Domeniul: Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii

Specializarea : Rețele de Comunicații si Calculatoare

EXAMEN NACRC
Tehnologia LoRa și sistemele LoRaWAN

Coordonator științific: Autor:

prof. dr. ing. Potorac Alin Dan Pelinescu Cosmin
Cuprins
Lista acronimelor și abrevierilor .......................................................................................................... 1
1 Introducere ......................................................................................................................................... 2
1.1 Modularea LoRa ......................................................................................................................... 3
1.2 Parametri ..................................................................................................................................... 4
1.3 LPWAN ........................................................................................................................................ 5
2 Configurare......................................................................................................................................... 5
2.1 Distanța de comunicare ............................................................................................................... 6
2.2 Stratul fizic LoRa ........................................................................................................................ 7
3. LoRaWAN ........................................................................................................................................ 9
3.1 Funcționare LoRaWAN .............................................................................................................. 9
3.2 Arhitectură ................................................................................................................................ 10
3.3 Durata de viață a bateriei ......................................................................................................... 11
4.1 Clasa A: LoRaWAN ..................................................................................................................... 12
4.2 Clasa B: Fereastră de recepție sincronizată ............................................................................. 13
4.3 Clasa C: noduri de ascultare continuă .................................................................................... 13
4.4 LoRaWAN v1.0–1.1 ................................................................................................................. 14
4.1 Gateways ................................................................................................................................... 15
4.6 Avantajele și dezavantajele LoRaWAN ................................................................................... 15
5 Concluzii .......................................................................................................................................... 16
6 Bibliografie ....................................................................................................................................... 17
 Cuprins figuri
Figură 1 Conexiuni LoRa ........................................................................................................................ 3
Figură 2 transmisie LoRa ......................................................................................................................... 3
Figură 3 Locații gateway amplasate în spațiile campusului ....................................................................... 6
Figură 4 Hardware utilizat pentru sistemul experimental .......................................................................... 6
Figură 5 Comparația timpului de aer LoRa pentru CR = 4/5 BW = 125 kHz............................................. 8
Figură 6 Comparația timpului de aer LoRa pentru CR = 4/5 BW = 250 kHz............................................. 8
Figură 7 Comparația timpului de aer LoRa cu cadrul de testare și modelul. .............................................. 8
Figură 8 Conexiuni LoRaWAN ............................................................................................................. 10
Figură 9 Arhitectura LoRaWAN ............................................................................................................ 10
Figură 10 Fereastra de recepție a clasei B și cronometrarea farurilor. ..................................................... 13
Figură 11 Fereastra de recepție a clasei C .............................................................................................. 14

Cuprins Tabele
Tabel 1 Opțiuni de configurare oferite de chipsetul Semtech LoRa........................................................... 4
Tabel 2 Valori SF LoRa........................................................................................................................... 7
Tabel 3 Comparația clasei LoRaWAN. .................................................................................................. 12
Lista acronimelor și abrevierilor

LoRa Long Range - Raza lunga

CSS Chirp Spread Spectrum - Spectrul de împrăștiere

LPWAN low-power wide-area network - rețea redusă de mare putere
LoRaWAN Long Range Wireless Network - Rețea wireless de lungă durată
SF Spreading Factor - Factor de răspândire
BW Bandwidth - Lățime de bandă
CR Code Rate
CRC Cyclic Redundancy Check - Verificare redundanță ciclică

1
 1 Introducere
Rețelele fără fir sunt rețele de aparate și dispozitive interconectate prin unde radio,
infraroșii și alte metode fără fir (wireless network; cuvântul wireless înseamnă „fără fir”). În ultimii
ani ele au cunoscut o dezvoltare semnificativă pe plan mondial, reprezentând o soluție alternativă
la legăturile cu fir (electric, din fibră optică și altele). Conexiunile fără fir devin tot mai populare,
deoarece ele rezolvă probleme ce apar în cazul când avem multe cabluri, conectate la multe
dispozitive. Tehnologiile moderne fără fir pot interconecta echipamente și rețele locale (LAN-
urile) la distanțe mici, dar și la distanțe mari.
În prezent există mai multe moduri de a transmite date prin : Wi-Fi, Bluetooth, ZigBee,
RFID, GPRS, GPS, etc. Tehnologiile fără fir folosesc unde electromagnetice pentru a transmite
informațiile între dispozitive. O undă electromagnetică este același mediu care transportă
semnalele radio în aer.
LoRa este un acronim de la Long Range, o rețea ce bate la 15 de kilometri distanță.
Compromisul pentru așa o distanță este puterea micșorată și rata de bit mult mai mică, în jur de
0,3 până la 50 kbps. Frecvența aleasă în Europa este de 868 MHz, el folosind o modulație cu
spectru larg și transmițând pe canale între 7 și 500 KHz.

