugetului local, Bugetul local constituie instrumentul de asigurare a autonomiei decizionale a autoritatilor administratiei publice locale, de valorificare eficienta a resurselor locale si de imbunatatire a utilizirii fondurilor locale’. De asemenea bugetele locale reprezinti o componenta distinct si autonoma tn cadrul bugetului general consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administratiei centrale de stat. in acest sens Constitutia Romaniei prevede c& ,bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judefelor”.” Interrelatiile care apar intre bugetul local si bugetul de stat se remarea ined din faza de elaborare a proiectului de buget local prin faptul ci Ministerul Finantelor Publice transmite anual Directiilor generale ale finantelor publice si Consiliilor judefene, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza ciruia vor fi intocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor consolidabile in vederea elaborarii de catre ordonatorii de credite a proiectelor de buget. Ordonatorii prineipali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, in bugetele carora sunt prevavzute transferuri cdtre bugetele locale, transmit autoritafilor administratiei publice locale sumele aferente, in termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, in vederea cuprinderii acestora in proiectele de buget.'” De asemenea volumul sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sia transferurilor consolidabile depinde de executia bugetului de stat. Asadar, interrelatiile dintre bugetele locale si bugetul de stat se manifesta sub aspectul repartizarii sumelor pentru echilibrare sub forma cotelor si sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat Interrelatiile dintre bugetele locale si bugetul asigurailor pentru somaj se manifesta printre altele, prin finanfarea programelor pentru ocuparea temporara a forfei de munca si subventionarea locurilor de munca. Bugetul comunitatii este important, iar modalitatea de alocare a resurselor limitate pentru diverse servicii oferite de administratia locala este 0 declaratie de strategie publica. Bugetele locale sunt intocmite in cadrul unui mediu financiar restrietiv, necesitatile depasind intotdeauna fondutile disponibile. (Cnd un proiect primeste fonduri, acestea sunt refuzate altui proiect). Astfel, valoarea fondurilor cheltuite pentru un proiect este masuratd nu numai prin beneficiile obtinute, ci si ‘heorghe M. Voines, op. cit p. 47 ® Consttutia Romsiniei, republicata in M, OF, nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 138 "* Legea nr. 273/2006 privind finanfele publice locale, publicatd in M. Of, Parts I, nr. 618 din 18/07/2006, ant. 37 3prin proiectele la care s-a renuntat in favoarea acestuia. intocmirea bugetului inseamna a alege intre proiecte altemative, Apreciem c& rolul bugetului local s-a extins pe masura ce administratia locala a fost pus tot mai mult in situatia de a spori resursele, de a imbunatati eficienta si responsabilitatea manageriald, Factorii de decizie si cetdjenii_au nevoie de informatii exacte si pertinente asupra strategiilor administratiei locale, activititi curente, proiectelor si cheltuielilor. Pentru a raspunde la toate aceste probleme, autoritatile publice locale trebuie si infeleag’ nevoile specifice ale comunitati si rolul pe care deciziile de ordin fiscal il au in deservirea ei. 1.2, Mutafii in structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale in perioada ultimilor ani structura bugetelor locale a cunoscut profunde mutafii calitative si cantitative orientate spre a determina o crestere substangial® a veniturilor proprii ale bugetelor locale si pe aceasta baz si se asigure o reala autonomie financiara pentru administratile publice locale. in planul descentralizariifinanciare, dar procesul de implementare Romania a ficut pasi important a acestei politici a intimpinat multe probleme. Dupa pirerea noastra acest sens pot fi identificate trei etape ale consolidarii bugetelor locale: 1. Perioada 1991-1998 se caracterizeaz’ prin faptul e& au fost initiate schimbari profunde in structura 5i finan{area administratiilor publice locale, care au inclus si introducerea noului sistem de taxe si impozite locale. Astfel dupa mai mult de patru decenii de centralizare excesiva Constituia Rominiei!! adoptaté in decembrie 1991, Legea administratici publice locale’? si Legea privind finantele publice'> fundamenteazi principiile democratice specifice unei societiti moderne: modemizarea puterii si a serviciilor publice, consultarea cetajenilor in probleme majore de interes local, eligibilitatea autoritatilor, autonomia locald. Un pas important pe calea acestei democratizari |-a constituit infiingarea organelor alese ale administratiei locale, credndu-se in continuare conditiile necesare funetionarii lor adecvate si preluarea responsabilittii pentru dezvoltarea localitajilor. Apoi s-a avut in vedere perfectionarea mecanismelor necesare finanarii activitayilor administrate locale prin imbunatafirea prevederilor legislatiei, delimitarea patrimoniului public aflat in proprietatea primariilor de cel al statului si crearea instrumentelor administrative necesare administratiei locale pentru indeplinirea atributiilor care ii revin.'