Tal PU Paste eo ONpGw.e Konrad : | Al Adenauer ‘ie 4 E7 Cum vorbim despre U.R.S.S.? J 4Ceea ce am vazut...." Desi nu au apart nicodaté o arth de a caltor in URS 5 ual al eltirilor de caltorie ia URS. ele se pot configura din relay’ Uaittorlor romani si fancezi, dar mai ales din relatrile calton® ctor rom min acest Ss, ct valoare de man nine depocitia machizului de Astolpe de Custine care este poate? nai eitad in contextulexperienelorviatice in U.R.S.S. Cum se predi ea ovietcd de a vedea? Ce tipar rtori este privilewiat? Ce trebuie rain vita, intro astfel de reltare? Cum trebuie si se comporte calito, are este sttutul si, libeitile pe care are voie si si le ia. Inevitai, © astel de relatare de cdlitorie aduce in discufie un construct cultug, iinportan,ospitalitate. Ospitalitatea definste si un anumit grad de pee. meabiltate, de pemnisivtate, dincolo de barajul cutumiar, lingvistc, de civilizajie et. Atfl,veche manuale privitoare la ata de a cilitor evost ‘patil viitat cape un spafu virtual punt, fcdnd din ellétor un spon atent la tof sila toate pentru a surprinde ceea ce se afl dincolo de ap rene. Strategie’ sale defensive i corespund o retoricd a suspiciuni gio arta camuflajulu Va merge desea pind la a-si schimba numele, Dar pana unde poate merge lr ini wo sel? Sit ss conor, se taro rk cond pid inde? In pare mma. Pent de Sn om ala. ein fin ano cs pac va ee peel ie ing, dar cre neice isc tt celilalt: si trideze.* “ a st aaa os daci toate clauzele pe care calitorul renascentist ttle sips i ea ‘nu mai sunt in vigoare, aceste tratate devi prep pas tt cum miza voli se deplaseaza de la cto Pre ciétorulinsui, dar si pentru c& introduc o serie de tem . ca gto cl ae ed URS: In oe din fou utilizeaza ferment, acestea ar fi precautile pe cae Te ul inamic. Putem presupune atl ed acest elitr incled morn tegi? Sau pur 5 smplu prezenta unui sin mu este prvi co aeun poten litigls? Ce anume apropie conde aaa a an Spionului? Incetul Cu incetul, in ochit ofcaltler sovitice clatoa URSS. are nevoie de lesitimitat, prin urmare gi de presa occidental in sonsol lag al termenul fe comes atudines ofa a URS a ge iltor va rimane una ambivalent, de suspiciune:legath de preocuparea Stina deal estgn de pares sa. La rnd si, cdo aac Fostnt de acest climat de suspiciane,sermalat eu insistnt de MarchizaL Je Custine, fe declarindu-l un mit contarevolutonar, burghez, de pe pita de afliere la cauza Sovietelor, fe transforindu-se int-un detest Incercénd s& citeased prntrernduri, sf descopere cea ce se afin sptele perdelei de fum a propagandei, comportindu-se pe alocuri asemenea unui pion, care a rndul su are ceva de ascuns penta ci are ceva de desco- pit in acelasi timp, aceste precauit pot funciona si iners, clatorl insusi infrunti riscul de asi pietde detasarea, de a fi asimilat, incateat de aloe celuilalt fn Toc de a le exporta sau confirma pe ale hi, de a deveni din aximilacor un asimilat Prd voie sau firé discemimant. Seritoritro- tnini care caldtoresc in U.RSS. dupi 1945 inceared si demonteze, si deconstruiascd la rindul lor acest topos al suspiciuni, incriminind ap yatul de propaganda al fostului regim antonescian pentru intretinerea nu Climat de mefientd si ostilitate fay de U.R-S.S, Expicaia venea aproape de Ia sine, din moment ce Rominia se alae in rizboi cu Uniunes Sovietict COricum arf, cdlitoria deschide o problematic pe care artele de a voisja0 cuantified la nivelul unei cultura clitoie (alti dimensiune a apropierii de fenomenul URSS. fine de evitares unor cligee, a unor prejudeciti formulate de etre ocidental sub forma tino avertismente pe care cltoul le incaleS programatic pen ae demonstra futltatea, De pik, recomandarea dea se fri de tt st de tot si te amu vorbi prea tare, avertsmentul va fi supravenest spl naturiin masuri sh ofere 0 infelpune ancestral. ii vorbes rr privese niciodati natura, nu inteabé riciodaté cel si pimintl spascultsniiodath oameni. Prin urmare, i au mere dept“? iy fel ca seritori franceziinteresai de noua umanitte, ctor ro 'URSS. In termenii acestei noi umanii, pe care 0 ui conflct militar, in care sovietieul era desernat ic ireconciabl, Entuziasmul descoperii trebuie si te inamicii. Omul consiuie si pentru ei obiec= ‘a vorbi despre U.RSS.inseannn a vorbi despre a vorbi despre umanismul scialis-soviet. * Lumea lui acolo” est gi lume Tui dincolo® Goan Peru Culian), ir viitarea ei presupune mo doar Simp fresare a une! fontere, ei i un carcterwascendent aevonti,o acilatorie vertical, fie 0 cltorie descendent (Michel Buran, Famifirtaten deseneaz de fapto ooultatd hart 8 ini feetsilon, prin care dincolo” poate esa mit le tori burghezi, franceai