re 6) iN
On Ora\\ sas
ISTORIE|
editia a Il-a
serie tor
HUMANITAS LUCIAN
OIA
CAPCANELE
ISTORIE|
Elita intelectuala
romdaneasca
intre 1930 si 1950
Editia a II-a revazuta si adaugita
af HUMANITAS
AUK BUCURES TY VIL
Comunismul: momentul 1950
prabusira li Arghezi i falguranta ascensiune a tui a7
jnngeazi un constrastsimbolic definitoriu pentru atmstas
jnteleetwala a momentului 1948 si a anilor imediat urmitoy,
Inifial, efortul comunistilor fusese de a atrage de partea lor oj
‘mai multi intelectual, ceea ce presupunea si nu-i tracaseze peste
limité cu indicatii privitoare la rosturile lor profesionale, Pg
misuri insi ce le sporea puterea politicd, se accentua si inter.
venfionismul cultural, Deja in 1947 lucrurile avansasera vizibit
in aceasti directie, lar 1948, odatd cu proclamarea republic
sicu instaurarea deplinului control comunist, avea si marcheze
sideplina clarificare ideologica. Nu mai era suficient ca intelec-
tualii si mearga impreund cu partidul; trebuia ca intreaga lor
operi — literatura, art, filozofie, istorie sau stiinta ~ si se ageze
in tiparul aceleiasi ideologii.
Arghezi, mai intdi, se cdutase sa fie atras. Apoi, cu oarecare
iritare, a rimas totusi tolerat, Se intoarce ins foaia, odati cu
trecerea din 1947 in 1948, Sorin Toma, proaspait redactor-sefla
Seainteia, primeste misiunea de a-I desfiin{a si de a trasa totodati,
pornind de la cazul Arghezi, cadrul teoretic pentru ceea ce ¢
recomandabil sau, dimpotriva, inacceptabil in materie literard.
Suita sa de articole, sub titlul denuntator ,,Poezia putrefactiel
sau putrefactia poeziei™, aparuta in cateva numere din Scénteia
iseparat in brosur, anunfa ruptura total cu estetica burghe-
74: .trebuie si incetim a ne mai prostemna in fata sciiii de valor
Phas tej
mai 1949
Lucian
Petro.
Ofc ttt Noli Academii si numele academicienitor, in Monitor
Yicial, 13 august 1948,
Comunismual: momentul 1950 301
ai putin notabild, agezarea printre noii academicieni a
Nu 1M ui Daniel Danielopolu, profesor la Facultatea de Medi-
soe ‘Bucuresti; fusese membru de onoare al academiei ante-
cin etjar mai cu Seam membru marcant al Partidului National
eae (gi ministru al Sandtatii din partea acestui partid, in al
iijea euvern SAnatesc si in guverul Radescu, noiembrie
Igut-tebrunrie 1948) Se inelege csi Radulescu, i Danielopola
Tseseri rij nu se pund ru eu noi stipanitoris dar era
*atica regimului dea pasta si céteva mume vechi, recunos-
ea pentru competenta si onestitatea lor profesional,
in cazul noilor numiti, riterile profesionale si cele politice
cau amestecat, cu consecinge variable. Apar astfel, la .stinta
Timbii literaturd gi arti, lingvistii Emil Petrovici si Alexandru
Rosetti, ambii cu o imbinare , fericité* a criteriilor respective.
[Alituri de ei insd si A. Toma, ale clrui calititi poitice (si acestea
“aranjate") le depiigeau sensibil pe cele literare, La sectia de
” tinfe istorice,filozofice si economico-juridice” e aproape pustit:
{in domenii care reprezentaseri o treime din structura vechii
nu se gisesc sii se aliture lui Andrei Radulescu
academii): ‘
decit Petre Constantinescu-lasi,istorie de mana a doua, dar
militant comunist notoriu, $1 Barbu Lazirescu, autor al unor
cercetiiri literare de marunti eruditie, cdruia fi qeyine gi functia
iotecii Academiei. Academicieni evrei, pe
lings Barbu Lizarescu, sunt simatematicianul Simion Sanie-
leviet (onoifi), ost profesor la Universitatea din las, si medtcul
‘Arthur Kreindler, asistent pnd in 1940 la Facultatea de Medicina
din Bucuresti, iar dupa 1944 cu o carierd in ascensiune, pind
de director al Bibli
Je profesor %
cand se inseriu printre membriititulari Mihai
Imus, Grigore Moisil, Stefan Mileu, Raluca
yeademician) si, indispensabil, pentru a
in noiembric 1948;
Ralea, Constantin Ba
Ripan (prima femeie * 32 Capcanele istoriei
inamiza sector istoric, Mihail Roller. La secta
fot membra titular, Camil Petrescu, ctiruia i se conf
statutul de seriitor oficial. "
La universitate, marele cutremur se petrecuse deja
anului 1947, Curdienia continua sin 1948, combina. Oa
cu venirea altora in locul celor plecati: 0 instabilitate firegte,
itd si in anié urmatori, Indeosebi la facultafle gi age
sensibile: Drept, Filozofie, Istorie... Printre cei inant
partea a doua a anului 1948: C.C. Giurescu, Mirce ina in
‘Anton Dumitri, la Universitatea din Bucuresti, Lucas 2"
Ia Universitatea din Cluj. O evaluare statistica pind Bt
profesori si conferentiarii Universititii din Bucure aes
iniversitar 1948-1949, indicd o vechime mai mare de tnt
doar penta 7% dn cadrele Faculte Filozofe, 14% lo
tatea de Filologie, 30% la Facultatea de Itorie si Geografere,
tn procent mult mai mare pentru geograt: 37% ceeg
coboarl pe istorii la un nivel foarte scdzut), 35% la Faculuaes
de Drep, in schimb 55% la Stinfe Naturale si Chimie 05.