* Prin bugetul de stat, incepind cu anul 1993, se susfine transpunerea in viafd a principiului constitutional al autonomiei locale. Drept urmare, pe Ling’ veniturile proprii, nominalizate prin Legea bugetard, autoritiile administrafiei publice locale beneficiaza, pentru bugetele lor si de sume defalcate din impozitul pe salarii realizat pe teritoriile respective, cote defalcate din impozitul venit, precum si de transferuri din resursele bugetului de stat. Astfel, organele administratiei locale pot si trebuie si-si aducd contributia la dezvoltarea tuturor genurilor de activitati economice derulate in localitatile unde isi desfigoard activitatea. Ele trebuie stimulate in aceasti directie si prin pirghii financiare adeevate cum sunt, de pild’, cotele defaleate impozite care se bazeazi pe rezultatele activitatilor economice (taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe profit, ete.).'* Apoi prin Legea privind impozitele si taxele locale" s-a stabilit modul de constituire, pereepere, utilizare si controlul folosirii acestora ca surse de venit pentru bugetul local perioada postdecembrista in " Constitutia Romniei, pubicatd in M. Of nr. 233 din 21 noiembrie 1991 © Legea privind administrajia publied local, nr. 69 din 25 noiembrie 1991, publicaté in M. Of. nr. 238 din 28 noiembrie 1991 * Legea privindfinanfele publice nr. 72/1996, pubic Gabriel Popeanga, op. cit, p. 99 "© Aristotel Mihai Ungureanu, Finanfe publice ~ instrument de exerctare @ autonomiet adminisiratie tertoriale, Revista Finanje, Credit, Contabilitate nr 4 din 1994, p. 13-14 © Legea privind impozitele si axele locale nr. 27 din 17 mai 1994, publcatd in M. Of, nr. 127 din 24 mai 1994 4 M. Of nr, 152 din 17 julie 1996Pe baza prevederilor Legii nr.72/1996'7 privind finanjele publice, resursele financiare publice se constituie si gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele altor institutii publice cu caracter autonom. Bugetele locale sunt reprezentate de bugetele unitifilor administrativ teritoriale care au personalitate juridicd, ce se elaboreazd, adopt si executi de autorititile administratiei publice locale. Pe baza prevederilor Legii nr.72/1996 privind finantele publice s-au delimitat veniturile proprii care se prevad in bugetele proprii ale judetelor si veniturile proprii care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliulu General al Municipiului Bucuresti jin aceasta perioad’ se constati o crestere a mirimii bugetelor locale determinata pe de o parte de inflajia inregistrata in aceasta perioada dar si de transferarea cdtre autoritajile administratiei publice locale de noi domenii de finantare (sanatate, invatamant preuniversitar de stat: cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, obi satelor si pietruiri, drumuri comunale, protectia drepturilor copilului, aeroporturi locale, protectia plantelor, plata insotitorilor persoanelor cu handicap, venitul minim garantat, culte religioase, produse lactate si panificatie pentru elevi, programe de dezvoltare, ajutorul pentru incalvirea locuintei, drepturile persoanelor cu handicap)'*, 2. Perioada 1998 — 2001 in care pe baza noii legislatii privind finantele publice locale"? s-a modificat fundamental managementul financiar si bugetar utilizat in anii precedenti de catre autorititile locale sporind autonomia financiara si decizionali a consiliilor locale precum si responsabilitatea acestora atat in stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale eft iin administrarea veniturilor, planificarea si stabilirea prioritatilor de cheltuieli in concordant cu interesul comunitatilor locale pe care le reprezinta.”” Legea privind finantele publice locale nr.189/1998 a reglementat:”! ‘© structura resurselor financiare la dispozitia autoritatilor administratiei publice locale si ‘modul de repartizare pe unitaji administratiy teritoriale; structura cheltuielilor ce se aproba i se efectueaza prin bugetele locale; principiile si regulile de administrare rafionala si eficienti a resurselor financiare din bugetele locale; ‘© delimitarea drepturilor de administrare a resurselor financiare, dar sia rispunderii autoritatilor administratiei publice locale; ‘© intarirea autonomiei autoritatilor administratiei publi financiare locale; ‘© cresterea rispunderii autoritatilor administratiei publice locale in atragerea unor resurse ‘banesti sub forma imprumuturilor: ‘© incurajarea planificdrii pe termen lung si fundamentarea pe aceasti bazi a deciziilor financiare; ‘© principiile de elaborare, adoptare si executare a bugetelor locale. Dup’ anul 1998 s-a intensificat procesul de descentralizare a unor cheltuieli de la bugetul de stat cdtre bugetele locale, asigurdndu-se totodata si resursele financiare necesare finantirii acestora. incepind cu anul 2001 si finangarea cheltuielilor de personal ale institutiilor de invayimant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale. te de inventar, institutii de cultura, alimentari cu apa ale locale in gestionarea resurselor Legea privind finanfele publie nr. 72/1996, publieata in M. Of. nr. 152 din 17 iulie 1996 "* Vasile Tables, op. ci. p.28 °° Legea nr. 189/1998 a finantelor publice locale, publicati in M.OF. nr. 404 din 22 octombrie 1998 ® Elena Doina Dasealu, Sistemul hugetar in Roménia, Editura Didactic si Pedagogies, Bucure Gheorghe M. Voinea, op. cit, p.24 2006, p. 158Aceste mutatii au determinat cresterea nu numai a parti din PIB destinata bugetelor locale, dar si proportia corespunzatoare cheltuielilor locale din totalul cheltuielilor publice. 3. Perioada de dupa 2001 pana in prezent care se caracterizeaza prin adoptarea unui pachet, complex de legi privind functia publica, descentralizarea serviciilor publice, finantele publice locale, lupta impotriva corupfiei si infiinfarea unor noi institutii, care sa pregateasea gi si puna in aplicare reformele.”