Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 2010 - Braescu - Practica Bazata Pe Dovezi

    Încărcat de

    Iulia Neacsu
    8 vizualizări9 pagini

    Titlu original

    2010_Braescu_Practica bazata pe dovezi

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări9 pagini

    2010 - Braescu - Practica Bazata Pe Dovezi

    Încărcat de

    Iulia Neacsu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    Revista de Asistentd Social, am TX, w. 2/2010, 265-273, Practica bazata pe dovezi jn asistenta sociala (Evidence Based Practice in Social Work) Dana Paula Briescu” Abstract. This article brings forth evidences that the application of theory in practice is undoubtedly difficult and a constant effort is needed in order to understand the clients’ problems and which are the most appropriate actions to safeguard the child ‘and 10 promote the child's welfare. The article presents a case study based on the ‘author's experience as a social worker in England and it reflects the main actions that ‘had been taken in the light of legislation, guidelines and relevant theories. The aricle ‘argues that a theory that is well accepted due 1o its effectiveness proved tobe insufficient ‘and did not help to understand the clients’ problems and their behaviour. The eclectic ‘approach helps the social worker to understand complex behaviour and it underpins the ‘best practice in social work. Also the article demonstrates the importance of evidence ‘based practice and the need 10 use in practice what proved to be effective being mindful ‘at the methodological details and the research design. Keywords : eclectic approach, evidence based practice Introducere! Deca lungul timpului s-a demonstrat cd teoria si practca in asistenfasociald se afl iir-o relate de dependent reciproct: practica este i2vor de injlepciune pentru teorie st invers (Butt, Parton, 2005). O tending’ modern in asistenta social, consideratéa fi [J noua mana in dezvoltarea servcilor de protecie si bunistare a eopilulu |...” (Halvorsen, 2009, 65-81) este practica bazatd pe dover. Teza eresteritcalititii practic in asistenta social prin folositea teorie sia cercetavilorriguroase a fost validaté dea hingul timpulut de numerosi cercetitori (Taylor, White, 2001 ; Macdonald, 2001 ; Department of Health, 2000). Practica bazaté pe dovezi oglindeste injelepeiunea zsstentului social de afolosi in Dracticd ceea ce sia dovedit eficacitatea si de a mu urméri propriile predilectit (Cigno, 1998), fn acest context, intrebarea : ,Cum stailim ce teorie sauce teori si folosim si cum Je folosim?” (Payne, 1998, 129) devine o intrebare cheie pentru orice practician in acest ‘domeniv. Dar aplicarea teoriei in practicd nu este nicidecum un proces facil (Payne, 1997) mai als in condi in care profesia de asistentésocal.[..] presupune performatea unor sareini neuniforme, ine-un context impreviibil[..]” (Mana, 2007, 92) University Alexandru loan Cuza” Iasi, Carol I Boulevard, no. 11, lagi, code 700506, E-mail: escu_paula@yahoo.co.uk 266 DP. Briesu | Practica buco pe doves asstena sociala Care va fi argumentul acestui articol? Teoria cognitiv-comportamentali este larg acceptati datoritéeficacitatii sale (Sheldon, 1995 ; Scot, 1989; Macdonald, 2001) si multi asistenti sociali o adopta in demersul lor practic pentru ci yle place si vada o abordare cordonati si explicité vizavi de probleme” (Payne, 1997, 122). Voi demonstra insé, prin analiza unui caz pe care |-am instramentat in Anglia, cl aceastiteorie s-a doveditinsuficienta si c8 abordarea eclectied, care inseamnd a considera ,diferite teorii impreuni” (Payne, 1997, 52), ma ajutat sX ineleg in profunzime problema clientului (Macdonald, 2001 : ‘Sheppard, 1995), O explicate plauzibilé a succesului abordarii eclectice in practica asistenfei sociale este oferité de Macdonald (2001) care argumenteazi ci oamenii au un comporiament ‘complex si din aceasta cauzalprofesionisti din acest domeniu au nevoie de multe si diferite explicagi pentru s- injelege, Prezentarea cazului Scurt istorie Tania era un copil de 4 ani, nascut si crescut in Anglia, Paringi si, Tina (27 de ani) si Jack 25 de ani), apartineau clasei muncitoare, ambii fiind cetajeni britanici. Ei s-au despartit inainte de nasterea Tanici si locuiau