Sunteți pe pagina 1din 28

Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .

noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI

Curs

IMPLEMENTAREA NOULUI SISTEM DE CONTABILITATE ÎN INSTITUŢIILE


PUBLICE

Necesitatea trecerii la noul sistem de contabilitate


Cresterea volumului de activitate prin descentralizarea şi întărirea autonomiei locale
Diversificarea serviciilor publice
Intărirea rolului contabilităţii si a informaţiei contabile în activitatea de management
Reflectarea unitară prin utilizarea unui sistem de indicatori unici ai activităţii APL la nivel naţional
Necesitatea armonizării contabilităţii cu cea a agenţilor economici şi cu standardele internaţionale
Trecerea de la contabilitatea de casă la cea de angajamente

Principalele modificări ale noului sistem


Noul plan de conturi este asemănător cu cel al agenţilor economici
Toate instituţiile publice sunt obligate să conducă contabilitatea în partidă dublă
O nouă structură a situaţiilor financiare
Schimbarea clasificaţiei bugetare

Etapele implementării
- Însuşirea noului sistem de contabilitate
- Întocmirea situaţiilor financiare la 31.12 2005 în sistemul actual
- Transpunerea soldurilor conturilor înscrise în balanţa de verificare din vechiul plan de conturi în
noul plan aplicabil de la 1.01.2006
- Clarificarea eventualelor probleme legate de transpunere
- Începând cu 1.01.2006 toate înregistrările în contabilitatea IP se vor face după sistemul nou
- Gruparea veniturilor şi cheltuielilor după noua clasificaţie bugetară.

Planul de conturi
Planul de conturi conceput pentru implementarea contabilităţii de angajamente şi cu respectarea
standardelor este structurat pe clase de conturi, simbolizate cu o cifră şi anume:

Clasa 1 "Conturi de capitaluri";


Clasa 2 "Conturi de active fixe“;
Clasa 3 "Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie“;
Clasa 4"Conturi de terţi";
Clasa 5 "Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale";
Clasa 6 "Conturi de cheltuieli";
Clasa 7 "Conturi de venituri şi finanţări";
Clasa 8 "Conturi speciale"

1
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Clasa 1: Capitaluri
Continutul economic
Din punct de vedere al provenientei capitalurile îmbracã urmãtoarele forme:
Capital propriu;
Capital strãin;
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Capital propriu
fonduri, rezultatul patrimonial (economic), rezultatul reportat din anii precedenti, rezervele din reevaluare.

Grupa 10 Capital, rezerve, fonduri


Fonduri -Conturi de pasiv
C intrarea in IP a bunului imobilizare = fond
D iesirea din IP a bunului fond = imobilizare

Contabilitatea fondurilor
Fondurile unei institutii publice includ:
fondul bunurilor care alcãtuiesc d. public stat, UAT
fondul bunurilor care alcãtuiesc d. privat stat, UAT
fondul activelor fixe necorporale.
Conturile de fonduri se utilizeazã pentru reflectarea în contabilitate a existentei si miscãrii fondurilor activelor fixe
corporale si necorporale care nu sunt supuse amortizãrii

Domeniul public-domeniul privat


Domeniul public cuprinde bunurile:
- prevãzute la art.35 alin. (4) din Constitutie,
- prevãzute în anexã la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia
orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau
de UAT prin modurile prevãzute de lege.
Asupra bunurilor din domeniul public statul sau UAT exercitã posesia, folosinta si dispozitia asupra acestora , în
limitele si în conditiile legii

Domeniul privat al statului sau al unitãtilor administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri aflate în
proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitãtile administrativ-
teritoriale au drept de proprietate privatã.

Domeniul public
-al statului este alcãtuit din bunurile de uz sau de interes public national , declarate ca atare prin lege.
-al judetelor este alcãtuit din bunurile de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin HCJ, dacã nu
sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.
-al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcãtuit din bunurile prevãzute în anexã la Legea nr.213/1998
privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public local,
declarate ca atare prin hotãrâre a consiliului local, dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes
public national ori judetean.

Trecerea bunurilor dintr-un domeniu in altul


d.privat IP în d.public IP- prin HG, HCJ, HCGMB, HCL
d.privat SC in d.public al IP actionar al SC - cu platã si acord AGA SC. În lipsa acordului AGA -procedura
exproprierii pentru cauzã de utilitate publicã si dupã o justã si prealabilã despãgubire.
d.public Stat în d. public UAT- la cererea CJ, CGMB, CL, prin HG.
d. public UAT în d. public Stat - la cererea Guvernului, prin HCJ, HCL.

2
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Dreptul de proprietate publicã înceteazã, dacã bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat.
d.public în d.privat - prin HG, HCJ, HCGMB, HCL, dacã prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.
Evidenta contabilã a bunurilor din d. public al statului si al UAT se tine distinct, potrivit prevederilor HG.nr.
1031/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea în contabilitate a bunurilor care
alcãtuiesc domeniul public al statului.

Contabilitatea rezervelor din reevaluare


Activele fixe detinute de IP pot fi reevaluate în baza unor reglementãri legale în vederea reflectãrii lor în contabilitate
la valoarea justã.
Valoarea justã a elementelor de imobilizãri corporale este în general valoarea lor de piatã care se determinã pe baza
unor evaluãri efectuate de evaluatori autorizati
Pasiv
C diferente pozitive din reevaluare imobilizare = rez.reevaluare
D diferente negative din reevaluare rez.reevaluare = imobilizare

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a
rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la
acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu
intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ
(surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii , iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o
cheltuiala

Contabilitatea rezultatului reportat


Rezultatul reportat - surplusul sau deficitul net patrimonial stabilit pe baza principiilor contabilitãtii de angajament
provenit din exercitiile anterioare.
este utilizat pentru delimitarea rezultatului patrimonial obtinut în exercitiile anterioare de rezultatul patrimonial al
exercitiului curent.
la transpunerea conturilor vechi în noul plan de conturi, în creditul contului 117 “Rezultatul reportat” se preiau atât
sumele reflectate în soldurile conturilor de venituri si finantãri din anii precedenti cât si creantele fiscale si veniturile
reflectate în contul „ Venituri de realizat”.
Se utilizeazã analitice distincte pe tipuri de finantãri

Grupa 11 Rezultat reportat

Contabilitatea rezultatului patrimonial


rezultatul exercitiului se determinã cu ocazia închiderii conturilor de venituri si cheltuieli la sfârsitul fiecãrei perioade
de gestiune si poate luat forma de:
- excedent patrimonial, dacã veniturile sunt mai mari decât cheltuielile perioadei, sau
- deficit patrimonial, dacã veniturile sunt mai mici decât cheltuielile perioadei
Rezultatul definitiv al exercitiului se determinã anual, la sfârsitul exercitiului si reprezintã soldul final al contului de
rezultate.
Rezultatul exercitiului reprezintã dimensiunea performantei institutiei publice prin compararea veniturilor si
finantãrilor cu cheltuielile perioadei efectuate în vederea realizãrii obiectivelor entitãtii publice.

Grupa 12 Rezultat patrimonial

Contabilitatea fondurilor cu destinatie specialã


reflectarea modului de constituire si de utilizare a lor se face în conturi distincte deschise pentru fiecare fond în parte.
a) Fonduri constituite la nivelul unitãtílor administrativ - teritoriale

3
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Fondul de rulment;
Sume reprezentând amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local;
Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte;
Fondul de risc;
b) Fondul de rezervã al bugetului asigurãrilor sociale de stat;
c) Fondul de rezervã pentru sãnãtate.

