q ‘Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérit& conform Teg dag. PREPUL, LET 2,08 ZU 6&e.071.004, REPUBLICA SOCIALSTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1030-85 = ee & |__| consittuL Navona [MORTARE OBISNUITE PENTRU ZIDARIE] Meee PENTRU STINTA SI TENCUIALA SAS 1030.70 SI TEHNOLOGIE * a INSTITUTUL ROMAN Clasticarea alfamumerich DE ma STANDARDIZARE QRDINARY Montans FOR | vonriers cowwuNs roun wa- | PACTROPEI MPOCTEIR AA eso AND} LAS anneG NEONNERIE ET ENDUTTS KARRI it ITYRATYORU 1 GENERALITATT . 1 Obieet 1.1.1 Prezentul standard stabileste clasificaren si condifiile telmice de calitate ale mortarelor obisnuite pentru zidirie si tencuiala. Standardul nu se aplied mortarelor speciale, ea de exemplu mortare rezistente la acfiuni corosive, mortare refractare, mortare pentru teneuieli decorative ete. 1.1.2 Mortarele obignuite sint mortarele care au ca lianti de baz varul, slamul de carbid (ca inlocuitor de var), eimentul, ipsosul, liant mixt, ciment-cenngi de centralA termoelectried sau plminturile argiloase si se pun in lucrare in straturi subfiri si in contact eu un suport de cele mai multe ori poros, la care trebuie si adere si cu care trebuie si conlucreze in exploatare, 1.2 Domenin de aplicare 1.2.1 Prevederile prezentului standard se aplick mortarelor de zidirie si tencuialt utilizate la constructii civile, industriale si agrozootehnice. In inekperile cu umiditate relativa a aerului mai mare de 60% nu se vor utiliza mortarele pe bazit de ipsos, pe bazi de piminturi argiloase, de var sau de slam de carbid. 2 CLASIFICARE 241 Dupi domeniul de folosire, mortarele obignuite se clasifies in dona grupe : — mortare de ziditrie; — mortare de tencuiaki 2.2 — Dupii natura lian{ilor, mortarele obignuite se clasificd in patru eategorii : 2.2.1 Mortare pe bazit de var sau glam de carbid, care se clasificd in tipurile : — mortare de var (slam de carbid) ; — mortare de var-ciment (slam de carbid-eiment) ; — mortare de var-ipsos (glam de carbid-ipsos) ; — mortare de var-ciment-cenugt, de centrali termoelectrici (slam de carbid-ciment- cenugi de centraki, termoelectriea). Mortare pe baz de ciment, care se clasified in tipurile : — mortare de ciment; — mortare de ciment-var (ciment-slam de earbid) ; Flaberat dee INSTITUTUL CENTRAL DE cERcETARE, | AProbat de: : PROIECTARE SI DIRECTIVARE INSTITUTUL ROMAN DE STANDAROIZARE | Data intrérit in vigoare + IN CONSTRUCTIL Bd, Iie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1985-02-01 Insttutul de Cercetéri in Construi enone eaeSTAS 1030-85 ag 2.2.3 B24 22.5 2.2.6 23 24 3.1 — mortare de ciment-argils ; | = mortare de ciment-cenug de centralé termoclectricd; — mortare de ciment-var-cenugi de contrali termoclectriet (ciment-slam de carbid- cenusi de centrali termoelectricé). Mortare pe bazk de ipsos, eare se clasitici in tipurile : — mortare de ipsos; — mortare de ipsos-var (ipsos-glam de carbid). Mortare pe bazi de piminturi argiloase — en sau fir adaos de ciment. Mortare pe bazii de tras- Mortare pe bazii de cennsi-var OBSFRVATIE — Denumirea este determinald de Lanta eae predomin’ catitatiy tn mast Dupi rezistenfa In compresiune, mortarele se clasificti pe mirei conform tabelului 1. ‘Tabetut 1 vu wort uaa le Nimm*, zn, OO wa ot Mio : M35 | 25 Eo M60 5 M 100 10 OBSERVATIE 1 In cazul mortarutui de var su slam de carbid (M4) rezistenta Ia compresione se determind Ie vita de 90 zile; 4 Mirsta de 28 alte reistenta la compresiuine va trebul si fhe de min. 0,2 Nini, 2 Mortarele pe baz de piminturi argiloase trebuie sf alb&Texistenta la’ compresiane, la virsta de 28 aile, demin. of