Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs
Etapele implementării
- Însuşirea noului sistem de contabilitate
- Întocmirea situaţiilor financiare la 31.12 2005 în sistemul actual
- Transpunerea soldurilor conturilor înscrise în balanţa de verificare din vechiul plan de conturi în
noul plan aplicabil de la 1.01.2006
- Clarificarea eventualelor probleme legate de transpunere
- Începând cu 1.01.2006 toate înregistrările în contabilitatea IP se vor face după sistemul nou
- Gruparea veniturilor şi cheltuielilor după noua clasificaţie bugetară.
Planul de conturi
Planul de conturi conceput pentru implementarea contabilităţii de angajamente şi cu respectarea
standardelor este structurat pe clase de conturi, simbolizate cu o cifră şi anume:
1
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Clasa 1: Capitaluri
Continutul economic
Din punct de vedere al provenientei capitalurile îmbracã urmãtoarele forme:
Capital propriu;
Capital strãin;
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Capital propriu
fonduri, rezultatul patrimonial (economic), rezultatul reportat din anii precedenti, rezervele din reevaluare.
Contabilitatea fondurilor
Fondurile unei institutii publice includ:
fondul bunurilor care alcãtuiesc d. public stat, UAT
fondul bunurilor care alcãtuiesc d. privat stat, UAT
fondul activelor fixe necorporale.
Conturile de fonduri se utilizeazã pentru reflectarea în contabilitate a existentei si miscãrii fondurilor activelor fixe
corporale si necorporale care nu sunt supuse amortizãrii
Domeniul privat al statului sau al unitãtilor administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri aflate în
proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitãtile administrativ-
teritoriale au drept de proprietate privatã.
Domeniul public
-al statului este alcãtuit din bunurile de uz sau de interes public national , declarate ca atare prin lege.
-al judetelor este alcãtuit din bunurile de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin HCJ, dacã nu
sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.
-al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcãtuit din bunurile prevãzute în anexã la Legea nr.213/1998
privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public local,
declarate ca atare prin hotãrâre a consiliului local, dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes
public national ori judetean.
2
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Dreptul de proprietate publicã înceteazã, dacã bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat.
d.public în d.privat - prin HG, HCJ, HCGMB, HCL, dacã prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.
Evidenta contabilã a bunurilor din d. public al statului si al UAT se tine distinct, potrivit prevederilor HG.nr.
1031/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea în contabilitate a bunurilor care
alcãtuiesc domeniul public al statului.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a
rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la
acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu
intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ
(surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii , iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o
cheltuiala
3
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Fondul de rulment;
Sume reprezentând amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local;
Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte;
Fondul de risc;
b) Fondul de rezervã al bugetului asigurãrilor sociale de stat;
c) Fondul de rezervã pentru sãnãtate.
Fondul de rulment-
Se constituie din excedentul anual al BL. Disponibilul din FR- utilizat temporar, pentru:
acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent,
acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.
finantarea unor investitii din competenta autoritatilor APL sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in
interesul comunitatii
Sume reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local- serviciile publice
de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii
fizice si morale a activelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret potrivit legii. Aceste sume se utilizeaza
pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca surse de
finantare
Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte
potrivit legii, se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama UAT, la unitatile trezoreriei statului .
Fondul de risc- se constituie distinct pentru : garantii locale la imprumuturi interne,la imprumuturi externe,
acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile APL a imprumuturilor contractate de
agentii economici si serviciile publice de subordonare locala. Se constituie din: sumele incasate sub forma de
comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate, dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la
disponibilitatile fondului, dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiarii
imprumuturilor si in completare de la BL.
Fondul de rezerva al BASS
-se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile BASS. Se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de
asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea BASS.
Se reporteaza in anul urmator si se completeaza potrivit legii. Eventualul deficit curent al BASS se acopera din
disponibilitatile BASS din anii precedenti si, in continuare, din fondul de rezerva.