in judete diferite, Tania mentinea legatura cu tatal siu si cu bunicii paterni prin intalniri lunare. Dup’ nasterea Taniei, Tina s-a mutat dintr-un Judet in altu si a avut relagii de scurtt durati cu einci persoane de gen masculin care au suferit condamnari pentru infracyiuni de abuz sexual asupra copiilor. In copilarie, Tina a fost vietima abuzului sexual, abuzatorul find tatil su, Implicarea mea in cazul Tanié Plymouth City Council a primit o sesizare anonima care mentiona c& Tania era vizitata de ‘Mark (45 de ani), o persoand de gen masculin care fusese condamnat& pentru infractiunea ‘de abuz sexual asupra unui copil. Cazul Taniei mi-a fost alocat de catre supervizorul direct, ‘pentru a realiza o evaluare initia in maximum 7 zile lucratoare, conform ghidului de bun’ practicé din Anglia (HM Government, 2006). Respectind recomandirile din acelasi ghid, am stabilit o intalnire® cu reprezentan(i tuturorinstitutilor relevante pentru Tania (Politie, Servicile sociale si Serviciile publice de sinitate). Obiectivele acestei intalniri au fost 4) a analiza informal pe care fiecareinsttuie le detinea conform bazei de date, b) a decide ddaci o ancheti in baza articolului 47 din Legea Copilului (The Children Act, 1989) trebuie initia’ si) a stabil care sunt actiunile imediate eare trebuie intteprinse pentru a asigura protec{ia Taniei (Department of Health, 1999, 47). Recomandarea discutiei strategice a fost ‘ceca de a initia ancheta in baza articolului 47 din Legea Copilului (The Children Act, 1989) deoarece Politia a confirmat faptul ci Mark fusese condamnat pentru infraetiunes de abuz sexual si deoarece existau motive serioase de a suspecta c& pentru Tania exista un rise crescut de abuz sexual. Ca 0 consecing’ directt a acestor decizii, cazul Taniei a fost prins {ira seBpare in nvodul sistemului de proteetie a copilului din’Anglia (Parton, Thorpe, Wattam, 1997), Pentru a colecta informafii relevante, am organizat impreun& cu un reprezentant al Echipei de Protectic a Copilului* din cadrul Polite’ interviuri separate cu Tania, Tina si Mark. Ghidurite de interviu au fost construiteluind in considerare particularitatileindividuale side varsti ale persoanelor intervievate si faptul c& diferenfele g[...] de gen si de sex se ‘manifesta pregnant in procesul comunicari si al stlurilor de abordare” (Anghel, 2008, 36). ovata de Asst Social ne. 212010 267 {In timpal interviurilor, Tina si Mark au declarat ci erau buni prieteni, c& Tina il vizita pe ‘Mark firs fie insoyta de Tania si c& Tania nu fusese niciodatt fn apartamencul lui Mark, ‘Tina si Mark locuiau in apartamente separate lao distant de aproximativ 16 kilometti. in urma cvaluarii initiale, profesionisti implicati (politist, asistent social, asistent medical) au ajuns la concluzia c4 nu exista un pericol iminent si imediat care s& justifice initierea unor demersuti speciale de protectie 2 Taniei. Cu toate acestea, am hotarat de ‘comun acord cu supervizorul meu direct, c& era necesara o evaluare compiexa, o evaluare ‘in profunzime (Department of Health, 2000), pentru a infelege care sunt riscurile potentiale pentru Tania si care sunt cele mai eficiente metode pentru a le minimiza, Rolul meu, asa ‘cum era el stabilit de angajatorul meu, dar si de Legea Copilului (The Children Act, 2004) cra de a actions eficient in scopul promovérii bunistirii Taniei din perspectiva : a) bunistirii fizice, psihice $i emotionale, b) a protectiei impotriva abuzului si negliarii, c) a educasiei si timpului liber, d) a contributiei la dezvoltarea societitii si e) a bundstirii sociale si ‘economice (The Children Act, 2004). Teorie sau teorii? Cand am inceput evaluarea complex, intebarea , Este Tina capabilé si aleagi parteneri de incredere in aa fe incats8 nu o puna in periol pe Tania?” sa dovedit afi una esential in congitile in care informatie culese evideniau ci Mark era al saselea partener din utimié 4 ani si c8 tit ceisase partenerifusesera condamnati pentru infractiuni de abuz sexual asupra copilor. In contimuare, voi prezenta teorile care m-au ajuat si. gasesc rispans la aceast intrebare ‘Ridicinile eoriei cognitiv-comportamentale se gisesc in teoiile invtirit (Sheldon, 1995; Cigno, 1998: Payne, 1997), Am ales si ma concentre asuprateoriel sociale a Invatrit