Dr. Frank Deaver este professor emeritus do jurmnalism Ja Colegiul de Comunicare si Stiinfe ale Informérii, Universitatea din Alabama, unée pred din 1969. A objinut ttlul de doctor la Universi- tatea din Texas si gi-a continuat studiile post-dociorale la Universi- tatile din Oklahoma gi Oregon, Universitatea din Stockholm (Suedia), Institutul Marroquin (Guatemala) si Universitatea Chiba (Japonia). Eaica gi intemationalismul au reprezentat prineipalele preocupari ale autorului in ultimul sfert de secol — in ceea ce priveste activitatea didactic’, consultatiile gi cercetarea. in 1971, el a introdus in pro- rama de invatamant a Departamentului de Jurnalism al Universiti din Alabama primul curs de etict in mass media, pe cere la tinut aproape in fiecare semestru de atunei incoace. Experienta sain mass media cuprinde mai multe ziare si siptimanale, producfia de ‘eleviziune si relatile publice. O lucrare de etic’ in mass media a Dr. Frank Deaver a fost tradusa in spaniolé pentru jurnalisti guate- malezi; i-au fost cerute spre publicare articole jurnalistice sau pentru reviste de specialitate in Suedia, Grand Cayman, Guatemala, China, Filipine, Japonia si Hong Kong. inultimii ani, a finut conferinte si consultetii internationale, atit {n fafa studentilor, cit sia unui public de specialitate din mass media in 32 de tari. In cercetarea sabatica realizata in Scandinavia a facut Iegatura intre internationalism si etica in mass media, pe misurii ce studia primele consilii de pres apérute, A fost unul dintre cei doi americani care au luat cuvéntul la Conferinja UNESCO de la Helsinki, unde au fost invitafi reprezentanti ai Lumii a Treia, pe tema »Noua Ordine Informajionali Mondiale” (New World Information Order). Dt. Deaver a fost unul dinire cei 16 profesori de jurnalism invitafi intr-o viziti de pres& tn China anwlui 1987, iar in 1993 a predat .managementul ludrii deciziei” Ia un institut din Moscova, care pregatea ,Noii lideri ai Rusiei”. Dr. Deaver a primit fonduri pentrua tine conferinte sau pentru ada consultatii de la Agency for International Development, Pariners of the Americas, USIA, Fundatia Soros, Wall Street Journal, Dow Jones Newspapers Fund, Fundatia Rotary, Departamentul de Stai, Asociatia de Presi din Alabama si de la Programul de Studii Interna- fionale al Universitit din Alabama. Este membru si fost presedinte al asociatiei Phi Beta Delta si al Partners of the Americas, Alabama Guatemala. Dr. FRANK DEAVER ETICA IN MASS MEDIA TRADUCERE DE: Monica MITARCK ANCA IRINA IONESCU SILEX® Bucuresti + 2004Coperta: ath. Cristina Mureyan Tehnoredactare computerizati: Livia Popescu Consilier editorial: Teodor Laurentiu Popescu, doctor in istorie Cuprins Prefata.... a) Cuvaint inainte . 13 Capitolul 1 — Introducere in st A? Filozofia moralé si moralizarea ..... 18 Smudiu de cez: Mitul lui Gyges (Piston). 2» Capitolul 2 ~ Procesul deluare a deciziei. 30 , ; ‘Model de luare a deciziei 31 aed AONE ee Dien Aa los Reser Stas de ez Potala wage Las Capitolul 3 —,,Aplicarea” eticii .. OT at Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniel De ce o eticd a comunicirii? 46. DEAVER, FRANK Nevoia de a avea o constiinti #8 Etica in mass media / dr. Frank Deaver, trad: Definireaetici i moralitii a Monica Mitarcé, Anca Iria lonescu, - Bucuresti: Silex, Zidul legal /vs/ cic « 50 2004 Zidul legaVetic 51 ISBN 973-9356-22-2 Etica gilegile . 5S Etica reflectati in coduri 56 LL. Mitarea, Monica (trad.) Etica reflectata in judecitile 57 1 Tonescu, Anca Irine (tad) Sto de cz Fimares eae dus ls identifica ual 3 38 174.4:659.3 Capitolul 4 — Libertate sicomunicare . 59 Tibertaismul .... 6 ~Piafa libera a ideilor él Teoria guvernitii contractualiste (Teoria Contractului Seca) 8 Garantarca libertii din perspectiva juridica Pe scurt despre libertate . a Studia de caz: Cand nimeni altcineva ‘nu migcd un deget. . 66 Capitotul § Valor i priori | ‘ 0 ISBN 973.0856-22-2 Stilurile de luare a deciziei etice ale lui Krolick 0 0 [dentificarea prioritijilor .6 ETICA fN MASS MEDIA Altruismul ca imperativ religios «o 72 Rokeach si viziunes sa despre Natura valorilor umane” ... 74 Studiu de caz: Toate cheltuiclile platite ............ 77 Capitolul 6 Definirea adevarului ............0..00006. 78 Dou niveluri de injelegere a adevarului 1 78 Prima categorie — Intenjia de a informa complet si cu acuratele, fra o subicctivitate constienta . 83 A doua categorie — Intentia de a convinge prin intermediul utilizdrii selective a adevarului . 85 A treia categorie — Utilizares neadevarurilor, ins fri intenfiadea ingela .,.... . 88 A patra categorie ~ intenfia de a ingeta, chiar daca este considerata, la modul rajional, justificabila vas 90 Rezumat al Sealei adevérului 92 Studiu de caz: Asigurarea inexistentai 93 Capitolul 7 Credibilitatea 94 Credibilitatea subiectului + 95 Credibilitatea sursei creditate 95 Credibilitatea yeneralt in mass media . a Creditilitatea canalului de comunieare cee 98 Credibilitatea personaliia comunicatorului .............. 