Fondul de rezerva pentru sanatate-
se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS. Bugetul fondului se
aproba ca anexa la legea BS. Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas
neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.
Datoria publica este formata din datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.
4
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Datoria publica guvernamentala
cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din
imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin MFP, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.
DPG interna - totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau
garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din
disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.
DPG externa - totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau
garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.
Datoria publica locala-totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor APL, la un moment dat,
provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.
DPL interna - totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor APL din imprumuturi contractate direct sau garantate
de acestea, de la pf, pj. rezidente in Romania.
DPL externa - totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor APL din imprumuturi contractate direct sau garantate
de acestea de la pf. sau pj. nerezidente in Romania.
Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost
constituite
Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare
stingerii obligatiei curente.
Provizioanele vor fi revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In
cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat.
Grupa 15 Provizioane
Clasa 2 Imobilizari
Active fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung
se caracterizează prin durabilitatea lor îndelungată, precum şi prin faptul că ele nu sunt destinate direct
comercializării sau consumului şi nu se înlocuiesc după prima utilizare
Includ: activele fixe corporale ,activele fixe necorporale , activele fixe financiare.
5
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Cheltuieli de dezvoltare- au ca scop aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de
produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.
Brevetele, certificatele de inregistrare, marcile, alte titluri de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala,
licentele si alte valori similare achizitionate sau dobândite pe alte cai, se înregistreaza în conturile de active fixe
necorporale. (contul 205).
Alte active fixe necorporale se înregistreaza programele informatice create de institutii sau achizitionate de la terti,
pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale. (contul 208).
Inregistrari ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentatiilor teatrale, programe de radio sau
televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi
magnetice sau alte suporturi (cont 206).
Alte active fixe necorporale se înregistreaza programele informatice create de institutii sau achizitionate de la terti,
pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale.
Amortizarea
Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix necorporal ce trebuie inregistrata in mod
sistematic pe parcursul duratei de viata utile.
Institutiile publice - metoda amortizarii liniare.
Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare (CA) la valoarea de intrare a activelor fixe
necorporale.
6
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Provizioane pentru depreciere
pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a activelor fixe necorporale trebuie constituit un provizion
pentru depreciere.
Reevaluarea
se efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate de MFP sau de catre evaluatori autorizati. Rezultatele
reevaluarii se inregistreaza in contabilitate
neamortizabile
inregistrari reprezentatii teatrale, 206=100
cheltuieli cu AFN neamortizabile 682=404
cheltuieli cu AFN leasing financiar 682=167
diferente din reevaluare 206=105
neamortizabile
inregistrari reprezentatii teatrale, 100=206
Amortizarea AFN
cheltuieli cu amortizarea AFN 681=280
7
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
contabilitatea sintetica a AFC- pe categorii,
contabilitatea analitica - pe fiecare obiect de evidenta- obiect singular sau complex de obiecte cu toate dispozitivele
si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în mod independent, în totalitate, o functie distincta
Terenurile
Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri, amenajări la terenuri (cont 211).
Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu
la valoarea stabilită în funcţie de :clasele de calitate, suprafaţă, amplasare sau alte criterii legale, la costul de
achiziţie.
contabilitatea analitica pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu
zacaminte, terenuri cu constructii si altele.
Amenajările la terenuri
cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică, lucrările de acces, împrejmuirile
Evaluarea AFC
Initiala
CA - procurate cu titlu oneros;
CP - construite sau produse de institutie;
VJ - alte cai (donatii, sponsorizari). determinata pe baza: raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea OC, sau
evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati.
Cheltuieli ulterioare
de reparatii- se trec pe cheltuieli atunci când sunt efectuate. Au ca scop restabilirea starii tehnice initiale prin
inlocuirea componentelor uzate.
de modernizare- majoreaza costul activului atunci cand au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii
functionali stabiliti initial.
La data bilantului - se prezinta in bilant la cost (CA,CP), mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din
depreciere.
