2. 024.192, Reproducerea _interzis& 3 z E z REPUBLICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT ROMANIA SDYPIE OFICIAL, STAS 1242/9-76 PE ‘CONSIEIUL NATIONAL, TEREN DE FUNDARI ‘STAs PENTRU ‘7 : STHINTA 31 TEHNOLOGIE Cercetarea geofizict a terenului : INSHITOTUL ROMAN prin metode radiometrice. Clasificarea alfanumeriea DE, STANDARDIZARE fan FOUNDATION GROUND ‘TERRAIN DE FONDATION ‘OCHOBAHHE Geophysical investigation of ground] Investization gtophysiaue du so! par | Haacavepio-reogunniecroe neenenneasice By radio prospecting methods Tnelies radiometrigues Teynt®. poswonerpiiecrs MeTOaut 1. GENERALITATL 1.1. Prezentul standard se referdi la prospectarea si explorarea terenului la suprafaja si tn adin- ime, cu ajutorul cercetarilor geolizice, stabilile in STAS 1242/1-73 si STAS 1242/2-74, prin metode radiomettice. Prospectarea si exploararea terenului se efectueaza 7 — Ia suptafafa, pentru strate de paimint cu grosimi < 0,30 m, — la adincime, pind 1a 20 m, in foraje cu @ = 45...60 mm, 1.2, Cercetarea prin metode radiometrice, este folosita pentru determinarea urmiitoarelor carac- teristici fizice si mecanice (definite conform STAS 3950-74), ale terenului de fundare: — densitatea pamintalui, e, — densitatea pimintului in stare uscatii, pe, — umiditatea, w, - porozitatea, 1, — gradul de compactare, D. tn vederea verificist compactet pamintull i exceutti construc{iilor din pémint (diguri, baraje ete.). Metodele radiometrice se aplici piminturilor nesaturate — coezive, ca: argila, argild prafoasa, argild nisipoas, argil’ prafoast-nisipoass, praf argilos, praf argilos-nisipos: — semi-coezive, ca: nisip argitos, nisip prafos, nisip argilos-prifos; definite conf. STAS 1243-75. 1,3. Scopul cercetirilor geofizice prin metode radiometrice este acela de a completa datele st. dillor geologice-tehnice si geotchnice, asupra pAminturilor coczive, nesaturate, necesare proiectirii si executdrii construefiilor tn vederea: ‘— alegerii variantei celei_ mei favorabile din punet de vedere al siguranfel cons- frucfiei gi al economicitafi lucririlor, in funetie de caracteristicile sf stabi tetea terenului din amplasamentul de studiat; ii lucrarilor de imbunatifire a terenului de fundare (pe strate sau in adincime); — sudietit dinamicii umiditatit In terenul de fundare, tn condifii naturale sau in cazul piercerilor din retelele de alimentare eu apa sau de canalizare. In cazul unor probleme speciale privind dinamica umiditatii in terenul de fundare, cercetérile prin metode radiometrice se vor efectua in foraje tubate, tang. 14. Pentru efectuarea cercetirilor prin metode radiometzice proiectantul va pune la dispozitia ofganului de cercelare date conform STAS 1242/8-75. eet aborat init tn 1975 Data intraei n vigoare : NSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE| Str. Roma ne, 92 BUCURESTI Revieuit im 1976-07-01 12 Pag. ‘Telex 11312 CNST RSTAS 1249/9-76 2 1.5. Corcetares terenului de fundare prin metode radiometrice se efectueazd in urmatoarele etape: — recunoasterea terenului si studierea materialului documentar gi de ath ~intocmitea programulut si stabilirea volumului cercetéilor; — cercetarea terenului de iundare prin metode radiometrice; elaborarea sintezei cercetirilor radiometrice. 2, RECUNOASTEREA TERENULUI $1 STUDIEREA MATERIALULUI DOCUMENTAR Recunoaslerea terenului si studierea malerialu‘ui documentar se vor face conform preve- derior STAS 1242/1-73 gi STAS 1242/8-75. 