99 Polul opus ingelarea .... . sevaasescaeas 100 Studi de caz: Slug la doi stipani 2.22 ...02... 104 Capitotul 8— Deontologia ....... sina uaawes 105 Critici aduse lui Kant “ ve a W.D. Ross, Despre indatoriri oc... 0.cecc evs eee evens Reguli gi legi Regulile morale ale lui Bemard Gert ...... Nevoia de reguli silegi — un ape! la deontologie . Studi ds am nbs ot. pohare vitolul 9 — Teleologis Este etic si salyezi copii? . Comparatia deontologie/teleologie Plusuri siminusuri..... a Calcutul hedonist al Iui Bentham Categoriile utilitarismului Barul Mirage . Tuslificdrile teleologice gi deontologice . Torturarea sugarilor Cuprins Studiv de caz: Este ,,fericiren maxima pentru cel mai ‘mare numar de cameni” alegerea cea mai fericita? 132 Capitolul 10 ~ Relativismul ceuesedocneneemines ta Caile cunoasterii .. spt eaoepinncer eneana hh Suprematia ratiunilor morale sia filozofiei morale ....... 135 Subdivizari ulterioare ale relativismulai » 136 Instabilitatea relativismului . 139 Studiu de car: Relativism etic de tip fafa” » M43 Capitolul 11 —Etica persuasiunii . os 144 efinirea rolului social al Pub&PR - 147 O civilizatie a infruntirii 148 Necesitatea unor relaii de promovare/partizanat in relagile publice : 150 Adevirul sclectiv:o problem’ morala confuza 151 Provocarea etica acanease Bd -lnformationalisti” si yagitatorii” 153 Rolul social al comunicatorului din domeniul persuasiunil . 156 Studiu de caz: Imaginea ideal pentru reclamé 160 Capitolul 12 - Codurile etice ....6...2256645 sees 161 ‘Tipuri de coduri 165 Pledoaria impotriva codurilor .... a.» 167 Preocupirile pro/impotriva aplicarii codurilor. + 168 Siandardele minimale sau asteptirile ideale + 169 Exemple de coduri de eticd 170 Codul de Eiicd al Socictifi: Jumalistilor Profesionigti.... 171 Codul Standardelor Profesionale in Practicarea Relatiilor Publice vivig LIS: Codul etic la Asociatiei Netionale a Fotografilor de Presi (National Press Photographers Association) ......... 176 Codul refertor la publicitate al firmelor americane (Federasia ‘Americana a Feet aera verona Feder tion, MAF) .. erent Codul de Bticd al Emisiunilor de Stiri Radio-Televizate adoptat de Asociatia Directorilor de Emisiuni de Stiri Radio-Televizate (Radio-Television News Directors Association) + 178 Codul de Conduita al Studen{ilor, Universitatea din Alabama... 5 bees 179 Creal de Eties al Piratilor 180CA IN MASS MEDIA Studiu de caz: Reportajele sub acoperire de la liceu. 181 Capitolul 13 —Consiliile mass media , Definirea ,,Consiliilor mass media” Consiliul de Presd din Suedia .... Journalist Magazine (,Revista Jumalisiilor”) ‘National News Council” (Consiliul National al Presei) din sua ae +. 187 Consilit regi Rezumat al evaluisilor referitoare la consilille mass media 190 Directii strategice de urmirit . _ Studiu de caz: Loialitatea fab de sursa care viliege 193 Capitolul 14 - Misurarea maturitafii ..... ‘Misurarea comparativa a mavurii. Gerald Grow: potriviri/nepotriviri .. William Perry: Dezvoltarea intelectual sietic& Lawrence Kohlberg: Cele sase stad ale dezvoltirii morale 199 Primul stediu: Comportamentul motivat prin pedeapsii . 200 Cel de-al doilea stadiu: Comportamentul motivat de recompense - sautaes 201 Cel decal treilea stadiu: Comportamental bazet pe rajivri pro-sosiale ......6..+ 201 Cel de-al patnulea stadiu: Comportamentul bazat pe reguli, legi si indat sas 202 Cel de-al cincilea stadia: Comportamentul bazat re ‘idea contractului social, a utilitatii sociale . 203 Cel deval saselea stadiu: Comportamentul bazat pe prin- ipii universale —— 204 ‘Alte pireri despre maturitatea etica/morali.....+..+. + 204 Rezumat al discutiei despre dezvoltarea iedtmoral Studiu de caz: O analiza de final. Prefaté .,Sarcina profesorului de etied, spunea cineva, este aceea de a face ca procesul de luare a deciziei si para atit de dificil, incdt studentul ‘si nu aibd incotro $i si fie nevoit sk giindeasca”. Sa mai spus si ¢d ,.Profesorul de etic nu le spune studeniilor ce si gindeascd, ci si gindeasca”, Mesajul acestor doud citate este, in principiu, acelasi. Scopul siudierii eticii nu este simplu, cum ar fi absolvirea unui curs, parcurgerea unei cari si cu siguranfé nici insugirea unei serii de instructiuni despre modu! in care rezolva dilemele etice (Iucruri pe care trebuie si le facem intotdeauna, sau pe care nu trebuie si le facem niciodala). Daca va aflati in postura de profesor de eticd atunci cand cititi aveastii carte, va trebui si-i provocati pe studentii dumneavoastra si analizeze © problemi, apoi si ia o decizie care si fie gi logica, gi cocrenti, 9i usor de justificat. fi veti familiariza cu ,infelepciunes veacurilor” — cu declarafiile filozofilor clasici ale caror sfaturi