Elemente de analizit matematicé cu aplicatii in fundamentarea deciziei economice optime. Modelul dinamicii proceselor economice. Modelul dinamicii proceselor economice Seri numerice, criterii de convergent’. Siruri de functii. Seri de puteri. Seria Taylor pentru functii de o variabila real Funcfii de mai multe variabile.Continuitatea functiilor in spatiul R®: limite, limite iterate. Derivabilitatea functiilor in R": derivate partiale de ordinul I si de ordin superior. Diferentiala de ordin I si de ordin superior; continut economic, Derivata functiilor compuse. Extremele functiilor de mai multe variabile, extreme cu legaturi, Confinut economic. Aplicatii si studii de caz. Integrale Dinamica proceselor economice: analiza in timp continu si in timp discret. Tipuri principale de ecuafii diferentiale cu aplicatii in economie: ecuatii cu variabile separabile, ecuafii omogene, ecuafii diferentiale liniare, ecualii diferentiale de tip Bernoulli si Riccati si aplicatile lor(vezi pag. 45-76 Matematici pentru economisti, I. Duda, R. Trandafir, A. Baciu, R. Ioan, S. Barza, Ed. FRM, 2007) Concepte cheie: vecindtate a unui punct, punct de acumulare, limite iterate, functie diferenjiabila, functie derivabild partial, functie diferentiabild, punct stationar,punct de extrem, punct de minim, punct de maxim puncte de extrem conditionat, multiplicatorul lui Lagrange Funefii de mai multe variabile Functiile de mai multe variabile sunt intalnite in modelarea activititilor economice. De exemplu: o firma exportd 3 produse in cantitajile x,,x,,x, la preful pietii p,, Ps. Ps. Sa se serie functia care cuantified nivelul incasdrilor dacd: a) indiferent de cantitatile cumparate preturile rman. p,, p,,;; b) se face 0 reducere de pret de 1% pentru produsele 2 si 3 si de 1,5% pentru produsul 1 in raport cu cantititile cumparate ‘Avem in cele dou cazuri raspunsurile: a) Y= p+ Patt PX b) ¥=(p,-0,015p,) x, +(P)—0,01P,)x, +(P,-0,01p,) in ambele cazuri avem y ca funetie de variabilele x,,.x, 2% Pentru studiul continuitatii si a derivabilitafii funetiilor de mai multe variabile sunt necesare cAteva nofiuni importante in spatiul R°. Definitie. Se numeste sferi sau bili deschisa cu centrul in punctul ae R" side razr, multimea B,(a)={x|x€ R’,d(x,a) 0, V1 > 0} Limita unei functii intr-un punct Definitie: Fie Dc R®, Un punct Mo(a, b) se numeste punet de acumulare pentru D daca orice vecindtate a lui confine cel pufin un punct din D diferit de My. Definitie.Un sir de puncte din D : {xq ya}ne n+ este convergent daca sirurile de numere reale {5} ne.n* i {Ya} we n+ Sunt convergente. Fie f: D> R, D CR’ si Mo(a, 5) punct de acumulare pentru D. Definitie: Numarul m € R (finit sau nu) se numeste limita funetiel f(x, y) in punctul Mo (a, b) daca pentru orice sir convergent de puncte din D \Mo cu P, (x, y,) 29M, (a,b) rezulté. f(P,) “2m. Limite iterate Fie De Fixam y si presupunem * si Mo(a, 6) punct de acumulare pentru D si f: D > R. exist lim f(x,»)=g(y) i = 1 si tim o(y) Jim (tim (39) o in mod analog, daca fixim x si daca existi , lim £(xy) =v (3) si img (s)= tm (8) 2 acestea se numesc limite iterate ale lui fin Mo. Observatia 1: Existenta lor nu influenteaza egalitatea lor exemplu: f(x,»)= xey x+y in Mo(0, 0) avem lim) lim: yool idx y Observatia 2: Existenta si egalitatea lor nu implica existenta limitei in acel punct Exemplu: f(x,y)=~ (x, y) # (0, 0). veyAvem: inn ye Soil yo ey tn 2 |-0 Poi e a0 ey? dar am demonstrat anterior ci aceasti functie nu are limita in origine. Continuitatea intr-un punct Fie f:D>R, DCR? si M,(a,b)e D Definitie