ia Matematit i Fic.” Prin reform inv3timantulu dnaupse
1948, scoala era puternice politizata ,,in spiritul democint
populare nu mai rimanea nimic din autonomia univesita
Cattle de marism-leinis, cu univers inventa ad-e
dat find ca asa ceva nu existase mai inane, dideau oa
corectitudiniiidcologice; sef de catedri era, la Universitatea din
Bucuresti, Leonte Réutu, iar printre profesorii de marxism-le-
ninism apare si Sorin Toma, devenit celebru prin campania
contra lui Arghezi. La Facultatea de Istorie a Universiti din
Bucuresti, in urma reorganizari catedrelor, profesor titular
Se sft aul 1948 sunt urmitri: Gheorghe Stefan,
arheolog, pana atunciasistent; Grigore Preoteasa, activist de
Partid, intelectual in principiu, dar nu tocmai istoric; Nicolae
litera
IMA astfay
Maria Somesan, Universitate si politicd..., op. ctt., p. 264.
Comunismul: momentul 1950 303
u-Doreanu, seful Catedrei de istoria Romine, si ol
re ; jstoric ocazional; Dionisie Pippi, conferenjiar
set 985) profesor (1945-1948) de literatura greacd la
( de Litere; Ion Nestor, profesor de arheologie si preis-
gocultal and din 1946 -,
fa nce din 1946 como, cndva al, Manifest «Cr
1A" avusese ai compromiitoarcu niin tinal
r poiuls
‘de une
in urma fuziunii in Partidul Munitorese Roman, din care
Fst exclus in 1949; competenia profesional i era recunoscut
gj admirats pe seurt a reusit sisi psteze ocul in facuttate);
‘nil Condurachi (Seful Catedrei de istorie general veche),
yrofesor la Scoala de Arhivisticd intre 1940 si 1947; Andrei
yetea (sof Catedrei de itoriegenerala medie); Alexandru
Elan, profesor de bizantinologie, mai inainte profesor la Scoala
de Athivisticd (nu va rezista la facultate decat pind in 1953):
petre Constantinescu-lasi, sef de cated la storia artelor® Alte
catedre erau deocamdatd vacante, Cum se vede, un amestec
ist gi activigti. Dar si profesionisti trebuie spus,
se afla in locul ocupat pand nu demult de alii. Nici unul dintre
profesoriittulari ai catedrelor de istorie de dinaimte de 1945
nu mai este in funefie la finele anului 1948.
fin extrema cealalti, la Matematica si Fizicd, lucrurile stau
cu totul diferit, Ce mai moti dite profesoriveehiulu regi”
funefioneaza si sub regimul cel nou: Miron Nicolesen, Simion
Stoilov, Grigore Moisi, Gheorghe Vrinceanu, Dan Barbilian,
Gctav Onicescu, Vietor Valeovici, Eugen Bidarau, Horia Hulu-
_ Alexandru Ghika (conferentiar
bei, Gheorghe Atanasi
in 1943), Serban Tieia inal conferenia a Bucurest, apoi
profesor la Universitatea din Iasi intre 1941 si 1948)...” Nu
de salarit: Arhiva Universitit din Bucuresti
vari la Facuttatea de Matematicd si Fizi
de profesio
* Ppotrvitstatelot
9 Loe. cits sate 88
perioada 1948-190. ov
304 Capcanele istoriet
tofi beneficiau de virginitate politica. Dan Barbi
camaga verde (¢ drept, isi ceruse ulterior scuze),
cescu, un apropat al lui Nae Ionescu si colaborator la cen
impirtasise ide mu prea diferite (in 1941 fl vedem prov
al Comisiei de recensimant); Vietor Valeovici fusese pe
in guverul Iorga si mai tarziu membru fondator gi sen
general al Frontului Renasterii Nationale, iar Horia Hu
rector al Universiti din Bucuresti in ani regimutui Anton”
in timp ce Serban Tifeica era si el suspectat de afnititi nee
nate... Asupra lui Miron Nicolescu se abate in 1951 9 pie,
de acuze. Initial liberal, s-ar fi inser in PSD din oportuin®
oricum, acolo a intreprins 0 .propagands antidemocraing
si ostilé regimului democrat". Relatii de tot felul, cu liberal
dar si cu britaniii i cu francezii. Securitatea ii deschide dosa,
de urmatire. in cele din urma e exclus din Partid.” Desfinat
politic, se menyine totusi la Catedra. Cu asemenea recomandir
la Istorie sau la Drept, nici unul n-ar fi rezistat. Matematicien|
si fizicieni erau ins mai greu de improvizat. lar eventualele
lor abateri ideologice aveau totusio raza de actiune mai limita,
dat fiind profilul domeniilor respective.