infelepte au rezistat Ja testul timpului, Veti avea griji ca ei si ia in considerare si solutiile alternative, comparindu-le apoi atit cu principiile Glosofice, cat si cu consecintele pragmatice. acd veti citi aceasta carte din postura de student, eare incepe si siudieze etica, trebuie sd fifi dispus sa luati in considerare multiplele abordiri ale procesului de Iuare a deciziei gi si trecefi dincole de decizia de moment despre ceca ce pare a fi la inceput corect. O decizie instinctualé, bazatd doar pe ,pur si simplu asta pere a fi corect”, nu este suficienta. lar lasand la o parte emofiile/sentimentele si presupunerile inifiale, veti putea explora concepte descoperite recent, Yeti putea cAntiri avantajele si dezavantajele unui anumit curs10 ETICA IN MASS MEDIA al actiunii gi veti putea analiza impactul deciziei asupra unei multitudini de oameni. Profesori gi studenti, deopatriva, veti vedea ci discutiile despre ctica in mass media nu reprezint& un simplu exercitiu didactic, ci si © ovazie incitantd de analizare a confinutului vehiculat de presa seris, de televiziune, radio si Internet. In fiecare zi, fluxul de informatii difwzat de fiecare dintre aceste media ne oferd ocazia de a analiza din perspectiva eticii ce si cum se comunic Etica reprezinta un tip de studiv care ne oferd 0 oportunitate generoasi de interactiune, chiar decd participantii teduie si fic pregiitifi si admita ca nimeni nu deyine monopolul rispunsuriler corecte. in mod obisnuit, o decizic cticd mu inseamna a alege clar intre bine si riu, ci a alege ,cel mai bine” dintre doud tipuri de ,,bine” ~ sau cea mai putin frustranté alegere intre doud ,,rele”. Decizii destul de diferite pot fi justificate din punct de vedere etic. in functie de _loialitatile” si valorile alese. Este mai putin important ce anume decidem, decat cum decidem si dacé putem si ne justificim decizia pe baza unei orientiri filosofive valide, a concordantei intre decizia curenti, alte decizii si consecintele acestora, ‘am informat intotdeauna pe studentii mei ci ma intereseazd mai putin decizia in sine si mai mult rafionamentul care sti in spatele deciziei. “Avand posibilitatea de a realiza analize etice improunii cu jurmalisti si cu profesori de jurnalism in aproape treizeci de {iri de pe cinci continente, am devenit din ce in ce mai constient de impactul diferitelor civilizatii gi valori asupra deciziilor etice corespunziitoare. Cualte cuvinte, cea ce poate sii se potriveascd in fara mea s-ar putea sii mu se potriveascd in alt parte, iar coea ce este considerat lipsit de cticd in Statele Unite ar putea fi decizia etica preferata in alta tard. ‘Aceasti observatie va sublinia cét de imporiant a fost, pentru cartea de fati, efortul colectiv realizat la faa locului, in Romania. Acest text nu este un ,export” al unei formule americane intr-o alta tard. Dimpotriva, el reprezinta adaptarea unor concepte universale la situafii specifice din punct de vedere cultural. “Acest text nu este intru totul nou, de vreme ce a inceput ca o serie de eseuri scrise cu cdiva ani in urmé, pentru a fi utilizate la cursurile Prefati u de Eticd i mass media de la Universitatea din Alabams. Initial am luccat impreuna cu colegul meu, Dr. Jay Black, ale cinui idei gi cuvinte sd regsesc in fiecare capitol. De la acele vremuri de inceput, are dintre noi a lucrat considerabil pe textele iniiale, pentru a le utiliza separat— eu in special in intélniri internationale, Partial, aceste texte au fost distribuite in mai multe (ri, iar in Spania a aparut chiar gi versiune tiparita Ansa prezenta versiune datoreazi foarte multe in ceea ce priveste relevanta gi nota sa specifica unui grup de profesori do jurnalism romani entuziasti, care s-au reunit timp de © sdpuimana la Poiana Brasov pentru a se consulta asupra manuscrisului care tebuia ,balcanizat” in mod serios, Studiindu-1, discuténdu-l, redactiindu-I gi revizuindu-1, ei au contribuit in mare misuri la ,,localizarea” aplicarii sale in contextul roménesc, eliberat nu de mult timp de totalitarism. Trebuie, deci, si fi fae piirtasi, ca autori, pe Brindusa Armanca, ‘TVR Timisoara; asist. univ. drd. Monica Mitarci, Universitatea Media, Facultatee de Jumalism; Mibaela Popovici, Universitatea Al. foan Cua, Iasi; dr. Miruna Runcan, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj si rd, Gabriel Stinescu, Universitetea Bucuresti, Facultatea de Jurna- lism gi $tiinjele Comunicérii, director al ziarului Gardianul si autor al codului etic adoptat de Clubul Roman de Presi. Datorim 0 mentiune special Athiepiscopului Chrysostomos, care prin pregitirea, educafia, nivelul siu cultural si aptitudinile sale lingvistice a reprezentat o inestimabila valoare. Cu o formatie filozofica temeinica, la care se adauga o perioada lungé de wai in Roménia yi cunoasterea limbii gi obiceiurilor, inalt Prea-sfingia Se a avut o contribufie