Fondul de rulment-
Se constituie din excedentul anual al BL. Disponibilul din FR- utilizat temporar, pentru:
acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent,
acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.
finantarea unor investitii din competenta autoritatilor APL sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in
interesul comunitatii
Sume reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local- serviciile publice
de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii
fizice si morale a activelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret potrivit legii. Aceste sume se utilizeaza
pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca surse de
finantare
Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte
potrivit legii, se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama UAT, la unitatile trezoreriei statului .
Fondul de risc- se constituie distinct pentru : garantii locale la imprumuturi interne,la imprumuturi externe,
acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile APL a imprumuturilor contractate de
agentii economici si serviciile publice de subordonare locala. Se constituie din: sumele incasate sub forma de
comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate, dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la
disponibilitatile fondului, dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiarii
imprumuturilor si in completare de la BL.
Fondul de rezerva al BASS
-se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile BASS. Se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de
asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea BASS.
Se reporteaza in anul urmator si se completeaza potrivit legii. Eventualul deficit curent al BASS se acopera din
disponibilitatile BASS din anii precedenti si, in continuare, din fondul de rezerva.
Fondul de rezerva pentru sanatate-
se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS. Bugetul fondului se
aproba ca anexa la legea BS. Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas
neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Grupa 13 Fonduri cu destinatie speciala

Împrumuturi si datorii asimilate


împrumuturile din emisiunea de obligatiuni,
împrumuturile interne si externe de stat sau garantate de stat,
împrumuturile contractate sau garantate de APL,
alte împrumuturi si datorii asimilate,
dobânzile aferente.
Prevederi generale
sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, conform acordului de imprumut.
Legea datoriei publice nr.313/2004:
termen scurt - durata de rambursare nu depaseste 1 an.
termen mediu -durata de rambursare este mai mare de 1 an, dar nu depaseste 5 ani.
termen lung inseamna ca durata de rambursare depaseste 5 ani.

Datoria publica este formata din datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.

4
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Datoria publica guvernamentala
cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din
imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin MFP, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.
DPG interna - totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau
garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din
disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.
DPG externa - totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau
garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Datoria publica locala-totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor APL, la un moment dat,
provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.
DPL interna - totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor APL din imprumuturi contractate direct sau garantate
de acestea, de la pf, pj. rezidente in Romania.
DPL externa - totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor APL din imprumuturi contractate direct sau garantate
de acestea de la pf. sau pj. nerezidente in Romania.

Grupa 16”Împrumuturi si datorii asimilate”

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli


Provizionul - un pasiv cu exigibilitate sau valoare incertã.
Se pot constitui pentru: litigiile, amenzile si penalitãtile, despãgubirile, daunele si alte datorii incerte;
cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordatã
clientilor; alte provizioane.

Conditii pentru constituirea provizioanelor:


existã o obligatie curentã generatã de un eveniment anterior;
este probabilã efectuarea unor plãti pentru onorarea obligatiei respective;
suma poate fi estimatã.

Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost
constituite
Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare
stingerii obligatiei curente.
Provizioanele vor fi revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In
cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat.

Grupa 15 Provizioane

Clasa 2 Imobilizari
Active fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung
se caracterizează prin durabilitatea lor îndelungată, precum şi prin faptul că ele nu sunt destinate direct
comercializării sau consumului şi nu se înlocuiesc după prima utilizare
Includ: activele fixe corporale ,activele fixe necorporale , activele fixe financiare.

Grupele de conturi - active fixe

Activele fixe necorporale


sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o perioada mai mare de un an.
în funcţie de natura şi conţinutul lor:

5
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Cheltuieli de dezvoltare- au ca scop aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de
produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.
Brevetele, certificatele de inregistrare, marcile, alte titluri de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala,
licentele si alte valori similare achizitionate sau dobândite pe alte cai, se înregistreaza în conturile de active fixe
necorporale. (contul 205).
Alte active fixe necorporale se înregistreaza programele informatice create de institutii sau achizitionate de la terti,
pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale. (contul 208).

Inregistrari ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentatiilor teatrale, programe de radio sau
televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi
magnetice sau alte suporturi (cont 206).

Alte active fixe necorporale se înregistreaza programele informatice create de institutii sau achizitionate de la terti,
pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale.

Evaluarea activelor fixe necorporale


Initiala
CA - procurate cu titlu oneros;
CP - construite sau produse de institutie;
VJ - alte cai (donatii, sponsorizari). determinata pe baza:
raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea OC, sau
evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati.
Un element necorporal raportat drept cheltuiala nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ
necorporal.
Cheltuieli ulterioare
de reparatii- se trec pe cheltuieli atunci când sunt efectuate. Au ca scop restabilirea starii tehnice initiale prin
inlocuirea componentelor uzate.
de modernizare- majoreaza costul activului atunci cand au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii
functionali stabiliti initial.
La data bilantului - se prezinta in bilant la cost (CA,CP), mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din
depreciere.

Grupa 20 ACTIVE FIXE NECORPORALE Conturi de activ


Se debiteaza la intrarea in patrimoniu a AFN
Se crediteaza la iesirea din patrimoniu a AFN

Amortizarea
Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a activului fix necorporal ce trebuie inregistrata in mod
sistematic pe parcursul duratei de viata utile.
Institutiile publice - metoda amortizarii liniare.
Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare (CA) la valoarea de intrare a activelor fixe
necorporale.

Amortizarea activelor fixe necorporale


- maxim 5 ani, cu aprobarea OC: cheltuielile de dezvoltare , programele informatice, in funcţie de durata probabilă
de utilizare
- pe durata prevazută pentru utilizarea lor de către IP care le deţin: brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile,
alte titluri de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, licenţele şi alte valori similare
- nu se amortizează inregistrările de reprezentaţii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale,
artistice, literare, recreative, evenimente sportive, efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi
Grupa 28 Amortizari AF conturi de pasiv, rectificative ale valorii AF

6
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Provizioane pentru depreciere
pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a activelor fixe necorporale trebuie constituit un provizion
pentru depreciere.

Reevaluarea
se efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate de MFP sau de catre evaluatori autorizati. Rezultatele
reevaluarii se inregistreaza in contabilitate

Intrarea in patrimoniu a AFN


amortizabile
achizitionate de la terti 203,205,208= 404
primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit intre institutii, redistribuiri intre unit. 203,205,208= %
alte venituri operationale 719
amortizarea 280
realizate din productie proprie 203,205,208= 721
receptionate la finalizarea investitiei 203,205,208=233,721
constatate plus la inventar 203,205,208= 719
diferente din reevaluare 203,205,208= 105

neamortizabile
inregistrari reprezentatii teatrale, 206=100
cheltuieli cu AFN neamortizabile 682=404
cheltuieli cu AFN leasing financiar 682=167
diferente din reevaluare 206=105

Iesirea din patrimoniu a AFN


amortizabile
-Vanzarea 461=719
- scaderea din evidenta: %=203,205,208
- cu valoarea neamortizata 658
- cu valoarea amortizata 280

neamortizabile
inregistrari reprezentatii teatrale, 100=206

Amortizarea AFN
cheltuieli cu amortizarea AFN 681=280

Provizioane pentru deprecierea AFN


- constituire, majorarea provizioane 681=290
- reducere, anularea provizioane 290=781

Active fixe corporale


sunt active fixe care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita legala
durata normală de utilizare mai mare de un an.
cuprind:
terenuri şi amenajări la terenuri;
construcţii;
instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale;
active fixe corporale în curs.

7
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
contabilitatea sintetica a AFC- pe categorii,
contabilitatea analitica - pe fiecare obiect de evidenta- obiect singular sau complex de obiecte cu toate dispozitivele
si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în mod independent, în totalitate, o functie distincta

Terenurile
Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri, amenajări la terenuri (cont 211).
Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu
la valoarea stabilită în funcţie de :clasele de calitate, suprafaţă, amplasare sau alte criterii legale, la costul de
achiziţie.
contabilitatea analitica pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu
zacaminte, terenuri cu constructii si altele.

Amenajările la terenuri
cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică, lucrările de acces, împrejmuirile

Terenurile nu sunt supuse amortizării, dar amenajările la terenuri se amortizează.