si romani cautd cee cee familiar in noua lume, in schimb, URS. insist pe cee ce een ce a dimas de la veciul regi. nschimb, URSS Tt Fy cee Shacalo, pe diferenfle®Fonda¥oare, Pe noua NT ein Sinerin in URS. dobandese un caster infty Se ini vorbese despre descopera Ia finele unt dept spoliator si inami fie pe masura acestei fo tivul (turistic) principal, aceasti nou umanitate, Vechi si nou in UR.n intro alts dimensiune. Acest fapt im, PUNE ny se doe tatisticd, ci si capta sie st rea inet og fot de inelegere de eXPreS lefabilujys i, rec ele pe cate Te oferi samanii dupa periptyy jg>® Ss v amorfoze spectaculoase. Altfel, ex Tin in spinitelor gratie Unt mete ze spec oath pe coordonatele “purgheze" ale distincfiei dintre famitigy " lar sj inl ur ca sani, cordorate Th Aza cory «7, mia, ee igi x. La nivel discus Stay seamnd cea ce este dat a nemijocit acces aflat in sfera eget” tne, pe cd aco tiie cate o Tame & mirdri, @ insole aoe imaginative. Livia Papadima mizeaZd pe relevana eit orate poste er, spre @ una avatarurile in comunicare gn” luli de deetcespafale, cu 0 combinatorie simpla, pornind de la ale cy. rie de baz, si zcem, inte «familiar» si nefamiliar», pe cele doug ni ae aa al atc rematc, referential si expresiv, «ce» given fui a fail, nefamiiarl ca falar, familial ca nefamitrg fefamiaral ca nefila.* Clasificarea perspectival-atitudinalt a i Livia Papadina isi propune sf elimine dificultatea incadrirlor tax " nie in eomtext ipologilor si concepelr estetice, print punen ts ceva alert atitiilor care pot surveni in contexte specifice. At 7 ta s: dalecat de la modelul estetic-conceptual la gradul de ine izaeaexperieneiviatice, cu accent pe subiect i prema oie cv nau nee coat ce pode sea Biase ehee sel ee ETAT eee a ae ree fearon romani de dupa 1945, ale ciror relatiri aaa mt cancer may orngen detemioat de angajamet miliarl ca familiar, pentru a eat nivelator, prezint pe de o parte nefa- wa na Pea conar inane une Rus soviet fablosui care rezidh dint ce de alt parte, si o ordine a al inensimeadeh on a Pa eteentel rin ‘ , stich foniliand viscera contactul cu 0 _,Franeis Affergan oferi: propria cl tefamiliar. ele a 2 sce priv a eae de tonimica (descoperirea spafiali este Gulliver, pe diferen iin st i i cea i, rs Ea ramet Pe cosine selective, tip i. ferential, pentru c, rirea pteala aay 4 haces a EE desco- idea seit” Une te 98 cum este relat izind grila ly; Francie A forean. M VORBIM DESPRE UR 5.5.9 n servi of pent clitori de vocaie say a CU Contract deol ideologic relatarea obetimica, preci 9 ca de dese i Liat aat sub raportal discus, cts sub raped ececees tenes diet perena este formula in bra ne aera mane a a fn severe cv ofa gS rind pin miancrceate Pree gun contac febulsul cu mii Ase coon lsu sega de ctr enone nro on pi spa doa devine parte integra orzo de aeplareiscriton ny tur Orizontl de asteptare inlude ins ma dar up ii : ‘ofr dou cunoscute fete ale medal, Parad Inf camera experientl de neuitat yceasta, care pare cea mai depirtatl din fume, eu ates noun care 1 Esti la ule Enigmei. Va fi Iearia ori Paestum? Eldorado sau ue, euroctta ii roade smn” Pleci in fra se bat cap i cap! cia aa eta vere teal acest AdeEne ae yng comin un taut burgh, nous be ptr ind cy ag sxcesiva decit cea occidental, cu eit tacoma de plcer si mai exc 4 fost mg Hradec Ai oltarlinburghet un fel de burhez-sentin aes tal cad sub masa ascetismulti si devOFunireyohy apetiul enor pentru privileile clase detonate “Angajamentl li Strat merge pn In ultimele consecinge, prec py, ria sa rocazare info uneigrosolane maculir a idealulu Su revolution. Bdineie angajamentlor in salve de entuziasm ale seritorilorromin 4, _gemulcelor sus-menfionat, pe eat de cinie si de ipoerit, pe att de riziil 5 de respingitor orchestrate, pot fi amendate ironic, drama lui Panait iat ‘este real nu stimeste amuzament, desi poate fi prezentat ca 0 comedic, cerorilor. Nu trebuie utat e& demnitatea lui Istrati se exerciti intr-un spay inc al libertiii pe cale de a fi invadat de totalitarism. Cu toate acestea, eg constitu totusi o demnitate care a lipsit majorittii sriitorilor romini, aceea de a denunta minciuna, de a spune adevarul cu orice pret si de a demisiona din roll de purtitri de cuvant ai totaltarismului sovietic. Deosebireao fae chiar PanaitIstrati, un adevérat revolufionar, aproape fanatizat, cu puseuri anarhiste, cu toate iluziile si opacitatile sale. Istrati mizeaza totul, se inves. teste cu trup si suflet, ceilalti speculeazii avantajele de a spune da noului regim, instalindu-se eomod in dispozitivele propagandei ‘De asemenea, cazul Istrati reprezintd si o generic punere fat in fap a