LoRa este gândită pentru tot felul de dispozitive ce uneori nu au alimentare, dar frecvența
și banda mică fac ca un eventual comunicator LoRa să poată rezista luni de zile cu aceeași baterie,
în funcție de cât de des are de transmis ceva. De exemplu un senzor din mijlocul câmpului, care
transmite zilnic câteva date scurte, nu va consuma atât de mult.

Popularitatea tehnologie LoRa provine dintr-o serie de caracteristici și promisiuni de

performanță. În primul rând, LoRa folosește benzile radio, cum ar fi 433 MHz, 868 MHz (Europa),
915 MHz (Australia și America de Nord) și 923 MHz (Asia) si permite transmisii pe distanțe lungi
cu un consum redus de energie. În al doilea rând, LoRa încorporează o variație a tehnologiei Chirp
Spread Spectrum (CSS). În al treilea rând, LoRa susține, de asemenea, că acceptă o capacitate
ridicată a canalului, ceea ce înseamnă că un singur canal acceptă transmisii simultane de la mai
multe dispozitive, care este în contrast mare cu tehnologiile convenționale LPWAN. Deși stratul
fizic al Lorei este o tehnologie proprie achiziționată de Semtech.
LoRa folosește o modulație proprie a spectrului de răspândire care este similară și o
derivată a modulării Chirp spread spectrum (CSS). Aceasta permite tehnologiei LoRa să schimbe
rata de date pentru sensibilitatea cu o lățime de bandă fixă a canalului, selectând cantitatea de
răspândire folosită (un parametru radio selectabil de la 7 la 12. Acest factor de răspândire
determină rata de date și dictează sensibilitatea undei radio. În plus, LoRa folosește codificarea
Forward Error Correction pentru a îmbunătăți rezistența împotriva interferențelor.
LoRa este o tehnologie care pune la dispoziția dezvoltatorilor de soluții inteligente o
transmisie de rază lungă și securizată a datelor, cu un consum redus de energie. Rețelele publice și

2
private care utilizează această tehnologie pot oferi o acoperire care este mai mare decât cea a
rețelelor celulare existente. Este o tehnologie ușor de conectat la orice infrastructură existentă.

În ianuarie 2019, au fost anunțate noi chipset-uri LoRa, cu consum redus de energie, putere
de transmisie crescută și dimensiuni reduse în comparație cu generația mai veche. Dispozitivele
LoRa au capacități de geolocalizare utilizate pentru descoperirea pozițiilor dispozitivelor prin
intermediul timestamps-urilor de la gateway-uri. LoRa și LoRaWAN permit conectivitatea pe
distanțe lungi pentru dispozitivele IoT (Internet of Things) în diferite tipuri de industrii.

Figură 1 Conexiuni LoRa

1.1 Modularea LoRa

LoRa utilizează modularea Chirp Spread Spectrum (CSS) pentru a modula semnalele. Un
chirp în CSS se referă la un semnal cu frecvență în continuă creștere sau în scădere, care
traversează și se înfășoară în jurul unei lățimi de bandă predefinite, denumită upchirps și
downchirps, vizualizează un pachet LoRa capturat folosind o configurație radio definită de
software din experimentul nostru. Figura 2 ilustrează diferite tipuri de chirpici - prima jumătate
fiind upchirps standard în care frecvența crește în timp și repornește de la frecvența mică (fmin)
spre frecvența maximă (fmax) urmată de downchirps scurte ca Start Frame Delimiter (SFD) care
pleacă de la fmax la fmin și apoi chirpii modulați care conțin biți de date.

Figură 2 transmisie LoRa

3
 Teoretic, LoRa este capabil să atingă o rată de date de până la 27kbit / s. Rata de date, deși
este limitată, este mai mult decât suficientă pentru aplicațiile LPWAN unde se acordă prioritate
acoperirii comunicării asupra ratei datelor. Configurația LoRa poate fi modificată prin manipularea
unor parametri cheie pentru a realiza compromisuri între distanțele de comunicare, rata de date și
consumurile de energie.

1.2 Parametri
LoRa folosește o variație unică de modulare a spectrului Chirp Spread, care include patru
parametri cheie: canal, lățime de bandă, factor de răspândire și putere de transmisie, LoRa folosește
o combinație de upchirps și downchirps pentru a formula un pachet complet. Factorul de
răspândire, rămâne consecvent pe întregul pachet. Pentru un sistem cu lățime de bandă cu frecvență
constantă, factorul de răspândire determină rata finală a datelor. La momentul respectiv, modularea
LoRa acceptă șapte factori de răspândire diferiți, de la SF6 la SF12. SF6 care are cea mai mare
rată de date necesită cel mai mare raport semnal-zgomot (SNR) pentru demodularea cu succes, în
timp ce SF12 acceptă cea mai mică rată de date, dar necesită SNR cea mai mică pentru aceeași
putere de transmisie.