? Astfel, unele prevederi legale noi au intarit controlul autoritatilor centrale asupra functiilor autoritailor publice locale, in timp ce altele au actionat in directia descentralizarii, precum Legea administratiei publice locale nr. 215/20017*. in iulie 2003, a fost adoptat noul act normativ privind finanfele publice locale si anume Ordonanta de urgent’ nr. 45/2003”, iar in 2004 a intrat in vigoare Legea nr. $71/2003 privind Codul fiscal”. Anul 2006 a adus modificari semnificative prin adoptarea legii-cadru a descentralizai lege a finanfelor publice locale si dezbateri asupra modificarii Codului fiscal.2° Legea cadru a descentralizarii nr. 195/206" stabileste principiile, regulile si cadrul institutional care reglementeaza procesul de descentralizare administrativa si financiara. Conform actului normativ, administratiile publice pot avea competente exclusive, partajate si delegate. Competentele exclusive sunt cele mai relevante in privinta aplicarii principiului autonomiei financiare deoarece reprezinta competentele atribuite prin lege autoritatilor administratiei publice locale de realizarea eArora acestea sunt responsabile. Autoritajile administratiei publice locale au dreptul de decizie si dispun de resursele si mijloacele necesare indeplinirii competentelor cu respectarea normelor, criteriilor gi standardelor stabilite de lege”. in acelagi an a fost adoptati Legea nr. 273/2006” privind finantele publice locale cu intrare in vigoare la | ianuarie 2007 care a adus unele dispozitii noi in ceea ce priveste bugetele locale. Evolutia economico-sociala a determinat modificarea acesteia in mai multe randuri ins modificdri de substan{a a impus Ordonanfa de Urgenta a Guvemnului nr, 63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale *° in sensul ca a reglementat unele misuri de reducere a cheltuielilor bugetare, de intirire a disciplinei financiare si restrangere a arieratelor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice de 16% in anul 2005, a determinat modificari ale veniturilor bugetelor locale din transferuri de fonduri de la stat si, in principal, din cote defaleate din impozitul pe venitul incasat. Reducdndu-se cota de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si mentinandu-se acelasi procent la cotele defalcate din impozitul pe venit la nivelul unitatilor administrative-teritoriale, acestea din urma ar fi inregistrat sume mai mici, ceea ce a determinat Guvernul sé mareasc cotele defaleate incepand cu impozitele datorate pentru luna februarie 2005 si anume comunele, orasele si municipiile aveau la dispozitie 47% din impozitul pe venitul incasat, in loc de 36%, bugetele proprii ale judejelor retineau 13% din impozitul pe venitul colectat, fai de 10% iar cotele de echilibrare a bugetelor locale au erescut de la 17% la 22%"", in aceasi perioada, pentru asigurarea unor venituri proprii mai mari, in anul 2006 au noua Danut Vasile Jemna, Elena Rusu, Analizaeficientet relate’ fnante publice locale-sistem bancar, Editura Universiti ‘Alexandru Toan Cuza Iasi, 2008, p. 19 * Legea administratie publice locale nr. 215/2001, publcata in M. Of. nr. 204 din 23 aprilie 2001 * 0.U.G. nr 4 din S iumie 2008 privnd finanfele publice locale, publicats in M. OF. ne-431 din 19 iunie 2003 2 Legea nr. $71/2008 privind Codul fiscal, pubicat in M, OF. nr. 927 din 23 devembrie 2003 Danut Vasile Jemna, Elena Rusu, op. ct, p-20 ® Legea cadmua descentralizati nr” 195 din 22 mai 2006, pulicati in M. Of. nr. 453 din 25 mai 2006 Hem, at 2, Legea nr. 273/2006 privindfinanfele publce locale, publica in M. Of, Partea I, nr. 618 din 18/07/2006 ® Publicata in M, Of ar. 450 din2iule 2010 0.U.G. ne. 9 din 24 februari 2005 pentru moditicarea O.U.G. 45/2003 privind finanfele publice locale, publicat8 in M. Of mr. 174 din 28 februari 2005fost majorate: impozitul pe cladirile utilizate ca locuinfe, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru iabturi. in privinta cheltuiclilor bugetelor publice locale si acestea au inregistrat mutatii importante pe fondul implementarii reformetor in administrafia publicd. Cheltuielile cu invayimantul reprezinta lun procent important in totalul cheltuielilor bugetelor publice locale in Romania odata cu anul 2001 ca urmare a procesului de descentralizare din acest domeniu. Fluctuatii majore inregistreaz’ gi cheltuielile cu serviciile si dezvoltarea publica, locuinfe, mediu si ape, precum si cheltuielile cu nile economice. 1.3. Struetura bugetelor locale Bugetele locale constituie categorii economice strins legate de existentaunititilor administrativ-teritoriale yi a relatiilor financiare. Prin bugetele locale se stabileste un raport intre veniturile publice (venituri proprii, transferuri de la bugetul de stat) si nevoile sociale. Se urmareste in repartitia sarcinilor fiscale. Pe baza puterii contributive a subiect impozabili. se stabileste masura in care se pot satisface nevoi generale care pot fi utile saw indispensabile. Prin bugetele locale se poate stabili un echilibru intre nevoile colective si mijloacele cu care se acoperi aceste nevoi Proiectele de buget conferi consiliilor locale posibilitatea de a avea 0 imagine de ansamblu asupra raportului dintre nevoi gi resurse la nivel mezoeconomie™ si modul in care se realizeaza echilibrul dintre acestea, la acest nivel. in sens larg, bugetul public local reprezint& un ansamblu de documente din sectorul public, care impreun’ formeazi sistemul de bugete locale**. Sructura bugetelor locale corespunde impértirii arii in unitaiadministrativ-teritoriale. Ea apare astlel organizata pe dou’ trepte si anume: * bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti, administrate de consiliile judetene, respectiv al capitalei; bugetele proprii ale comunelor si oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, administrate de consiliile locale respective."* ) Bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judefelor si municipiului Bucuresti sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ- teritoriale cu personalitate juridica, elaborate in conditii de autonomie, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor gi satisfacerea cerintelor locale prin cheltuielile efectuate. Consiliile locale isi dimensioneaza cheltuielile in raport cu nevoile lor proprii si in corelare cu resursele pe care le pot mobiliza din impozite, taxe, transferuri de la bugetul de stat, imprumuturi si efectueaza controlul asupra modului de utilizare a fondurilor alocate, Excedentul executiei bugetelor locale rimfne la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale reportindu-se in exercitiul financiar urmator. Autonomia local stimuleaZ initiativele locale in realizarea veniturilor gi satisfacerea cerintelor sociale locale. in cazul in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii stabilite in conformitate cu dispozitiile locale, ele pot beneficia de transferuri de fonduri banesti de la bugetul de stat. in situatiile in care unitatile administrativ-teritoriale se confrunta cu dificultati de ordin economic si financiar, pot fi sprijinite pentru acoperirea unor cheltuieli care nu sufera aménare si nu pot fi diminuate, cum ar fi cheltuielile pentru protectia social a populatiei, invajamdntul preuniversitar ete**. Bugetele locale ale comunelor, oragelor, ‘municipiitor, judefelor se aprobai de eatre consiliile locale gi consiliile judefene. ® Tatiana Mostcanu, Bugs rezorerie publica, Editura DuStle, Bucuresti, 2000, p. 14 © Vasile Tabara, Finanfele publice si conrolu financiar in adminisirata publid local, Ed. C. H. Bock, Bucuresti 2009, p.22 * Gheorghe D. Bisticeanu, Leonardo Bades, Bu i de stot al Ronnie, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2010, p.137 * Tatiana Mosteanu, op. cit, 2000, p. 16b) Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale includ veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publice care functioneaza doar pe baza resurselor primite de la bugetele locale sau judefene si sunt in subordinea acestora, De asemenea, mai cuprind veniturile si cheltuielile anuale ale institujilor publice care primesc subvenii de la bugetele locale sau judetene in completarea fondurilor proprii si sunt in subordinea lor, Bugetele institutilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale/judefene se aprobi de citre consil locale/judejene in functie de subordonare. Ele se aproba ca anexe la bugetele locale sau la bugetele judetene, odata cu aprobarea acestora, ¢) Bugetele institutiilor publice finanate integral din veniturile proprii, in aceste bugete sunt previzute si aprobate veniturile si cheltuielile institujilor publice aflate in subordinea autoritatilor administratiei publice locale care functioneazé doar pe baza veniturilor proprii, care pot proveni din chirii, organizarea de manifestiri culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestafi editoriale, studi, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii ete. Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, inclusiv rectifiearea acestora, se aprobi de catre conducerea institutiei publice respective cu avizul conform al ordonatorului principal de credite. 4) Bugetele imprumuturilor extemne si interne rambursabile contractate sau garantate de autorititile locale sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile Imprumuturilor interme sau exteme contractate sau garantate de autoritajile administratiei publice locale a caror rambursare, dobanzi sau alte costuri se asigur’d din fonduri publice locale sau judetene, Bugetele imprumuturilor exteme si inteme rambursabile contractate sau garantate de autorititile locale se cuprind e) Bugetele fondurilor externe nerambursabile. in aceste documente sunt previzute gi aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor exteme care nu trebuie rambursate, Bugetele imprumuturilor externe nerambursabile se cuprind in anexe la bugetele locale si se aproba odati cu aceste bugete. anexe la bugetele locale si se aproba odata cu acestea SRUCTURA BUGETELOR LOCALE Bugetele locale ale Bugetele Bugetele Bugetele Bugetele ‘comunelor, institutilor institugilor imprumuturilor | | fondurilor oraselor. publice publi externe si extemne :municipiitor, finanjate finangate interne erambursa sectoarelor integral sau pare integral din srambursabile bile rmunicipivlui tial din bugetele veniturile contractate sau Bucuresti, locale prope garantate de Jjudetelor si autoritaile ‘municipiului Tocale Bucuresti Fig. nr. 2, Sructura bugetelor locale in Romania Intre aceste bugete locale existd diverse conexiuni: * Bugetele imprumuturilor interne si externe contractate sau garantate de unitatile administrativ-teritoriale gi bugetele fondurilor externe nerambursabile se aproba odata cu bugetele nititilor administrativ-teritoriale ca anexe ale acestora de catre