Functia feste continua in punctul My daca pentru V{P,},.., un sir de punete din D cu P, “25M, siavem: f(P,)—*29M, sau Definitie: f este continua in Mo daca pentru Ve > 0,36(e)>0 asa incat pentru VPe D cu d(P,M,)\(d(e) sdavem d(f(P), f(M,) Ke Observatie: Proprietatea de continuitate se defineste in raport cu ansamblul variabilelor (wy) iin particular o funetie continua intr-un punct e continua in raport cu fiecare variabila in parte. Reciproc NU. Derivate partiale Definitie: DoR*, f:D— R’, si(a.b) un punct interior lui D Funcfia f este derivabilé partial in raport cu x in punctul (a,b) daca jim £25) =S(a.b) Br oxca Vom nota aceasta limita cu Slab) = wath si o vom numi derivata partiala de ordinul 1 a functiei fin punctul ie existd si este finitd (ab) Definitie Functia fe derivabild partial in raport cu y in punctul (a,b) interior lui A dacd Tim LY SFO) 5 & oste tanita mm ob ‘Vom nota aceasti limit eu Sab Of (a,b) ; y Definitie Fie _f:Dc R* — R, derivabila partial in raport cu x, respectiv eu y, V(x,y)€DDaci derivatele partiale //(x, y), f/(x,y) definite pe D sunt la randul lor derivabile partial in raport cu x,y, atunei derivatele lor partiale sunt derivate partiale de ordinul 2 ale lui f gi se noteaza: BP) _ PION _ poe y— preey 2(2) Fen FECL) Ds af ti — Rare derivate partiale mixte de ordinul 2 intr-o vecindtate Va lui (abe E si da sunt continue in (a,b) atunei: f(a.) = (a,b) Diferentiale Fie fo functtie reali de doud variabile, f: E.R? — R si fie (x),yo) un punct interior hi E, Definitie. Functia f(x,y) diferentiabila in punctul (x,,y,) dacd exist dowd numere reale 4 si fr sio functie x,y): CR? — R, continud in (x,,yq) si nuld in acest punet: Jim afx,y)= of ,y0)=0 astfel inedt pentru orice punet (x, y)¢ E, atunei: LEYS Kos ¥o) = A=) + MOI Yo) + OCI) Y (OHH)? FV Yo)? Proprietati 1) Daca functia fe diferentiabild in punctul (x,, y,), atunci ea are derivate partiale in Ca¥0) Si SCI d=A $i fo Yo =H Egalitatea de definitie a diferentiabilitiii s FON S Oo ¥0) = Lio VLA) FF, YI Yo F BYE)? o)? 2) Dacd functia feste diferentiabild in (x,, yy) atunci ea este continua in acest pune. serie:3) Daca functia fare derivate partiale f,, f, intr-o vecinatate Va lui (x,,y4) si dacé aceste derivate parfiale sunt continue in (x,, y,) atunci functia este diferentiabild in (290) Definitie, Funcfia liniaré de doud variabile: Af (X55 ¥o) = Se %qs ¥oMX- Xo) + fy Xo. ¥o MY — Yo) Se numeste diferentiala functiei S(x,y) in punctul (x,,¥5) Diferentiala functiei f'se mai noteazi A(x y= fe vider fC, y)dy Definitie. Functia f admite diferentiala de ordin 2 in (x,.y,) daca toate derivatele partiale de ordinul intai exist intr-o vecindtate a punctului (x,,.%,) si sunt diferenfiabile in (x,y) Bf 00) = Lan Yodde? +2fy Xap dry + f(xy. ¥4)4y" Exemplu 1 Sse culeze diferenfialele de ordinul intai si doi pentru urmatoarele funeti: a) f(x, y)=cos xy definita pe R? b) £(x,y)= yx? +y? definita pe R? c)f(x,y)=xIny — definita pe Rx(0, =) Af y=e — definita pe R* Rezolvare:: Deoarece functia admite derivate partiale de orice odin. a) Avem: affs.y) ry sin xy, 20.9) _ sin xy ox oy Deci df (x, y) = - sin xy [ydx + xdy] ‘Apoi 2 9) 8 Cy sin xy)=~y? cos xy ox’ ox. aren 2cxasin xy)=—xycos xy a'tey) 2 : SARL Y) 2 x sin xy) = =x? cos x ay by » . prin urmare: d?f(x,y) = - cos xy[y’dx? + 2xy dxdy + x°dy’] b) Am vizut in exemplul precedent ci in origine funcfia nu este diferentiabil: punt, functia admite derivate partiale continue: In orice altDeoarece derivatele parfiale de ordinul al doilea sunt continue in tot planul exceptind originea, rezultd