Contabilitatea celorlalte AFC


construcţiile,
instalaţiile tehnice,
mijloacele de transport,
animalele şi plantaţiile,
mobilierul, aparatura birotică, sistemele de protecţie a valorilor umane
celelalte active corporale
se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase şi subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe (H.G. nr. 2139/2004, M.O. 46/13.01.2005)

Alte active ale statului


Zăcămintele - rezerve descoperite de minerale, atât de suprafaţă cât şi subterane, exploatabile economic cu
tehnologia actuală
Resursele biologice necultivate - animalele şi vegetalele de producţie unică sau permanentă asupra carora se exercită
dreptul de proprietate, dar a căror creştere naturală sau regenerare nu este plasată sub controlul direct şi
responsabilitatea unităţilor instituţionale Se includ doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic, sau
sunt susceptibile de a fi într-un viitor apropiat.
Rezervele de apa sunt întinderi de apă şi alte rezerve subterane în măsura în care prin exercitarea dreptului de
proprietate le sunt date o valoare de piaţă.

Evaluarea AFC
Initiala
CA - procurate cu titlu oneros;
CP - construite sau produse de institutie;
VJ - alte cai (donatii, sponsorizari). determinata pe baza: raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea OC, sau
evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati.
Cheltuieli ulterioare
de reparatii- se trec pe cheltuieli atunci când sunt efectuate. Au ca scop restabilirea starii tehnice initiale prin
inlocuirea componentelor uzate.
de modernizare- majoreaza costul activului atunci cand au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii
functionali stabiliti initial.
La data bilantului - se prezinta in bilant la cost (CA,CP), mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din
depreciere.

8
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Amortizarea activelor fixe corporale
valoarea contabila a AFC ce trebuie înregistrată pe cheltuieli în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.
Institutiile publice - metoda amortizării liniare.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare (CA) la valoarea de intrare a AFC
AFC aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizeză în cadrul unei plaje de ani cuprinsă între o valoare
minimă şi una maximă, existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare cuprins între aceste limite.

Cedare (transmitere) si casare AFC


Transmitere fara plata - orice fel de bunuri daca nu mai sunt necesare IP care le are în administrare, dar care pot fi
folosite în continuare de alta IP
IP care disponibilizeaza bunuri va informa în scris alte IP pe care le considera ca ar avea nevoie de bunurile
disponibilizate.
proces-verbal de predare-preluare, aprobat de OPC ai celor doua IP.

Valorificare bunuri, fara organizare de licitatii, prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi de acelasi fel, având cel
putin aceiasi parametri.
daca la schimbarea bunurilor se solicita diferente de pret, plata se aproba în prealabil de catre OPC, cu avizul MFP.

Scoaterea din functiune a AFC, AFN face cu aprobarea OC.


La IP la care conducatorii indeplinesc atributiile OTC scoaterea din functiune a AFC, AFN se va face cu aprobarea
OC superior

Leasing
AFC obtinute prin leasing financiar -sunt tratate ca investitii.
rata de leasing cuprinde cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing. Astfel, plata avansului, a
ratelor de leasing (partea ce reprezinta cota-parte din valoarea de intrare a bunului), a valorii reziduale si a altor
cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune a bunului reprezinta cheltuieli de investitii si se suporta de la titlul
"Cheltuieli de capital".dobanda de leasing, se suporta de la titlul "Dobanzi”.
Rata de leasing operational se suporta de la titlul “Bunuri si servicii”.

Donatii si sponsorizari
AFC AFN primite ca donatii, sponsorizari, cu titlu gratuit – V Justa.

Grupa 21 ACTIVE FIXE CORPORALE

Intrarea in patrimoniu AFC


amortizabile
-achizitionate de la terti 211,212,213,214 =404
-primite donatie, transfer gratuit, redistribuiri 211,212,213,214 =%
719,281
-realizate din productie proprie (pe cont propriu) 211,212,213,214 =722
-constatate plus la inventar 211,212,213, 214 =719
-achizitionate in regim de leasing financiar 212,213,214 =167
-diferente din reevaluare 211,212,213, 214=105
neamortizabile
- achizitie de la terti, primite donatie, transfer gratuit, redistribuiri, realizate din productie proprie, constatate plus la
inventar, achizitionate in regim de leasing financiar 211,212,213,214=101,102,103,104
- cheltuieli cu ACF neamortizabile 682=404
- cheltuieli cu AFC neamortizabile LF 682=167
- alte active ale statului 215=101

9
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Iesirea din patrimoniu a AFC
amortizabile
-vanzare 461=719
-scaderea din evidenta % = 211,212,213,214
- cu valoarea neamortizata 658
- cu valoarea amortizata 281
neamortizabile
- scaderea din evidenta 101,102,103, 104=211,212,213, 214
- alte active ale statului 101=215
Amortizarea
- cheltuieli cu amortizarea AFC 681=281

Provizioanelor pentru deprecierea activelor fixe corporale


- constituire, majorarea prov. 681=291
- reducere, anularea prov. 291=781

AF in curs
- active fixe necorporale/corporale neterminate pâna la sfârsitul perioadei, evaluate la costul de achizitie, respectiv
costul de productie.
- avansuri acordate furnizorilor de AFC, AFN

Grupa 23 ACTIVE FIXE IN CURS

Avansuri acordate furnizorilor


- avansuri acordate 232=512,541,542, 550,551,560, 561,770
- decontarea avansurilor acordate 404=232

Active fixe corporale in curs


- realizate din productie proprie (pe cont propriu) 231= 722
- facturate de furnizori 231= 404
- receptia finala a investitiei – AFC amortizabile 211,212,213, 214=231
- receptia finala a investitiei – AFC neamortizabile 682= 231
- cedate sau scoase din activ 658= 231
- pierderi din calamitati 690=231

Provizioane
- constituire,majorarea prov. 681=293
- reducere, anularea prov. 293=781

Active fixe financiare


în cadrul activelor fixe financiare se cuprind:
- titlurile de participare - drepturile sub formă de acţiuni deţinute de instituţiile publice în capitalul unor unităţi
patrimoniale sau organisme internaţionale, a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub
formă de dividende
- alte titluri imobilizate - obligaţiunile deţinute de instituţiile publice, a căror detinere pe o perioadă
îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi.
- creanţe imobilizate formate din împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate .

Evaluarea
initiala - costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora. Cheltuielile accesorii
privind achizitionarea activelor fixe financiare se înregistreaza direct în cheltuielile exercitiului.

10
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
La data bilantului - valoarea curenta- de piata- data de costul de achizitie mai putin provizioanele cumulate din
depreciere.

Provizioane pentru depreciere


Pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a AFF trebuie constituit un provizion pentru depreciere.

Grupa 26 Active fixe financiare


Conturi de activ Exceptie 269, cont de pasiv

Operatii cu TP
- titluri de participare detinute de statul Roman prin MFP 260=269
- titluri imobilizate detinute de statul Roman prin MFP 265=269
- plata subscriptiei activelor detinute de stat de la BS 269=770
- alte titluri imobilizate (oblig pe t.m.l.) - conversie creante BS 265= 463
-diferente fav. valorea contabila<pretul de cesiune 520=%
260, 265, 750
diferente nefav. valorea contabila>pretul de cesiune % =265,260
520,664
- conversia altor titluri imobilizate în actiuni 260=265

-dividende aferente actiunilor, dobandite ca urmare a conversiei creantelor bugetare 463=750


-incasarea dividendelor 550=463
581= 550
520=581
Operatii cu creante imobilizate
-acordarea de credite ipotecare din buget pentru construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea si extinderea de
locuinte (prin ANL) 2673=%
551,560
- rambursarea ratelor de credit de catre clienti % 551,560=2673
- dobanzi de incasat aferente creditelor acordate 2674= 766
- incasarea dobanzilor % =2674
551,560
garantii depuse si alte creante imobilizate la dispozitia tertilor 267=512,513, 551,560, 561,770
-restituirea garantiilor depuse si alte creante imobilizate 512,513,551 560,561,770=267

Clasa 3 "Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie“


Stocurile sunt active circulante: deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
în curs de producţie în vederea vânzării; sub formă de : materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, produse, animale si pasari, marfuri, ambalaje, productia in curs de executie precum si bunurile
aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti. Sunt incluse de asemenea, stocurile de materii prime
strategice si de alte bunuri cu o importanta deosebita pentru economia nationala.