care este o forma a teorie: cognitiv-comportamentale (Payne, 1997) si care este efit dre teorie care exploreaza modul in care [.] copii i adult nvatapartermuri comportamentale ca rezultat al interactiunilor sociale [...)” (Cigno, 1998, 187). Patternul comporiamental este deci o eonsecinté directa imteractiuni cu ali prin care o persoand observ diferite comportamente si consecinele lor, le asimileazi §1 mai tray repeti ‘omportimentul observa intr-0 noua situate (Sheldon, 1993) Deoarece Bandura (1969) mensioneaa c4invatarea prin modelareexplic cea mai mare parte a procesului de invajare la copi, am ales st analizez ce a invatat Tina dela pirint €i, care au fost principalele modele de-a lungul copliie sale. In acest articol, voi face referti asupra adout comportamente elevante pe care Tina le-a observtincoplie $i voi formula dous ipoteze despre ceca ce cred cu cd ainvatat Tin, considerand teria socal a invatiri si teza powivit céreia oamenii av capacitatea de a Invata prin modelare att comportamentefolsitoare cit si distructive (Sheldon, 1995). Voi serie mai jos eee doult ccomportamente observate de Tina si tale ipotezele mele 2 Tina a fost victima abuzulut sexual in copilrie,sbuzstorul find ttl ei. Tina a Invited ttt por avea un comportament sexual fata decopit lor. Tina la rugat de multe or pe tal eis opreascéaburul, dar el nu a ascutat-o. Tina 4 invita cd mu poate 34 abd 0 mare influent asupraactunilor intreprinse de lf oument (Care sunt inst rezutatelecereetailor? Contrazi sa sprijnd ipotezee a care am ajuns eu’ Stind e& ru trebuie si accept orice cercetare Fird-o analiza riguroasi a detlilor metodologice si a modului in care a fost ea planificaa si derulaté (Macdonald, 2001), am analiza cercetaea realizat de Faller (1988) lund in considerare caracteristviledezirabile ale unui studi riguros (Maedonald, 2001). Analiza pe care am intreprins-o a evidentiat 268 DP. Briewu / Practica basa pe doveci in assent sociala rulie dintre aceste caracteristici erau prezente. De exemplu, Faller (1988) prezinté © explicaie detaliact a modului de stable a esanionulu si accepiunile pe care le floseste cu privire la abuzul sexual. tn plus, distorsiunea de selectie (Macdonald, 2001) a fost in totalitatecliminaté deoarece studiul a luat in considerare toate famille in care copii au fost Vietime ale abuzului sexual in perioada 1978-1984. Existainsd unele teze care recomanda folosirea eu precausie a concluzillor cercetirilor realizate in stindtate deoarece cle s-ar putea Siu fie wot att de relevante pentru populata in care se apic& teoria dact ea diferd de cea in care s-a realizatcercetarea (Macdonald, 2001). Din acest motiv am extras din concluzile cercetiii idee teoretice care au fost acceptate si de cercettori britanici “Analizind 200 de cazuri de copii care au fost vietme ale abuzului sexual, Faller (1988) ‘ajunge la concluzia c& ,(..] mamele se asteapti ca birbati si aibf un comportament sexual fai de copii ..]" (Faller, 1988, 105), pornind de la propria lor experienta de abuz sexual din perioada copiliriei. Aceasti conchuzi se potrivete cu prima mea ipote28 mentionaté mai sus. ‘Neputinta invatati Seligman, 1975) este un concept larg acceptat de terapeutit care folosese teria cognitv-comportamental (Sheldon, 1995). Seligman (1975) mengioneazd ‘cd in situatia in eare o persoand invaté cd existé 0 legaturd micd sau nici o legiturs intre stimuli $i e& propriul sau comportament are un efect nesemnificativ in managementul ‘mediului exterior, comportamentul siu imediat tinde s& fe impredictibil in incercarea de a cAstiga un oarecare control; dact aceasttsirategie esueazi persoana devine neputincioasA (Sheldon, 1995) si resemnatd. Persoanele care au fost in aceasta situate, au invatat s& fie ‘eajutorate; ele nu cred si nu simt c& pot schimba situayia in care se ald (Cigno, 1998) Toate aceste ide sprijind cea de-a doua ipotezd pe care am formulat-o “Teoria cognitiv-comportamentalS mia ofert o multitudine de rispunsuri vizavi de intreharea mea, dar nu ma ajutats8 infeleg de ce Tina alegea ca parteneri numsai persoane care fuseseri condamnate pentru infractiuni de abuz sexual asupra copiilor. Teoria psibo- dinamici a fost criticaté de promotor teoriei cognitiv-comportamentale care i-au reprosat {in mod special