Formula calcului greutăți ideale este: GI = 50 + 0,75 (I – 150) + (V – 20)/4

GI = greutatea ideală

I = înălţimea în cm

V = vârsta în ani

Necesarul caloric zilnic la copii este:

0–12 ani 1000+100 kcal/an peste 1 an

12–15 ani (fete) 1500–2000 kcal + 100 cal/an

12–15 ani (băieţi) 2000–2500 kcal + 200 cal /an

15–20 ani (fete) 30–33 kcal/kg corp/zi (GI)

15–20 ani (băieţi) 33–40 kcal /kg c/zi (GI)

III. Principalele clase de nutriție sunt: Nutrienţi ce furnizează energie

1. Glucide – 1 g furnizează 4,1 kcal

2. Proteine – 1 g furnizează 4,1 kcal

3. Lipide – 1 g furnizează 9,3 kcal

B – Nutrienţi fără energie

4. Minerale – Macronutrienţi: Calciu, Clor, Magneziu, Fosfor, Potasiu,

Sodiu, Sulf.

– Microminerale: Fier, Zinc, Fluor, Cupru.

– Oligoelemente: Iod, Crom, Cobalt, Seleniu, Mangan,

Molibden, Vanadiu, Bor, Nichel

5. Vitamine Liposolubile – Vit. A–RDA: 5000 UI

– Vit. D–RDA: 400 UI

– Vit. E–RDA: 30 UI

– Vit. K*

Hidrosolubile – Vit. C–RDA: 60 mg

– Vit. B 1 –RDA: 1,5 mg

– Vit. B 2 –RDA: 1,7 mg Vit.

– B 3 (Niacina)–RDA: 19 mg

– Vit. B6–RDA: 2 mg Vit.

– B 12 –RDA: 6 g

6. Apa

IV. Macronutrienti sunt: glucidele, lipidele și proteinele.

 V. Produsele de origine animală sunt: carnea de porc, miel, oaie, capră , pui , vită, lapte și
produse lactate , ouăle.

Cele de origine vegetală sunt: cereale , legume și fructe.

VI. Tehnicile de gastrotehnie sunt: – în prezenţa apei:

– fierbere în apă;

– fierbere în vapori (înăbuşire);

– fără prezenţa apei:

– coacere;

– prăjire;

– frigere.

VII. Principalele categorii de preparate culinare:Supele,Ciorbele,Sosurile,Gustările

(aperitive),Intrările,Salatele,Garniturile,Budincile,Sufleurile,Fripturile,Aluaturile,Deserturile.

VIII. Metodele fizice și chimice de conservare ale alimentelor:

METODE FIZICE DE CONSERVARE A ALIMENTELOR: Conservarea alimentelor prin modularea

temperaturii : Conservarea alimentelor prin temperatură crescută,Conservarea alimentelor prin
temperaturi scăzute; Conservarea alimentelor prin reducerea cantităţii de apă,Conservarea
alimentelor prin radiaţii.

METODE CHIMICE DE CONSERVARE A ALIMENTELOR: Conservarea alimentelor prin

acidifiere,Conservarea alimentelor prin sărare,Conservarea alimentelor prin adaos de
zahăr,Conservarea alimentelor prin afumare,Conservarea alimentelor

prin folosirea substanţelor chimice (aditivii alimentari).

IX. Indicațiile și contraindicațiile dietei hiposodate:

INDICAŢIILE DIETEI HIPOSODATE

Dieta hiposodată este indicată în afecţiunile care antrenează tulburări ale

echilibrului hidroelectrolitic, cu perturbarea eliminării sodiului.

Insuficienţa renală acută şi cronică;

Glomerulonefrita acută cu insuficienţă cardiacă;

Sindromul nefrotic;

Nefropatiile cronice cu HTA;

HTA;

Cardiopatiile valvulare decompensate, cordul pulmonar cronic decompensat,

insuficienţa cardiacă;

Ciroza hepatică decompensată portal;

Obezitatea hiperhidropexică;

Ultima perioadă a sarcinii, premenstrual;

CONTRAINDICATIILE DIETEI HIPOSODAT

Dieta hiposodată este contraindicată în:

nefropatiile cronice fără HTA sau edeme;

proteinuria ortostatica izolată fără edeme sau HTA;

afecţiunile renale cu pierdere de Na;

valvulopatia compensate, afecţiunile coronariene compensate.

Nu există practic un regim desodat ci o serie de regim hiposodat. Suprimând

sarea de bucătărie, un regim alimentar echilibrat asigură 3–5 g de sare/zi.

Din necesarul de sare zilnic, 3–5 g sunt acoperite din conţinutul alimentelor

în sare, iar 4–5 g se adaugă, ca sare, la prepararea alimentelor.

Excesul de aport, în raport cu nevoile, este corelat cu un apetit specific,

genetic programat, putându-se corela cu incidenţa HTA.

X. Etapele elaborări regimului alimentar sunt: calculul greutăţii ideale, calculul necesarului caloric
zilnic la adulţi, împărţirea caloriilor pe principii nutritive,

efectuarea tabelului cu alimente, împărţirea HC pe mese,.întocmirea meniului şi gastrotehnia.