unica in coca ce priveste aplicatiile practice ale cticii gi predarea acesteia in Romania, lar in lunile care au urmat dupa intilnirea de la Poiana Brasov, condusi de o manieri valoroasi de ‘Arhiepiscopul Chrysosotmos, am continuat o corespondenti care sa dovedit o lumind cdlduzitoare pentru forma finalé a textului. In fine, trebuie si recunoastem si si aplaudim sprijimul logistic si organizatoric al urmatorilor: Monica Mitarcd, participanté la conferinfa din Poiana Brasov, care a muneit la traducerea lucrarii, ciutdnd cu grija o terminologie2 ETICA IN MASS MEDIA Aoi TICAIN MASS MEDIA ____.. romineasca precisa —atat pentru limbajul de specialitate, eft gi pentru areda unele expresii colocyiale americane. Kiki Munshi, pe atunci consilier pentru presi si culturi la Amba sada SUA in Romania, care a orgenizat intalnirea din Poiana Brasov sia facilitat activitiile corelate cu aceasta, atét inainte, o€t si dup’ eveniment. In mamele doamnei Munshi, Rodica Radu, pe atunci asistent cultural al Ambasadei, a rezolvat eficient multe dintre detaliile intAlniri Din Washington, D. C., Ellen Toomey, pe atunci coordonator de programe la Departamentul de Stat al SUA, a actionat nevazuti, inst de o manieri esentiald, garantind rezolvarea eficientit a cetaliilor logistice si financiare. Departamentul de Stat al SUA gi Ambasada SUA din Romania merit mulfumirile noastre pentru cd au facut ea 1m si fie posibil. * pebonatl seul a ‘Ambasadei SUA la Bucuresti a preluat proiectul si si-a asumat responsabilitatea pentru continuarea Tui, ar ppatticiparea sa continual este apreciatd pe deplin. ‘Tuturor acestor colegi si participanti le datorim mult pentra succesul pe care sperim ci-| va avea, acum sat in viitor, efortul ‘comun de publicare a prezentei cdi. Autorul igi asumd responsabi- litatea pentru ligsurile luerdri, insi se arat8 optimist, tnerezitor $i «gaia si oferein continuare asistenta necesard fn eforturile jumalistice ale Roméniei —atat in ceea ce priveste mass media, cat si institutiile educationale. Frank Deaver Profesor Emeritus in Jurnalism. Universitatea din Alabama ‘Tuscaloosa, Alabama Cuvént inainte in spiritul unui aforism antic regiisit in forme diferite in mai multe culturi, ins cunoscut in Baleani si in ortodoxia estica prin inter- mediul scrierilor parintilor ascefi, care au proliferat in primele céteva secole ale crestinismului, scriitorul si poetul persan Saadi observa ca wun teoretician care nu practic este ca un pom care nu face fructe”. in acelasi timp, infelepciunea popular de pretutindeni confirma, In fel ca o striveche maximé cataland, c&.a face ceva, fir a sti de oe faci acel lucru, este ca si cénd ai respira fird si triesti cu adevarat”, Pe scurt, orice om sensibil, receptiv la ce se intimpla in jurul tui, fie cl intelectual, artizan sau un simplu salahor stic, pe dé o parte, c& dovads talentului unui bucitar o reprezintii bucatele pregitite, si ca, pe de alta parte, un bucdtar fird aptitudini isi iroseste eforturile pe lucruri fir gust” ‘Teoria fara aplicatii reprezinta un demers sterp, in vreme ce actiunca far premeditare gi deliberare strategica duce adesea la eforturi risipite in zadar. Aceasti carte este rezultatul unui efort constient de a aduce in tengie teoria si practica eticii— si in special a eticii jumalistice — Juxtapuniind elementele teoretice 51 filosofice ale studierit etic, in ‘general, cu aplicarea lor practic’, sub forma studiilor de caz care ilustreazi dilemele etice cu care se confruntd adesea jurnalistii si publicistii si diferitele sirategii de abordare a acestor cileme. Este un Volum care a hiat nastere, in parte, dintr-o conferinta pe teme de etica jornalismului tinuta la Poiana Brasov, la sfargitul veri 2001, chiar ‘inaintca evenimentelor tragice de la New York, din septembrie 2001. Participarea mea la aceasta conferinta, sponsorizati de Speakers Program al Departamentului de Stat al SUA si de Ambasada SUA din Bucuresti, s-a datorat unei intalniri intamplitoare cu auiorul principal al prezentei cérti, DrFrank Deaver, pe care I-am cunoscut cdind ma oflam cu o bursa Fulbright si ca visiting professor in omnia. Dupi ce am predat istorie bizantina gi tcologie istorica la4 ETICA iN MASS MEDIA. Universitatea din Bucuresti, in semestrul Tal anului 2000-2001, am. fost invitat pentru cel de-al doilea semestra si predau etica afacerilor si psihologia consumatorului la Universitatea Alexandru loan Cuza din lagi, unde am mai avut pliceree de a sluji, in calitate de preot, la cea mai mare parohie ortodoxa pe stil vechi. Eram la lagi cand profesorul Deaver a vizitat universitatea pentru a conferentia pe tema eticii (din nou, prin intermediul aceluiagi Speakers Program al Departamentului de Stat). Desi am vorbit prea pufin la aceasti prim intdlnire, acesta a fost locul unde, mai ales datoriti interesului nostra comun pentru eticd (zutorul