consiliile locale sau consiliilejudefene care le-aui contractat sau garantat. Consiliile localeyjudetene aproba de asemenea bugetele institutiilor publice finanfate integral sau partial din bugetele locale/judetene odata cu aprobarea bugetului unitatii administrativ-teritoriale tot ca anexe ale acestuia # Din bugetele locale /judetene se pot acorda, cu aprobarea consiliilor respective, imprumuturi pe termen de un an, la infiinfare, serviciilor publice finangate integral din venituri propri, in condig ile in care aceste servicii nu dispun de resursele financiare necesare inceperii si desfasurari activitayii pentru care au fost infiingate. in cazul in care aceste imprumuturi nu sunt restituite la termenul scadent, serviciile publice vor plati dobanzi si penalitati de intarzie # Excedentele rezultate din executia bugetelor institutillor publice finantate partial din bugetul local se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale din care sunt finanfate, in limita sumelor primite de la acestea, dacd legea nu prevede altfl # Excedentul bugetar al institutiilor publice subordonate, finanfate integral din venituri proprii poate fi preluat, in caz de nevoie, 1a bugetul localjjudejean in subordinea caruia isi desfaisoara activitatea, prin hotararea consiliului respectiv, dupa deducerea sumelor incasate anticipat sia obligatiilor de plata*’. Consiliile locale pot aproba acordarea de garantii pentru creditele contractate de serviciile publice finanjate integral sau partial din bugetele locale/judetene ori integral din venituri proprii Aceste garantii se prevad in bugetele unitajilor administrativ-teritoriale care au acordat garantia. * Consiliile localerjudetene pot acorda, in caz de nevoie, subventii serviciilor publice finanfate integral sau partial din bugetele lor. * Ordonatorii principati de credite ai bugetelor locale/judetene (primarii/presedingii consilillor judetene) aproba repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare ale serviciilor publice finantate integral sau partial din bugetele localeyjudetene. Aceste bugete, Ia nivelul unitijilor administratiy-teritoriale exprima fondurile publice locale disponibile urmarindu-se realizarea echilibrului intre nevoile si resursele publice locale, Volumul total al veniturilor prevazute in bugetele locale reprezinta limita minima care poate fi depasita. Spre deosebire de veniturile publice locale, cheltuielile prevazute in bugetele locale reprezinta limita maxima care nu poate fi depisiti deoarece ar genera dezechilibre la nivelul bugetelor publice locale. 1.4, Bugetul local si autonomia locala a unitA{ilor administrativ-teritoriale |.1. Bugetul local — expresie a autonomiei locale financiare Autonomia locala implied dreptul autoritatilor administratiei publice locale de a dispune de resurse binesti, de a le utiliza si administra in vederea indeplinirii atributiilor prevazzute de lege, de a elabora buget, de a urmari executia bugetului denumitd, uneori, autonomie financiara’”. Cu alte cuvinte, autonomia financiara consti in capacitatea autoritatilor locale de a avea un buget de venituri gi cheltuieli propriu, distinct de cel al statului, in cadrul caruia veniturile proprii sat poatt acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea cerinelor colectivitailor locale. Pentru a beneficia de autonomie financiard reala, colectivitatite locale trebuie: + si dispund de resurse proprii suficiente pentru a face fata responsabilitatilor ce le revi # sd-si poata determina in mod liber veniturile si cheltuieliles © si dispuna de un sistem informational managerial care si permit corelarea continua, optima a veniturilor si cheltuielilor;** © sd nu fie supuse unui control aposteriori de la centru privind deciziile lor financiare. % Legen me. 275/2006privind finanele pubic losae, rt. 70 *' Gheorghe M. Voinea, op. cit., p. 39 * Munteanu V.A., Management public Local, Editura Tipo Moldova, lagi, 2003, p. 67 9Aceste conditii de natura diferita se interconditioneaza reciproc deoarece pe de © parte, volumul resurselor proprii necesare independentei materiale depinde in mare masura de capacitatea juridicd a autoritatilor locale de a impune in mod liber introducerea unor noi impozite gi taxe locale, de a fixa cotele si baza de impozitare iar pe de alta parte, puterea de a decide, de a acorda scutiri de la plata impozitelor sau de a modifica baza de impozitare in mod liber, influenteazd nivelul cheltuielilor pe care colectivitatea le poate suporta, radul de autonomie locala (si implicit financiara) a unei colectivitati locale este, in stransa legatura cu ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor bugetelor locale, dar acest criteriu nu trebuie absolutizat, intrucdt exist si exceptii de state europene cu o democratie locala extrem de dezvoltata, dar cu un sistem de finantare centralizat al administratiei publice locale. 