cd in orice punct diferit de origine diferenfiala a doua exista si este: 2 1 2gx? 2gy? a°¢(x, y)= yd? — 2xydxdy + x?dy?] (x? +y*P ©) Pe domeniu! dat funcfia admite derivate parfiale de orice ordin continue in tot planul, deci functia admite diferentiale de orice ordin: f(x, at(x,y) ox =Iny si Asadar df(x,y)—In ydx + dy y atty) _ 94, Se Finds 9 art(x.y)_ af x) ox ax? fay) Oxy y 2 x y2,2 Asadar d?f(x,y)=-—pdy* +—dxdy y &) Deoarece 25) af(x.y) _ aus ox ByO'f(xy) 8 fygeeay]_ ageetv aay pee ]=2e siatunci d?f(x,y)=e* [ax? + ddxdy + 4dy?] Extremele funcfiilor de doua variabile Definitie Fie f 0 functie reali, de dou variabile, definite pe o multime E c R’. Un punct (a, b) € E se numeste punct de maxim local (respectiv de minim local) al functiei f(x, y), dacd exist o vecinatate V a lui (a, b) astfel incdt, pentru orice (x, y) © VCE sa vem: fx, y) S fla, 6) (respectiv fx, y) 2 fla, 6). Teorema Daca functia f are derivate parfiale intr-un punet de extrem (a, 6) din interiorul multimii E, atunci derivatele parfiale ale functiei se anuleaza in acest punct: £ x(a, b)=0 si F(a, 6)=0 Definitie Un punct interior (a, ) € E se numeste punct stationar al functiei f(x, y) dacd functia f(x, ») e diferentiabild in punctul (a, b) si dacd diferentiala sa e nuld Teoremi Daci (a, b) este punct stationar al functiei flx, y) si daca functia flx, y) are derivate partiale de ordinul doi continue intr-o vecinatate V a punctului (a, 6) atunei: 1) Dacd A= f% (a,b) f(a,b)-[ F5,(a,4)} 0, atunci (a, 6) punct extrem local al functiei f(x,y) si anume: —daci f,.(a,6) >0 atunci (a, 6) e punct de minim = daca f’:(a,b) <0 atunci (a, 6) ¢ punct de maxim. 2) Dacd A <0 atunci (a, 6) nu este punct de extrem 3) Dacd A= 0 atunci nu se poate afirma nimic despre punctul (a, b). Exemplu: Sa se giseasci extremele urmitoare functie: fx, y= + -4x-2y+5 (x ye R® Rezolvare: Conform teoriei generale, extremele functiei sunt solufii ale sistemului: Wo9) 9420 ox (2) @ af (x.y) 2-0 ay 7 Punctul stationar, adicd solutia sistemului (2) este (2, 1). Calculim derivatele partiale in punctul (2, 1):2 (2,1) #21) _y ‘i Ff) _4 ax? ay ‘axdy Mian =4>0 si aren 2>0 ayadar punetul (2,1) este punctul de minim gi valoare functiei este f(2,1) = 41 1-8-215 = 0 Extreme cu legituri conditionate Se considera functia cu doua variabile FECR? > R. 4.1) si conditia Foxy)=0, (3.42) unde F are acelasi domeniu de definitie ca si functia f Definitie: Extremele functiei (3.4.1) care satisfac si conditia (3.4.2) se numese extreme condifionate ale functiei (3.4.1) de conditia (3.4.2), sau extremele functiei (3.4.1) supuse la legaturile (3.4.2. Definifie: Punctele stafionare ale funcfiei (3.4.1) cdnd (x,y) parcurge multimea Aa solutiilor condiiei (3.4.2) se numese punete stafionare legate sau puncte stajionare conditionate ale functiei f. Daca punctul M (a,b) este punctul de extrem cutat atunci consider’m functia: PX) =SCO4y)+ AFC) unde 2 se numeste multiplicatorul lui Lagrange Pentru aflarea coordonatelor punctului M(a,b) rezolvim urmitorul sistem de derivate partiale: 1) Daca d?g(a,b) > 0 atunci punctul M(a,b) este punct de minim 2) Daca d’9(a,b) <0 atunci punctul M (a,b) este punct de maxim Altfel nu putem preeiza natura punctului M. Exemplu: Determinati punctele de extrem pentru:Rezolvare: Consideram g(x, y) +A(x+y-1) Rezolvim sistemul 2x) ax axiny) oy xtysl punct de minim. Te (11) (22) Subiecte pentru pregitirea in vederea evaludrii finale Test de autoevaluare 1) Functia f(x, ») = (x — 1)? +)? este diferentiabila in punctul AC, 1). Raspuns corect: A Rezolvare: ‘Va trebui