idaluluirevoluionar cu coneretizarea sa totalitarl, constituind poate ce! ‘mai drastic rechizitoriu ficut comunismului, pentru cd vine din partea cuiva care i-a fost devotat pind la ultima celuld a firii. Spre deosebire de Zino- viev si Kamenev, adusi in boxa acuzatilor, dar si de alfi revolutionari care, pentru noblefea cauzei, admit chiar si sacrificiul unei nedrepte condamnai, Ricindu-si o inutité mea culpa dupa un repertoriu dictat de acuzatori sav pPastrind pur si simplu tacerea (¢ cazul lui Al. Sahia), Istrati isi pastreazi pain pnd la capt, find probabil primul care face un proces al 0 Tumi in URS, ce dept ik a se derice de socialism cao enn ae 4 idealurilor sale umaniste, Mirturia sa nu est B Ie capola eaetat de seritorulromn, numele sd € mentionat pase lul latori ete. de citre Cezar Petrescu, intrebarea este: pule ionare PANASE NONARUL Bay ActtOR i 4 aceepte pind a capatfalimenty sistem eta Tnseyifundamentl ig i cea me ima TE Uti? Einar gO oa spredd Coc, eliminarea constitusionals a griggn eA stata, jp limita d alten Sh midge eeptm faptul terme in sing yy PH i oll al XXlea substi mae ii ent ms dea Ful ic seg ce fa pe incall Ute Soce asim exes Try Rusia fast. Tn fond, Revoluadin Osan zy unip de saan cone see pi Beers ge motivate umanist cre confer un lip sae suai nu der foarte mul doce dace an ae cb masele Ts ASCP preset eae merger le conferbo gfe ontop einen esto sel ipult cu succes de un grup de resin, care ae nelog Fat enue vchit aor rl inet o opie poem ag ordinal in baza continutti uno evita inating Sandra Talex, prim biogra roman al autor primal ee a secoho traducere a ei sale de cilitorie im URSS. dp 1989, ea Herat peste episodul clitorie in Tara Sovetlr In comexl ep vretalex inregistraepisodul mai degrabi ca neimporant in cnet fot al perioadei cnd Rominia era angyat de parea Gem in F oiul contra Uniunii Sovietie, probabil ed era un episod care arf fst ‘mai bine si treacd intr-o ordine a secundarului spat oa Ware a minimal, lui demo. face pos tm at tip de oc maser, uma cred in nici o idee, in nici un part in nici un om. Eu sunt operant ter Tosi, atitudinea asta a mea, absolut, mu inseam ef ne mai cent pois ameliorae, a existenfei omenesti cic, dacd ar fi asa, m-ay smo medi. continui si cred in perfectionarea, umanizarea relailor dine came nt-in vitor indepartat. Dar, convingindu-ma defniti ci reformat ce mi pur te {tidat de colaboratori lui, m-am hotirat si renun a ace ol de Doo Qi, pe ‘are toativiaja am jucat in propriti mei och sis mi pir de ae ez Pe ‘are leam tit att de erdncen, $8, pentru a lua parte la aiver- Seritorl asst a ites le, banchetele ete. de care i, aun Pe 15 octombrie, Istrati pleacd in UR Srea a 10 ani de la Revolutia din Octombrie ‘omplexulfestivst, parada, discursuil, expoztil : ‘eplictseste, Pleaci apoi in Caueaz, parcurgind Ucraina i Geo ‘nd pan pe malul Marii Negre, totul ind organizat See, ‘9¥8, unde il cunoaste pe Nikos Kazantzakis, semnewz ct184 UMBRELE PARADISULUL sivitate pena traguceea operei sale $a cg viaje n film dupa romanul siu King ql tui Kazantzakis, de unde, int-un clan” Fopnar,eimbarcmpreunt spre GTess PENNS diserina si acolg ugevice si soseste pe 31 decembrie 192 port Pireu. in Greig teazd inchisoarea Syngros, ezervatl into politic, i spitalul de yg” tulosi Sotria, public’ articole vehement® 1% unul dintre cele mai me als eon Vina ine un discus finan i sala ty ch ae onfring cae degeneeaza nt Tupte de stad, Cy are ere Israt este expulzatimpreund cu prietentl si, Kazanteanie Spam len nu este de obicei prea lua in seami in econom simbolic ccidore! ui Tal in... URS. Aeeastd cAlitorie ne obligh slum ih 2 eiderare de fapt dou ctor, in ciuda expulzari, episodul Aas coos re penta Isat nu un see io vetri, dat io garantie o incre sneve cd aceasta era calea, a acfuniidirecte, a diatribel violene, fg eae ois Intervene hi strat provoaed un adevdrat seandal, provoacs aoeegen unui ministry un scandal redutabil i chiar o mic revolt. Daca aor yy arf fost att de popular sau dact ar fi fost cetdfeanelen, probabil tact arf ingrosatrandurilecelor din inchisoarea Syngros. Israti se ste insi proteat de notoritatea sa si de URS. enaitItrati se intoarce in Uniunea Sovieticd in martie 1928, st oats tuna mai a anului 1928 la Odessa, iar Boris Souvarine, in PanaitIsrat er ie communisme, opineaza cf la intoarcere cei doi seritori nu mai erau ‘xcortti in permanenfa de G.P.U. Existé in mod clar doui etape ale ct toric Tui Ista in URSS., una entuziasta, marcati de aricole ditirambies, siuna a deziluziei, marcath de afacerea Rusakov In perioada in care Ista Yisiteazi Uniunea Sovieticd, nu avea cum si intilneascd ined efectl