teza potrivt crea faptul eX suntem constieni de modul nostru de a géndi nu schimba in mod nevesar comportamentul nosiru (Cigno, 1998). Cu toate acest, am ales aceasta abordare teoreticd deoarece mi s-a parut singura capabilé sé snalizeze in profunzime modul de gindire al Tine Teoria psihodinamic& [J se referé la modul in care psyche (ingeles ca minte/emotit suflet/sine) este viizut ca fiind activ si mu pasiv” (lacobs, 1988, 4). Pentru a injeleze alegerea Tinei am folosit conceptul de ,inconstien™ care este un concept-cheie al acestei teori, Inconstientul este definit ca ceva ascuns, [J capabil de a deveni constient [..]" Greud, 1962, 5), care ne protejeard de ceea ce at fi prea dureros pentru noi dacl ar Fi scceptat la nivelul constientului (Minsky, 1998). Teoria psihodinamicé m-a ajutat si ineleg 4 uneori suntem guvernaji de forte de care nu suntem constienti, care sunt localizate in inconstient (Mille, Swinney, 2000). Prin urmare, am injeles et Tina selecta in mod inconstient parteneri dintre persoanele care erau abuzatori. Faller (1988) si Renvoize (1998) vin in sprijinul acest! idei deoarece mentioneaza eX femelle care au fost abuzate sexual in copilaie po si aleag in mod inconstint parteneri care vor abuza sexual copii lor. O alti teorie care m-a sprijnit a fost teora ecologic& care mentioneazé cine persoand si mediu exist o legatura indisolubila, de determinare rciproca (Payne, 1997). O alta teza central a acesteiteori este cea potrivit efreia copilul nu poate fi injeles decat in contextul familie’ sale, al comunicai din care fae parte sl cuturii din eare provine (Department ‘of Health, 2000). Tina avea o legituré stabili cu parinit shi care locuiau in vecinitatea spartamentului siu. Tina si paving sii freeventau un club country impreund cu alte cei persoane de gen masculin care fusesera condamnate pentru infractuni de abuz sexual asupra copillor. Aceste tri persoane erau considerate prieteni de familie. Subcultura se Revina de Asitena Socald we. 22010 269 referd la un sistem de valori, atitudini,stiluri de viati caracteristice unui grup social care ‘este distinct, dar care, in acelasi timp, face parte din cultura dominant a unei societiti (Abercrombrie etal, 1994). Din prisma acestei definiti sa ideilor menfionate mai sus, pot ‘concluziona cé Tina aparjinea unei subculturi de oameni care abuzezs sexual copii Argumente pentru interventie Conform ingelesurilor descoperite prin analiza informaillor dup’ modelul evidentiat ‘mai sus $i pundnd in balan ,[..] att puncte tari ct si punctleslabe [..]" (Department ‘of Health, 2000, 55) am ajuns la concluzia ca exista o probabilitate foarte mare ca Tina si aleagi in continuare parteneri periculosi pentru Tania si ca ea si nu fie capabili si-si protejeze fica impotriva abuzului sexual, Tindnd cont de faptul ci un principiu-cheie al practicii aniopresive este 88 fi reflex gi 8 consideri modal in care propria ta identitate si propriil tale valor altereaza informatie culese pe parcursulevaluirii (Burke, Harrison, 1998), am constientizatfaptul c& aparyin uneicultri diferte, une clase sociale diferite $i ‘unui status social diferit si m-am intrebat dacé rajionamentul mew nu era intr-o anumité risuri discriminatoriu. Aga cum este recomandat (Burke, Harrison, 1998), am ver perceptia mea si modul de interpretare a informatilorculese impreund eu supervizorul mew direct cate a confirmat c& rationamentul meu era valid si concluzile mele era jusifcate. El a sugerat cf principalul obiectv al interventei mele in cazul Taniei si fie acela de a 0 ajuia pe Tania sA tiascd int-un mediu care si minimizeze riscurile $i sk promoveze ‘bunastarea sa (Department of Health, 1999, 1). Planul de interventie in perioada de 35 de zle Meritoare destnatdevaluari complexe (HM Government, 2006), ‘Tania a dezvaluit in cadrul una iterviu eX ea si mama sail vizitau freevent pe Mark gi ck uncori petreceau noaptea in apartamentul acestia, Conform ghidului de bund practicd (Department of Health, 1999; HM Government, 2006) a fost stabilitio confer initial& de protectic a copilului® deoarece majoritatea instituyilor implicate in instrumentarea cazului (Politic, Serviciile sociale si Serviciile publice de sanatate) au considerat ci existi o probubilitae foarte mare ea Tania sé