3. PROGRAMUL SI VOLUMUL CERCETARILOR 3.1. Programul si volumul cercetérilor prin metode radiometrice, respectiv stabilirea gradului de etaliu al refelei de puncte pe un amplasament dat, este functie de: — suprafafa. amplasamentului; — volumul de pamint (in situ sau din terasamente) de cercetat; — tipul de constructie si importantz acesteia; — modul de execufie a Iucrérifor de imbunatafire a terenului de fundare sau a compactari terasamenteler. Cu cit pimintul este mai meuniform gi execufia de o calitate mai slabi, cu atit ochiul refelei va fi mai mic si invers, Avind stabilita refeaua de puncte se poate evalua, in continuare, densitatea determindrilor radiometrice de adincime, sat de suprafa\a 3.2. Pentru verificarea gradului de compactare prin metode radiometrice, este necesar si se Stabileasck numirul total de puncte in care trebuie executate determindrile tadiometrice si sA se calculeze numérul total de determinari radiometrice in aceste puncte. Densitatea determindrilor, le suprafata sau in adincime, este dati informativ, in anexa 5 la prezentul standard, functie de tipul de lucrari si de suprafata amplasamentului. 4, CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN METODE RADIOMETRICE 4.1, Alegerea metodet radiometrice de cercetare se face de cdtre organul de cereetare, conform STAS 124/875. 4.2, Metodele radiometrice utilizate sint: — meloda gama-gama, — metoda neutron-neutron. 4.3, Principiul’ metodetor. 4.3.1. Metoda gama-gama se bazcaz’ pe interactiunea radiafiilor gama, emise de cétre 0 sursi radioactiva (gama-activa), cu particulele constitnente ale pimintulul studiat gt incegistrarea radia- fiilor gama relrofmprastiate; intensitatea radia‘iilor gama inregistrate este, in final, invers pro- porfionala cu densitatea pamintul 4.3.2. Metoda neutron-neutron se bazewza pe interactiunea unui flux de neutroni rapizi ett hidro- genui continut in moleculele de apa din pamintul stuciat si inregistrarea neutronilor termici re afi; densitatea fluxului de newtroni termici este, in final, proportionala cu continutul de apa tn unitatea de volum 44, Aparatur’. rive se utilizeana 44.1. Pentru cercetarea la suprafata a teremului (pet. 1.1.) prin metode radion ansamblul densimetru de suprafa(a (fig. 1) — umidimetru de suprafaté (lig. 23 STAS 1249/9-76 Densimetrul se bazeaz pe metoda gama-gama gi umidimetrul pe metoda neutron-neutron. Acest ansambiu confine ‘— Densimetru de suprafata 1), aleituit din eqursi de radiatii gama Cs 137 cu activitate de 10 m Ci (1); = detectoare tip C.T.C.-5 @); = eerane de plumb (3); = Glectrontica asociata (4) detectorului si aparatului de inregistrare a intensitafit radiafiilor gama retrotmprastiate; — miner pentru actionarea sursei (5) Readiti gana emise_ 1 — Umidimetru de supratati (fig. 2), aledtuit din weMgursd de neutroni rapizi de Ra-Be cu activitate de 10 m Ci (1); = detectoare de neulroni termici (2); eerane de plumb (3); = cerane de parafina (4); = Electronica’ asociaté (6) detectorutui gi aparatulul de inregistrare a intensi- Lu4i1 fluxului de neutroni termizati; = container (6), pentru sursa de neutron; = ininer (7), pentru transport si acfionare! i 2 lve de neutron’ rai~ {7 STAS 1242/9-76 =4 44.2. Pentru cercetarea in adincime a terenului (pct. 1.1.) prin melode radiometrice se utilizeaz® ansamblul densimetru de adincime (fig. 3) —umidimetru de adincime (fig. 4) Acestansamblu confine: —_Densimetru de adiitcime (lig. 3), alestuit din: — sursi de radiafii gama Cs 137 cu activitate de 10 m Ci (1); “detector tip C.T.C.-5 (2); —eeran’de plumb (3); — electronica asociataé (4); = ftubul forajului (6)5 — cabiu coaxial (6), Fig. 8—5— STAS 12ayja-7e — Umidimetrn de adincime (fig. 4), aledtuit din: — sursi de neutroni rapizi de Ra-Be cu activiiaie de 10 — detectoare de neutroni termici (2); — electronica asociata aparatului (8); = tub de acces (4); cD; = cablu coaxial (5); cs Foe sitet OTe peer 3 = f * Yt neutro ropizt 4. ie Fig. 4 Inregistrarea se realizeazi 1a suprafaj’ eu auiorul unui numarator electronfe de impulsuri ‘sau cu ajutoral unui integrator, cuplate electric cu sonda printr-un cablu conductor. . 