8
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Amortizarea activelor fixe corporale
valoarea contabila a AFC ce trebuie înregistrată pe cheltuieli în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.
Institutiile publice - metoda amortizării liniare.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare (CA) la valoarea de intrare a AFC
AFC aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizeză în cadrul unei plaje de ani cuprinsă între o valoare
minimă şi una maximă, existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare cuprins între aceste limite.
Valorificare bunuri, fara organizare de licitatii, prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi de acelasi fel, având cel
putin aceiasi parametri.
daca la schimbarea bunurilor se solicita diferente de pret, plata se aproba în prealabil de catre OPC, cu avizul MFP.
Leasing
AFC obtinute prin leasing financiar -sunt tratate ca investitii.
rata de leasing cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing. Astfel, plata avansului, a
ratelor de leasing (partea ce reprezinta cota-parte din valoarea de intrare a bunului), a valorii reziduale si a altor
cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune a bunului reprezinta cheltuieli de investitii si se suporta de la titlul
"Cheltuieli de capital".dobanda de leasing, se suporta de la titlul "Dobanzi”.
Rata de leasing operational se suporta de la titlul “Bunuri si servicii”.
Donatii si sponsorizari
AFC AFN primite ca donatii, sponsorizari, cu titlu gratuit – V Justa.
9
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Iesirea din patrimoniu a AFC
amortizabile
-vanzare 461=719
-scaderea din evidenta % = 211,212,213,214
- cu valoarea neamortizata 658
- cu valoarea amortizata 281
neamortizabile
- scaderea din evidenta 101,102,103, 104=211,212,213, 214
- alte active ale statului 101=215
Amortizarea
- cheltuieli cu amortizarea AFC 681=281
AF in curs
- active fixe necorporale/corporale neterminate pâna la sfârsitul perioadei, evaluate la costul de achizitie, respectiv
costul de productie.
- avansuri acordate furnizorilor de AFC, AFN
Provizioane
- constituire,majorarea prov. 681=293
- reducere, anularea prov. 293=781
Evaluarea
initiala - costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora. Cheltuielile accesorii
privind achizitionarea activelor fixe financiare se înregistreaza direct în cheltuielile exercitiului.
10
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
La data bilantului - valoarea curenta- de piata- data de costul de achizitie mai putin provizioanele cumulate din
depreciere.
Operatii cu TP
- titluri de participare detinute de statul Roman prin MFP 260=269
- titluri imobilizate detinute de statul Roman prin MFP 265=269
- plata subscriptiei activelor detinute de stat de la BS 269=770
- alte titluri imobilizate (oblig pe t.m.l.) - conversie creante BS 265= 463
-diferente fav. valorea contabila<pretul de cesiune 520=%
260, 265, 750
diferente nefav. valorea contabila>pretul de cesiune % =265,260
520,664
- conversia altor titluri imobilizate în actiuni 260=265
Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de
lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica
de un an, indiferent de valoarea lor precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul
de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si
control, etc.).
Documentele aflate in fondurile bibliotecilor, muzeelor si arhivelor care au statut de bunuri culturale comune, nu
sunt active fixe. Aceste bunuri fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate in
folosinta. Eliminarea documentelor din colectii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral,
dupa o perioada de minimum 6 luni de la achizitie.
11
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Pentru organizarea contabilitatii analitice a cartilor care vor fi trecute in categoria materialelor de natura obiectelor de
inventar, se poate utiliza metoda global-valorica, cu aprobarea ordonatorului de credite.(cont 303).
Urmarirea existentei materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta se va realiza cu ajutorul Fisei de
evidenta a obiectelor de inventar in folosinta cod 14-3-9, cuprinsa in Normele metodologice pentru intocmirea si
utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor nr. 425/1998.
Evaluarea stocurilor
Initiala - costul de achizitie sau costul de productie..
1) Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda
costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca
este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor
iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel :
Soldul initial al + Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei
diferentelor de pret cumulat de la inceputul anului
Coeficient = ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ x 100
de repartizare Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare
la pret de inregistrare cumulat de la inceputul anului
Acest coeficient se imulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma
rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de
gradul I si II prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri,
la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv
de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la receptia bunurilor respective se inregistreaza proportional atat
asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
3) Metoda pretului cu amanuntul este folosita in comertul cu amanuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa
se foloseasca alta metoda.
12
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Costul bunurilor vandute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al
stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
O persoana juridica trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor
metode diferite de calcul a costului poate fi justificata.
la data bilantului
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce se
poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea
realizabila neta, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.
Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii
normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.
Schimbarea metodei
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exerciţiu la
altul. In situaţii exceptionale, dacă ordonatorii de credite decid să schimbe metoda pentru un anumit element de
stocuri , in notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informatii:
- motivul schimbării metodei; şi
- efectele sale asupra rezultatului.
13
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Inventarierea productiei neterminate
Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul
perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor
tehnologice si evaluarea acesteia la costul de productie.
Intrări: MIP
–Cumpărare - stocuri = furnizori (3XX = 401,408)
–Plus inv. - stocuri = chelt.(3XX = 6XX)
–Donaţii – stocuri = venituri(3XX = 7191)
- Dezmembrari imobilizari – stocuri = venituri(3XX = 7191)
- Productie in curs stocuri=venituri (3xx=709)
- productie obtinuta stocuri=venituri (3xx=709)
- primite de la prelucrare stocuri= stocuri la terti
Ieşiri
–Consum, lipsa inventar Chel. = stocuri 6XX = 3XX
- Date spre prelucrare la terti Stocuri la terti= Stocuri
- descarcare produse vandute 709= 3XX
- lipsuri la inventar cheltuilei=stocuri
-imputere lipsa 428,461=448
MIP
- Cumpărare - cheltuieli = furnizori (6XX = 401,408)
- stabilire stoc final stocuri=cheltuieli
- la inceputul lunii urmatoare cheltuieli=stocuri
Provizioane
Constituire 681=39X
Anulare 39X=681
14
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Grupele de conturi
40 “ Furnizori şi conturi asimilate”
41 “Clienţi şi conturi asimilate”
42 “Personal şi conturi asimilate”
43 “Asigurări sociale, protecţia socială şi asimilate”
44 “Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate”
45 “Decontări fonduri de la comunitatea europeană”
46 “Debitori şi creditori diverşi”
47 “Conturi de regularizare şi asimilate”
48 “Decontări”
49 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor”
15
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
4. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe 404 = %
232, 234
5. Decontarea pe baza de efecte comerciale a datoriilor fata 401 = 403
de furnizori 404 = 405
6. Achitarea furnizorilor % = % 512,513,515, 516,541,542,
401,404 550,551,560, 561,770
7. Diferente favorabile de curs valutar rezultate in urma % = 765
lichidarii datoriilor in valuta 401 ,404
16
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Inregistrarea diferentelor de curs valutar
1. Nefavorabile din reevaluarea datoriilor la sfarsitul perioadei 665 % 401, 403,404, 405, 408,
419, 462
2. Favorabile din reevaluarea datoriilor la sfarsitul perioadei, % 765
sau la plata datoriilor, urmare scaderii cursului valutar 401, 403,404, 405,
408,419, 462
3. Nefavorabile din reevaluarea creantei la sfarsitul perioadei, 665 %
sau la incasarea creantei, urmare scaderii cursului valutar 409, 411, 413, 418, 461
4. Diferente de curs valutar favorabil rezultate din reevaluarea % 765
creantei la sfarsitul perioadei 409, 411, 413, 418,
461
17
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
- contributiile asiguratilor -asigurari sociale 4312