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de
lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica
de un an, indiferent de valoarea lor precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul
de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si
control, etc.).
Documentele aflate in fondurile bibliotecilor, muzeelor si arhivelor care au statut de bunuri culturale comune, nu
sunt active fixe. Aceste bunuri fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate in
folosinta. Eliminarea documentelor din colectii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral,
dupa o perioada de minimum 6 luni de la achizitie.

11
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Pentru organizarea contabilitatii analitice a cartilor care vor fi trecute in categoria materialelor de natura obiectelor de
inventar, se poate utiliza metoda global-valorica, cu aprobarea ordonatorului de credite.(cont 303).
Urmarirea existentei materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta se va realiza cu ajutorul Fisei de
evidenta a obiectelor de inventar in folosinta cod 14-3-9, cuprinsa in Normele metodologice pentru intocmirea si
utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor nr. 425/1998.

Materiale rezerva de stat si de mobilizare


Rezervele de stat - potrivit legislatiei in vigoare - se constituie in scopul de a interveni operativ pentru
protectia populatiei, a economiei si pentru apararea tarii, in situatii exceptionale determinate de calamitati
naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi
externe sau in caz de razboi.(cont 3041).
Rezervele de mobilizare- potrivit legislatiei in vigoare - sunt proprietate publica de stat si cuprind:
- in industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri si elemente de completare, utilaje strict
specializate, scule, dispozitive, verificatoare;
- in comunicatii si transporturi: materiale destinate restabilirii si mentinerii in stare de functionare a
capacitatilor de transport si telecomunicatii necesare asigurarii nevoilor fortelor sistemului national de aparare;
- in sanatate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime si materiale necesare fabricarii
produselor farmaceutice, aparatura, instrumentar medical;
- in comert: produse alimentare si industriale necesare asigurarii cererilor unitatilor militare, solicitate pe plan
local, la mobilizare (cont 3042).

Evaluarea stocurilor
Initiala - costul de achizitie sau costul de productie..
1) Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda
costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca
este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor
iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel :
Soldul initial al + Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei
diferentelor de pret cumulat de la inceputul anului
Coeficient = ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ x 100
de repartizare Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare
la pret de inregistrare cumulat de la inceputul anului

Acest coeficient se imulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma
rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de
gradul I si II prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri,
la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv
de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la receptia bunurilor respective se inregistreaza proportional atat
asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
3) Metoda pretului cu amanuntul este folosita in comertul cu amanuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa
se foloseasca alta metoda.

12
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Costul bunurilor vandute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al
stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.

O persoana juridica trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor
metode diferite de calcul a costului poate fi justificata.

la data bilantului
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce se
poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea
realizabila neta, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.
Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii
normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.

Metode de evaluarea la ieşirea din gestiune a stocurilor


a) Metoda ”primul intrat - primul ieşit (FIFO)“
Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al primei intrări (lot). Pe măsura
epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de productie) al lotului următor,
în ordine cronologică. Această metodă se recomandă să fie folosită de către instituţiile publice.
b) Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în
stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate
fi calculată periodic sau după fiecare recepţie.
c) Metoda "ultimul intrat-primul ieşit" (LIFO)
Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al ultimei intrări (lot). Pe măsura
epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior,
în ordine cronologică.
Metoda aleasă trebuie aplicat cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exerciţiu la altul.

Metode de evidenţă a stocurilor


Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Inventar permanent: în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea
şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.
Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor
la sfârşitul perioadei. în acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea
intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

Schimbarea metodei
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exerciţiu la
altul. In situaţii exceptionale, dacă ordonatorii de credite decid să schimbe metoda pentru un anumit element de
stocuri , in notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informatii:
- motivul schimbării metodei; şi
- efectele sale asupra rezultatului.

Provizioane pentru deprecierea stocurilor


Pentru deprecierea stocurilor, la sfarsitul exercitiului financiar, se constituie provizioane pe seama
cheltuielilor. In situatia in care provizionul constituit pentru un stoc devine total sau partial fara obiect,
intrucat motivele care au dus la constituirea acestuia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci
acel provizion trebuie reluat corespunzator la venituri (conturile 391,392,393,394,395,396,397,398).

13
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Inventarierea productiei neterminate
Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul
perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor
tehnologice si evaluarea acesteia la costul de productie.

Scaderea din gestiune a stocurilor


Potrivit prevederilor reglementarilor legale in vigoare, scaderea din contabilitate a unor pagube care nu
se datoreaza culpei unei persoane precum, se face in baza aprobarii ordonatorului de credite respectiv, cu
avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. In acest scop, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, iar pentru consiliile locale si judetene - Ministerul Administratiei Publice si
Internelor - vor elabora norme proprii, care vor fi supuse spre avizare Ministerului Finantelor Publice.
De asemenea, pentru institutiile publice limitele maxime de perisabilitate admise, se aproba de
ordonatorul principal de credite. In acest scop, ministerele vor stabili limite proprii, care vor fi supuse spre
avizare Ministerului Finantelor Publice

Grupe de conturi de stocuri


- •30 “Stocuri de materii şi materiale”
- •33 “Producţia în curs de executie”
- •34 “Produse”
- •35 “Stocuri aflate la terţi”
- •36 “Animale”
- •37 “Mărfuri”
- •38 “Ambalaje”
- •39 “Provizioane pt. deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”

Conturile de stocuri – conturi de activ•


exceptie conturile de provizioane

Intrări: MIP
–Cumpărare - stocuri = furnizori (3XX = 401,408)
–Plus inv. - stocuri = chelt.(3XX = 6XX)
–Donaţii – stocuri = venituri(3XX = 7191)
- Dezmembrari imobilizari – stocuri = venituri(3XX = 7191)
- Productie in curs stocuri=venituri (3xx=709)
- productie obtinuta stocuri=venituri (3xx=709)
- primite de la prelucrare stocuri= stocuri la terti
Ieşiri
–Consum, lipsa inventar Chel. = stocuri 6XX = 3XX
- Date spre prelucrare la terti Stocuri la terti= Stocuri
- descarcare produse vandute 709= 3XX
- lipsuri la inventar cheltuilei=stocuri
-imputere lipsa 428,461=448

MIP
- Cumpărare - cheltuieli = furnizori (6XX = 401,408)
- stabilire stoc final stocuri=cheltuieli
- la inceputul lunii urmatoare cheltuieli=stocuri

Provizioane
Constituire 681=39X
Anulare 39X=681

14
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI

Clasa 4"Conturi de terţi"


Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor IP în relatiile acesteia cu: furnizorii, clienţii,
personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, decontările referitoare la fondurile
nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană (PHARE, ISPA, SAPARD), cu debitorii şi creditorii diverşi,
creanţe bugetare şi creditori bugetari, decontările între instituţii publice, alte decontari si operaţii ce necesită
clarificări ulterioare

Grupele de conturi
40 “ Furnizori şi conturi asimilate”
41 “Clienţi şi conturi asimilate”
42 “Personal şi conturi asimilate”
43 “Asigurări sociale, protecţia socială şi asimilate”
44 “Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate”
45 “Decontări fonduri de la comunitatea europeană”
46 “Debitori şi creditori diverşi”
47 “Conturi de regularizare şi asimilate”
48 “Decontări”
49 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor”

Evaluarea creanţelor şi datoriilor


iniţială la valoarea nominală.
- cele in devize se înregistreaza în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuarii operatiunilor, cât si
în devize.
la momentul (decontării) lichidării creanţelor şi datoriilor in devize apar diferenţele de curs valutar
-fata de momentul contractarii
-faţă de momentul raportarii în situaţiile financiare anuale anterioare
trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
la data bilanţului - cursul BNR, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare
Creanţele şi datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la CE se evaluează la data bilantului la cursul
publicat de Banca Centrală Europeană, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Perioadele de raportare
pentru institutiile publice sunt trimestrul si anul bugetar.