olectiviziri fortate,adicd cu marea foamete din Ucraina, nici cele ale frestrilor in masé ce urmeazd asasindrii lui Kirov, dimpotriva, mai poste sisi comunisti sinceri care paticipaseri efectiv la Revolutia Bolseviek st ale caroridealuriramiseserintate, Dupd cele citeva siptimani petresu® in Grecia, revenirea pare si- puna pe Istrati in fafa unei alte reali, ca si cum Istat s-ar fi reglat lenila abia acum, Dacd in preambul se nemultumirile sale legate de festivismul impins pnd Ia groteses &X°% formal care poate fi corectat in viitor, acum nemulfumirile sale apar Pe fond. inate de a pleca,ajuns in Georgia, in oragul unde se nascusé ee era Ey Stalin, Istrati impreuna cu Kazantzakis Ti adress de feicitare sub imboldul celui mai pur entuziasm. tun eontract de exc turile VUFKU au turn Pleacd la Odessa in compania lio. delle este intors I si continua eAltoria pri entre aS! Prin Uniune, st PGgnoria sa punctea78 pas ct pas desi in si Govietice. Ne Putem intreba ce anume a prof tumtalige a? ta meine in stimuli . 1 a etic, tata ge or schimibar in Uniunea Soviet ies ange So event ‘mai rezervati, Oare? Bon atts em de ot fsese inconjurat tent deasisten ine afm exact, ste gacrat de INTURIST cu 3 spear sy ical consacr Drivite la orice cilitor stim ns iets, ins probabil c& dovezile sale de entuziass tor strin aux ij relaxeze regimul viatic: ,Niei un vier det sf Feese un alae itinerar, nu VAZse aia oanens sent Pg atten inte. Nu fase ist) sing, mk aia SeperbiZ1051 panda suveran, de interpre vielen de gah en rman de tate feunle" Pint ans at is 8 eentuzist In spirit erat nia soit. Mai ml cl aca i propaganda Ficutl acolo de stati Una a putea aa sco fs oplrint, rn umare, ate ema agus cetet seb pent stat Dio pis sina setulae el continu sins Cu toate acest, epso- fame i urmeazotcere dil d tere ese sie a inca regimull se scimbas Pant a, Mong: are Neal fptez care mi spare ml apo de ld alli we ptpar daca ea nu. epuizeaz mistrlrevonversserton Le vata februarc, Panait i ill prises Piel. Tn moment ins seeenirteazh de trmul une! ri pe cre n-o vam reves iin Fumi ge cd vagabondul de odinioars a muri pentru dau. >) Pan Mote luxul dea mri de foame pe treptele Acropolis 9 Fonsi dupa bunul-pla pe strzile Pieull, Oat amis cuprind, pacar avea patric: din Grecia i expulzaz. in Romania ane aaa Bvenimentele din Grecia au reapi cci hotrt sapere creatia comunisti, in ciuda error pe cS eau coms uni oameni politic” Monique Jutrin-Kleber subliniazd tensiunea ist dine ideal gi rezolvarea sa practic ev alte une E foarte posibil ea Istrati si triascd nostalgia both Simei prizonieral unor datorii-constringert cat ee ‘ncarea devenit o personalitate, nu doat © persoani publ cum impotriva impulsurilor sale de a Se sustrage i Zenlare pe linie a realitagilor din URSS: 19 episod iand fondatoare 2682 ime ideal si politic. sale vagante, S386UMBRELE PARADISULUT 6 , sate sa apare scindatintre cele doy eg tel idea expune cauza pentrt care lupta atacurilor burgh’ Ma bun, si ase! scar de fap de @ mi i @ Tsai se pe dea oes, co rior, de 2 rida voce CeO are ia Petz Je ft arora iat in uming dewey pani stati ASME ACEASE Msiune apy HE sere fan putstor de cuvant al ceo" In suferin. Priest! justi a prea vast pre complex va de il vadistruge,conducindut ng ih de cuz, c fat de ce institute Cae 0 soy 0 are o foarte mare responsabiias ai ata asta COsicum,Istrati simte de data asta ea poate de ac i nostalgia dupa vasa de aur aealitorilorpicaresi, fg" fin preci si fir prea mult responsabiltate. Sevitorul angrent np. rr opazandl soviet se clse ait it USS. CUO misan, Ng a retell ie! nu se poate eschiva. Nimeni mua Vizut maim Ss. det el Duph dess, Isat se deplsazi Ta Tala in ty pee i deaol a Kev’ pentru can final Si revind Ia Moscova. Apa ary se at momenta suit iremediabile inte Istrati gi regimul soi ‘nd seritorulafa ci Victor Serge, publicist francez de orientare trothists pe ear Isat euoscuse in noiembrie 1927 si eu care legse o fumoat din motive obscure. Istrati face toate demersurile prictenie, este arestat pentru a obfine elberarea 8, manevTa sa reusest si sclitorul est eit Caaul Vietor Serge mu reprezinta decit antractul afacerit Rusakov. Isat pleaci la Murmansk, din nordul extrem, si ajunge pan in golful Kol, foarte aproape de colonile penitenciare, de gulagul sovietic, insd rateezt _descoperirea”, pentru ci aprobarea vizitirii coloniei soseste prea tirziu Scriitoral isi continua cdlitoria spre Marea Alba, apoi ajunge la Tiraspol si in Republica Autonoma Sovieticd Socialist Moldoveneasca, unde cunoaste starea precari a organizatillor sovietice, comportamentul discretionar, tilhdresc, al comsomolistilor, o