4.8, Lucriirt pretiminare. Determinarea caracteristicilor fizice $i mecanice ale terenului de fundare prin metode radio- metrice este precedat de lucrari preliminare in laborator si pe teren.| stas 1242/0.76 —6- 4.5.1. Lucravile prelisvinare in laborator constau tn_verificarea function a area acestela peniru tipurile de paminturi ce urmesza 2 fi studiate : __ erica funefiondrlt se realizeazd conform indicafillor din prospectele fiecirui tip de aparal Calibrarea fiecdrui aparat, pentru un anumit tip de plmint, se eiectueazi in laboraior pe medif de calibrare, realizate din acel pamtnt. ___Dimensiunile calibrelor se slabilese tn functie de raza de investigalie sau de raza de influ- enjé a fiecdrui traductor precum gi In funetfe de dimensiunile traductorulut Dimensiunile maxime ale etaloanelor sint date orientativ, in tabel. raturii gi etalo- ‘Taberut 1 “aisambiul de aparaturd | Dimensiuaile ealibrelor, | Volum de pimulnt necessr, ‘radiome o | |_ et “Ansumbla densimetru- Ginidimetra de suprafeyt | 0,9.0,8%0,3 935 Ansambln densimet Umldimetra de aalneine Pe baza misuririlor efectuate pe modele, se stabileste curba de calibrare pentru tipul de aparat si tipul de pamint dat Curba de celibrare, stabilita fn taborator, pentru un anumnit tip de pamint se va verifica pe teren pentru zeelas tip de pamint. Aceasta Se face prin compararea valorilor obtinute prin. dete. tee Pengiometrice, cu valorle objiaute prin determinari clasice pe probe din acel pémint; probele se gor reco din eee uncte sau de la aceleasi adincim! th care Sau efectual determinarile radiometrice. 4.5.2. Lucritlle preliminare pe teren consteu din matertalizares profilelor de cercetare radiome- i tried pe amplasamentul indicat st pregétirea punetulut de Iueru, Pregitirea punctului de Iucru const din urmatoarele operat — nivelarea terenului pentru determinarea caracteristicilor terenului de fundare i prin metode radiometrice de suprafaté (pe strate); — executarea giurilor de foraj (decd este cazul si tubarea lor) pentru determi- ' aaeccaracteristicilor terenului de fundare prin metode radiometrice de adin- Executarea gdturilor de fora) se realizesr4 manual cau mecanie, ta un diametru determinat de diametral sondefor ansamblului densimetre-umidimeiru de adincime (2 = 48. 5..-60. mm). 4.8, Mod de Incr, In functie de explorare, la suprafa{a saa in adinime, si implicit des stabitegte teliniea de Iueru pe’ teren. de aparatura, se 4.6.1, Explorarea terenului Ta supraiata, Explorarile la suprafata terenului se efeclueazs punelual: po profile singhiare St Py profile ispuse eit’ mat uniform pe suprafaja de cereetat (de reguls se dispun In retea). Densitalea punctelor i voiumul lucrarilor yor fi conform pet. 5. Pentru efectuarea acestor explordri sint necesare urs itoarele operafii: Puneres tn func{iune a aparatului se face prin testarea alimentirit \ acestuia conform indicajiilor din prospect Masurarea fondului aparatulu [Aparatul se agav pe un suport metalic sau de lem in poritie orizontala, cv. Sores ecranati ta distor eae eine ap Fat de ol gi et putin 20 m fata de orice allé sursé radioacin’, erala | toate de radiafit gama, In aceasta pozife Se masoaré fondul ‘paratuiui, adic’ viteza de numérare de referint’. Aceasti operafie se executd la inceputul si sfirgitul fiecdrel zile de Tucra Tn eazul in care fondul aparatului diferd cu -20% din valcarea fondulul inregistrat tp lee a eats ida corvenit-defecjuni Tn electronica aparaturit si urmenzd ca, aceasta Zilele dcanata in conditi de laborator. Dupa depanare se verfica fondul st, dacd este necesary $e Wa face corectia acestuia.