Furnizori şi conturi asimilate cuprin operatii privind


- cumpărările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate, (401)
- cumpărările de active fixe. (404).
- avansurile acordate furnizorilor(409)
- cumpărările pe baza efectelor speciale (403, 405)
- bunurile cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi, (408).
Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului
Datoriile în devize se înregistrează în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, şi în devize.
Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor, grupati in furnizori interni si externi, iar in cadrul acestora
pe termene de plata: sub un an si peste un an.

Operatiuni privind decontarile cu furnizorii


1. Acordarea avansurilor catre furnizori 409 = %
512,513,515,516, 550,551,560, 561,770
2. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor 401 = 409
3. Acordarea avansurilor catre furnizorii de active fixe % = %
232,234 512, 513,515,516,
560,561,770

15
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
4. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe 404 = %
232, 234
5. Decontarea pe baza de efecte comerciale a datoriilor fata 401 = 403
de furnizori 404 = 405
6. Achitarea furnizorilor % = % 512,513,515, 516,541,542,
401,404 550,551,560, 561,770
7. Diferente favorabile de curs valutar rezultate in urma % = 765
lichidarii datoriilor in valuta 401 ,404

Clienţi şi conturi asimilate cuprin operatii privind


- vânzările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate.( 411).
- bunurile vandute, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi (418)
- avansurile încasate de la clienţi (419).
- vânzările pe baza efectelor comerciale (413)
- creanţele incerte(4118)
Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii
operatiunilor, cat si in devize.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare,
aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, valabil la data
efectuarii tranzactiei.
Contabilitatea analitica a clientilor se tine pe fiecare client, grupati in clienti interni si externi, iar in cadrul
acestora pe termene de incasare: sub un an si peste un an.

Operatiuni privind decontarile cu clientii


1. Vanzari catre clienti- in cazul in care s-au 411 = %
intocmit facturi 701,702, 703,704, 705, 706, 707, 708
4427 (pentru activitatile platitoare de TVA)
2. Vanzari catre clienti- in cazul in care nu s-au 418 = %
intocmit facturi 701,702, 703,704, 705, 706, 707, 708
4428 (pentru activitatile platitoare de TVA)
3. Emiterea ulterioara a facturilor, concomitent, se 411 = 418
inregistreaza taxa pe valoarea adaugata colectata 4428 = 4427
4. Diferente nefavorabile de curs valutar rezultate in % = 411
urma lichidarii creantelor in valuta 5124, 665
5. Diferente favorabile de curs valutar rezultate in 5124 = %
urma lichidarii creantelor in valuta 411, 765
6. Primirea avansurilor de la clienti % = 419
560, 561,
5124
7. Decontarea avansurilor primite 419 = 411
8. Incasarea sumelor datorate de clienti prin casa 531 411
- prin banca % = 411
5124, 528,
557, 560,
561
9. Acceptarea efectelor comerciale de incasat 413 = 411
10 Incasarea efectelor comerciale % 413
5124,528,
560, 561
11 Scoaterea din evidenta a clientilor incerti 654 411
12 Reactivarea clientilor scosi din evidenta 411 714

16
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Inregistrarea diferentelor de curs valutar
1. Nefavorabile din reevaluarea datoriilor la sfarsitul perioadei 665 % 401, 403,404, 405, 408,
419, 462
2. Favorabile din reevaluarea datoriilor la sfarsitul perioadei, % 765
sau la plata datoriilor, urmare scaderii cursului valutar 401, 403,404, 405,
408,419, 462
3. Nefavorabile din reevaluarea creantei la sfarsitul perioadei, 665 %
sau la incasarea creantei, urmare scaderii cursului valutar 409, 411, 413, 418, 461
4. Diferente de curs valutar favorabil rezultate din reevaluarea % 765
creantei la sfarsitul perioadei 409, 411, 413, 418,
461

Personal si conturi asimilate


- contabilitatea decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din
fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de
munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de institutia publica
personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor în vigoare, din fondul de salarii.
(contul 421).
- contabilitatea decontarilor cu pensionarii evidentiaza drepturile de pensie si alte drepturi prevazute de lege,
cuvenite pensionarilor conform legii.(contul 422).
- contabilitatea decontarilor cu somerii – evidentiaza indemnizatiile de somaj datorate somerilor.(cont 424).
În contabilitate se înregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor în vigoare, nu
se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si avansurile acordate potrivit
legii.(contul 425).
- drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistreaza într-un cont distinct, pe persoane. (contul
426).
- retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligatii ale
salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai în baza unor titluri
executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. (contul 427).
- Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv
eventualele sume ce urmeaza a fi încasate de la acesta, aferente exercitiului în curs, se înregistreaza ca alte
datorii si creante în legatura cu personalul. (contul 4281).
-Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru,
precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite în baza unor hotarâri ale
instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul unitatii se înregistreaza ca alte creante în legatura cu
personalul. (contul 4282).

Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate


- contribuţiile angajatorilor -instituţii publice- pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate, accidente
de munca şi boli profesionale, asigurări pentru şomaj ( 4311, 4313, 4315, 4371)
- contributiile asiguraţilor pentru asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. (4312,
4314, 4372).
- eventualele sume datorate sau care urmează a se încasa în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs (4381
şi 4382).

Decontari cu personalul si asigurarile sociale


1. Salarii lunare brute conform statului de salarii 641 = 421
2. Contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale 6451 = 4311
3. Contributiile angajatorilor pentru asig. Soc. sanatate 6453 = 4313
4. Contributiile angajatorilor pentru asigurari de somaj 6452 = 4371
5. Contributiile angajatorilor - accidente munca, boli prof. 6454 = 4315
6. Retineri din salarii 421 = %

17
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
- contributiile asiguratilor -asigurari sociale 4312
- contributiile asiguratilor -asigurari sociale de sanatate 4314
- contributiile asiguratilor - asigurari de somaj 4372
- impozitul pe venit de natura salariala 444
- avansuri acordate personalului 425
- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii,etc.) 427
- imputatii 4282
- alte datorii sociale 438
7. Virarea retinerilor catre terti % = % 550, 551, 560, 561, 770
- impozitul pe venit de natura salariala 444
- contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale 4311
- contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale 4312
- contributiile angajatorilor-asigurari sociale de sanatate 4313
- contributiile asiguratilor- asigurari sociale de sanatate 4314
- contributiile angajatorilor- asigurarile de somaj 4371
- contributiile asiguratilor - asigurari de somaj 4372
- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii,etc.) 427
- imputatii 4282
7. Plata avansurilor cuvenite 425 = %
512,513, 551, 560, 561, 770
8. Achitarea salariilor nete datorate personalului 421 = % 512,513,550,551,560,
561, 770
9. Evidentierea salariilor si a altor drepturi de personal neridicate % = 426
421,422,423,
424,425
10 Achitarea drepturilor de personal neridicate 426 = % 512,513,550, 551, 552,
560, 561, 770
11 Drepturi personal neridicate prescrise datorate BS, BL. 426 = 448
12 Inregistrarea unei pagube din vina unui salariat 428 = %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si valoarea contabila, 448
care urmeaza a se vira la buget
13 Pagube din vina tertilor, care se face venit la BS 461 = %
- cu valoarea contabila a bunului imputat 719
- cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si valoarea contabila , 448
care urmeaza a se vira la buget

Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate
- taxa pe valoarea adaugată se stabileste lunar, pe baza de decont, 4423,4424,426,4427,4428.
- impozitul pe venituri de natură salarială cuprind totalul impozitelor individuale, calculate asupra
veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al institutiei publice, impozitul retinut din
drepturile banesti acordate salariatilor temporari si colaboratorilor de orice fel, impozitul retinut din pensii
potrivit legii (444).
- alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale se cuprind: impozitul pe cladiri sau alte impozite
si taxe, potrivit legii. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte
datorate bugetelor locale. (446).
- alte datorii si creante cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate
bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor,
plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitati, varsaminte efectuate în plus la buget si altele. (4481,
4482).