reintalneste pe Ecaterina Arbore, deveniti comisar al poporuli, care avea si fie executatd in timpul marit epuri Deja imaginea bolsevismului ca stadiul cel mai evoluat al urnanitfii se deteriorae seros. Din Moldova Sovietcd, Istrati se deplaseazi cu vapor! la Nijni Novgorod, apoi in jinuturile titdrdsti la Kazan si apoi la Samare De acolo, fot cu vaporal ajunge la Astrahan, o etapa important, un alt puna Ee itaies in calatoria sa. Am putea spune cai, in ceea ce privest® hacer ieee realtjlor sovietce, bucla se inchide aici [stati se VY putin) Noseova nu tans dea vita Tif, Brivan, Baku 8 Telav, “onstate efectele colectivizarii fortate conform progranult “eg ISTRATI ~ REVOI pANalt 1S) LUTIONARY 1 RATACtOR axe ichidase NEP-UI a de proving uy ea omise en abie a integuli su dryer 7 lini in oglindl a inceputului signage @ Bs, ar 20 pe Cristian RAcovski fat nex ony gM din it ee n-ar crh ing St h Sage en Sst Sst Sion. Dsl cena si 8 one strat Vs Pe tt pacar em eH uy jt, al celei mai Bune dine lumi poste macy sii teat etineres fostului si tovaris de dum sia mento sn pds it mE Si pec a rd, eh et ona ides evar are a cea i adevar PEA crud ca si fe spus direct. Istrati putea pages in dizgratie propria sa imagin inrevo. a P gine mizeabls din ani de unui er 1 cazut inst legate pres : nu era decat un ui silt sii schnbe fare des efeae rare, cil mi si Focuinta. ¢ intilniri emblematice cu Rec roel, acest itn emblematice eu Racoskiau aut un ol srg Pesoversia lui Itai. Dislogu sibilinic dine foal mer ds sero, dialog publicat in atcoul 0 plecare i ri, api enn pol uni adev ncrediniat pe muchi de cit, Este enari een Mz eei doi prieteni pe semanticacuvantulu a vee, ete clare sub mes ul acestelvederi cu valore iii i expen pe care mez semoreurga Itai. A vedea™presupune deft viionarsmlinvcat eta de scriitorit romani deplasati in URSS, avo supendare 2 Jeet entice a prezentul in favoarea grado piu svete ve oe adreseaza Vitorului. Dilogul pisteaz un caracter mentor Secipolul il chestioneazi pe maestra supra cali sal penny ums ‘mai grea pe care urmeazi s-o dea, Ceca e este denein- {area proba si cea fees pentru invaicel este chiar demiterea maesrli si, un fp ou cre cere foarte mult de la vizionarismul sovietic. ~ cea din 14 spre 15 octombrie am petit ist slit rails va situare UUkima mea noapte in Franja amibasada, in ue de Grenele Ciudaté coincident: in ajunul plc mele autobiogafice.... Mes départs, N-am avu putes atiteram de migeat de evenimentul aceei nop . ‘titen edt Crtan cram pe punesul da norco pain vith 97° ero caper de rin? Un mare ser de cas pea ami ~Crstan!* aCe doresti?* -Noi fi dezamagit in Rusia? Deine... Daca privet leruril a supa. am pimit ela Gallimard ores ct fax coral serio, ifs Dac gst ve vieUMBRELE PARADISULUL ss Si atu” “Ned inde opera moss (Crei cl stiu si vad?™ Cred. erat reevalucazé momentul plete sale din Franta pentry yy inconare,U RSS. Tonal optimists pierdut, in febrilitatea clipe; cg AT rccifa sentiment de angoasd, Artiolul este scris in marie 193qh® aesord © achimbare ce se poate citi prntre randuri. Scritory pay* © incleaedabie acum sernificaia aclu moment ca punct dearticulyye puma pentru destin si, dari pent cell lui RaCovski, de caret eget Pentru Racovski,clztindizarate, fia s-a tors” i, in curind, ig renege gel foaia pentru ca ulterior foaia si fie intoarsa penty ef ope eu sfryitul une! cr. Dialog lpidar cu acesta Se desfsoars jurul unei teme fundamentale pentru cdlétoria in U.RS.., in cupriny) area a isi dobindeste semnificaiaintiatic&: a vedea. Istrati nu mi por. neste acum de la entuziasm, ci de la verso-ul siu potential, de la devs. iigire, Va sti Israti si vad astfel incdt sH nu fie dezamagit de mares peri? Cel care ste si vada este cu siguranfa maestrul, ucenicul trebuie insi si descopere pe cont propriu lumea noua si-si exerseze vedere, Racovski il asigurd de competenta sa oculat-vizionard, dar intr-un fel il avertizeazi cd demersul nu este scutit de surprize “Antcolul pe care il dedicé Istrati cade in mod ironic chiar in momentul intriiiacestuia in dizgrate sal retrageri sale din functia de ambasador la Paris, Istrati subliniaza si aici rolul formator, de ghid, pe care La avut Racovski, si de garant al revolutiei bolsevice. in momentele-cheie, Istrati apeleaza la el. CAderea lui Racovski, ca si eliminarea factiunii trotkiste declarate contrarevolutionare, va fi insemnat un punet de cotiturd pent Istrati, un punct de unde scriitorul incepe cu adevarat a vedea. Este emo fionanti si aproape ineredibilé naivitatea scritorului care vede in comi- sarul Racovski un umanist. In fond, Racovski nu era cu nimic mai bun decit Trot sau cela, nici