Tabel 1 Opțiuni de configurare oferite de chipsetul Semtech LoRa.

Chipset-ul Semtech LoRa stabilește un număr fix de opțiuni pentru fiecare parametru,
astfel cum sunt enumerate în tabelul 1 împreună cu recomandările recomandate pentru utilizarea
fiecărui parametru. Cea mai proeminentă recomandare făcută de Semtech este utilizarea setărilor
SF de la SF6 la SF12 și BW 125, 250 și 500kHz. Aceste recomandări au fost oferite pentru a
asigura distanța de transmisie acceptabilă și tranzacția ratei datelor, atât SF cât și BW ar afecta
durata și rata de transmisie.
Structura pachetului LoRa este separată în pachete de legătură în sus și de legătură în jos,
ceea ce este indicat de prezența și absența verificării redundanței ciclice a pachetelor (CRC).
Numărul de simboluri care trebuie transmise într-un pachet depinde în mare măsură de SF, cu
excepția numărului setat de simboluri și simboluri pentru demarare cadru (SFD). Un pachet LoRa
este format din simboluri de preambul , 2 simboluri de cuvinte de sincronizare obligatorii, 2,25
simboluri SFD și bazate pe SF, un număr variabil de operațiuni.
Pentru antetul fizic LoRa și sarcina utilă, chirpii LoRa impun un alt set de parametri
incluzând rata de cod (CR), antetul implicit (IH), optimizarea scăzută a ratei de date (DE) și

4
existența CRC în topul SF. CR determină capacitatea de corectare a erorilor care se bazează pe
codul Hamming. Setarea CR este reprezentată ca 4 / x unde indică 4 biți de informație căptușiți cu
numărul x - 4 de biți de paritate. Antetul PHY poate fi exclus prin activarea IH (setarea IH la 1).
Pe de altă parte, parametrul DE adaugă un alt strat de redundanță la biții de date pentru orice
transmisie LoRa atunci când Tsym depășește 16ms. Existența CRC la sfârșitul pachetului poate fi
controlată prin indicatorul CRC și este de obicei modificată pentru a diferenția pachetele de
legătură în jos și de legătură descendentă. Dimensiunea pachetului LoRa este limitată la 255 de
octeți, care poate fi indicată prin câmpul de mărime utilă unică (Bpl) al Byte din antetul PHY.

1.3 LPWAN
O rețea de suprafață largă cu putere mică (low-power wide-area network( (LPWAN) sau
rețea de mare putere (low-power wide-area) (LPWA) sau rețea de putere mică (low-power networ)
(LPN) este un tip de rețea de telecomunicații fără fir, concepută pentru a permite comunicații pe
distanțe lungi la un bit redus rata dintre lucruri (obiecte conectate), cum ar fi senzorii acționați pe
o baterie. Puterea redusă, rata de biți redusă și utilizarea prevăzută pentru a distinge acest tip de
rețea de un WAN fără fir care este conceput pentru conectarea utilizatorilor sau a întreprinderilor
și pentru a transporta mai multe date, utilizând mai multă putere. Rata de date LPWAN variază de
la 0,3 kbit / s la 50 kbit / s pe canal.

Un LPWAN poate fi folosit pentru a crea o rețea privată de senzori fără fir, dar poate fi, de
asemenea, un serviciu sau infrastructură oferit de o terță parte, permițând proprietarilor de senzori
să le implementeze în domeniu fără a investi în tehnologia gateway.

2 Configurare
Configurarea sistemului include trei gateway-uri LoRa situate în zona de 1 km × 1 km
deasupra a trei clădiri din campus. Fiecare poartă este realizată manual și construită cu un
Raspberry-Pi și un IMST IC880A, care funcționează ca un frontend radio. conectată la gateway
are un câștig de 4dBi, iar Raspberry-Pi execută un singur fir fie de la LoRa Packet Forwarder, fie
LoRa Packet Logger, după cum este necesar în diferite scopuri ale experimentului.