luerarii fiind interesat de aplicarea gandirii etice in practica jumalistica, iar eu de fundamentarea filozoficé a eticii in general), am pus bazele unei prictenii strinse cu acest distins jurnalist si universitar american gi cu inedintitoarea lui sotie. ‘Astfe! se face cd, aiunei cind conferinta de la Poiana Brasov, care a servit la coagularea acestei cirti de ctica jumalisticd, se afla in stadiul de proiect, iar organizatorii cdutau pe cineva capabil si ofere ‘0 viziune teoretica $i filozofica de ansamblu asupra eticii, care si ‘completeze abordarea lui mai degraba aplicatt si practic’, Dr.Deaver a sugerst si fiu invitat s& iau parte Ia lueriiri. in calitate de cleric ortodox de origine greaca, avand legituri confesionale cu religia predominanti din Romania 5 fiind un american cu ridacini balcanice si un psiholog cu ceva studii de filozofie si etica religioas’, am incercat, in aceastd conferin(a, mu numai sa ofer 0 abordare teoretica actici, ci si realizez i un fel de ,punte” culturald intre participantii ‘ameticani — profesorul Deaver, Kiki Skaagen Munshi, pe atunci consilier pentnu presi si culturd al Ambasadei din Bucuresti si cu insumi ~ si remareabilul grup de jumalisti $i profesori romani de jurmalism, care au participat la conferin, Desi pot numai si sper ci am dat deliberarilor noastre asupra textului un ton interdisciplinar gi transcultural pe care am incercat si stabilese prin contributiile mele 1a discutii, de un lucru sunt convins; am fost inspirat ~ iar perspective mea asupra studierii eticii s-a lirgit considerabil — de perspicacitatea profescrului Deaver, cu care am avut parie de schimburi intelectuale profunde, atat intr-o {ntdlnire scurtd in timpul unui rigaz. pe care I-am avut, la Bucuresti, ‘cit si in corespondenta ulterioara — dar gi de stralucita prestayic a unora dintre cei mai buni jurnaligti gi profesori de jurnalism din Rominia Cavant inainte 15 Pemniteti-mi sa afirm ef acest text, produs al unor ore gi zile lungi de studiu intens si al discutiilor din timpul conferingei de la Poiana Brasov, reprezinta un lucru pe care il. consider vital pentru dezvol- {njea unui nou spirit al jurnalismului din Roménia— o fara care, aflata pind acum aproape un deceniu sub neagra st@pinire a totalita~ ivmului, se intoaree incet-incet spre inaltele standarde ale jurnalis- mului, alat ea proces de colectare a datelor, eat si din perspectiva Worliturii, standarde care si-au pus amprenta asupra strdlucitii inielectuale generale din trecutul mai fericit de dinaintea epocit comuniste. : Importania eticii in acest proces de teinnoire mi-a fost confirmatit cu citava vreme in urma efnd, intorcfindy-mi dintr-o seurta i nostalgicd viziti de la una dintre afma mater-urile mele, Universitatea Princeton (unde mi-am luat doctoratul in psihologic), am avut ocazia siicunose tm matematician romén care igi finaliza teza de doctorat la Institutul de Studii Avansate de la Princeton. in timpul conversatici noastre, acest cercetdtor a observat ci Romania, daci vrea si se dezvolte ca o societate liberi si deschisa. trebuie si se concentreze, mai presus de orice, asupra restaurari acclor valori spirituale si etice pe care comunismal, represiunea si domnia unei terori pobitice st sociale, sustinute de 6 propaganda nemiloesa, le-au compromis Intt-o misura aya de mare. ‘Nu aim uitat niciodata scurta mea intdlnire cu acest om de stint blajin si totusi impresionant, iar cand am acceptat invitatia de a participa la conferinga de la Poiana Brasov, adevirul aficmatiilor sale despre viitorul Romaniei mi-a devenit gi mai evident, pe masura ce ma implicam tot mai mult, intelectual gi personal, in viata firii pe ‘care o numese {ara mea de adoptie, Rominia. ‘Traind un an in Bucuresti ca bursier Fulbright i, mai recent, timp de un an ca director executiy al Comisiei Fulbrightin Romania, am fost uimit de rapiditatea cu care se schimba societatea romaneasca — schimbéiri realizate, in ciuda incereérilor gi sactificiilor prin care tree , societijle in tranzitic” (an cligeu care exprima totusi acele adevaruri evidente ce conferd fiecirui cliseu rezistenti in timp), intr-un mod pozitiv. in acelagi timp, am observat nevoia crucial de indrumare, de reflecfie filozoficd, de strategii pe termen lung si nevoia existentei unui sistem de valori — esenta etiefi ~ pentra menjinerea si conso- lidarca directiei pozitive a dezvoltirii politico, sociale gi economice ‘a Roméniei. lar in domeniul jumalismului, acest domeni care informeazt despre fiecare aspect al societatii si care contribuie in16 ETICA IN MASS MEDIA mod decisiv la cunoasterca de sine a oricarei nafiuni, reflecia etica este absolut indispensabili. Noi, ca americani, oferim acest manual jurnalistilor romani, si asta, ‘ou pentru c& ei ar fi in vreun fel infetiori jurmalistilor americani (muifi jurmalisti din Romania, care au o viziune