- contributiile asiguratilor -asigurari sociale de sanatate 4314
- contributiile asiguratilor - asigurari de somaj 4372
- impozitul pe venit de natura salariala 444
- avansuri acordate personalului 425
- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii,etc.) 427
- imputatii 4282
- alte datorii sociale 438
7. Virarea retinerilor catre terti % = % 550, 551, 560, 561, 770
- impozitul pe venit de natura salariala 444
- contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale 4311
- contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale 4312
- contributiile angajatorilor-asigurari sociale de sanatate 4313
- contributiile asiguratilor- asigurari sociale de sanatate 4314
- contributiile angajatorilor- asigurarile de somaj 4371
- contributiile asiguratilor - asigurari de somaj 4372
- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii,etc.) 427
- imputatii 4282
7. Plata avansurilor cuvenite 425 = %
512,513, 551, 560, 561, 770
8. Achitarea salariilor nete datorate personalului 421 = % 512,513,550,551,560,
561, 770
9. Evidentierea salariilor si a altor drepturi de personal neridicate % = 426
421,422,423,
424,425
10 Achitarea drepturilor de personal neridicate 426 = % 512,513,550, 551, 552,
560, 561, 770
11 Drepturi personal neridicate prescrise datorate BS, BL. 426 = 448
12 Inregistrarea unei pagube din vina unui salariat 428 = %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si valoarea contabila, 448
care urmeaza a se vira la buget
13 Pagube din vina tertilor, care se face venit la BS 461 = %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
- cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si valoarea contabila , 448
care urmeaza a se vira la buget
Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate
- taxa pe valoarea adaugată se stabileste lunar, pe baza de decont, 4423,4424,426,4427,4428.
- impozitul pe venituri de natură salarială cuprind totalul impozitelor individuale, calculate asupra
veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al institutiei publice, impozitul retinut din
drepturile banesti acordate salariatilor temporari si colaboratorilor de orice fel, impozitul retinut din pensii
potrivit legii (444).
- alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale se cuprind: impozitul pe cladiri sau alte impozite
si taxe, potrivit legii. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte
datorate bugetelor locale. (446).
- alte datorii si creante cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate
bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor,
plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitati, varsaminte efectuate în plus la buget si altele. (4481,
4482).
18
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Decontări-fonduri de la Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD)
se înregistrează la institutiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul National şi Agentiile de
Implementare) creanţe - sume de primit-
datorii -sume de plată (450,451,455,457,459).
- aceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la beneficiarii finali, persoane fizice şi juridice.
- cheltuielile din aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali ai fondurilor.
Valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea si casarea bunurilor scoase din functiune
1. Cheltuieli ocazionate de casarea, dezmembrarea, declasarea activelor fixe, 658 =401
materialelor de natura obiectelor de inventar sau altor materiale
2. Materiale rezultate din casare % =719
302, 303
3. Valorificarea materialelor rezultate % =%
602, 603 302, 303
- cand venitul se retine de institutia publica, potrivit legii 411 =719
- cand venitul se vireaza la buget, potrivit legii 411 =448
4. Incasarea facturii % 560,561, 770 =411
5. Virarea la buget a sumelor obtinute 448 =%
560,561,770
19
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Clasa 5" Conturi de terţi"
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, altor valori de trezorerie, a
disponibilitatilor existente în conturi la trezoreria statului, BNR, bancile comerciale si în casierie.
Institutiile publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe lânga unele
institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de încasari si plati prin unitatile
teritoriale ale trezoreriei statului în raza carora îsi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si
disponibilitati, în conditii de siguranta si fara comisioane. Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile
de mai sus prin bancile comerciale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
In vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile
deschise, bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat în conditiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin BS, BASS si BFS pot fi folosite, la cererea OC, numai dupa deschiderea de credite
si repartizarea creditelor bugetare.