Peste 50 de noduri finale LoRa similare cu designul găsit sunt utilizate pe parcursul
experimentului și testate pe o suprafață de peste 3 km × 3 km cuprinzând campusul universitar și
regiunea de reședințe din apropiere. Fiecare nod este compus dintr-un Arduino Pro Mini
(ATMEGA328P) care funcționează ca fapte cunoscute și necunoscute ale LoRa

5
 Figură 3 Locații gateway amplasate în spațiile campusului

Unitate de procesare interfațată cu SX1276 funcționând ca frontend radio. Componente

inutile, cum ar fi regulatoarele de tensiune și LED-urile au fost scoase din nodurile finale pentru a
asigura o precizie ridicată a măsurătorilor de putere. Profilarea puterii pentru nodurile finale se
realizează cu ajutorul Monsoon Power Monitor care măsoară puterea cu o precizie de 106
eșantioane / sec. De asemenea, implementăm funcționalitatea Poarta LoRa cu radio definit de
software (bazat pe USRP N210 și GNU Radio ) și folosim poarta SDR pentru a intercepta
transmisiile LoRa în aer și pentru a efectua analiza semnalului la nivel PHY.

Figură 4 Hardware utilizat pentru sistemul experimental

2.1 Distanța de comunicare

Unul dintre factorii cheie în activarea sistemului IoT scalabil este distanța de comunicare a
dispozitivelor finale și, în acest caz, Semtech a promis o conectivitate la distanță ultra-lungă pentru
dispozitivele LoRa . În această secțiune, am dori să cuantificăm gama ultra-lungă de dispozitive
LoRa în diverse medii. Distanța de transmisie LoRa ar putea fi afectată de selectarea parametrilor
de bază. Pentru a înțelege impactul fiecărui parametru, trebuie mai întâi să înțelegem efectul
fiecărui parametru în modelarea semnalelor wireless rezultate. Există patru parametri principali cu
efect pronunțat asupra semnalelor LoRa. Acești parametri sunt enumerați mai jos:

6
 2.2 Stratul fizic LoRa
Long Range (LoRa) este o tehnologie de strat fizic introdusă de Semtech și drepturile de
proprietate intelectuală ale modulației sunt deținute de companie Modulația LoRa extinde
principiile tradiționale Spread Spectrum pentru a reduce cantitatea de energie necesară pentru a
transmite biți pe canal. Rata de date (DR) în comunicare realizabilă poate fi calculată din lățimea
de bandă BW (Hz), Factorul de răspândire (SF) și Rata de codare (CR). Modulația LoRa are
performanțe mai bune decât tehnicile de săritură în frecvență în gestionarea interferențelor.
Modulația poate tolera interferențele nivelurilor de putere arbitrare până la 30% din SF este
variabila cheie care asigură calitatea serviciilor. Când utilizați un interval mai scăzut de valori SF,
rata de date este foarte mare, iar timpul de aer este scăzut. SF-urile mai mari extind gama, dar
limitează calitatea serviciilor. SF-urile de la 7 la 12 permit comunicații ortogonale, adică rețele
diferite pot vorbi simultan pe aceeași bandă de frecvență, fără a interfera. Tabelul 2 prezintă
valorile SF față de chirpii / simbol și SNR de demodulare. Modulația SF LoRa se bazează pe
reprezentarea fiecărui bit de informație prin informații multi-chirpice.

Tabel 2 Valori SF LoRa

Pentru a evalua performanța transmisiei cadrului LoRa am implementat un mediu test beta
în lucrarea noastră anterioară. Tabloul de testare include chipset-uri Semtech SX1272 / 76, un GW
și un server de rețea.

Datele obținute dovedesc că atât modelul testbed, cât și modelele matematice sunt aproape
identice. Putem concluziona că acest model ar putea fi utilizat pentru a simula modularea LoRa și
alte sisteme bazate pe LoRa.

7
 Figură 5 Comparația timpului de aer LoRa pentru CR = 4/5 BW = 125 kHz.

Figură 6 Comparația timpului de aer LoRa pentru CR = 4/5 BW = 250 kHz.

.
Figură 7 Comparația timpului de aer LoRa cu cadrul de testare și modelul.

8
 3. LoRaWAN
Deoarece LoRa definește stratul fizic inferior, LoRaWAN este unul dintre
protocoale care au fost dezvoltate pentru a defini straturile superioare ale rețelei. LoRaWAN este
un protocol de strat de control de acces mediu (MAC) bazat pe cloud, dar acționează în principal
ca un protocol de nivel de rețea pentru gestionarea comunicării între gateway-urile LPWAN și
dispozitivele cu noduri finale ca protocol de rutare, menținut de LoRa Alliance. Versiunea 1.0 a
specificației LoRaWAN a fost lansată în iunie 2015.
Factorii cei mai critici într-un LPWAN sunt:

• Arhitectură de rețea
• Domeniu de comunicare

• Durată de viață a bateriei sau putere scăzută

• Robustețea la interferențe
• Capacitate de rețea (număr maxim de noduri într-o rețea)