4.2. Analiza laturii financiare a autonomiei locale in Romania Masurarea autonomiei financiare locale a constituit obiect de cercetare pe plan international ca urmare a demersului de a cuanti ia dintre descentralizare si diferite variabile macroeconomice. Astfel o serie de indicatori calitativi si cantitativi au fost stabiliti in ultimii ani pentru a masura pozitia unitatilor administrativ-teritoriale in raport cu administragia centrald, ins, 0 parte dintre acesti indicatori sunt criticati deoarece nu acoperi in totalitate toate componentele autonomiei Pana in jurul anului 2000, marea majoritate a studiilor au folosit statisticile financiare ale Fondului Monetar Intemational ca punct de plecare in masurarea descentralizarii financiare. Formula dominanti compari volumul —cheltuielilor/veniturilor locale cu volumul cheltuielilor/veniturilor totale Ia nivel national sau cu produsul intern brut, Acesti indicatori relativ simpli sunt utilizati si in prezent, desi uni specialistile-au identificat deficientele. Astfel Ebel si Yilmaz in 2002”, Meloche in 2004*", Banca Mondial in 2007" au prezentat dezavantajele acestor indicatori, precum: * in cazul veniturilor, nu se face diferenta intre diferitele surse de venituri locale. Natura gi gradul de autonomic locala pot fi percepute diferit in functie de sursele de venituri. in acelasi timp, nu se precizeazi ce procente din transferuri sunt alocate unor obiective generale sau specifice. © in cazul cheltuielilor, nu s-a fuicut distinctie intre cheltuielile mandatare gi cele optionale. in cazul cheltuielilor mandatare, chiar daca ele apar ca si cheltuieli in comunitafile locale cu un grad de descentralizare ridicat, autorititile locale reprezint& in acest caz doar agenti ai statului care dispun de puteri decizionale imitate. Totodata, transferurile de la diverse niveluri de guvernare apar in cadrul cheltuietilor functional Aceste deficiente ale indicatorilor genereazi o supraestimare a gradului de descentralizare si autonomie financiara local. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economics (OCDE), in anul 2001, a dezvoltat tun nou model pentru miisurarea autonomiei veniturilor aplicat la nivelul statelor membre, dar nu a incercat si un model pentru cheltuieli™. Analiza autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale din Romania reprezinta tun demers interesant dar foarte complicat, in conditiile in care exista unii factori practic greu de ® Bel, R.D. and Yilmaz, S., On the Measurement and Impact of Fiscal Decentralization, Policy ResearchWorking Paper 2809, TheWorid Bank, Washington D.C, 2002 © Meloche, J-Ph., Vaillancourt, F., $i Yilmaz. S., Decentralization or Fiscal Autonomy? What Does Really Matter? Effects on Growth and Public Sector Size in European Transition Countries, Policy Research Working Paper 3254, TheWorld Bank, Washington D.C, 2004 4! Theworld Bank. Data on Decentralization and Local Regional Economies. Electronic database and user guide, 2007, URL hwww-sworldbank.org/publicsector/decentraslization/data.htm, aceesat la data de 6.08.2011 © Elena Cigu, Finanfele publice locale: rlul lor in inirirea autonomies unittiilor administrativ-tertoriale, Editura Tehnopress, lagi, 2011, p. 42 10cuantificat, Pentru studierea autonome financiare locale uilizim o serie de indicatorisintetii care privese veniturie si cheltuielile bugetelor locale. 8) Capacitatea de autofinaniare a ausortailor locale saw gradul de autonome financtara (C,) arata ponderea pe care veniturile proprii 0 au in ansamblul venturlor bugetelor locale ca= hy Vi Marimeaveniturilor proprii din bugetele locale determina posibilitatea efectu cheltielior publice locale si in acelas timp reflecta gradul de autonomie prin raportul care apare inte venitutile prop imprumuturi, Cu cat ponderea venituilor proprii in totalul surselor de vent la nivel local este mai mare, cu atit unitatea adminisrativ-tritorila are libertatea de a cheltui asa cum considera astfel int sa asigure acoperrea nevoilor publice,ccea ce se transpune int-o larg autonomic financiar ) Gradul de dependenta financtard a auoritailor locate (Ga) semnificd ponderea pe care cotele si sumele defatcate din impozitul pe venit, sumele defaleate din taxa pe valoare adiugta, precum gi transferurile bugetare primite de autoritafile locale de la bugetul de stat sau alte bugete (CST) o au in volumul venituilor totale ale bugetelor locale (V1). Ga= s100 M 100 i, transferurile de fonduri de la stat pentru echilibrarea bugetelor locale i ©) Ponderea sumelor si cotelor defalcate din unele venituri penru echilibrarea bugetelor locale in bugetul de stat Acest indicator reflecta gradul in care admnistrafia publica centrala se implic& in sustinerea activitatii administratiei publice locale iar pentru a fi expresia autonomiei locale trebuie s& fie cat mai mic. Pests = 100 ViBs 4) Gradul de acoperire a cheltuielilor locale pe seama veniturilor proprit (Gapie) denot’ misura in care cheltuilile totale ale bugetelor locale (Chi) sunt finanfate pe seama veniturilor proprii (Vp) JP. s100 cht Acest indicator trebuie si fie cit mai ridicat pentru ca unitatea administrativ-teritoriala. si demonstreze autonomia financiara ©) Coeficientul Hunter indica partea de cheltuieli efectuate din bugetele locale care sunt finanfate din surse controlate de administratia publica centrala, potrivit relatiei: OST cht Cu cat valoarea acestui coeficient este mai apropiata de 1, gradul de autonomie financiara este mai ridicat, Gop!CAPITOLUL I CHELTUIELILE $I VENITURILE BUGETELOR LOCALE 2.1. Cheltuielile publice din bugetele locale: notiune, sfer’ si clasificare Cheltuielile publice locale reprezinti sumele aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale, din bugetele institutilor finanate integral din venituri proprii, din bugetele tmprumuturilor extere si inteme, din bugetul fondurilor externe nerambursabile, in limitele si potrivit destinatilor stabilite prin bugetele respective, cu respectarea prevederilor legale, Spre deosebire de cheltuielile bugetului de stat, cheltuielile din bugetele locale