18
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Decontări-fonduri de la Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD)
se înregistrează la institutiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul National şi Agentiile de
Implementare) creanţe - sume de primit-
datorii -sume de plată (450,451,455,457,459).
- aceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la beneficiarii finali, persoane fizice şi juridice.
- cheltuielile din aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali ai fondurilor.

Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor


- creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice (461).
- sumele datorate de IP unor terţe persoane , altele decât personalul propriu, furnizorii şi clienţii-creditori, (462).
- creanţele bugetare ale bugetelor publice, realizata pe baza declaraţiilor fiscale depuse de către p.fizice şi juridice
(463,464,465,466)
- creditorii bugetari- reprezentând sumele de restituit contribuabililor sau de compensat cu alte creanţe (467).
împrumuturile pe termen scurt acordate din BS, BL, bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii.(468,469).

Conturi de regularizare şi asimilate


- cheltuieli în avans (471). urmeaza sa fie recunoscute ca si cheltuieli efective in perioadele urmatoare. In aceasta
categorie se includ: cheltuielile cu abonamentele, asigurarile, etc., efectuate in luna decembrie pentru anul urmator.
- veniturile realizate în perioada curentă, dar care privesc perioadele sau exerciţiile următoare, se înregistrează
distinct în contabilitate, la venituri în avans (472). Curpind: veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente
perioadelor sau exercitiilor urmatoare
- operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări
ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de
către persoana juridică într-un termen cat mai scurt (473).

Decontări intre institutii


- materiale transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei
- sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii
bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinatie specială, împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile.
Operaţiile se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare, cât şi a
celei creditoare apartinând aceluiaşi OPC (481,482).

Valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea si casarea bunurilor scoase din functiune
1. Cheltuieli ocazionate de casarea, dezmembrarea, declasarea activelor fixe, 658 =401
materialelor de natura obiectelor de inventar sau altor materiale
2. Materiale rezultate din casare % =719
302, 303
3. Valorificarea materialelor rezultate % =%
602, 603 302, 303
- cand venitul se retine de institutia publica, potrivit legii 411 =719
- cand venitul se vireaza la buget, potrivit legii 411 =448
4. Incasarea facturii % 560,561, 770 =411
5. Virarea la buget a sumelor obtinute 448 =%
560,561,770

Provizioane pentru deprecierea creantelor


- se constituie la sfarsitul exerciţiului bugetar pe seama cheltuielilor.
- daca provizionul constituit pentru o creanta devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la
constituirea acestuia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acel provizion trebuie reluat
corespunzator la venituri. (491,496,497).

19
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Clasa 5" Conturi de terţi"
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, altor valori de trezorerie, a
disponibilitatilor existente în conturi la trezoreria statului, BNR, bancile comerciale si în casierie.
Institutiile publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe lânga unele
institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de încasari si plati prin unitatile
teritoriale ale trezoreriei statului în raza carora îsi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si
disponibilitati, în conditii de siguranta si fara comisioane. Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile
de mai sus prin bancile comerciale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.

In vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile
deschise, bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat în conditiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin BS, BASS si BFS pot fi folosite, la cererea OC, numai dupa deschiderea de credite
si repartizarea creditelor bugetare.

Contabilitatea institutiilor publice asigura înregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile
clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Grupele de conturi
50 “Investitii financiare pe termen scurt”
51 “ Conturi la trezoreria statului şi bănci ”
52 “ Disponibil al bugetelor ”
53 “ Casa şi alte valori ”
54 “ Acreditive ”
55 “ Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ”
56 “ Disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii ”
57 “ Disponibil din fondurile speciale ”
58 “ Viramente interne ”
59 “ Provizioane ”

Investitii financiare pe termen scurt


Investitiile financiare pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma obligatiunilor emise si
rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, primariile emit obligatiuni cu dobanda sau cu discount pe
care le rascumpara la termen. (contul 505).

Conturi la trezoreria statului şi bănci


- valorile de încasat (511)
- disponibilitatile în lei si valuta provenind din imprumuturi interne si externe (512, 513, 514, 516)
- fonduri externe nerambursabile (contul 515)
- imprumuturi pe termen scurt primite de la banci, BS,BL, cont curent general al trezoreriei statului(519)
- dobânzile de incasat aferente disponibilitatilor si respectiv a dobanzilor de platit, aferente imprumuturilor pe termen
scurt primite (518).
- sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal neaparute înca în extrasele de cont.(5125).

Disponibil al bugetelor
disponibilul BS la trezoreria statului (520), Ct. de trez.: 20 ”Venituri ale BS” si 23 ”Cheltuielile BS”;
disponibilul BL la trezoreria statului (521), Ct. de trez.: 21 ”Veniturile BL” si 24 ”Cheltuielile BL”;
disponibilul BASS(525), Ct. de trez.: 22 ”Veniturile BASS” si 25 ”Cheltuielile BASS”;
disponibil din fondului de rulment al BL(522),
disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea BL (523),
disponibil din venituri incasate pentru bugetul capitalei (524),
disponibil al BASS pentru constituirea fondului de rezerva (526),

20
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
disponibilul din fondul de rezerva al ASS(527),
disponibil din sume incasate in cursul procedurii de executare silita (528),
disponibil din sume colectate (529).

Operatii -c onturi la trezoreria statului si banci


- Ridicari de numerar de la trezorerie sau banca 581 %
512,513,515,
516,550,551,
552,560,561,
770
- concomitent: 531 581
- Depuneri de numerar la banca % 581
512,513,515,516,
550, 51,552,560,561,
770
- concomitent: 581 531
- Evidentierea dobanzilor de incasat aferente disponibilitatilor 5182 766
aflate in conturi la banci
- Incasarea dobanzilor aferente disponibilitatilor in conturi la % 5182
banci 512,513,515,516,
560,561

Casa si alte valori


- disponibilitatile în casieria IP, încasarile si platile în numerar, se tine distinct în lei si în valuta.(531).
- încasarile si platile în valuta se înregistreaza în contabilitate la cursul zilei, comunicat de BNR.
Încasarile efectuate de catre IP prin casieria proprie se vireaza în conturile bugetare respective deschise la trezoreria
statului si reprezinta venituri ale BS, BL, BASS, BFS.
În acelasi mod se depun si veniturile care sunt lasate la dispozitia institutiilor ca venituri proprii.

Casa si alte valori


- Cumpararea de timbre postale, tichete si bilete de calatorie si alte valori 532 401

Acreditive
În vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, persoanele juridice pot solicita IP deschiderea de acreditive la
banci, în lei sau în valuta, în favoarea acestora (541).
Sumele depuse de banci, precum si sumele în numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, în vederea
efectuarii unor plati în numele institutiei, (542).