unul dintre mijloacele teroriirevolutionare mt Je-a fost stn i nu au ezitat si apeleze la el [Mai les Racovski fost pentru mine fru Ariadnei. El era Ia putere. I! stiam bat. ‘sensbi,dezinteresat,devotat pind la sarificiu, El nu putea participa lao actiune ‘monstruoesa,bolyevismul nu putea fi un catalism abominabil, eum afirma foal! Presa burghezi, inclusiv cea social-lemocrat. Puterea sovieticd insauraté ™ ute fregimul une no exploatii sal unei noi Ohrane, din moment ce avea si! pANAIT ISTRATI ~ REVOLUTIONRU ATActTOg preznt 4 eiicatare pent dering 19 seat Fu aacerea Rusakov, dar exe eigon i oP eyneme, acelendise Tn titel yy pal erent in cae Sv I na deg ca I rice, ut seitru-Tevotionr ne AS dt ie re care orienteazii mumai supra a cog ge nc oU0 a es ia Rus SOVItE 9a, ipo neg Pans acest si semna condamarea in fa regimutu soy eo eatin une dezvijir da sauna, sbye ridicare a vilului,terminologia utiliza evoeg nee sacramentelor. menialarea oe uhimete Ua invse t Hg calt01 a F esc ceremonial crea ceretat Ia faa loculu ndslng si cae etal cde fn cvidentei?™* La Paris il asteapti pe Istrati i ultima lovitua, afacerea Rusako, usakov fiind un modest Iucritor manual dar yi socru lui Vietor Sere. Fini si realizeze in clar, Istrati asista la primele biti de gong ale eon fndrepiate asupra tovarisilor din aparat, initial faciunea trojkisd, care ‘veasifie lichidata fri mila de Stalin, De altfl, Ista va publi, separat decartea sade ealitorie, Afacerea Rusakov, ca o prefat, pent ao include apoi ca ultim capitol al cdrfii, Ea reprezint& pentr Isat paranteza care dkschide atacul siu la adresa noului regim din URS ginchide clitoria saspulberndu-i si ultimele iluzii. Afacerea Rusakov reprezint chinesenls tou egim sovietic. Edouard Raydon, in Panalt Isat, vagabond de nie, face o distinctie fundamentala in ceea ce- priveste pe Ista acess dint revoltat si revoluionar (de profesie): .lntelighena comunis fitrbuit si fc greseatn de a erede in ortodoxia soviet I I Cinile sale, articolele sale, suetele sae, totl in el indica mre a "lunar. Pasionat si absolut sincer. Chae dai el pus eT titatea pasiunilor sale, sriitorii si jumalistii comunis, wow”, Doli, near fi trebuit sisi fae 0 ide ereith aur SS Ii Rao” ri SQUMBRELE PARADISULUI 190 i iciodata punctul forte al lui Pana; Dialectica n-a fost niciodata pun anait, El g 7 e randuri, cd n-ar accepta niciodatg SeCtatisn fa UL exces, in nenuméarat jess 7 Pte intre clase, autoritatea cuvintelor de ordine. Istrati si Kazantzakis proiectasera serierea unui reportaj in co} cu foarte multi documentatie fotografica care sa se intituleze Vers er, rouge" (,,Catre steaua rosie“). Experienta inifiatica a CAlatoriej jn U ne il conduce insa pe Istrati ,,Vers I’autre flamme“ (,,Catre 0 alté face S Daca steaua ideologicé apunea pentru Panait Istratj dupa cali Uniunea Sovietica, fervoarea revolutionara se reaprindea in alta Tia fy Spre deosebire de Racovski, U.R.S.S. se ingelase cu Privire la Panait ie Acesta era chiar revolutionarul autentic de care noul totalitarism ny rat, nevoie decat ca temporar ,,tovaras de drum‘, de care trebuia si se t avea cel mai mult si pe care-I va elimina printre primii, socotindu-l m; inn culos decat inamicii declarati. al peri.ww eee. 39 icul, ,,omul revo} at polsev! 999 tat a] lui : F anait Istrati |strati devine nu un documentarist, nu un rior si grandioaselor proiecte sovietice, ¢j jgolutiei proiectului revolutionar. Scriitorul regim perverteste ceva din natura intima a generozitati de o mare deschidere umana. E; Pentry ete noseut siinsidios, cu att mai periculos, cuci : ebutuy, iy, eficient. Ingineria sociala sovietica construieste un om nou, din care vor fi “Oncentratione in F extrase datele umanitatii in beneficiul unei fidelitati gi disponibilitiqi LOT calator;, fc fat de comandamentele Partidului. Noul regim utilizeaza ura ca accelerator ViSMULUI sovite dn, al unui proces de disolutie a oricarei opozitii, dar si pentru a dispune mai usor de masa, ale cdrei umori le dirijeaza. in relatarea de calatorie a lui Panait Istrati se giseste poate cea mai virulenté analiza a unui revolutionar care constata ci democratia sovieticd poate fi mai rea decat venalitatea loate aceste tr cutumiara proprie societatii capitaliste. ;¢ numai om : Panait Istrati construieste imaginea bolsevicului ca sacerdot al unui now §t noile institut Laid cultal umanismului. Datorita calitatii sale reprezentative, asupra bolsevicului pros apasd exactiuni severe pentru cea mai mica greseala. Nu intmplitor, admi- Talla sa se indreapta cditre Felix Dzerjinski, fondator al politiei politice, Ceka, si cel care furnizeazi modelul prestigios