• Securitate de rețea
• Comunicare unidirecțională în două sensuri

• Varietate de aplicații servite

LoRaWAN definește protocolul de comunicare și arhitectura sistemului pentru rețea, în
timp ce stratul fizic LoRa permite legătura de comunicare pe distanțe lungi. LoRaWAN este, de
asemenea, responsabil pentru gestionarea frecvențelor de comunicare, a ratei de date și a puterii
pentru toate dispozitivele. Dispozitivele din rețea sunt asincrone și se transmit atunci când au date
disponibile pentru a fi trimise. Datele transmise de un dispozitiv cu nod final sunt primite de mai
multe gateway-uri, care transmit pachetele de date către un server de rețea centralizat. Serverul de
rețea filtrează pachetele duplicate, efectuează verificări de securitate și administrează rețeaua
Datele sunt apoi transmise către serverele de aplicații. Tehnologia arată o fiabilitate ridicată pentru
încărcarea moderată, cu toate acestea, are unele probleme de performanță legate de trimiterea
recunoașterilor.

3.1 Funcționare LoRaWAN

LoRaWAN este, de asemenea, o tehnologie responsabilă pentru gestionarea frecvențelor
de comunicare, rata de date și puterea pentru toate dispozitivele din rețea, care sunt asincrone și
transmit informații din senzori doar atunci când au date disponibile pentru trimitere. Datele
transmise de către un dispozitiv de nod final sunt primite de mai multe gateway-uri (porți de acces
de date), care redirecționează pachetele de date către un server centralizat de rețea. Serverul de
rețea filtrează pachetele duplicate, efectuează verificări de securitate și gestionează rețeaua. Datele
sunt apoi redirecționate către serverele aplicației.

9
 Figură 8 Conexiuni LoRaWAN

3.2 Arhitectură
Topologia de rețea a LoRaWAN este considerată ca stea de stele și din punct de vedere
arhitectural, sistemul are trei componente principale (i) servere de rețea, (ii) gateway-uri (GW) și
(iii) noduri finale. Nodurile finale comunică cu serverul de rețea (sau serverul de date) prin GW-
uri, iar comunicarea Node-to-GW poate fi fie modulare LoRa sau FSK cu diferite rate de date și
canale. Serverele de rețea gestionează GW-urile prin intermediul tehnologiei IP standard și a
cadrelor de date trimise prin noduri finale, primite de GW-uri și dirijate prin serverul de rețea. O
imagine de ansamblu a arhitecturii LoRaWAN este prezentată în figura 9

Figură 9 Arhitectura LoRaWAN

LoRaWAN este un protocol de strat MAC și își propune să rezolve problemele de

gestionare ale mediului și congestionării rețelei. Orice nod care folosește protocolul LoRaWAN
poate beneficia de următoarele caracteristici furnizate de standard;

• Gestionarea canalului
• Eficiență energetică

10
 • Rata de date adaptabile
• Securitate

• Geolocalizare fără GPS

3.3 Durata de viață a bateriei

Nodurile dintr-o rețea LoRaWAN ™ sunt asincrone și comunică atunci când au date gata
să trimită dacă sunt orientate pe eveniment sau programate. Acest tip de protocol este denumit de
obicei metoda Aloha. Într-o rețea de plasă sau cu o rețea sincronă, cum ar fi celularul, frecvent
nodurile trebuie să se „trezească” pentru a se sincroniza cu rețeaua și a căuta mesaje. Această
sincronizare consumă energie semnificativă și este motorul numărul unu al reducerii duratei de
viață a bateriei. Într-un studiu recent și comparație făcută de GSMA a diferitelor tehnologii care
se adresează spațiului LPWAN, LoRaWAN ™ a arătat un avantaj de 3 până la 5 ori în comparație
cu toate celelalte opțiuni tehnologice.