Contabilitatea institutiilor publice asigura înregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile
clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Grupele de conturi
50 “Investitii financiare pe termen scurt”
51 “ Conturi la trezoreria statului şi bănci ”
52 “ Disponibil al bugetelor ”
53 “ Casa şi alte valori ”
54 “ Acreditive ”
55 “ Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ”
56 “ Disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii ”
57 “ Disponibil din fondurile speciale ”
58 “ Viramente interne ”
59 “ Provizioane ”
Disponibil al bugetelor
disponibilul BS la trezoreria statului (520), Ct. de trez.: 20 ”Venituri ale BS” si 23 ”Cheltuielile BS”;
disponibilul BL la trezoreria statului (521), Ct. de trez.: 21 ”Veniturile BL” si 24 ”Cheltuielile BL”;
disponibilul BASS(525), Ct. de trez.: 22 ”Veniturile BASS” si 25 ”Cheltuielile BASS”;
disponibil din fondului de rulment al BL(522),
disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea BL (523),
disponibil din venituri incasate pentru bugetul capitalei (524),
disponibil al BASS pentru constituirea fondului de rezerva (526),
20
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
disponibilul din fondul de rezerva al ASS(527),
disponibil din sume incasate in cursul procedurii de executare silita (528),
disponibil din sume colectate (529).
Acreditive
În vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, persoanele juridice pot solicita IP deschiderea de acreditive la
banci, în lei sau în valuta, în favoarea acestora (541).
Sumele depuse de banci, precum si sumele în numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, în vederea
efectuarii unor plati în numele institutiei, (542).
21
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
- concomitent: 541 = 581
- Utilizarea acreditivelor % 401,404 = 541
- Reintregirea contului de disponibil cu acreditivele neutilizate
% 512,513,515,516, 581
550, 551,560,561,770
- concomitent: 581 = 541
- diferentelor de curs valutar favorabile rezultate in urma 541 = 765
reevaluarii acreditivelor la sfarsitul perioadei
- diferentelor de curs valutar nefavorabile rezultate in urma 665 = 541
reevaluarii acreditivelor la sfarsitul perioadei
- diferentelor de curs valutar favorabile rezultate in urma % 5124, 513, 515, 516, = 765
reevaluarii disponibilitatilor in valuta la finele perioadei 519, 5314
- diferentelor de curs valutar nefavorabile rezultate in urma 665 = % 5124, 513, 515,
reevaluarii disponibilitatilor in valuta la finele perioadei 516, 519, 5314
22
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Clasa 6" Conturi de cheltuieli"
Conform contabilitatii de angajamente Cheltuielile reflectă suma bunurilor şi serviciilor consumate în timpul unui
an, chiar daca sunt sau nu platite în aceeasi perioada.( Momentul recunoasterii cheltuielilor potrivit principiilor
contabile general acceptate prevazute de Sistemul European de Conturi- ’95)
Momentul recunoaşterii
-În cazul achiziţionării unor materiale sau imobilizări necesare instituţiei, momentul recunoaşterii cheltuielii este:
- Momentul în care materialele au fost date în consum
- Momentul înregistrării amortizării imobilizărilor corporale şi necorporale
- Cheltuiala pentru un serviciu trebuie sa fie contabilizata în momentul în care prestatia ia sfarsit.
- Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop
- Salariile si indemnizatiile brute sunt inregistrate in cursul perioadei, pe timpul cat este efectuata munca.
- Primele si alte plati exceptionale sunt inregistrate in momentul in care ele trebuie platite.
- Cotizatiile sociale efective in sarcina angajatorilor sunt inregistrate in cursul perioadei cand munca este
efectuata.
-Cotizatiile sociale efective in sarcina angajatorilor si in sarcina angajatilor sunt inregistrate in momentul in care
este efectuata munca care da nastere obligatiei de a le varsa.
Lichidarea
- faza în care se verifică existenţa angajamentelor, realitatea sumei datorate, condiţiile de exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective.
- se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si
realitatea “serviciului efectuat”
Ordonanţarea
- faza în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că
plata poate fi realizată.
Plata
- reprezintă actul final prin care institutia publică achită obligatiile sale faţă de terti.