culturala atat de largi, ar putea si-i inveje multe Iucruri pe colegii lor americani) sau pentru ci etica jumalismului ru ar fi predati (sau predata bine) in universititile romdnesti de c&tre jurnalisti/publicisti competenti ci, mai degrabi, ca o lucrare provenind dinti-o {ard cate s-a maturizat in cadrul unui ‘sistem democratic $i care considera ca are responsa- bilitatea de a-si oferi resursele si experienya unei {&ri care se afl acum in procesul de restaurare a unei societifilibere, dup ani si ani Ge represiune. ‘Mai mult decdt atit - si cea ce este probabil mai important — la conferinta sus amintita, participanfii romani ‘-au depasit ca numér pe cei din SUA, iar contribufiile celor dintai se pot regisi peste tot in ppaginile care urmeazi. AceastA lucrare, deci, este rezultatul efor- furilor coroborate ale unor egali ~care sunt egali, s4 fim conving, si in ceea ce priveste capacitatea lor de a face aceleasi greseli sau de a avea aceleasi deficiente ~ dar si o ofranda din partea Americii ~o far care a avul avantajul de a nu-gi fi pierdut libertatea sub domnia tragic a unui regim tiranic, dar care este, cu sigurant’, din punct de vedere cultural, sora mai mick a Romaniei, o tari cu o mostenire intelectuali mai fndelungati, mai strélucitoare, distinsd si vibrant’. Fie ca acest manual, o lucrare colectiva, s8 reugeasca sa-i aduct pe jurnalisiii americani si romani pe un teren comun, in urmatirea nobilé si nestrimutati a standardelor si obiectivelor etice ale colectirii disemindrii informatie’ care este atit de importanti pentm orice societate. Comentariile mele generale despre etic, despre funda- mentarea filozoficd a tcoriilor etice si contribuyia mea, din punctul de ‘vedere al dimensiunii psihologice gi religioase a eticii, sper si ajute In concentrarea acestui demers si, intr-un spirit euristic, 58 incurajeze in directia unor conferinte viitoare de tipul celei la care am avut privilegiul de a participa in decorul magnific al Poienei Brasov, in 2001. Athiepiscop Chrysostomos Senior Scholar Centnul de Studii Ortodoxe Tradifionaliste Mandistires St Gregorie Palamas Etna, California, Capitotul | Introducere in studiul eticii in mass media Si incepem cu o intrebare aparent simpla: care sunt obiectivele noastre legate de predarea sau studiorea eticii mass media? Este uyor sil cream confuzie in incercarea dea rispunde la aceasta intrebare, deoarece predarea eticii ca discipling poate st para intructtva 0 intreprindere diferita de predarea dreptului sau a istoriei — sau a majoritajii celorialte discipline pe care gi le aleg student in anii de pregitire de dinainte de alegerea profesiunii. Confuzia apare din cauza faptului c& acest subiect se preteaza, pede o parte, investigirii sale in contextul unui corpus de cunostinfe sau de concepte acade- mice, dar si unei cercetd in vederea infelegerii valorilor morale, a caracterului moral si a bunei purtari, pe de alla parte. in programele de progatire profesionalé in jurnalism sau comu- nicare de masii, instruirea etic’ se poate concentra pe © multitudine de subiecte care pot varia de la educatia pur academic’ pind la cursuri extrem de aplicative, de la o largi interdisciplinaritate la 0 viziune strict limitati de granitele profesionale. Unii profesori si analisti ai mass media argumenteaza c& studentii ar trebui s& se pregiteasca si duci o vied profesionala ghidata de auto-cisciplina, in vreme ce ali sugereaza cd rolul cursurilor de etic4 este s@ impund atitudini ,coreete” gi si inculce buna purtare” — indiferent ce ar jinsemna acesti termeni pentru ei. Ins, dacd nu suntem atenfi, unele prezumtii de bazi, discutabile din acest punct de vedere, pot duce la devierea efortucilor. inainte de a merge mai departe, ar trebui si facem o observatie foarte clara: Exist o diferenti majord intre a-i inva pe studengi cum sd ajunga ei insisi agenfi morali motiveti din interior, independengi gi ‘ale impune sistemele de valori ale profesorului, Exist o diferent intre filozofia moral ji moralizare— iar in spafiul universitar exist prea putin loc pentru cea din urmf.18 ETICA IN MASS MEDIA Filozofia morali si moralizarea Etica reprezinta 0 ramuri a filozofiei morale, sau a géndirii filozofice a moralitiii, a problemelor morale gia judecatilor mocale, inc’ de la inceputul oricirei discuyii despre etica, ar trebui si recu- noastem cf filozofia morala difert de moralizare chiar in unele puncte esentiale. ,,in vreme ce filozofia morala inseamna si ne ‘gandim la ce inseamné etica, moralizarea inseamnd a da sfaturi", Accasti diferent reprezinta una dintre distinetiile dintre aderarea ‘oarbi la tradipile sau procedurite-standard de operare ale unei meserit si procesul pluralist de luare @ deciziei, care este atét de important pentru funcfionarea unei societiti participative. ‘Cand ne gandim la ce inseamna etica, ave de-a face cu consi- lierea