Situatie intermediara la Stiinfele Naturale. Nu apar profesori
improvizati. Din vreo zece, sunt ins numai doi care ocupau
catedrele respective inainte de 23 august 1944. Ceilalfi, sau au
avansat pomind de la pozitii mai mici, sau au venit, ca profesor
din alte centre universitare. Printre nou-veniti il intalnim si pe
Traian Sivulescu, profesor la Facultatea de Agronomie pana
in 1948, membru atat al vechii Academii, cat si al Academiei
RPR, si presedinte al acesteia din urma intre 1948 si 1959.
Strategia aceasta, de distrugere a unora si de recuperare @
altora (ffiri o linie de demarcatie bine definita) ¢ deslusitd de
20 Purtas
Octay on
"° ANR-ANIC, Fond CC al PCR, Sectia Propaganda si Agitatie,
21/1951; ACNSAS, Miron Nicolescu, I 263217.
Comunismul: momentul 1950 305
te Rautu, la o intalnire, in ianuarie 1949, cu secretarii
‘oni $i activistii de partid. .Majoritatea artitilor ~ spune
ode andu-se ins in ansamblu la ntletuali~ aun wecut
eh par eu ei tebuie sf lui, dacdne-am convins cf vor
aise apropie. Noi vrem si creém forte proprii noi, dar pind
stoi trebuie 88 Tucrim cu ein Uniunea Soviet, marele
art Pavlov injura pe Lenn, Stalin, Gori, dar sa avut in
mere clu este un om politic, dar cel mai mare biolog. Is-au
eat condifiuni extraordinare in timpul foametei, is-a dat 0
rajie deosebitd si a murit un aderent infocat al Rusiei noi si
wie 0 glorie a stinfeisovietce. Tebuie si avem o atitudine
foarte elastics, E adevarat, care sunt si astézi dusmanitrebuie
pati flird mild. Tudor Arghezi, care nici acum nu s-aschimbat,
tam desfiinjat. Dar fatd de oameni ~ cu toate greselile lor din
trecut ~ cafe Vor Si Se apropie si prezinti valoare, s& fim cu
grij, si ne ocupim de ei. Centrele universitare au aici o deo-
sebith rispundere.*"!
Dupa suita de epuriri, a universititi lucrurile se prezentau
ceva mai bine, constatau oamenii partidului.. dar nu chiar bine
pe de-a-ntregul. Dela lasi se raporteazi in 1949 ca majoritatea
umiversitarilor fac pe neutri"; un progres, desigur, fata de anit
1945-1946, cdnd cei mai multi erau antisovietici si partizani
ai partideloristorice, dar evident c@ nici neutraltatea nu mai
era acum pe plac, lala Universitatea ,Babes" din Cluj exist
0 categorie de profesori reffactari fafa de regim. Unii eauta,
rmascat, s& diserediteze regimul si marxismul, alfi tac. Multi
sunt sub influenga propagandei anglo-americane™!?. Se pare ci
mai era de lucru! Remodelarea universititilor avea
(prin scoaterea unora si mai ales prin aducerea multor altora).