reflecti eforturile financiare realizate de organcle administrajici publice locale pentru acoperirea cerinfelor sociale, culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare Public’ sia altor cerinfe ale locuitorilor din unitatile administrativ-teritoriale care sunt in competenta autoritajilor administratiei publice locale. Potrivit prevederilor O.U.G. 63/2010" cheltuielile din bugetele locale se impart in cheltuielile sectiunii de functionare si cheltuielile sectiunii de dezvoltare Cheltuielile sectiunii de funetionare de personal; b) bunuri si servicii; ©) dobanzi; d) subventii; e) transferuri curente intre unitatile administratiei publice; f) alte transferuri pentru cheltuieli curente; g) asistenta sociala; h) rambursari de credite; i) alte cheltuieli; j) imprumuturi pentru institutt si servicii publice locale sau activitai finanfate integral din venituri propri Cheltuielile sectiunii de dezvoltare cuprind: a) cheltuieli de capital; b) proieete cu finanfare din fonduri externe nerambursabile de postaderare; ) transferuri pentru cheltuieli de capital; d) alte transferuri interme pentru cheltuieli de capital. Sectiunea de functionare cuprinde cheltuielile curente obligatorii pentru realizarea competentelor stabilite prin lege specifice fiecdrei unitati administrativ-teritoriale. Cheltuietile secfiunii de dezvoltare privese investitiile autorititilor administratiei publice locale. Cheltuielile din bugetele locale se grupeazi’ dupa mai multe criterii pentru a asigura identificarea actiunilor finantate si influenta exercitatd de utilizarea resurselor financiare locale. ) Dupa clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, cheltuielile sunt privite din doua puncte de vedere: functional si economic. Aceasta clasificare in vigoare, cuprinsa in Anexa nr. 2 a Legii nr. 273/2006 a finantelor publice locale poate fi adaptata gi actualizata, ca urmare a perfectioniri legislatiei fiscale precum si prin legile bugetare anuale in concordant cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitajilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice. Ea sti la baza elaborarii bugetelor locale, a executiei acestora, sia intocmirii contului de executie bugetara. Cheltuielile care se prevad in bugetele locale se grupeaza dupa clasificatia functionala astel: ‘© Autoritati publice si actiuni externe: Alte servicii publice generale; Doban: ‘Transferuri cu earacter general intre diferite niveluri ale administratiei; arare, ordine publica si siguranta nationala; invayamant; Sanatate; Cultura, recreere gi religie; © 0.U.G. nr. 63/2010 pentru mosifcare si completarea Legit. 273/2006 privind finanfele police locale, precum si pentru stabilirea unor masurifinancare, publcat in M. Of nr. 450 din 2 tule 2010, art. alin. 6 * Nicolae D. Popescu, Finante publice, Editura Economic’, Bucuresti, 2002, p. 229; Gabriel Popeangs, op. cit p. 179: Gheorghe M. Voinea, Elena Rusu, Finanfle public in tarde U. E:, abordéri comparative, Faitura Tibuna Economica Bucuresti, 2008, p. 196 12Asigurari si asistenta social; Locuinte, servicii si dezvoltare public Protectia mediului Actiuni generale economice, comerciale si de munca; Combustibil si energie; Agricultura, silviculturd, piscicultura si vandtoare; ‘Transporturis Alte actiuni economi Aceste categorii de cheltuieli din bugetele locale la rindul lor se impart in capitole si subcapitole. Principalele cheltuieli de la partea de ,,Locuinte, servicii si dezvoltare publica” sunt: a) locuinte: - dezvoltarea sistemului de locuinte: - alte cheltuieli in domeniul locuintelor. ) alimentare cu apa si amenajari hidrotehnice: - alimentare cu apa; - amenajari hidrotehnice; ©) iluminat public si electrificari rurale; 4) alimentare cu gaze naturale in localitati; ©) alte servieii in domeniile locuinfelor, serviciilor si dezvoltarii comunale. b) Dupa caracterul actiunilor in cate se coneretizeaza cheltuielile bugetare locale, acestea sunt: A - Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servi transferuri, dobanzi B - Cheltuieli de capital sau pentru investitii C - Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de eredite, plati de dobinzi si comisioane la credite; D- Rezerve, excedent, deficit ©) Dupa institutiile publice cu personalitate juridies care realizeaza executia bugetart a cheltuielilor prevazute in bugetele aprobate, cheltuielile se reflecta in: © Cheltuielile din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor gi judetelor; ‘© Cheltuielile din bugetele institutiilor publice de interes local; ‘© Cheltuielile privind serviciile publice de interes local Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, in limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei, stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. subventi, 2.2. Veniturile bugetelor locale: notiune, sferi si clasificare Veniturile locale reprezinta totalitatea resurselor financiare pe care autoritatile locale le percep direct si/sau le primese fie de la guvern, fie din alte surse, in vederea indeplinirii atributiilor ce le revin in furnizarea serviciilor publice. in stabilirea caracterului ,local” al unei surse de venit, elementul determinant il constituie faptul c& respectiva autoritate are deplina competent in stabilirea conditillor de mobilizare al acelui venit sau are competenta de a decide asupra utilizarit sale, Veniturile locale exprima totalitatea resurselor banesti ce se realizeazd in unitatile administrativ-teritoriale si care se