Nimmn# ‘Dupi rezistonta la umiditate, mortarele se clasifies in: — Mortare rezistente Ia umiditate relativa a aerului mai mick de 60% ; — mortare rezistente la umiditate relativs a aerului mai mare de 60%, ; — mortare rezistente la api. 3 CONDITII TEHNICE DE CALITATE Consistenta Consistenga mortarelor, funcfie de grupa acestora gi felul lucriii, trebuie si fie conform tabelului 2. Mortare de sidarie — pentru zidirie din e&r4mixi pline sau din blocurt de beton eu agregate lugoare naturale stu artiticiale 8.013 entra zidirie din ciramida eu giuri sau blocurl esramice ev gurl 7k = Pentru zidarie din piatra sau blocuri de beton conipact ane = Pentru zidarie din blocurs miet s!plaei de beton eclalar autoclavizat ila Pentru ziddrie din biocuri miet de beton eelular autoclavieat eu tosturh Sai 8.0 Mortare de tencuiala @) Pentru tenevieli exeewiate manual aplicate pe zidaete din bloc ml, plit si ts din beton celular autor clavizat = pent sprit 12...43 ea — aplicate pe zidarit din alte materiale nipu tencuiell exeeutate mieeanizat : Tabelul 2 Grupa mertarutol i teal Inert Consistent, = pentru grond = pentru Stratal visibil wa entra spr How = pentru grund 12 Strata) visibit entr sprit = pentru grand OBSERVATIE — In cazul mortarslor pe bilitate satistdcstoare conform 8¥a6 okeyfool STAS 1030-85 3.2 Densitatea aparenti In cazul mortarelor obignuite in stare proaspitti, densitatea aparenti trebuie sh fie cuprinsi intre 1950 ....2200 kg/m*. Pentru mortarele preparate cu agregate usoare saul ea antrenori de aer, densitatea aparenti, se stabileste prin prescripfiile tehnice normative in vigoare. in cazul mortarelor obignuite in stare intiriti, densitatea aparentit trebue si fie cuprinst intre 1900 ....2150 kg/m. 3.3 Tendinja de seyr gare ‘Tendinta de segregare, exprimati prin coeficientul de segregare, trebuie st nu depi- geasei. urmatoarele valori — pentru mortarele de zidrie, 50 em? ; — pentru mortarele de teneuiali, 40 om’, 3.4 Capacitatea de refinere a apei Capacitatea de refinere a apei, exprimati prin indicele de refinere a apei, trebuie sit aibis urmitoarele valori : — fn cazul metodei prin vacnumare, min. 70% ; cazul metodei cu strat absorbant, min. 90%. 3.5 Rezistenfa 1a compresiune Rezistenta la compresiune, obfinuta la virsta de 28 zile (respectiv 90 zile pentru morta: rele pe baz’ de var sau slam de carbid) trebuie si ating’ cel pufin Valoarea indicat’ la pet. 2.3, corespunzitor mireli preserise, 3.0 Rezistenfa In inghef-dezghet Mortarele pentru tencuieli exterioare expuse intens la intemperii trebuie si reziste Ja min. 25 cicluri de inghef-dezghet ; celelalte mortare utilizate la teneuieli exterioare trebuie s& reziste la min. 15 cicluri de inghef-dezghef, Se consider’ ci mortarele au rezistat la numirul de cicluri impus, dack dup incereare acestea indoplinese urmitoarele condifii : — pierderea in masi este de max. 5% ; — pierderea de rezistenja este de max, 25%. ‘ 3.7 Adeziune la suport @ 3.7.1 Yaloarea medic a adeziunii 1a suport a mortarelor de ziditie si tencuiali, exprimats prin rezistenfa la smulgere, trebuie si fie cel pufin egal eu vatorile din tabelul 3 Tadett 3 Valoarea plain apeaistenyel Ta ‘smulgere la 28 “zile, Nimm@, ‘Be suport Morea mortarulut beton sau [beton celular] ccume | Pama fetes rl pentru mortarele care nu se recomanda a fi aplicate pe suportot OBSERVATIE — Nu stot previzule respeetivy, 3.7.2 La mortarele de tencuiali pe bazii de var sau de piiminturi argiloase, adeziunea la suport este corespunaitoare, dae: dupi 2 zile de In aplicarea tinui strat de 2 em grosime pe suprafata unei cirimizi acesta este intirit suficient ca sii nu se deformeze la o apisare usoari cu degetul si mu se desprinde dup suport la o ciocdnire ugoar’. 