Dacé la profesori titulari se umbli cu oareeare precautii,
nnoirea' e radicalt la nivelul conferentiarilor universitari
W Loe. cit, 1949, 6.11
12 Loe eit, 1949, 23 306 Capcanele istoriei
Acestia ajung sd fie mai numerosi decat Profesorii, in
in vechea universitate nu reprezentaw nici jumatate 4
cu mumarlacestora. La conferenfiari, in mi mar qs PO
la profesor critrilepolitce tree inaintea celor pron
Se creeaza astfl un mediv universtar de tip nou, ung
sori de modi veche™ sunt inconjurai de oamen; ma eo
(uni foarte tine) simi combtiv (uni neinchipuitgg
bativi), abia veniti la catedra; uneori la foarte scurt timp dary
ce. luaser diploma de lien (simu neaparatinspecahgaee
respetivl. Se vedepreocuparea de a forma eat mai rpm
noua elit universitar, cu tineriatent selectai, pe mote te
competente atat cat se putea, dar obligatoriu pe criteri sociale
de ,origine sindtoasi (cu piinfi muncitori sau farani traci)
si trimisi la studi in Uniunea Sovietica. intorsi de acolo,
Putini dintre ei si cu sojii rusoaice, aveau asigurats numirea
directa in posturi de conferentiari sau macar de lectori
Tabloul, in cele din urma, ¢ foarte contrastant, ait in ce
Priveste competentele, cit siincdredtura ideologics, Cei
sunt de regula de mai bund calitate decat cei ,noi
1a uni, sila alti, cu exceptiile de rigoare. Stiinfele umane se
degradeazii mai tare decit stiinfele exacte. Dar sin cadrul celor
dintai gradul de profesionalism diferd, de la 0 zond Ia alta, Un
istoric contemporaneist putea si indruge fara grijd verzi i
uscate, mergind drept pe linia Partidului. in timp ce un arheo-
log, totusi, trebuia sd stie si facd o sapatura sau si descifreze
ie, chiar daca tragea apoi concluziile spre ceea ce fi
comanda ideologia. Cu tofii, profesionisti, mai putin profe-
ionisti, sau deloc profesionisti, sfarsese prin a se alinia, cel
putin declarativ, ideologiei comuniste, si nu oricarei ideologii
comuniste, ci purului stalinism,
la fel de bine, este si asta 0 art
Tudor Vianu nu prea stie. il simtim stanjenit in 1950, cfnd
€ solicitat, printre alfi intelectuali, si se promunge cu privire la
Dee
“vechi*
desigur,
drept, nu tofi stiu s mint
—_
Comunismul: momentul 1950 307
4a Stockholm: chemare la Jupta perry pace clu
Fyvort al propagande comuniste, Vian ns citeva
ett anal in spriinul pact, Prd si politizeze explicit
fara si-i denunte pe. simperialisti* (a cdror incriminare
a a ond scopul urmarit). Oferd, cum s-ar zice, manipulis
ain Foe yn serviciu minimal. Ar fi putu sf ia exermplu de la
comma, (Dan Barbilian), care, infuind prea bine despre ee
oa a sla o parte paea gi zboil se napustest supra
vray for. u4mperialismul american este nesocotie a sfor-
america are Cel mai tare, ca universita il revolt univer-
i americane: ,universitii mondene side nivel stinific
si inde tinerimea fumeazi fig cu opium si cultiva pro-
sei Mea tupeasc! Purtanul lon Barbu! Peste toate, deo-
rea dine un om care putea si spun orice salu caren
in stare si o fad
rn eit prime faze ideologice a regimului comurist
ext demolre, prin on Vite, storie iteratri romaine
& hi G Canes, Monumental opera stra seonuzia
valoilor in crite nous ita’, Dap Vite, Caines
apue sma critical edt Mires. esa ce mv ea put
[ue yCu Maorescun are oman Geet autonomies
i, Dar Maiorescu ptrunds cet tentoriy atonal rune
sulin mod aoa, expat. Esteli
Cainacu este de atu pr aetv, respingind abuts
ianii; Doctrina dumisale critic este antitelectatist st
aan ata” 1 se reproseazi lipsa unui plan metodic de
mi Jipsa unui criteriu precis de ordonare a mate-
{ueru, preca ultitdinen eiterilor, Sunt de altel ei
ae Bis sila care se poate subscrie. Dar ce si mai
care i an mer comibate pe Canescu fic in
waa rpesul de dezvolare a iteraturit noastre de la inferior
tiseazd pro
iia Stockholm”, in Contemporanul, 21 apritie 1950,
1s petal de la a
308 Capeanele istoriei
la superior", nici ,legile necesare de dezvoltare
a lit
nogste", nu pune in lumina ,progresul continu i, pu
«anu ne oferd nici o perspectiva asupra viitoruluitt« poe
asemenea sistem, cu legi, progres ect cy
bine, lipsa de sistem a celui criticat!
Inclasabilul si imprevizibilul G. Calinescu a avu
un tratament special, pe masura excentricititi lui, Pe
tot felul de onoruri: membru al Academiei, deputat m
in Marea Adunare Nationala, director al Institutulu;
It Parte de
de 0 parte,
TEU reales
Hi de Ist
Literard, pe de alt parte, dat afar, fara menajamente, de
» de la
facultate; desi menjnut, ani de-a randul, pe statele de plas
inclusiv (pana la sfiritul anului 1952), ca gef de catedra, iy
realitate n-a mai tinut cursuri incepiind din noiembrie 1949
(avea si revind cu greu, abia in 1960, si doar ca profesor ono.
rifc, cu un numa limitat de ore facultative).!5 Explicatiae lesne
de banuit: nu putea fi Lisat s& strice mintile tinere!