4 Componente ale unei rețele LoRaWAN

Mai multe componente ale rețelei sunt definite în specificația LoRaWAN și trebuie să
formeze o rețea LoRaWAN: dispozitive finale, gateway-uri (adică, stații de bază) și serverul de
rețea. Dispozitiv final: senzori cu consum redus de energie care comunică cu gateway-uri folosind
LoRa.
Gateway: dispozitivele intermediare care trimit pachete care vin de la dispozitivele finale
către un server de rețea printr-o interfață de backhaul IP care permite un randament mai mare,
precum Ethernet sau 3G. Există mai multe gateway-uri într-o implementare LoRa și același pachet
de date poate fi primit (și redirecționat) de mai mult de un gateway. Server de rețea: responsabil
de de-duplicarea și decodificarea pachetelor trimise de dispozitive și de generarea pachetelor care
ar trebui trimise înapoi la dispozitive.
Spre deosebire de rețelele celulare tradiționale, dispozitivele finale nu sunt asociate cu o
anumită poartă pentru a avea acces la rețea. Gateway-urile servesc pur și simplu ca un releu de
strat de legătură și înaintează pachetul primit de la dispozitivele finale către serverul de rețea după
adăugarea de informații cu privire la calitatea de primire. Astfel, un dispozitiv final este asociat cu
un server de rețea, care este responsabil pentru detectarea pachetelor duplicate, alegând gateway-
ul corespunzător pentru trimiterea unui răspuns (dacă există), în consecință pentru trimiterea
pachetelor înapoi la dispozitivele finale. În mod logic, gateway-urile sunt transparente pentru
dispozitivele finale.
LoRaWAN are trei clase diferite de dispozitive finale pentru a răspunde diferitelor nevoi
ale aplicațiilor:
Clasa A, bidirecțională: dispozitivele de clasă A pot programa o transmisie pe legătura în
sus pe baza propriilor nevoi, cu o mică eroare (variație aleatorie înainte de transmisie). Această
clasă de dispozitive permite comunicații bidirecționale, prin care fiecare transmisie pe legătură
ascendentă este urmată de două scurte ferestre de primire în jos. Transmisia downlink de pe server
în orice alt moment trebuie să aștepte până la următoarea transmisie pe legătura ascendentă.

11
Dispozitivele din clasa A au cel mai mic consum de energie, dar oferă, de asemenea, mai puțină
flexibilitate la transmisiile de legătură în jos.
Clasa B, bidirecțională cu sloturi de recepție programate: dispozitivele de clasă B deschid
ferestre suplimentare de recepție la orele programate. Este astfel necesară o baliză sincronizată de
la poartă, astfel încât serverul de rețea să poată ști când ascultă dispozitivul final.
Clasa C, bidirecțională cu sloturi maxime de recepție: dispozitivele de clasă C au ferestre
de recepție aproape continue. Astfel au un consum maxim de energie.
Trebuie remarcat faptul că LoRaWAN nu permite comunicațiile dispozitiv-pe-dispozitiv:
pachetele pot fi transmise doar de la un dispozitiv final la serverul de rețea sau invers. Dacă este
necesar, comunicarea de la dispozitiv la dispozitiv trebuie, prin urmare, să fie filmată cu sling-ul
prin serverul de rețea (și, prin urmare, prin intermediul a două transmisii gateway).
Specificația LoRaWAN precizează că rețelele LoRaWAN ar trebui să utilizeze benzi de
frecvență ISM. Aceste benzi sunt supuse reglementărilor privind puterea maximă de transmisie și
ciclul de funcționare. Aceste limitări ale ciclului de serviciu se traduc prin întârzieri între cadrele
succesive trimise de un dispozitiv. Dacă limitarea este de 1%, dispozitivul va trebui să aștepte de
100 de ori durata ultimului cadru înainte de a trimite din nou pe același canal.

4.1 Clasa A: LoRaWAN

LoRaWAN are trei strategii principale de acces la canal, grupate ca Clasa A, B și, C. Clasa
A este obligatorie și toate dispozitivele finale trebuie să implementeze specificațiile de protocol
definite de . Tabelul 3 prezintă o scurtă informație despre cursuri.

LoRaWAN adoptă acces aleatoriu de tip ALOHA pentru a menține complexitatea rețelei
cât mai simplă și pentru a maximiza economia de energie. În dispozitivele de clasă A, legătura
descendentă (DL) este controlată de nodul final și dispozitivele nu au o fereastră de recepție DL
activă. Doar două ferestre de recepție DL sunt activate după o transmisie UL-link (UL). Orice
pachet care trebuie transmis de la GW la nod trebuie să aștepte următorul mesaj UL. Astfel,
dispozitivele de clasa A sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic.

Tabel 3 Comparația clasei LoRaWAN.

Dispozitivele din clasa B controlează ferestrele de recepție cu sloiuri prestabilite, iar

dispozitivele finale deschid ferestre DL doar la ora programată. Cronometrele cu noduri finale sunt
controlate de cadre Beacon prin poartă.

Dispozitivele din clasa C sunt cele mai puțin eficiente dispozitive, deoarece ferestrele de
primire DL sunt întotdeauna active. Dispozitivele din clasa A și B au o latență mai mare în
comparație cu nodurile din clasa C.

12
 4.2 Clasa B: Fereastră de recepție sincronizată
Specificațiile dispozitivului Clasa B își propun să rezolve mesajele DL limitate din clasa A
prin utilizarea unui slot de recepție sincronizat În clasa B, GW-urile transmit un mesaj de difuzare
către noduri o referință de sincronizare. Nodurile finale folosesc această referință pentru a deschide
fereastra de recepție, care se numește "ping slots" pentru a iniția procesul de recepție DL.