sa ardtam cd are loc egalitatea: Fey) fh) 2 x AD cu limalx,y)=0 SunnDeoarece 2 si fl, D= LOY 9 gj FO _ atunci egalitatea (1) devine: ar w (x-1) +9? -1=2(y-1)+(x,y)-Y(e-1)" +(y-1)? eu limaa(x,y) = 0 (x-a +(9-1)' =0(5.») Yet) +1 (ny) De aici deducem o(xy)=y(x-1) (v1) si tim (x1) +(y-1) =0 2. Este functia f(x,y)=x? +? diferentiabila in origine? Raspuns corect: F Rezolvare: Daca functia ar fi diferentaibilé in origine, conform unei teoreme enunfate la inceputul capitolului Analizi Matematicd,(Matematici pentru economisti, R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan) ar trebui si admiti derivate partiale in acest punct. insi z tim =m atin bl = tim Analog procedim pentru ee 0) 'y in origine, functia nu admite derivate parfiale, deci nu este diferentiabil 3. Calculati derivatele parfiale de ordinul inti ale functici f (x,y) =2x-3y a) fey) =2; flosy b) L&N=3 HOY 9) AEN=B HOY ) alt raspuns. Rispuns corect: a) Rezolvare:4, Calculati derivatele parfiale in punctul M (1,0) ale funetiei f(x,y) =x? + y? —4ay a) ££0,0)=2, 50,0) b) (2,0) =4, F710 ©) (10,0) =2, 2,0) 4) alt raspuns. Raspuns corect: a) Rezolvare: Fie M(xp.¥)unde xy =1,y) = 0, atunci FeC%or¥0) = 2% AY => Fe(1,0)= 4,20) = 2¥q 4% => f;(1,0) =—4 5. Calculati derivatele parfiale de ordinul al doilea ale functiei f(x,y) a) S20,y)= 6x, SiG y)=-y, FoEY) b) (2059) =6y, fpesy)=6x, Sy y=-35 d) alt raspuns, Raspuns corect: ¢) Rezolvare: Fux, Aly) ty) Sy), =3y? -3r Sox, y) = Bx -3y)), = 6x fay) = By Sicy) = Bx? —3y) =-3 S509) = Gy? ~3x)}, =-3 xh ty Bap) = 3x7 3x), = 6y 6.Calculati derivatele partiale de ordinul al doilea ale functiei ffz.y) =e” a) faayee” filay)=-e?Fulayy=-e b) anee facayae? fix(ey) =e ) fiay=e? faye" fylxy)=e 4) alt rispuns, Raspuns corect: b) Rezolvare: Siean=(e] =e fossy=(er) =e filay=(e), Sicay)=(-e") y, Fao=(e) Silay) =(-e 7. $4 se calculeze diferentiala de ordinul inti pentru urmitoarea functie: f(x, y) = & definita pe R?. a) df (x,y) =e" [dx—2dy] 4) alt raspuns, Raspuns corect: b) Rezolvare:: Deoarece f! (x, ee si f}(x,y)=2e" siatunci df (x,y) =e?” [de+2dy] 8, Sd se calculeze diferentiala de ordinul al doilea pentru urmatoarea functie: SG, y) =e definiti pe R.a)d*f (x,y) em b) d?f (x,y) =e? [ ade? + dddy + dy ] ©) d°f(x,y)=e"?” [ax? + 4dvdy +4dy? ] 4) alt rispuns Raspuns corect: c) + dxdy +4dy? | Rezolvare: sh (xy)=[er?'] =e ate"? fh (x59) =[20°"] sh (x.y) [re] 2082? siatunci d?f(x,y)=e™” [ae + Adxdy + 4dy? | 9. Si se giseascd extremele urmitoarei funcfii: Plxylamr 22, xyro rey a) M(5,2) punet sa b) MG.2) punct de minim ©) M(S.2 Jpunet de maxim 4) alt raspuns Rispuns corect: b) Rezolvare:: 0 Solutia sistemului (1) este x = 5 si y = 2. Atunci numim punctul M(5,2) punct stationar: Aven f(xy)=222, pt (uy)=22 si tx) ¥ > Ake) = £2 (5.2) £8 (5,2)-[,19 (5.2) } =3 Deoarece f-! (5,2)> 0, funetia fadmite in punctul (5,2) un minim avand valoarea f(5, 2) 30. 10. Determinati punctele de extrem pentru: f(x,y) = x+3y cu conditia x”+y"=5 definita pe R?este punet de mini, ,( \ este punet de maxim a J 3) a) este punct de maxim | este punct de maxim, af v2) ale 3 A) este punct de minim J \ | este punet de minim, pf ) \ a 4) alt rispuns Rispuns corect: a) Rezolvare: Considerim @(x.y) = xt3yAx+y?-5) (my) =142Ax=0 (O49) (x,y) =34+24y=0 ays Solutia sistemului (1) este P, ) pentru Aa i. 3 LL) pentru 21/2 \W2 V2) Caleulim deri ele parfiale de ordinul II ls (x.y) =(1+2Ax), = 24 Oh (sy) =B42Ay), =22 4, (x,y) =3+2Ay), =0 fi 3) 2 > a ,- |= V2dx? +V2dy? > 0 astfel concluzia este c& punctul , } este punet de minim C2 WB) 3 3) 5) este punct de maxim