Tudor Vianu s-a aflat ani de zile pe muchie de cutit, la un
pas de a fi scos din invaymant. intr-un referat intocmit in iunie
1951 de decanul de la Filologie, George Orzea (ined unul dintre
acei universitari ,.noi*, iesit din nimic si disparut fara uma),
i se reprosa cd ,.a trait inainte de 23 august in cercurile intelee.
tualilor fascisti*,fiind prieten cu O. Goga, cu Nichifor Crainic,
cu Alexandru Marcu... iar mai tirziu, ca ambasador la Belgrad,
Judndu-l cu el pe legionarul lon Frunzetti. $i decanul conchidea,
de data asta cu desdvarsire adevirat: .E un om destul de strain
de noi si are atitudinea unui om speriat.”!® Prietenia cu Ralea
" Suitd de articole publicate de I. Vitner in Contemporanul, 16 apie,
23 aprile, 30 aprilie si 7 mai 1950.
__'* Despre peripetile universitare ale lui G. Calinescu, vezi fon Balu,
Viaja lui G Calinescu, op. cit., pp. 324-325 si 408, si Pavel Tugui, Amur-
gul demiurgilor: Arghezi, Blaga, Calinescu, Editura Florea Darurilot,
Bucuresti, 1998, pp. 219-228.
"6 Vasile Lungu, Viaja lui Tudor Vianu, op. cit., pp. 127-128.
Comunismul: momentul 1950 309
js nwavea prieten doar prinite fascist!) 2 contribut
po a salvar Ti
psa cep mai bine decdt ali si confectionezediscursur
fc. in aceasta privinti, Traian Savulescu nu are
a rept, ca biolog~ Si Pe deasupra, ca presedinte al Aca-
val Font nu avea incotro, find tocmai momental aprigei
demic tre biologia sovietic trasformista (scoala ui
jnfrantn “ia lui Lisenko) si mult hulita biologie occidental.
icin tescu nu contenese sina osanae intl sovie-
Ast ervea atace in termeni violenti g jentala si,
tice Pde aici, tot sister occidental, casi trista condite a
bony Cccident. De refinuto frumoasa si ,completa” defini-
areneticii occidental: ,vitalsm, fxism, scepticism si fata-
fe molesitor, existentialism antuman, fascism degradatr st
fhybar"7 Fuses totus un autentic om de stint
‘Nici Svleseu nu itase ns pe dea-niregl e& venea din
alta lume. in cursul anului 1949, relatiile sunt execrabil oe
resedintle Academie’ iseful de cadre" evident om al pas
thle, Acesta din urma fi reproseaza Tui Sarasuet ee eat
oe yesh ane a eile ah Ds
pacer ee ee mdsura si fact aprecient
Saar jal Pe dealt parte, Savuleseu avea ,pretenti
se ible academic ie pubiat, fr reo
ina sta stret evola Ti Rolle: in asemenc con
ten ol apar si texte reactionare! Slava Domnulai Roller
ar pute
controlul — preciza
1 indeaproape. ..Eu asigur cont
nr aed ie trebuie. Dar pand la infinit mu se poate
“a Ee nO apreciete din dosarul de Securitate al acade-
a it ui care-I caracterizeazi ca
et th oportunismult c
micianului: -Dator
Sarnia Savulescu Sarcinile stiinje’ agrobiologice in transformarea
SPrnel RPR, Bucuteth 1980. —S
310 Capcanele istoriet
om, nu poate fi crezut sincer nici in atitudi
fata de biologia sovietica.'8
»Haruiala ideologic:
NEA Pe care a
re
* se afl la ordinea 2;
. ilei,
intelectualii bine integratiin sistem, Fiecare eee Printre
trund de ideea cd are multe insufciente de depart P+
Nimenj
hu se cddea si se sim sigur pe pozitia sa, Potrivt qn \
‘alu
ertca permanent era asumata si chiar init, pn
critic (perversdinovajie a comunismuli). Expuee yt
deosebire literatura si disciplinele sociale, dar nies crt" SY
socotte edndva ,pure* nu se mai aflau la adapost Con
fide spus daca pang si oftalmologiei ise gaseste nod ig nl
Pe considerent ideologice? Revista de offalmolowie Pe
judecati chiar de Academie (in june 1949) pent aan
-cosmopolt i ,antpatriotica". Publicaseatiole nena
sii fanceza (ou in oméng, cum s-ar fi cuvenit, sau,
bine, n us) simu acordaseimportanta cuventé contrib
stine sovietice.!" Cand vine indul matematici,tintae Gres
Moisil. Elsi colaboratori sii sunt admonestati .pentru en
lor de legatura cu practica, cu problemele construiri social.
‘mului. In subsidiar, li se di de infeles si lui Simion Stolle,
si Miron Nicolescu ede momentul s& devin mai ,angoat"
Cuvantul de ordine find ,orientareaactivitaii matematicienilor
spre problemele practice ale constructici socialite" Dupa
noua itorie, dupa noua literaturd, dupa noua biologie, se pre-
gitea, asadar, si o noua matematica.
Intelectuali cei mai reprezentativi politic la inceput de co-
™unism se reglsese pe lista alesilor in Marea Adunare Nato-
‘ald, in urma scrutinului (cu candidaturi unice, firete) din marie
NR-ANIC, Fond CC al PCR, Sectia Propaganda si Agitaie,
81/1949, ff. 30-33; ACNSAS, Traian Savulescu, 1 262179, £. 225.