Toate nodurile din rețea trebuie să implementeze clasa A și să înceapă rețeaua cu același
proces de îmbinare. Dacă un dispozitiv final decide să funcționeze ca dispozitive de clasă B,
trebuie să urmeze acești pași:

• Nodul solicită să funcționeze ca mod Clasa B și caută un far. Beacon-ul poate fi găsit
BEACON_LOCKED sau nu BEACON_NOT_FOUND cu ajutorul mesajului BeaconTimingReq.
• Nodul selectează rata de date a slotului ping corespunzător și perioada slotului în funcție
de semnal puterea și nivelul bateriei.

• Modul Clasa B este controlat pe câmpul FCTRL al fiecărui cadru UL transmis de

dispozitivul final.
• Dispozitivul final raportează periodic locația și ruta DL la serverul de rețea.

• Dacă nu s-a primit un cadru de baliză pentru un timp dat, dispozitivele revin la dispozitivul
Clasa A.

Figură 10 Fereastra de recepție a clasei B și cronometrarea farurilor.

4.3 Clasa C: noduri de ascultare continuă

Dispozitivele de clasă C implementează un mecanism de fereastră de recepție obligatoriu
de clasă A, iar aceste dispozitive mențin ferestrele de recepție deschise după o întârziere de secunde
RECIEVE_DELAY2. Acest proces este prezentat în figura

13
 Figură 11 Fereastra de recepție a clasei C

4.4 LoRaWAN v1.0–1.1

Prima versiune stabilită a protocolului (LoRaWAN v.1.0) lansată în 2015 . În anii următori,
alianța LoRa a lansat modificări mai mici la standard . Cele două celebre mai importante actualizări
sunt LoRaWAN v1.0.3 în ceea ce privește suportul complet pentru dispozitivele Unicast și
Multicast Clasa B și LoRaWAN v1.1, îngrijirea permite transferul în roaming și înțelegerea în
securitate.

Roaming-ul este o caracteristică care a introdus în versiunea 1.1 îngrijirea permite nodurilor
LoRa să beneficieze de mai mulți servire de rețea. În plus față de specificarea protocolului, Alianța
LoRa a introdus un document LoRa Backend Specificații Interfețe. În cazul în care se pot utiliza
mai multe roaming, documentele se adresează în timpul activării aeriene și în roaming ale
nodurilor finale. Acestea includ;

• Roaming pasiv și Handover pentru sesiuni existente

• Activarea Roamingului nou bazat pe Roaming pasiv și Handover

Energie
LPWAN-urile bazate pentru o gamă de comunicări și eficiență energetică, aceasta a fost
investigată printre alte tehnologii cu bandă îngustă. Dispozitivele LoRaWAN Clasa A sunt
proiectate pentru a fi cele mai eficiente moduri de protocol din punct de vedere energetic. În cazul
în care DL este inițiat de transmisiile UL de succes, nodurile finale nu sunt necesare în modul de
reparație pentru operațiune de rețea. Dispozitive de clasa A destinate să trimită după pachete
(adică, 3 pachete pe zi), transceiver-urile LoRa nu sunt frecvent active. În ceea ce privește
proiectarea eficientă a unui protocol, consumul de energie depinde foarte mult de implementare
hardware.
Transceiver-urile Semtech SX1272 / 76 sunt primele cipuri gata de piață care au fost
utilizate în mod activ producători de noduri LoRa. Conform fișelor tehnice, SX1276 are o ieșire
RF constantă de 100 mW la +20 dBm și poate avea o sensibilitate ridicată până la −148 dBm

14
 4.1 Gateways
Senzorii LoRa transmit date către gateway-urile LoRa. Gateway-urile LoRa se conectează
la internet prin intermediul protocolului IP standard și transmit datele primite de la senzorii LoRa
încorporați la Internet, adică la o rețea, server sau cloud.

Dispozitivele Gateways sunt întotdeauna conectate la o sursă de alimentare. Gateway-urile

se conectează la serverul de rețea prin conexiuni IP standard și acționează ca o punte transparentă,
transformând pur și simplu pachete RF în pachete IP și invers.