= STAS_1242/9-76 Executarea masurarilor tn punctele stabilite Aparatul se agazi pe punctul de lucru (pregitit conform pet. 4.5.2.), se aduce sutsa fn pozitie de fueru, se mésoara viteza de mumarare funcjie de densitatea sau umiditaiea pamintulut si se fnregistreazi valoarea respectivé in figa de observatii Se aduce sursa in pozifia ecranata si se roteste aparatul cu 90°, aductndu-l tn pozifia a dowa de Iveru. | Se aduce sursa in pozitia de lucru gi se masoard viteza de numirare, corespunziitoare celei de a doua pozifii a aparatulul tnregisirindu-se valoarea respectiva in fia de observatie. Se aduce sursa in pozitia ecranati si se inchide aparatul pentru a-I putea deplasa in punelul urmater. Dac in timpul misurliitor se constati tntr-un punet valori ale vitezei de numSrare mult diferite de cele inregistrate in punctele anterioare, masuriile se repet& atit in punctul respectiv cit si in 1 sau 2 puncte precedente. In cazul in care valorile repetate sint gl wle mult diferentiate de cole inifiale, misurirle se opresc si aparatura este trimisi la laborator pentru verificare, Operatiile de mai sus sint identice pentru ambele tipuri- de aparate 4.6.2. Explorarea terenutui tn adincime. Exploririle in adincime se efectueaz’ in géuri de foraj avind o adincime egalii cu grosimea terenului de fundare tmbunatafit sau eu grosimea umpluturilor din terasamentul compactat plus 0,5 m (distanta intre sursé gi contor, la umidimetruy). Exploririle in adincime se efectueazé punctual: pe profile singulare sau pe profile dispuse cit mai uniforin pe suprafata de cercetat (de regulé se dispun in relea). Densitatea punctelor gi volumului Tucririlor vor fi conform pet. 3. Pentru efectuarea acestor exploriri stnt necesare urmétoarele operatii: ne a aparatului se face conform pet. 4.6.1. Punerea tn func Misurarea fondului aparatul Sonda aparatului, situata in conteiner, este agezati pe un suport tn pozifie orizontala la fo inalfime de citea 1 m faté de sol si se indeparieaz’ orice surS& radioactiva, emifatoare de radiafii hucleare la distanta de cel pufin 5m. Sonda va ocupa tn conteiner, de fiecare dat8, aceeasi poziie rmacald pe copul sondei ll contenerulul In acest posife se mason fondu aparlulu, aes vileza de numarare de relerina. ‘Aceastd operatie se executé lo inceputul si sfirgitul fiecirei aile de Iueru. Jn cazul in care fondul aparatulul difers eu =: 20% se procedeaz’i conform pel. 4.6.1. Exeecutarea masurdrilor in punctele stabilite. Sonda aparatului se introduce Ja prima adincime, se aga7 aparatul tn pozifie de Iucru, se milsoard viteca de numicare functie de densitatea sau umiditatea terenulut si se Inregistreazd valoa- rea respectivl in figa de observatie. ‘Misurdrile continu, pe intreaga adincime a giurii de foraj la intervale egale cu 0,25 Dup’ terminarea masurérilor din aceiagi gaurd de foraj se opreste funefionarea aparatulul, se scoate sonda si se introduce conteinerul respectiv. Operatiile de mai sus sint identice pentru. ambele tipuri de aparate 4.7. Exploriirile fa suprafafai sau in adincime cu densimetrul si umidimetrul se efectuesz® succestv, ansemblul lor considerindu-se 0 determinare. 4,8, Pe parcursul efectuiirii explorarilor prin metode radiometrice si in special la manipularea sondelor densimetrului i umidimetrului de adincime se vor respecia prevederile STAS 5942-73 si misurile de protectie a populatici impotriva efectelor nocive ale radiafiilor ionizante impuse de Ministerul Sandtai. 4.9. Datele din teren, obtinute prin metode radiometrice se tree in fige de tnregistrare conform hodelelor din anexele 1 si 2 la prezental standard. 