Operatii cu acreditive si avansuri de trezorerie


- Acordarea avansurilor de trezorerie 542 = 531

- Decontarea avansurilor de trezorerie % = 542


301- 381, 4426
401,404,428,531,532,
604-614;622-628;665
542 = 765
- Diferente de curs valutar nefavorabile rezultate in urma 665 = 542
reevaluarii avansurilor de trezorerie la finele perioadei
- Deschiderea acreditivelor in favoarea tertilor 581 = %
512,513,515,516,550,
551, 560,561,770

21
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
- concomitent: 541 = 581
- Utilizarea acreditivelor % 401,404 = 541
- Reintregirea contului de disponibil cu acreditivele neutilizate
% 512,513,515,516, 581
550, 551,560,561,770
- concomitent: 581 = 541
- diferentelor de curs valutar favorabile rezultate in urma 541 = 765
reevaluarii acreditivelor la sfarsitul perioadei
- diferentelor de curs valutar nefavorabile rezultate in urma 665 = 541
reevaluarii acreditivelor la sfarsitul perioadei
- diferentelor de curs valutar favorabile rezultate in urma % 5124, 513, 515, 516, = 765
reevaluarii disponibilitatilor in valuta la finele perioadei 519, 5314
- diferentelor de curs valutar nefavorabile rezultate in urma 665 = % 5124, 513, 515,
reevaluarii disponibilitatilor in valuta la finele perioadei 516, 519, 5314

Disponibil din fonduri cu destinatie speciala


disponibilitatile din fondurile cu destinatie speciala (550, 551).
sumele de mandat si sumele in depozit sunt sumele pe care IP le pot pastra la finele anului intr-un cont distinct de
disponibil pentru a fi utilizate in anul urmator- sunt stabilite prin precizari emise de M.F.P. (552).
disponibilitatile unor fonduri gestionate in afara BL:
disponibil din taxe speciale (553),
disponibil din amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local (554),
disponibil al fondului de risc (555),
disponibil al depozitelor speciale constituite pentru construirea de locuinte (556).
disponibilul rezultat din valorificarea unor bunuri intrate in proprietatea privata a statului (557)

Disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii


Veniturile proprii ale IP se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de catre acestea(560, 561).
Excedentele rezultate din executia bugetelor IP finantate din venituri proprii si subventii acordate de la buget, se
regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul din care sunt finantate, in limita sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, se
reporteaza in anul urmator.

Disponibil din veniturile fondurilor speciale


- fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
- fondul asigurarilor pentru somaj.
Conturile de disponibil ale bugetelor acestor fonduri corespund conturilor de venituri si cheltuieli din trezorerie,
astfel:
- disponibil Fondului national unic de ASS (571),
Ct. de trez.: 26 ”Veniturile bugetului FNUASS” si 27 ”Cheltuielile bugetului FNUASS”;
- disponibil buget asigurarilor pentru somaj (574),
Ct. de trez.: 28 ”Veniturile bugetului asig.somaj” si 29 ”Cheltuielile bugetului asigurarilor pentru somaj”.

Fonduri externe nerambursabile


Reprezinta sume care se transfera Guvernului României de catre Comisia CE cu titlu de asistenta financiara
nerambursabila acordata României de catre CE cf. prevederilor acordurilor de preaderare
Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate intr-un cont distinct si vor fi cheltuite numai in limita
disponibilitatilor existente in acest cont si in scopul in care au fost acordate.
Contributia publica nationala reprezinta fonduri publice constituite si gestionate prin: bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor
institutii.

22
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Clasa 6" Conturi de cheltuieli"
Conform contabilitatii de angajamente Cheltuielile reflectă suma bunurilor şi serviciilor consumate în timpul unui
an, chiar daca sunt sau nu platite în aceeasi perioada.( Momentul recunoasterii cheltuielilor potrivit principiilor
contabile general acceptate prevazute de Sistemul European de Conturi- ’95)

Momentul recunoaşterii
-În cazul achiziţionării unor materiale sau imobilizări necesare instituţiei, momentul recunoaşterii cheltuielii este:
- Momentul în care materialele au fost date în consum
- Momentul înregistrării amortizării imobilizărilor corporale şi necorporale
- Cheltuiala pentru un serviciu trebuie sa fie contabilizata în momentul în care prestatia ia sfarsit.
- Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop
- Salariile si indemnizatiile brute sunt inregistrate in cursul perioadei, pe timpul cat este efectuata munca.
- Primele si alte plati exceptionale sunt inregistrate in momentul in care ele trebuie platite.
- Cotizatiile sociale efective in sarcina angajatorilor sunt inregistrate in cursul perioadei cand munca este
efectuata.
-Cotizatiile sociale efective in sarcina angajatorilor si in sarcina angajatilor sunt inregistrate in momentul in care
este efectuata munca care da nastere obligatiei de a le varsa.

Fazele parcurse de cheltuielile bugetare în procesul execuţiei


- Angajarea
- Lichidarea
- Ordonantarea
- Plata
Angajarea
Există doua forme de angajamente: angajamentul bugetar si angajamentul legal.
Angajamentul bugetar
- act prin care o autoritate competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinatii
- instrumentul utilizat este bugetul, care la partea de cheltuieli prevede limitele maxime ce pot fi utilizate, pe naturi
de cheltuieli
- angajamentul bugetar precede angajamentul legal.
- pt. acţiuni multianuale se prevăd bugete multianuale.
Angajamentul legal
- orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice sau actul juridic prin
care se creeaza sau se constata obligatii de plata pe seama fondurilor publice.
- sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
- angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza de control financiar preventiv propriu, potrivit
dispozitiilor legale.

Lichidarea
- faza în care se verifică existenţa angajamentelor, realitatea sumei datorate, condiţiile de exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective.
- se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si
realitatea “serviciului efectuat”

Ordonanţarea
- faza în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că
plata poate fi realizată.

Plata
- reprezintă actul final prin care institutia publică achită obligatiile sale faţă de terti.

23
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Continutul grupelor de cheltuieli(1)
- 60 Cheltuieli privind stocurile
- 61 Cheltuieli cu lucrarile şi serviciile executate de terti
- 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
- 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte asimilate
- 64 Cheltuieli cu personalul
- 65 Alte cheltuieli operationale
- 66 Cheltuieli financiare,
- 67 Alte cheltuieli finantate din buget
- 68 Cheltuieli de capital, amortizari şi provizioane
- 69 Cheltuieli extraordinare.

Cheltuieli privind stocurile


• materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, materialele nestocate,
animalele şi pasarile, marfurile, ambalajele, alte stocuri. ( 601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608, 609);
• energia şi apa.(contul 605).
• Notă: Obiectele de inventar se înregistrează pe cheltuieli în momentul dării lor în folosinţă, iar pentru obiectele de
inventar date în folosinţă se ţine evidenţă operativă.

Cheltuieli cu serviciile (1) (gr.61,62)


• Cheltuielile cu lucrarile şi serviciile executate de terti includ:
- intretinerea şi reparatiile (contul 611);
- chiriile (contul 612);
- primele de asigurare (contul 613).

Cheltuielile cu alte servicii executate de terti includ:


- comisioanele şi onorariile (contul 622);
- protocol, reclama şi publicitate (contul 623);
- transportul de bunuri şi personal (contul 624);
- servicii postale şi taxe de telecomunicatii (contul 626);
- serviciile bancare şi asimilate (contul 627);
- alte servicii executate de terti (contul 628);
- alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale (contul 629).

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate


• Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte asimilate includ cheltuielile cu alte impozite, taxe şi varsaminte
asimilate ce trebuie platite de catre IP (635).

Cheltuieli cu personalul includ:


salariile personalului ( 641);
drepturile salariale în natura ( 642);
asigurarile sociale: contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, asigurari de somaj, asigurari sociale de
sanatate, accidente de munca şi boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurarile şi protectia sociala (645);
indemnizatii de deplasare şi detasare (contul 646).

Alte cheltuieli operationale


- pierderi din creante şi debitori diversi (contul 654);
- alte cheltuieli operationale (despagubiri, amenzi, penalitati; cheltuieli privind activele cedate şi alte operatiuni
de capital (658)

24
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Cheltuieli financiare
cheltuieli privind investitiile financiare cedate (contul 664);
diferente de curs valutar rezultate în urma reevaluarii disponibilitatilor, datoriilor şi creantelor în valuta la sfarsitul
perioadei (trimestru), precum şi în urma incasarii creantelor şi a lichidarii datoriilor în valuta (contul 665);
dobanzile aferente imprumuturilor primite (contul 666);
sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din schimb valutar în cadrul programelor Phare,
Sapard, Ispa (contul 667);
alte cheltuieli financiare (contul 668);
alte pierderi: Phare, Sapard, Ispa (contul 669);

Alte cheltuieli finantate din buget cuprind cheltuieli privind sumele alocate din buget OPC conform bugetului
aprobat, respectiv:
- subventii (contul 672);
- transferuri consolidabile (contul 674);
- transferuri neconsolidabile (contul 675);
- asigurari sociale (contul 676);
- ajutoare sociale (contul 677).

Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare


cheltuieli efectuate cu achizitia activelor fixe necorporale, corporale, în curs, neamortizabile(682);
cheltuieli cu amortizarea activelor fixe necorporale şi corporale( 681).
cheltuielile cu provizioanele constituite pentru deprecierea activelor la finele exercitiului financiar, cu ocazia
inventarierii;(681)
cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente activelor fixe financiare (contul 686);
cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare ( 689).

Cheltuieli extraordinare

Structura conturilor de cheltuieli


Conturile de cheltuieli se dezvolta în analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Structura contului contabil va fi urmatoarea:


– 1. simbolul contului din planul de conturi;
– 2. capitolul;
– 3. sursa de finantare a cheltuielii
– 4. subcapitolul;
– 5. titlul;
– 6. articolul;
– 7. alineatul;
– 8. paragraful.
Acolo unde exista programe aprobate prin buget, contul va include şi un cod al programului.

Clasificaţia bugetară
- OMFP nr. 1025-2005 : Clasificaţia economică, Clasificaţia funcţională
- Transpunerea vechii structuri a clasificaţiei bugetare în structura nouă
- Termen de aplicare 01.01 2006

Clasificaţia economică titluri (1)


- 10 Titlul I CHELTUIELI DE PERSONAL
- 20 Titlul II BUNURI şi SERVICII
- 30 Titlul III DOBANZI
- 40 Titlul IV SUBVENTII

25
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
- 50 Titlul V FONDURI DE REZERVA
- 51 Titlul VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
- 55 TitlulI VII ALTE TRANSFERURI
- 57 Titlul VIII ASISTENTA SOCIALA
- 59 Titlul IX ALTE CHELTUIELI
- 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)
- 71 Titlul X ACTIVE NEFINANCIARE
- 72 Titlul XI ACTIVE FINANCIARE
- 79. OPERATIUNI FINANCIARE (79=80+81)
- 80 Titlul XII ÎMPRUMUTURI
- 81 Titlul XIII RAMBURSARI DE CREDITE
- 90 Titlul XIV REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL(exemplificativ)


10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.02 Cheltuieli salariale în natura
10.03 Contributii

Închiderea conturilor de cheltuieli


Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei în vederea stabilirii rezultatului patrimonial (rezultat
economic). Prin perioada, se inţelege exerciţiul financiar, respectiv anul bugetar aşa cum este denumit în Legea
contabilităţii nr.82/1991.

Clasa 7" venituri si finantari"


Veniturile reflecta sumele care trebuie incasate în timpul unui an, chiar daca acestea au fost colectate sau nu.
Astfel efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzactiile si evenimentele se
produc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau platit) si sunt înregistrate în evidentele
contabile si raportate în situatiile financiare ale perioadelor aferente.

Continutul grupelor de venituri(1)


- 70 venituri din activitati economice
- 71 venituri din alte activitati operationale
- 72 venituri din productia de active fixe
- 73 venituri ale bugetelor din impozite si taxe
- 74 contributii de asigurari
- 75 alte venituri
- 76 venituri financiare
- 77 finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala
- 78 venituri din provizioane
- 79 veniturile fondurilor cu destinatie speciala.

Venituri din activitati economice


- venituri din vanzarea produselor finite (701);
- venituri din vanzarea semifabricatelor (702);
- venituri din vanzarea produselor reziduale (703);
- venituri din lucrari executate si servicii prestate (704);
- venituri din studii si cercetari (705);
- venituri din chirii (contul 706);
- venituri din vanzarea marfurilor (707);
- venituri din activitati diverse (708);
- variatia stocurilor (709).

26
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Caracteristicile veniturilor din activitati economice
• se înregistreaza în contabilitate în momentul:
– predarii bunurilor catre cumparatori,
– al livrarii lor pe baza facturii sau
– în alte conditii prevazute în contract,
• care atesta transferul de proprietate al bunurilor catre clienti

Veniturile proprii ale IP provin din:


– chirii,
– organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice,
– publicatii, prestatii editoriale,
– studii, proiecte,
– valorificari de produse din activitati proprii sau anexe,
– prestari de servicii si altele asemenea.

Veniturile din variatia stocurilor, reprezentând cresterea sau reducerea între


– valoarea la cost de productiei efectiv a stocurilor de produse si a productiei în curs de la finele perioadei
– valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei în curs.
reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie
vânzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.

Venituri din alte activitati operationale


• Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari de institutiile publice
finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea.
• Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele finantate din venituri
proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.
• Bunurile materiale primite ca donatii si sponsorizari de catre IP.
• Tipuri de venituri:
– Venituri din creante reactivate si debitori diversi (contul 714);
– Alte venituri operationale, incluzand veniturile din despagubiri, donatii si sponsorizari, vanzarea sau
dezmembrarea activelor fixe si altele (contul 719).

Venituri din productia de active fixe


• Veniturile din productia de active fixe cuprind veniturile realizate din productia de active fixe corporale si
necorporale, realizate pe cont propriu. ( 721 si 722).

Impozite si taxe contine veniturile bugetului de stat si bugetelor locale, recunoscute la momentul constatarii, si
cuprinde urmatoarele venituri:
- Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice (730);
- Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice (731); Alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital ( 732);
- Impozite si taxe pe proprietate (733);

Contributii de asigurari
• Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturile Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate si veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj, recunoscute la momentul constatarii
• cuprinde urmatoarele venituri:
– Contributiile angajatorilor (745);
– Contributiile asiguratilor (746).

27
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala CLUJ .
noiembrie/decembrie 2005 ATT/GI
Alte venituri
venituri ale bugetelor: de stat, locale, asigurari, somaj, sanatate, altele decat cele mentionate la grupele: “Impozite si
taxe” si “Contributii de asigurari”
- Venituri din proprietate (750);
- Venituri din valorificarea unor bunuri (751);
- Venituri din prestari de servicii si alte activitati (752);
- Venituri din taxe administrative, eliberari premise (753);
- Amenzi, penalitati si confiscari (754);
- Transferuri voluntare, altele decat subventiile (755);
- Diverse venituri (759).

Venituri financiare
Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontarii sau a
raportarii în situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care
au fost inregistrate initial sau raportate în situatiile financiare anterioare.
Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii venitului

Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala


• cuprinde urmatoarele surse de finantare:
- Finantarea de la buget (770);
- Finantarea în baza unor acte normative speciale (771);
- Venituri din subventii (772);
- Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala (773);
- Finantarea din fonduri externe nerambursabile (774);
- Finantarea bugetului asigurarilor sociale de stat din disponibilul trezoreriei (contul 775).

Venituri din provizioane


- se evidentiaza distinct în functie de natura acestora.
- diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se
mai justifica mentinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibila. (781 si 786).

Veniturile fondurilor cu destinatie speciala


• grupa cuprinde urmatoarele venituri:
- Fonduri cu destinatie speciala (790).
- Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (791);
- Taxe speciale (792);

Inchiderea conturilor de venituri si finantari


Conturile de venituri si finantari se inchid la sfarsitul perioadei în vederea stabilirii rezultatului patrimonial (rezultat
economic). Prin perioada, se intelege exercitiul financiar, respectiv anul bugetar asa cum este denumit în Legea
contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
• în situatia în care apar operatiuni inregistrate în debitul conturilor de venituri, acestea pot fi inregistrate si în
creditul conturilor în rosu.

Inchidere conturi
Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul perioadei 121 6xx
Inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul perioadei 7xx 121

28

S-ar putea să vă placă și