4.6 Avantajele și dezavantajele LoRaWAN

Avantajele LoRaWAN
- Puterea scăzută înseamnă o durată de viață a bateriei pentru dispozitive. Bateriile
senzorului pot dura 2-5 ani (Clasa A și Clasa B)
- Un singur dispozitiv LoRa Gateway este proiectat pentru a avea grijă de mii de
dispozitive sau noduri finale
- Este ușor de implementat datorită arhitecturii sale simple
- Este utilizat pe scară largă pentru aplicații M2M / IoT
- Dimensiune mai bună a sarcinii utile (100 octeți), comparativ cu SigFox, care este
de 12 octeți
- Deschis: o alianță deschisă și un standard deschis. Tehnologie deschisă comparativ
cu concurentul SigFox
- Fără restricții în numărul maxim de mesaje zilnice (în comparație cu limitarea
SigFox de 140 / zi)
- LoRaWAN are avantajul de a fi o alianță cu o abordare Open în loc de o proprietate
(SigFox).
- Gama lungă permite soluții, cum ar fi aplicațiile smart city.
- Bandwith redus îl face ideal pentru implementări practice IoT cu mai puține date și
/ sau cu transmisii de date care nu sunt constante.
- Costuri de conectare reduse (er).
- Wireless, ușor de configurat și de implementare rapidă.
- Securitate: un strat de securitate pentru rețea și unul pentru aplicație cu criptare
AES.
- Comunicare complet bi-direcțională.
- Susținut de aprecierile CISCO, IBM și alte 500 de companii membre ale Alianței
LoRa.
Dezavantajele LoRaWAN

- Nu pentru sarcini mari de date, sarcina utilă este limitată la 100 de octeți.
- Nu pentru monitorizare continuă (cu excepția dispozitivelor din clasa C).
- Nu este candidat ideal pentru aplicații în timp real care necesită latență mai mică și
cerințe de bruiaj limitate.

15
 - Densificarea rețelelor LoRaWAN: Proliferarea tehnologiilor LPWAN, și în special
LoRaWAN, reprezintă provocări de coexistență, întrucât desfășurarea gateway-
urilor populează zonele urbane.
- Dezavantajul frecvenței deschise este că puteți obține interferențe cu acea frecvență
și rata de date poate fi scăzută. (Pentru GSM sau frecvența licențiată, puteți
transmite pe frecvența respectivă fără nicio interferență. Operatorii GSM care
utilizează anumite frecvențe plătesc guvernului o taxă mare de licență pentru
utilizarea acelor frecvențe. LoRa operează pe frecvențe deschise și nu au nevoie de
stare Rețineți că frecvențele deschise sunt diferite de la o țară la alta).

5 Concluzii
LoRaWAN a devenit un protocol important printre rețelele LPWA. În acest studiu, am
introdus detaliile de arhitectură și design LoRaWAN cu analiza literaturii de ultimă generație a
protocolului. LoRa este modularea RF care permite foarte mult timp de la 2 km (urbane) la 20 km
(zone rurale) de transmitere a datelor. Semnalele LoRa pot pătrunde prin pereți, iar receptorii pot
extrage date din semnale foarte slabe. LoRa este o modulație închisă, totuși, LoRaWAN este un
standard deschis dezvoltat pentru a preveni consumul și a modera rețeaua eficient. Clasele
LoRaWAN introduc politici TX și RX pentru a controla accesul mediu și consumul de energie al
nodurilor finale.
În comparație cu alte tehnologii de comunicare, LoRaWAN are avantaje de a fi un standard
deschis, securitate integrată, geolocalizare fără GPS, capacitate de comunicare pe distanțe lungi,
consum redus de energie și opțiuni de implementare privată. Pe lângă faptul că sunt avantaje, date
scăzute constrângerile de viteză și de ciclu de taxă limitează rețelele LoRaWAN pentru aplicații
în timp real. LoRaWAN se potrivește cel mai bine scenariilor în care transmisiile de date sunt rare
(câteva pachete într-o zi), iar dimensiunea sarcinii utile este de aproximativ 10–50 octeți. Orașul
inteligent, rețelele inteligente, agricultura inteligentă și sistemele de monitorizare la distanță sunt
domeniile exemplului în care LoRaWAN ar putea fi cel mai benefic.

Majoritatea studiilor LoRaWAN sunt axate pe intervalele de transmitere a datelor și pe

aplicabilitatea protocolului pentru diferite scenarii de aplicație. Tehnologia este destul de nouă și
există încă domenii deschise de cercetare pentru a se concentra precum optimizarea
implementărilor LoRaWAN cu densitate ridicată, ADR, Managementul rețelei, interoperabilitatea
aplicațiilor și a rețelelor.

16
6 Bibliografie
https://albaiuliasmartcity.ro/2018/07/23/ce-este-si-cum-functioneaza-tehnologia-lorawan/

https://www.cisco.com/c/dam/m/ro_ro/events/2016/ciscoconnect/img/presentations/ETA
2U.PDF
https://www.nwradu.ro/2016/04/lora-un-nou-tip-de-retea-wireless/

https://en.wikipedia.org/wiki/LoRa
http://www.ecnmag.com/lora-technology-comes-to-aid-of-australian-cotton-farmers/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5876541/
https://www.scribd.com/search?content_type=tops&page=1&query=LoRaWAN%20syst
ems

17