'? Analele Academiei Republicii Populare Romane, 1948-1949,
pp. 15-33.
29,0 adiseu
©» infructuoasd, in Contemporanul, 17 aprilie 1953
Comunismul: momentul 1950 3
jj remarcam (in ordinea alfabeticd a judetelor unde au
aisle nstantin Balmus, George Calinescu, C. Parhon,
ies ‘Andrei Ofetea, Mihai Ralea, Mihail Ghelme-
ia umitru Ailinedi-Almas (vitor profesor la Facultatca
* din Bucuresti, autor de cirti de popularizare), Gheorghe
|si0P",-Ricoasa, Traian Savuleseu, lon Pas, Mibail Sado-
tides nstantin Daicoviciu, Zaharia Stancu, Maria Rosetti
vein “Gtoian (profesor de pedagogie), Gala Galaction, Petre
sane antinescu-Lasi2! Bund reprezentare intelectual, macar
Comic, nimic de zis, Altminter, cine le ceea pirerea? Dar
nme demnd de tejinut este ajezarea lui C1 Pron in Fruntea
‘lui. Odatd cu proclamarea republic, profesorul de endo-
setologie, devenitsimbo al sine ,angaateajunge prese-
sine al Preziiului Republicii Populare Romine, respectiv
dupa alegeri, presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale
{pana in 1952), echivalentul, in versiune eduleorata, al unui
det de stat. M, Sadoveanu il seeondeazi, ca vicepresedinte al
Prezidiului Mari Adundri ‘Nationale. Interesant acest profil inte-
Jectual la nivelul de sus al reprezentirii firii, contrastind eu
profiul nt muncitoresc al conduceri partidului. Era si aceasta
I mnanipulae, intelectual ecunoscufi dovedindu-se wil entry
legitimarea noului regim. De fapt, puterea, in toalitate, spat
nea partidului, mai precis, unui mic gop din frunteapartidulu
var Parhon si Sadoveant Ficeau purl iguraje, Si mai spunem
ci Universitatea din Bucurestt devine in 1948 Universitatea
CL Pashon’, ceca ce chiar f depgen msura in materie de prost
vane de regula cineva mai ini moare si abia dupa accea ~
Bust de Tee nserie numele pe frontonul unei universitii
is a aaa membri ai elitei intelectuale si pierdeau shuj-
rete muse de vent idertaten Vink,
»eutmaea dint-o poziie intelectual de prestigiv (aca
etn presor univers _)insemna adesea un pas decisiv
‘storie
aprile 1948,
Sniverss 18" 312 Capcanele istoriei
spre temnifa si nu in putine cazuri, date fiind
de detentie, spre moarte. An de an, intelec
au pierit in inchisoare:
~in 1947, Traian Braileanu, profesor univer
iin 1940 la Bucuresti), ministru legionar al Ed
~ in 1949, Radu Rosetti, membru al Ac
ministru al Educatiei Nationale in 1941, are
si condamnat la doi ani de inchisoare pe
participat la guvernarea Antonescu;
it 1980, Alexandru Lapedatu, membru al Academiei Ro,
mane, profesor la Universitatea din Cluj ministru in guvers
liberale; Gheorghe Cuza, profesor la Facultatea de Drept ain
Jasi; Mihail Manoilescu, profesor de economie politics i
Politehnica din Bucuresti, ministra in mai multe randuri,
~ in 1951, Istrate Micescu, profesor la Facultatea de Dr
din Bucuresti, celebru avocat, ministru; Gheorghe Tasca, pr.
fesor la Facultatea de Drept din Bucuresti si la Academia Co,
merciala; Anton Golopentia, sociolog, colaborator apropiat al
lui D. Gusti;
~ in 1952, Mircea Vulcdneseu, filozof si eseist, subsecretar
de stat la Finane in guvemarea Antonescu;
~ in 1953, Gheorghe I. Bratianu, renumitistorc, lider liberal,
profesor la Universitatea din Iasi, apoi la Universitatea din
Bucuresti, membru al Academiei Romane; Nicolae Batzaria,
seriitor si publicist;
~ in 1954, Nicolae Davidescu, scriitor si publicist;
in 1955, Alexandru Marcu, profesor de italiang la Univer-
sitatea din Bucuresti, subsecretar de stat la Propaganda in guver-
narea Antonescu; Romulus Seisanu, ziarist;
in 1961, Radu Cioculescu, eseist si traducdtor; Gheorghe
Manu, fizician, conferentiar la Facultatea de Stiinfe din Bucuresti,
legionar,
in 1962, Constantin Gane, scriitor si istoric, legionar.