4.10, Exprimarea rezultatelor. Valorile viterei de numérare (impulsuri/100 5 sau impulsuri/min) sau indicafiile instru mentului integratorului de impulsuri_ {numar de diviziuni) constituie baza caleularii caracteristi- cilor fizico-mecanice ¢, ps, w, n $i D, ale terenului de tundare. La rindul for, acestea din urma sint supuse unel prelucrari statistice pe grupe de vaiorl sau intervale de profil (de adincime Renuliatele obfinute se prezinta sub formi de tabele gi plange cu variafia valorilor mfci- imilor respective pentru a putea realiza o interpretare eft mai concludenta a datelor din teret| STAs 1249/9.76 —8— 4.10.1, Caleulul caracteristicilor ¢, pa, a $i a Trecerea de (a valorile vitezel de numérare (exprimat tn impulsuct/100s_ sau impulsuri/min.) sau de la valorile indicafiei integratorului (numar de diviziuni de scala) la valo- | rile $f w, se face cu ajulorul curbelor de calibrare specifice liecdrui tip de aparat gi tip de pamfnt ' studiat, ae ieee la valorile ge gi w se face prin calcul, cu ajutoru) relafiitor si () gem? w % @ fn care p densitatea pamintului, in glem?; fe densitatea pdmintului’in stare uscaté w umiditatea pamintului, in % de msi w, umiditatea pamintului, in % de volum; Poza Censitatea apei, in glen’ i Calculul caracteristicli m se realizeazi cu ajutorul abacei nm =f (e, ). 4.10.2. Calculul caracteristicti D Gradul de compactare D al terenurilor de fundare pentru construcfii civile gi industriale sau al terasamentelor, se calculeaza cu relefia (3): D=—& -100 % @ Ppa in cate: fa — densitstea pamintulut in stare uscat’ — densitatea pimintului in stare uscata obfinutd in laborator pe eurba Proctor (STAS 1913/13-73) sau conform STAS 1913/14-73, In glem*. Calitalea compactarii se verificd prin compararea valorilor obfinute cu cele indicate tn STAS 9850-74. Valorile caracteristicilor p, ge, @, n si D odfinute prin caloul pet. 4.10.1, si 4.10.2., pentru | | ficcare punet de suprafafa sau pentru fiecare adincime, se centralizeaza intr-un tabel (conform mode- lului din anexa 3) care face parte din studiul de specialitate privind cercetarea amplasamentului | | prin metode radiometrice. Pega 4.10.3, Prelucrarea statisticd a detelor din teren. Densitatea pamintului in stare uscati ge reflect calitatea compactérii pminturilor (in canurile {n care exist 0 omogenitale a paminturilor din cariera si condifii normale de executie) gi valorile gz se pot supune prelucrérii statistice. Pe haza valorilor pe obtimute in toate punctele de pe amplasamentul studiat si le toate adincimile in fiecare punct, se caleuleazd wepartitia statistic pe grape de valori os = 1,3...1,9 glem®; = repartitia statisticd a valorilor py pe intervale de adincime. Un exemplu de prelucrare statistic a valorilor ese prezint in anexa 4. = Pentru amplasamentele al ciror teren de fundare a fost compactat prin pilofi de pamint se nlocmese diagrame etalon conform prescripjlilor legale tn vigoare, : In acest scop se calculeazd pg mediu pe orizonturi de 0,25 m grosime i abaterea medie patratic’ a valorilor pu fafa de valoarea medie pu maw 5, SINTEZA CERCETARILOR 5.1. Regultatele obfinute din cercetarea terenului de fundere prin metode radiometrice se sinteti zeazé inir-un studiu de specialitate, care se va anexa studitlui geologic gi geologic-tehnic. 5.2, Studiul de specialitate va fi intocmit conform prevederilor STAS 1242/8-75, 5.3. Anexele studiului constau ia: — tabele cu valorile caracletisticilor: 9, oa, 1 i | = gratice cu variafia valorilor marimilor respective, pentru terenul compactat, Sn comparstie cu terenul natural, nederanjat; — grafic cu diagrame etaion ale sondajelor radiometrice care confine: “"yariatia valorilor 92 my cu adincimea, Yariatia limitelor ‘posibile de abatere a valorilor pe mum cu edincimen, — sectiuni cu variatia gq in lungul profilelor studiate.