generali prin intermedial unor sfaturi care sunt conscevente unele cu aitele — conseevente pests timp, consesvente de la un caz la altul, de la o reguldi la alta, de la o persoand la alta, de la ceca ce spunem la ceza ce facem. Filozofia morala implied, de asemence, ‘gandirea, discutarea si punerea in practic& a principiilor etice in mod analitic si catartic. Pe de alti parte, cand moralizam, nu facem altceva decit st dim sfaturi— sfaturi specifice, particulare, c&rora le lipseste aceasta consecven{d peste timp, de 1a un caz la altal sau de la 0 persoani la alta: in plus, sfaturile pot fi inconsecvente si cu modul in care aciiondim. In vreme ce filozofia moral este analiticd si catartic, moralizarea tinde si fie dogmaticd, pregmatica si consultativa. In consecinfé, filozofia moral incurajeazi deschiderea, cercetarea si purificarea” intelectual, pe cand moralizarca reflect 0 minte limitata gi opinii bazate mai degraba pe emofii. Distinetiile dintre filozofii care se ocupa de moralé, pe de o parte, i moralizatori, pe de alti parte, sunt mentionate aici din douii motive. in primul rand, dezvoltarea morala a angajatilor din mass media impune ca indivizii si actioneze mai degrabé in mod constient in ceca ce priveste filozofia morali, i nu prin preceptele limitate, lipsite de rafiune, ale moralizatorilor. In al doilee rand, exist pericolul ea 0 conceptie eticd pe care © pot aplica fie grupurile profesionale, fie guvernul sau grupurile de interes public, si fie mai preocupatai de imeginea institufionala gi de faptul ca trebuie si dea socoteala cuiva, deci de dezvoltarea morali. Comportamentele etice care sunt impuse angajatilor institujiilor mass media pot ‘zvori mai degraba din nisie lipare de gandire moralizatoare, pe care 98 le transmit astfel, decit dintr-o filozofie moral maturi din punet de vedere intelectual. Introducere in studiul eticit in mass media 19 Filozofia morala /vs./ Moralizarea_ [Ne vor fncepe studiul asupra eticli mass media reamintinducne c3| deciziile pe care te lum sunt mult mai usor de aparat, din punet do| ‘vedere intelectual gi etic, daca se bazeazi pe filozofia morala si nu| pe-simpla moralizare. Filozofia morale Moralizarea T, Consti in sfaruri generale, ba-|T.Consti in sfaturi specifice, zate pe principii ugor de sus-| pomind de la judecdji emo-| tinue. tionale sau traditionale. 2. Valorizeaz’ intotdeauna con-}2.Nu valorizeazd conseeventa;} seoventa, in sfaturile date,| se dau sfaturi ad-hoc le un| adic presupune: moment dat, care nu sunt ur- mate de altceva. fa. Acelagi mod de tratare a situa-|a, Presupune un tratament incon-| fiei de 1a 0 persoand la alta; secvent in cea ce priveste Tuarea in considerare a rapor-| _indivizii, prin tratarea diferen-| tului discriminare/echi-| iat a celor cure aduc bene-| Aisianja fa{8 de tofi,indiferent| ficii si prin indiferenja saul de rasi, confesiune, culoare a} discriminarea fafii de ceilalti, jielii, sex, statut economic ete. is. Consesvenfi de-a lungul tim- |b. Este inconsecventé in timp. pului. fe. Conseovenfi de la caz la caz. |e. Este inconseeventi de la un| caz la altul. 'd. Conseeventa intre ce se spune |. Presupune acfiuni gi dseursuri gi cum se actioneaza (nu fifi] ftarnice; nu existi 0 consec-| ipocriti).. ins cdutati sa aflati] venti vizibila intre ceca ce se| daci nu cumya inconsec-} afirm’ gi modul cum se actio- ventele sunt doar aparent] neaza inconsecven| ‘ima facies). fe. Consecventa de la o Regula lafe. Este inconsecvent& de la o| alta seu de la un Principia la] reguli de actiune enuntata fa altul. (Observaji eventualele| alia sau presupune evitarea| conflicte; s-ar putea s& fiene-| urmazirii unei reguli. voie sa ierarhizati regulile dupa care sa luati deciziile).20 ETICA iN MASS MEDIA 3. Este dialectict (provocatoare, [3. Este dogmatict; lipsa doringel deschisa); este deschisi In| dea discuta motivatiile ratio- reactii sau intrebari de genu!] — nale; functioneaza pe supozitia wArgumenteaziii idea” sau} ci fundamental credinfelor yi {De ce at trebui s8 acjiondm| teoriilor individuele noastre aya?" Le cere oamenilor care] este solid ancorat in niste obignuiess s% moralizeze si-si] adevaruri, in anumite seturi de ‘motiveze opiniile. Studentii ar] _principii ce opereazi in mod trebui evalus{i dup calitatea] standard. Acest _dispozitiv argumentelor aduse de ei in] mental este caracterizat de sprijinul unor idei.. asia daca] supunerea oarbii tm faja auto- sunt in stare si-si apere aceste| _rititii gi de intolerantd in cecal idei prin argumente. ce priveste discutile libere, 4, Este analitica, din perspectiva]4. Este pragmatic’; accentueaZi filosofic’ gi logica; face uz de] foarte mult consecintele prac- argumente gi dovezi riguroase,| tice ale gandirii si comporta- mentului ca determinante ale} adevarului, valorii $i injele- sului 5. Este catarticl — pentra cd filo-|5. Se bazearA