Condititeinuma,
"ual de prim pgs
sitar (la C,
lucatiei Na
‘tional
ademici Roming:
stat in august 194,
8
tra faptal de
Comunismul: momentul 1950 33
evident, incompleti, ca si cea care urmeazi, cu
insta care, trecind prin inchisori, au avut sansa sd i
une ae te cele mai afectate sunt fostii academicieni, de
$5 Cat ats Indeoschi istrict profesor unversitari
jn serie cei de la Drept si istorici, domeniile cu mai mare
prec re politi i iologie; mul dnt cei in cauzl
i planeta. gre cnr ase
fies fea constituind motivul arestri
tor publ shea Academie Romng, au tect prin inchisri Nichi-
Prine (inte 1947 si 1962), on Petroviei(condarnat la
{or i, ca ministru antonescian; intre 1948 si 1958). D. Cara-
ree in Slviu Dragomir, loan Lupas, lon Nistor si Vietor Sli-
i aolalt cu cei menfionati mai inante, mort in detente:
Reset Gi. Bratianu i Al, Lapedatu, un total de zece intem-
vat un sfert din efetivul Academie (intr cre sse istorii,
Prine profesor unversitari nemembri ai Academie, istori
Uh sunt de asemenee bine reprezntati: C.C. Giurese (inte
19503 1985), fan Hui (ier ti, te 1947195)
‘ Saueiue-Siveanu, Vielor Papacosta, Multi profesori de la
Faculte de Drep: Emil Hatiegama, George Fotino, Gh. Leon,
Gieorghe Stra fn Grd lon ies. Ajunge in inehisoare
¢ Florian Stefinescu-Goangs. $i lon Raducano, fost rector la
sccademia Comercial $i Traian Herseni bine-cunoscut ca so-
Giolog dar sca legionar. $i rest Bemea, cae, ca .dctrinar
al mis feganar ie canst incisor in aust
1949 pn in bra 1950 aun ponte 1952-1984,
iar de mune dea Canal perioad urmat de un an deb
ri oat ina sit de eisai 1955 conan
reo ani de detente; libra. in sarin 19622 $1 Gheorghe
pasa fexor de economic potted la Universitatea din a
ne itehrca din Bucuresti, deputatnajonal-rnist in
apoi
io
f
w
és
SANS Hi eres, 11072, 1157073, 1157078
TACNSAS, Es 314 Capeanele istorii
1946, arestat pentru scurt timp in 1947
doi ani in 1952-1953. $i Alice Voinese
soare in 1951-1952, urmate de doi ani de domici obliga
Anton Dumitriu,arestat in 1948, e condamnat in 1949 enn
de nchisoar penta gstune rauulens laren Muti
nus prise pnd a urmi asocierea eu liberal titirescien
cliberat in 1954 Pevoadantemnitnlormasivee me 10
511955, majriatea elor pomeni find eliberay nS ae
sees interval. Un azmai special exe al ui Nonge el
neanu,conferentiar de psihologie la Universitatea Chi:ey
icuse politica, dar, date fiind conexiunile sale americang
(ovuseseo burs decercetaren Slatele Unit) sels eS
mult in aceasta cetie dupa 1944 find si vieepeyeain a
Asociatiei Romiino-Americane (in timp ce persoanele avizate
ss orenau mai curind spre ARLUS):filoamericanismuts
ahs mu mai putin de 16 ani de detente in 1948 pind in oe
Constantin Moti, inscis a socialists patizan al ui Con
tin Titel Petrescu, efemer academician in 1948, arestat in 1p
si condamnat Ia 20 de ani, rimne in detenjie pind in 195¢-%
Si Pete Tuje a fost inchs vreme de mul ani: inte 1948
1953 si, din nou, inte 1956 si 1964. Un recond al intemnitie
ii revine poetului Radu Gyr (evident, pentru militantismul ht
legionar) din 1945 pind in 1956 si, dn nou, intre 1958s 1963,
Sil reamintim si pe Nicolae Carandino, unul dine zargi
Femarcabili ai generaiei lui; cizut in capcana de la Tamadiu
(tentativa unor lideri tardnist, in frunte cu I. Mihalache, de a
evada in Occident, in iulie 1947), condamnat la sase ani, a efee-
twat in realitate nowi ani de detenfie, urmai de ali opt ani de
domiciliu obligatoriu in Bardigan,25
* POI Pentry a
WCU 19 huni gene
°ACNSAS, Anton Dumitriu, 1 259 590, vol. I
SACNSAS, Constantin Motis, 1 257 484, vol, IIL
_, Unit dint cei mentionai si-au seris mai tirziu amintirile din
inchisoare (publicate, evident, dupi.cderea regimului comunis)
Sy
Comunismul: momentul 1950 315
arsituri tragice in 1948 ale unor oameni care, daca
vite greu de creat cH ar fi sclpat de inhisoare,
ac 78 ay i uit de autor ieee existent a
fot ye ani, Grigore T. Popa, mare medic si democrat idea-
wat 56 sg0s Protopopescu, ca si GT. Popa, dat afard din
fst pe ssinucide pentru a evita calvarul care il astepta; in
fol pretest Un proces pentru ,erime de rizbo (de
1951 Pr tivitatea [ui lepionar); eu grew autoriiile se
1 rach vrtualulincupat era deja in alt ume.