38 Contraejia Contrefia mortarelor pe bazii de piminturi argiloase trebuie si nu depigeased 4 mm/m; celelalte mortare vor avea o contractie de max. 2 mmm.STAS 1030-85 3.9 Confinut de material nemiruntit Mortarele de tencuiala pe baz de piminturi argiloase, pentru stratul vizibil, trebuie si nu cuprinds granule de material nemirunfit mai mari de 5 mm. 4 PRESCRIPTII PENTRU VERIFICARBA CALITATIT Jnniee ce urmeazi a fi Yerificate la fiecare fel de mortar preoum si faza 4.1 Conditiile te ferminarile gi frecvenfa acestora sint indicate in tabelul 4. fn oare se efectueazi det Tabelul 4 ciractericte pent» | gta a ear se ‘ occas fe, SENEL | etetucaat determinaren |B] Freeventa determinaror Observatit tehiniee Conststenta sidensita- | toate tipurile si mateile | o dati pe schimb sau de elte ori ‘apar mpdifiedr tn ealitatea com rentd in stare | de mortare: pata onentilor (curba granulome fried, umiaitatea nisipulul pal | Tantulal, nature adaosurior ete “Fendinga de tegregare | Taortare de 0 dati pe schimb eau de elle ori | wumal Tn camul mortarclor care Nareiment M40») aparmodificaritncalitatea com | sint transportate pe distante 3125 | penentilor(curba-granwlome- | mari, sau in cazul mortarelor ciment-var «M25 | fried, umiaitatea nisipulu,tipal | aplicate mecanizat M50. | Mantutut, natura adaosutul etc.) iment M 100 elment-cenugi M100 varvcment-eenus 10 M23 ciment-var-eenuss ‘at 50 34 100 Capactiatea derefinere| mortare de Ta Habiliren companied ‘mammal Tn cama mortarelor api aapet Buere) ‘areiment M10 tate pe superturt eu porozitath M35 favandate (de ex. beton celular cimentvar M25 fautoclavizat) M50 ciment M 100 feiment-cenush M100 Srelment-cenusl M 10 M 28 ciment-var-eenugi M505 M100 FeaeaI le Pompeo] Toate Upane p marcile | — a Tiecare 60m pentrainor| tm timapal exceutiel Werarior done gi densitatea | de mortare tare de 2idarie M100 31 Ia'mortare tn stare 100 m? pentru’ morlare de tmtarita idarie M20 = Saati i Htunipentru mertare fe tencuiald Teaistenfa Ta taghey- | mortare de Ta stabilives conpoaitiel ‘paral fa caval in eure se cere aezgheh cimentvar M25 prin documentalta de execufie x 50 eament M100 eiment-cenush M25 M50 M100 “Kaeaiae ta suport’ | montare de Ta wabilinea componiier i anil in care se cere prin do~ varciment 30 10 : ‘cumentatia de executie (protect a 25 Instructiunt defolosirea materia" ciment-var M25 Ielor respective ete) M 50 Tn cazul mortarelgr” apllcate cetment M 100 pe suportari de beton greu eton gor iment-cenuss M100 var-eiment-cenvsa M 25 Sment-varcenuss M50 Mf 100 pe bari de piminturl argiloase Caniractia Teate Lipa mairelo [Ta tabilirea comporifiel Contimutal de tate | mortars ue terculalt pe | o data pe schimb sau ork de cite ial nemarentit bani ce pertntert argic | ori se sebimbé compoziia teas —I=§= STAS 1030-85 4 Interpretarea rezultatelor verificdrilor se face conform documentelor tehnice norma- tive in vig» re. 5 METODE DE VERIFICARE Conform STAS 2634-80.STAS 1030+ 0427 ex. I. P, Informatia ©. 6451 P1984 Ealtia 1 — 2 Colaborator Respensabiat proietula SUMnopectoratal Genera) de Stat pentru Investitii— ICCPDG — Institutul de Cercetari in Gonstrughit si Econo eco a E ia Constructor = Ginatal Popular ia Municipiooi Bucuresti — Labo- ng, Angela stdnesen fataral cent Redactat final: Tastitutul Romén de Standardizare = Trustul Antrepriza Generali de Constructii Industria- Ing. Parchiva Mevromads peeliens ‘Standardul a fost claborat intial tn anu 1950 sl #-a revieuit tn anti 1955, 1070 51 1984,