al revolutionarului pur, ciliu martir, ducdnd o viata de o austeritate similara cu cea a anahoretilor, : 7 Probitate totala. La data caldtoriei in Rusia, Dzerjinski a ap ot este vie pentru Istrati. Dzerj inski Cea aa = nis sr bod morale, ag ae : sti crima", aflata sub | sonny) seo ts d° Parti jstificd orice act sineeton ts iniavski defineste I ctee ecesitatii construirii unei societatl et ii bolsevici, avand ai moral la care sunt scolarizatt cae moral supeioa cong ele sale exemplare $i pe Dzerjinski: cae ideii si societitii, i Tal precis in a te devota fara rezerva bile ale moralei personale iat hse 4 | “tsgresa in numele datoriei toate limitele pos! Teporter oportunist al Tealiza- unul al degradarii morale, al Toman atrage atentia cd noul Poporului rus, in latura unei ste Vorba despre un rau necu- ‘at practic’ un mimetism foarte coborati in inf deveni une?UMBRELE bee ee” saale, Astfel, Dzerjinski, asumandu-si functia de p ‘un sfant martr, 0 incamare @ virtutii* ,.Sfintul ean , neste Siniavski pe acest revolutionar de profesie, ocupa yy “em ig tnartiric: «in ieonografia sovieticd, Dumnezeul Cruciticat egg "i, tatre Sfantul Caldu." In acelasi timp, Henti Béraud refyz, ‘cu omul care a ucis”, cu criminalul Dzerjinski, pe care inne Pig rer al nei fai, vent Si consulte un medic pent Weindg ral este lng imiterea Ia moarte une fem care ty vila in genunchi, sirutandu-i mn, si care se impor fap care n-0 scdpase de exceuie. Ct despre remuscir plicata li .Nu, sunt bolnay n’am reuse; dae Tino de la inceput... Dar, doctore, scapa-mi de aceasta vedenie rmagistral de sub penelul seritorulut francez, portretul lui Dzegin Heit “ind acea respectabilitate a criminalilor scosi la pensic, meri ine % . J inl SH dg itt ven in pvr, limpezimea aceca de copil care este proprie adevintei ina, de asta, o feasts tur, in comunist zl ui de iu au eBzut peste cap canst rim i turtt Discuta fra aprindere,fiind sigur de credinta sa.” Concluzia cd rusii nu au memoria singelui varsat va decide o rpc mari din partea lui Merejkowsky, care in articolul sau din Léa, 13406 din 16 noiembrie 1925) aprobi gestul su, mu si generalizarea ca face din rus un clement pasiv in fata terorii. Spre deosebire de Béraud, Anie Beutler il menfioneaza pe Dzerjinski intr-o frazd care are densitatea uni ‘aforism: ,Seule, la siréne du Gardien de la Révolution ou du Félix Dee jinski ale secret de redresser la sérénit, ,Numai sirena Paznicului Reo fie’ sau a lui Félix Dzerjinski poseda secretul de a reinstaura linistea* Andrée Viollis, in edlatoria de trei luni in Rusia Sovieticd, experent consemnata in cartea Seule en Russie. De la Baltique d la Caspienne des coperi pe un panow incadrat de aranjamente floral si lurninat de beoun cs gaz portetu lui Dzerjnski,primul sef al Ceka, cu un profil ascetic, Pens Viol, Dzejnski este nii mai malt, nei mai putin deedt Sane slay. O serie de figuri revolutionare remarcabile ale Revolutiei Frans par si se reincameze in revoluionariibolgevii. Rotul Revol Octombrie de continuatoare a Revoluii Franceze, care devine et avangarda a i, pare si stimuleze sensibilitatea cAlatorilor france? care in aceasta orescriere a propriei lor istorii, mai ales a sangerosul A 4 polsh «es poeriiski mise chien ata seh ag Son, in? intdlneasca. Filipica ign 192 esta cu St lp isan 2 9 ag il gevotai eu tu i suflt sistema Vina a skis era dup care sei ames pe solugionara dupa are Sunt judecati impr ae ice Deel nui nate acl ee Ci revo rovardsului tau solicit pedeapse mayin Seeing fe ein sem ates more soe BRE a pereatiyi de classe vede justia carey cc eh an deg cen aim lt ey ‘Onl fondo Sin g ‘estuia, prin costumatie si alur, ja mar toa i ee aa e- utionard € construtd pe ace ptica revol st gen deren see ms gj mai iubitoare trebuie mai ales sé uid Yo fina cea Hs Fu Dzcinsl Seve dept mom cpa Pita pe incorecti politic. Discus tran in leadisceme otto ebricitat onl sil ip reenntal bs i solemnitti de Ecleziastwanstieinepiulamte nba i iv? a fovardgului de clas apare ca monstuas, iva ove anui membru al apaatul jus Ge sei nu-l incomodeazi pe Ista jim set enerta rie in me clegisct owevcl eee GR as pun ni dese ci et 9 a pnd owen e-em se i sl nti ain pp at earl, pgp aon sa enacine De voi i i, cme ig ee Can a nul Cominco Ss sci Siberia cas pos ae Nout un nevi judecdtorului apare ca proieeie a unor viru mol cae se insojese cu toate renunfrile la cele lumest err pista fake ‘irtualittii partinice. Acestfapt coincide cuivestirs els is flnarului de stat, fapt cuprinsint-o mutate de prope. Un ea fet supunandu-se unei discipline drastic, acest clive dar tied un caracter reprezentaiy;bolgevici ar urna sewn lane incamate