dag. profesie mai putea potejapecineva, aceasta era sl-
pe ‘A fost sanst lui PP Panitescu, pe care ar i asteptat
vise eri ani lung de detente. Legionar, desigur, si incd de
ao plan dat i inconestbil vstl de ea ma mare aver
Lanse ‘preocuparea lui Roller de a reaseza istoria pe
_ ar 4a legiturilor slavo-romiine (Roller se servea de
a nase documente slave vechi romanesti. {I folosea
aoe Nunes pr insert nl
i lava, apoi transferat in lagi
cs Me rane in aos 1945. in lagir find a
mtd ropuneea une! apropier ine legionari si comu
oe ae ‘nea mai cunoscut inchisoarea decdt pentru °
oi Be deceubie 1956 pin in mane 1957, find
und Pa sae de denunt* (un legionar ii fiicuse
woe Hee ‘A uerat intre 1946 si 1948 la Muzeut
propuneri . "
penitenciarul din
rf jureseu, ~Cinei ani si dou luni inp a in
Copan a Eta ALL, BI esti, 2000, pp. 333-518; Nich
jn Amini
youl
it fuzeul Literatur
inchisoare in Memori I, M ;
Mra oy, Nicolae Carandino, Nop abe size negre,
Meat, 1997; Nicolae Cat ise
Romine Bt Bet, 192; Ghee Zane, Memoria
Edita Ee 1098: Nicolae Marui sir i
beri ee ‘undafiei Culturale Romine, Bucuresti, 2002.
2h 8, Dragos Protopopescu,P 77ST
Zane, op. Cit, PTO.
corel?
» Gheort! oe Capcanele istoriei
Romano-Rus, iar din 1948 la In
sa semneze sub alt nume: in ons (Roti neve in
Principal) Era nevoie side un atheolog de tain, ett
Dumitrescu, si el printre fruntasi legionari Nu, Ini Vadim
¢vita te ani de inchisoare intre 1952 si 1955, p te Pe totus
Pentru eliberarea lui, adresdndu-se direct ministtg nit
Alexandru Drighici printr-o scrisoare in care gust Ieme
arheologului. Imediat dupa eliberare a fot nuray ns ™titele
Ja Institutul de Atheologie.2? imi $f de scoig
Doi dintre cei mai vizib
au pierdut totul, dar cel puin nau ajuns la inchs
tin Radulescu-Motru si Dimitrie Gusti. fi va fi ain ai
ceea ee mai rmasese (se vede, nu prea mult) din oe cet
lor de sefi de scoala si din vechiul lor sistem de relat ee tl
lescu-Motru fusese in raporturi apropiate eu C.l proj
cesta a continuatefetiv sil susind~ ct putea ie) ren
diseipoli lui D. Gust figurau nume ,revoluionare" ca ch
descu-Racoasa sau Miron Constantinescu, cel din un
pnd funetii de prim rang in ani dintdi ai regimului geo
Lui Radulescu-Motru i se confisca in 1949 proprictates deme
cul de la Butoiesti Gudetul Mehedinf), unde locuise tor nn,
des in utimii ani; are domictiu obligatriu in Bucuresti, Un
an mai tziu ise suprima pensia, Gusti rimane gel fird wesc
{in 1950 este dat afaré din casi, fra si poaté lua nimie ee a
(doar .haine, un pat, o masa si trei scaune' printre Iucrrile
lsate in urma, o bibliotecd cu 22 000 de volume),
sd se mute provizoriu intr-o locuin{a mizera |
intelectual ai y
‘echiului
Tegim
Constan,
find nevoit
la margine de oras
* ACNSAS, PP. Panaitescu, 1234303, vol. 1; d
1956-1957, la ACNSAS, POLO618, vol.73. at aneheei din
oan dt
S-ar putea să vă placă și
- Starea de Spirit A Românilor Şi Viaţa CotidianăDocument33 paginiStarea de Spirit A Românilor Şi Viaţa CotidianăSimona CroitoriuÎncă nu există evaluări
- Diploma Ia Bizantin: Instrument Politic de Aplanare A Conflictelor Interne I Externe (Abordare Istoric)Document7 paginiDiploma Ia Bizantin: Instrument Politic de Aplanare A Conflictelor Interne I Externe (Abordare Istoric)Simona CroitoriuÎncă nu există evaluări
- Angelo Mitchievici, Umbrele ParadisuluiDocument23 paginiAngelo Mitchievici, Umbrele ParadisuluiSimona CroitoriuÎncă nu există evaluări
- Dragos Boicu Imparatul Teodisian. Patronul Universalismului Roman - EstrasDocument33 paginiDragos Boicu Imparatul Teodisian. Patronul Universalismului Roman - EstrasSimona CroitoriuÎncă nu există evaluări