continue sé fie expusk unui rise foarte mare de abuz Sexual (Department of Health, 1999). in cadrul conferinfelinijale de protecie copilul 1a cae au participa si paring bunicli pater, decizia unanimd a profesionstlor a fost de a tnscrie numele Tani’ in Registrul de protecte a copilulu. In acest registru sunt incluse ‘numele tuturor copilor care au fost vietime ale abuzului sexual, fie, emotional sau negli sau pentra care exist un rise semnificativ de a deveni vietime ale abuzului sexual, fizie, emotional sau neglifrii (HM Government, 2006), Planul de protectie a copiului (Department of Health, 1999), care a fost stabilit in cadrul conferinei, a mentinut interesul superior al Tani! in centr procesului de planificare (Department of Health, 2000). Cele {tei aspecte-cheie care au ghidat congnutul si termenul imité pentru realizaea planului a fost: asigurarca protectci copiluli; constentizareafaptul cl un copil nu poate si astepte 1a infiniti promovarea accesuui Ia educatie (Department of Health, 2000). Scopul principal al planului de protecie a copfulu a fost sk proteeze copiul in asa fel {ncit asta sf nu mai fle supus In continuareriscuui de abuz sau neglijare (Department of Health, 1999), Constentizand faptl cé pe termen scurt era imposibil & garantez sigurana ‘ani in conde in care ca ar Fi continuats&locuiase tmpreund cu mama sa, am lust in 270 DLP. Brlescu / Practica basa pe doves! i assent sociald considerare, asa cum este recomandat (Department of Health, 2000; The Children Act, 1989), sentimentele gi dorinjele Taniei, ale Tinei si ale ui Jack $1 am propus ca Tania si fie crotita temporar de bunicii paterni ‘Metoda sau metode ? Urmand principiul practicié antiopresive care specified faptul c& interven trebuie si aba ca subiecti adultul si copilul (Burke, Harrison, 1998), am ales o intervente bidirectional (Howe, Brandon, Hinings, Schofield, 1999) care implied ambele pliri deoarece existi doveci ci programele care oferd sprijin parintelui si copilului sunt cele mai eficace (Macdonald, Winkley, 1999). Am ales metoda cognitiv-comportamentall deoarece cerce- tori au dovedit ci aceast metoda conduce spre rezultate remarcabile in cazul copiilor prescolari care au fost victime ale abuzului sexual si in cazul parinjlor lor (Cohen, Mannarino, 1996). Deoarece Tania a dezvaluit ulterior ca fost abuzati sexual si deoarece ‘ea avea un comportament sexualizat, am considerat cA imterventia era terjiar’ (Howe, Brandon, Hinings, Schofield, 1999; Macdonald, 2001). Scopul interventiei a fost acela de ‘a minimiza consecinjele abuzului sexual (Macdonald, 2001) side a w{..] reduce gradul de disfuncti psihosociale” (Howe, Brandon, Hinings & Schofield, 1999, 265) Scopul metodei cognitiv-comportamentale este de a ,evalua procesele cognitive deformate sau inadecvate si de a programa noi experiente de invajare pentru a remedia patternurile disfuncjionale de cognitie, comportament si emotionale” (Kendall, Braswell, 1985). Terapia cognitiv-comportamentali se aplicd diferentiat cu copiii si adulii in sesiuni individuale (Cohen, Mannarino, 1996). in cazul adulilor presupune modificarea rationalA a modului de a gindi; in cazul copiilor ,(..] necesitd invatarea deprinderilor si aplicarea tehnicilor™ (Cigno, Bourn, 1998, 47). De exemplu, Iucrul cu Tina era gandit s¥reajusteze ambivalenta cu privire la conceptia despre abuzul copilului, sentimentele ambivalente fat de abuzator, Teprecentarea abuzului, capacitatea de a oferi suport emoyional adeevat copilului ‘ianagementul comportamentulu neadecvat al copilului, managementul frici si anxietifi, aspecte legate de povestea propriului abuz, aspecte legale privind protectia copilului (Macdonald, 2001 ; Cohen, Mannarino, 1996). Analizind diferite cercetiri, am descoperit c& 0 multiudine de cercetitori au apreciat aceast metod’ datorits eficactayi sale (Macdonald, 2001 ; Sheldon, 1995 : Cigno, Bourn, 1998). Cohen si Mannarino (1996) au dovedit in mod stiinific ci metoda cognitiv- -comportamentali conduce la rezultate mai bune decit terapia non-directiv8. De exemplu, i au sc0s in evidenta faptul c& 56% dintre copiii care au fost subiecti ai terapiei cognitiv- -comportamentale si-au imbundtatit considerabil comportamentul in comparagie cu 22%

    S-ar putea să vă placă și