mobilizeaza la dispozitia organelor executive locale pentru infaptuirea actiunilor din competenta lor. Veniturile bugetelor locale sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor locale in baza unor prevederi legale formate din veniturile proprii, veniturile din 13sumele defaleate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenfii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizari si din alte operatii financiare™, Pe linga veniturile ce se incaseaza in bugetele locale, organele locale mai au la dispozitie si alte venituri extrabugetare (contributii in bani, venituri pentru actiuni autofinanjate sau venituri din fonduri speciale). Veniturile locale au o sfera mai largi decat cea a veniturilor bugetelor locale, deoarece includ in sfera lor si alte venituri care se mobilizeaza si redistribuie la nivel local. intre veniturile locale si economia administrajillor locale existi influenfe reciproce, in sensul ca de nivelul de dezvoltare al economici locale depind veniturile proprii, iar acestea la randul lor influenteaza economia local asigurind realizarea unor actiuni economice si sociale. Veniturile bugetelor locale au o structuri complexa. Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 63/2010*° veniturile se grupeazi in venituri ale sectiunii de functionare i venituri ale sectiunii de dezvoltare a bugetelor locale Veniturile sectiunii de functionare ale bugetelor locale cuprind: a) venituri proprii, cu exceptia veniturilor din valorificarea unor bunuri; b) venituri proprii ale institutiilor publice locale finanfate integral sau partial din venituri propriis c) subventii pentru finangarea cheltuielilor curente: d) sume defaleate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finantarea cheltuielilor curente; e) venituri din imprumuturi acordate institutilor si servieiilor publice locale sau activitagilor finantate integral din venituri propri; f) varsaminte din sectiunea de functionare pentru finangarea sectiunii de dezvoltare, care se reflect cu valoare negativa. Veniturile sectiunii de dezvoltare a bugetelor locale includ: a) varsaminte din sectiunea de funetionare; b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri; c) subventii pentru cheltuieli de capital; 4d) sume defaleate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finantarea cheltuielilor de capital; e) sume primite de la Uniunea European’ si/sau alti donatori in contul plitilor efectuate si prefinanga Aceastd clasificare a veniturilor a urmarit gruparea acestora dupa destinatie si anume pentru finanfarea cheltuielilor de functionare sau acoperirea cheltuielilor de capital. Gruparea veniturilor bugetelor locale in venituri ale sectiunii de functionare si venituri ale sectiunii de dezvoltare, in opinia noastra, este criticabila deoarece nu tine cont de specificul proiectelor de investitii care implica si cheltuieli de functionare pe toati durata de vial a obiectivului realizat. Regula ce ar trebui aplicata ar fi ca din veniturile curente si se acopere cheltuielile curente si cheltuielile de ;pital s& fie finantate din veniturile de capital. Aceasti separare a veniturilor este complex $i creeaza confuzii in ceea ce priveste mecanismul de transferuri reciproce de venitur Veniturile care se prevad si incaseaza prin bugetele proprii ale judetelor” se structureaza astfel: A. Venituri propri # Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene; * Cote defalcate din impozitul pe venit; # Alte impozite pe venit, profit si cdstiguri din capital; # Taxe pe utilizarea bunutilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfigurarea de activitati; # Venituri din proprietate; © Venituri din prestari de servi. * Amenzi, penalitati, confiscari © Venituri din valorificarea unor bunuti. si alte activitati; “© Logea ne. 275/200 privind finanjate public locale, anexa 1 “© 0.U.G. ne 63/2010 pentru modificarea si completatea Legi ne. 273/2006 privind finanfele publice locale, precum si pnt stbiiea unor masur financiae, publiaté in M. OF. ny. 450 din 2 ile 2010, at. alin. 6 * Logea nr. 273/200 privind finanjole publice locale, anexa nr. 1 4B. Sume defalcate din unele veni C. Donatii si sponsoriziri D. Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii - Operatiuni financiare, Veniturile care se prevad si incaseazi prin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti au urmatoarea structural: A. Venituri prop: # Impozit pe profit de la regiile autonome si societaqile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale; * Cote defaleate din impozitul pe venit * Alte impovite pe venit, profit si cdstiguri din capital; # Impozite si taxe pe proprietat Alte impozite si taxe generale pe bunuri i serv Taxe pe servicii specifice: Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizar bunurilor sau pe desfigurarea de activitati; Alte impozite gi taxe fiscale; Venituri din proprietate; Venituri din dobanzi; Venituri din prestari de servicii si alte activitati; # Venituri din taxe administrative, eliberari de permise; © Amenzi, penalitati si confiscari; * Diverse venituri; * Venituri din valorificarea unor bunuti B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat C. Donati si sponsoriziri D. Subventii de la bugetul de stat si de la alte administr: E. Operatiuni financiare Evaluarea corect’ a veniturilor bugetelor locale implica analiza unor date din perioadele precedente, estimarea impactului unor modificari in baza de impozitare a unor venitur i ale bugetului de stat