—3— IAS 5.4. Studiul de specialitate prin interpretarea rezultatelor obfinute din cercetarea terenului prin metode radiometrice care, corelate cu observaiile efectuate pe teren in cursul execufiei, trebuie 8 puna in evident 1. calitatea compactiirii terenului de fundare fn adineime sf in suprafafi, in comparatie. cu valorite impuse prin proicct si in comparatie cu terenul natural, nederanjat; repartifia statistica procentual® pe intervale ce adincimi si pe zone a valorilor pe 2. gradul de compactare realizat in condifiile de executie date si incadrarea sa in limitele impuse in STAS 9850-74, 3. zofele slab consolidate din cuprinsul masivului de pimint compactat sau fn lungul stra- telor verificate, —~ In cazul cercetirii prin metode radiometrice, efectuate in poligoane sau pe piste experi- mentale, interpretarea rezultatelor trebuie si conduc la indicarea tehnologiel eficiente de execufie a Iucrdrilor de compactare. ANEXA 1 UNITATEA NUCLEARA FISA DE INREGISTRARF —densitatea pimintului p — Comandi Santier . . : Profil, «2 ee ee ee Foraj nr... Adincimea. see eee satan | ite Vitera de pumsrare medic e eval ieika) ‘Observafit 1 2 Data Operator Calculator Verificator 2ayjo-7STAS 1242/9-76 Adincimes (in) Fenpulsji00'« tmpulsrn) “Viteza de wumdrare (@ivigionl, | itera de = 10 — UNITATEA NUCLEARA FISA DE INREGISTRARE —umidilatea a in % de volum — Comandé . . . Santier Profil ar. : Foraj mr. + Adincimea 2. + 6) ruresre Tie ‘wee Observatit ANEXA 2 Data : Operator Calculator Verificator UNITATEA NUCLEARA CENTRALIZATOR DETERMINARI RADIOMETRICE ANEXA 3 Veriticator Comanda. see eee Santi. 2. ee ee Pear tacit Foraj nt. + + + elated Adincimea . - + + Tosi 1 pestis] gary | te) bo | by erat | T | | ot f \ | Data Gerster Calculatorval eel ole o Bernie easy “ao | oe |e |e a wl] | > By oor | ves | Be |e | aroha prea eaR] lz IS grereror.'s 3L9NNe 30 ‘Wend NL INIQNIOY 30 FWAYPIN) 3d ’S OTYOTWA V VTPRUNFOOUE VILE vse : T f 4 7 ee “ 8 H [ESE teats Lt. i WD 2 |, et « 7 | a ot BS a q slo, os suugnoare aivnus vowionna v Papleacoaarmrrairroape) ah ah oh en oh ot NWid MN) viivALIs NO WLIHOS re viivibVA iS grerevorL'9 3L9NNd 3G Thane N} 3 YOTROTYA V yOUSUVIS Vluvdae + VXaNV1 STAS 1249/9-76 iat ANEXA 5 Densitatea determintrilor radiometrice de supraiata (pe strate) ‘Suprafaja ae file | Numir de determin Piatrorme toxio | 0,03 Densitatea determinirilor radiometrice de adincime ‘Suprafata. Ochiul Numar de | Adineimea | Numar de ‘Compactare eu mata ged xs | on | 0.80 Sees ees aoe : Numirul total de puncte in care se vor executa deters nirile radiometrice reaulta. din inmul- ficea suprafelel amplasamentului obiectivului, al cArui teren de fundare urmeazi a {i verilicat, eu densitaiea corespunzatoare releiei de profile adoptata. In cazul determinirilor radiometrice de adincime, nut din inmulfirea supratefei amplasamentului cu adincimea de compactare si cu densitatea corespunz jrul total de determinari rezulté foare relelei de profile adoptata, cunoscind ci in adincime se executa 4 determinari/metru In cazul determindrilor radiometrice de suprafati (pe strate) numarul total de puncte este echivalent cu numérul total de determinari fentru fiecare sirat in parte, Acesta din urm& urmeaza a fi inmulfit cu numrul de strate ce trebuie verificate Elaborat des Mipiterut Ageleutturit 1 ndastiet ‘Alimentare. Testitutul de studll i proicetirl bu Bucureyth Responsebilal profectatws tng. Bumlira Bigie Eecictat final ostitatul romla de star Servielsl caustic gi materiale de construct Ing) Alesandra Gristesew wn rometare otaboratorl cegattutul de cereetdel tm constructst 1 economia tcenstrutillor —Bscurest) natitutal de fzien atomick — Buearegtt Etistut potftennie Traian Vola" — Tiangoara a f I z é . a 2 g a