pe filiatia unui stoicism partinic care ‘ear fi ficut inviios si pe Seneca — in concluvzie, tot ce a dat Revolutia mai bun Aserenes Ii Ande Gide, seriitorul roman face apel la mitologie pent a conferi un: 7 ln adine, universal dramei revolufionare. Istratt sche un Be qn zest erou mitologic, protagonist al une ggastomsh Ot mandi pentru asumarea unei purtti aproape ace Suyraumane. Numa ed acest erou care webua SNE TS ‘astere unuia dintre cei mai cumpliti. Imaginea,UMBRELE PARADISULUL 1 era un ero un titan, un dumnezey, wep inom odia.Jiratcul nel fecund, poe a piel Nami ene ie. Tl penn erp bart rose NES OE. Acyl afertur inte ei, in eatacsmul acest ely ‘rot bit pid ia ein propia cop Cae mea ria de-e sulle rent Semonst mB: ; esta e octombrie Rost : pare exilatint-un illo tempore din care nu g trul este CUM Mu Se poate Mai actiy gi mya in a, bolyevew vim! It biz vats eae Dac acest erou reveni, in schimb monst noi evanghe! pat curindeexrple eveltoare despre eit de wart are nfaman, poate fi acest om now, Contrast dtr sy he, ascetic al primilor revolufionart si cel birocratic-abuziv al noilor; fn " eschide o pripastie de netrecut, Panait Istrati identi may eon agittorul provident, ciria circumstance ji conn ti revi o card de excepte, Acest militant improviat are 9 maremmat fe social, potrivindu-secu situa, fiedndu-se remarcat eu eo faprl cd nu ezih in niko imprejurare Scriitorul ,descoperi dou rmenea muti, maderapi social-democrati si fanatieit comunist ss cunse aceast specie so urmarese de vreo douiizec icine de ani. Asi cp caren de Tania, El ete de doud flur, la fl de nei: ede a Primi aparinsoia-democrafii, Cei deal oles sau gist con i Moderaitacomodeazi patosul revolutionar diludndu-1 nepemmis, it tno state de stabiltate findnd de reprezentarea in Parlament, partciparcs ia vaya politics, acceptarea pluripartidismului care face loc dialogut, ncierlor si alianfelor, afirmarea doctrinelor populiste ale sting inte cada discutional adecvat, in principiu medierea conflictului si const nei socettidemocratice. Cei moderati dobaindese rapid tilul de tito ai cauzei, acestia sunt prin excelent social-democrat, inculpat in cone Gist evoluonar pena ipa de radicalism, ei nu sunt decdt nse rigs nu nig evolujionar Solufia pagncl mu se potrveste cu vind reoluionar, motoalschimbailor rimane pentru revolutionarl solutia purd si durd a actiunii violente. Da! Nar prima ain steric itz se prabucasl 8 mi ic isi ais = i laselocul liber, cu lovituri de bata. Astizi, bata se iil de ameninttoare. Ea se numeste bolsevismul oust -OMUL REVOLTAT Ly ay, AIT 1ST an iam a fut dovade. Pere epogtig 4 : f ct tO manual SU intelectual nay fot ™ BSS ani ey plage noast, 393 1 cheia tuo schimbiio,iar ce seatoare, mumai ci mult astepttulcaypen Te arte ons cudnsnes wap i sat 6 arbare depseste cu mult in Foe es A oan aru bata. Moderai sunt ilo ac go sr radicalism al teri, amendeara ea i onservi privilezile si api ltr dss nce tune nic urtate,Dislogul, dezbatee ideolgs, lor Partidului ey maxilla ”«liniei Partiduli,transparenta si onesta opie care nu se esos eal a cel ml ale trig fine sie, sent 5 ita formula moderaté nu se resisese via et see Conia nant ea pet Pan sei char cd onjoar, protearul seme cu purnnul in condca pe de lng slog pe care preconizear ta inpumad wisi aertenizat de Ceres armas exe neo a incel Premera un urias potential afc pe cami mai gsm a ! a metvieneincepnd eu Figua major das mas ue een. roclpal revoltoar sve i gn ops i ‘sin Besangon, i ‘eroul principal al romanului Ce- de ficu? al lui Cemi- a Rahmetov,eroulideologc, pomeste I edfcarea aes on m0 sepa pesoan ne ape, une insect ar corn is capone, #aevirll elo, aster ce ssp seco ico-morale, 3 ultima de progmgand de poprsies - rea rintt- operate de trierebibliogafic rou! rnc, ele din bibliotecd — ca $1 Cernisevski, in realitate ~ tot ceea ce nu face obiectul Sivirfui su, pistrind doar ceca ce socotese util comslii princi piilor sale. Recapitularea fundamentelor teoretice odati {ncheiati, eroul se Frread unei askesis menite sil fortifice ii si moral, eit one ipostazi a pssunior, detesta sentimentalisml sii eenzueszi pall Intima etapa, el trece la actiune, anume educares cele, prelim in spi= ft adovirului ideologic. Alain Besangon compart intel dems ° fle una ini’ gnostice impufnate, sre, Din sesh! BF Hae Deere tipsest toca itl emia elminaté de caracterl materialist al doctrine’ se loc” decel er slinifie. Cosmologia materialist il face pe Om solidar cu anne Suu univers manent, mecane, acura te siruia nu exist defel evaziune. Rahmelov nu tru print si Campul sau de actiune este societatea si tehnica politica” yaest ig cult oo