23
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Continutul grupelor de cheltuieli(1)
- 60 Cheltuieli privind stocurile
- 61 Cheltuieli cu lucrarile şi serviciile executate de terti
- 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
- 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte asimilate
- 64 Cheltuieli cu personalul
- 65 Alte cheltuieli operationale
- 66 Cheltuieli financiare,
- 67 Alte cheltuieli finantate din buget
- 68 Cheltuieli de capital, amortizari şi provizioane
- 69 Cheltuieli extraordinare.
24
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Cheltuieli financiare
cheltuieli privind investitiile financiare cedate (contul 664);
diferente de curs valutar rezultate în urma reevaluarii disponibilitatilor, datoriilor şi creantelor în valuta la sfarsitul
perioadei (trimestru), precum şi în urma incasarii creantelor şi a lichidarii datoriilor în valuta (contul 665);
dobanzile aferente imprumuturilor primite (contul 666);
sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din schimb valutar în cadrul programelor Phare,
Sapard, Ispa (contul 667);
alte cheltuieli financiare (contul 668);
alte pierderi: Phare, Sapard, Ispa (contul 669);
Alte cheltuieli finantate din buget cuprind cheltuieli privind sumele alocate din buget OPC conform bugetului
aprobat, respectiv:
- subventii (contul 672);
- transferuri consolidabile (contul 674);
- transferuri neconsolidabile (contul 675);
- asigurari sociale (contul 676);
- ajutoare sociale (contul 677).
Cheltuieli extraordinare
Clasificaţia bugetară
- OMFP nr. 1025-2005 : Clasificaţia economică, Clasificaţia funcţională
- Transpunerea vechii structuri a clasificaţiei bugetare în structura nouă
- Termen de aplicare 01.01 2006
25
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
- 50 Titlul V FONDURI DE REZERVA
- 51 Titlul VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
- 55 TitlulI VII ALTE TRANSFERURI
- 57 Titlul VIII ASISTENTA SOCIALA
- 59 Titlul IX ALTE CHELTUIELI
- 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)
- 71 Titlul X ACTIVE NEFINANCIARE
- 72 Titlul XI ACTIVE FINANCIARE
- 79. OPERATIUNI FINANCIARE (79=80+81)
- 80 Titlul XII ÎMPRUMUTURI
- 81 Titlul XIII RAMBURSARI DE CREDITE
- 90 Titlul XIV REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT
26
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Caracteristicile veniturilor din activitati economice
• se înregistreaza în contabilitate în momentul:
– predarii bunurilor catre cumparatori,
– al livrarii lor pe baza facturii sau
– în alte conditii prevazute în contract,
• care atesta transferul de proprietate al bunurilor catre clienti
Impozite si taxe contine veniturile bugetului de stat si bugetelor locale, recunoscute la momentul constatarii, si
cuprinde urmatoarele venituri:
- Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice (730);
- Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice (731); Alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital ( 732);
- Impozite si taxe pe proprietate (733);
Contributii de asigurari
• Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturile Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate si veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj, recunoscute la momentul constatarii
• cuprinde urmatoarele venituri:
– Contributiile angajatorilor (745);
– Contributiile asiguratilor (746).
27
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Alte venituri
venituri ale bugetelor: de stat, locale, asigurari, somaj, sanatate, altele decat cele mentionate la grupele: “Impozite si
taxe” si “Contributii de asigurari”
- Venituri din proprietate (750);
- Venituri din valorificarea unor bunuri (751);
- Venituri din prestari de servicii si alte activitati (752);
- Venituri din taxe administrative, eliberari premise (753);
- Amenzi, penalitati si confiscari (754);
- Transferuri voluntare, altele decat subventiile (755);
- Diverse venituri (759).
Venituri financiare
Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontarii sau a
raportarii în situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care
au fost inregistrate initial sau raportate în situatiile financiare anterioare.
Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii venitului
Inchidere conturi
Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei 121 6xx
Inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul perioadei 7xx 121
28