pe faptul ef da ste zofia moral are o laura de} tri; caracteristica sa funda- purificare sau curitice; ne] mental este aceea cd mai de- urificd emofiile, ne permite} graba da sfaturi, in loc s& ne si fim mereu proaspefi. ceard sa gindim in termeni Jargi, eenerali, catartici Btica este acea ramurd a filozofiei care se intreaba cum ar trebui si ne comportim in relafiile cu ceilalti si caut& raspunsul prin inter- ‘mediul unor principii morale universale care pot fi aplicate asupra procesului individual de luare a deciziilor. O cunoastere bun’ aeticii Je da jurnaligtilor posibilitatea si recunoased 0 dilemi moral gi s-o poatdi analiza, si-si poat dezvolta un sistem oropriu de convingeri care si fi ajuté mai inti si ia deciziile dificile din punct de vedere ‘moral, atit in cesa ce priveste problemele profesicnale, cat si in viaya privata, iar apoi sa accepte sistemele de convingeri ale celorlalt Filozofia morala si dezvoltarea sociala matura aper aiunei cind asemenea lui Socrate — trecem dincolo ée stadiul fn care aceste reguli sunt aidt de interiorizate, inedt trdim cu iluzia e& suntem condusi din interiorul nostru, spre stadiul in care gndim singuri, in termeni critici Introducere in studiut eticiiin mass media a ji gencrali, ajungind la un fel de autonomie in calitatea noastri de igenti morali, Aceasta este autonomia incorporata in viata jcivica” |‘ comunicatorului cu studii, examinata din punct de vedere profe- sional. Asadar, dact informalia vitela ar fi generati si distribuiti pentru binele public, indivizii n-ar trebui $4 simta ca sunt obligati, \tunei cfind sunt supusi ,.moralizarii” din partea celorlalf. ‘Vom presupune ¢ majoritaiea profesorilor de etic in mass media cred ci dezvoltarea omului ca agent moral individual este necesari pentru ca mass media sa isi poati asuma in intregime rolurile inerente intro societate liberi, roluri importante si protejate din punt de vedere juridic. Produsele mass media care reflect judecata colectiva ,agentilor morali” sunt do departe preferabile unui confinut mediatic determinat de aderarea neconditionata la tradijii si mituri sau la acele coduri etice elaborate de management, insi aplicabile doar angajatilor — sau judecitii institutiilor statulut impuse asupra practicienilor individual. Luptele constante dintre aceste forte si din interiocul lor pentra autonomic si conformitatea cu regulile pot constitui, in sine, un curs de etic’ in mass media — unul dintre cele mai_ interesante si provocatoare cursuri din programa pregitirii profesionale in acest domeniu, Un rezuliat valoros al acestor eforturi academice este reprezentat de constientizarea crescuta, de catre studenti, a modului in care principiile filosofice traditionale interac- fioneaza cu existenta dei eu zi a practicienilor profesionisti din mass media, Pe scurt, se pune un premiu pe infelegerea si aplicarea eticii practice in lumea mass media, Studentii trebuie si devind constienti de propriile lor sisteme de convingeri morale aplicabile la profesie — att in termenit actiunilor siatitudinilor accepiate, cét 5i ai justificdrilor acestei acceptirs ins ei trebuie si mai recunoascé si faptul cd exista sisteme alternative de coxvingeri, ait printre colegii lor, cét si in teoria traditional a eticii, ar trebui s& fie provoceti si-si testeze sistemele proprii de etica profesionala prin aplicarea lor la studii de caz. si sit adopte noi procese 5i standarde bazate pe explorarea criticd a propriului sister. Una dintre agenfiile cele mai influente care ti ajuti pe profesorii din universititi si-si incadreze cursurile de eticd in programele de invatimént este Institutul de Studii despre Societate, Eticd si Viayi (Institute of Society, Ethics, and Life Sciences) al Cenirului Hastings. Aceasta pepinieri de gandire a sugerat cA exist cinci seopuri educative advevate oricdrai curs de eticd, de naturi si fi ajute pe studenfi22 ETICA iN MASS MEDIA 1, Recunoasterea problemelor de eticis 2. Dezvoltarea unor aptitudini analitice; 3. Tolerarea divergentelor si a ambiguitdtii, dar si opunerea unei rezistente fata de acestea; 4. Stimularea imaginatiei morale si 5. Formarea unui simy al obligajiei morale si al responsabilitajii personale. Aceste cinci obiective se potrivesc destul de bine ou studierea organizati a eticii si ajuti la mentinerea concentririi profesorului si a studentului, pe toatd durata studiului. Vom trece in revista fiecare dintre aceste obiective, pe misurl ce se vor aplica in cursul de eticd in mass media, Primele trei obiective sunt adaptabile in special Ia invatmdntul din domeniul mass media, in vieme ce ultimele doud sunt ceva mai greu de atins. 1. Recunoasterea problemelor de etic’. Acest obiectiv este In deplina concordanti cu programa universitari. A fi capabili s& definim zonele cu probleme, a recanoaste cd desi cevace este legal poate, totusi, s4 nu fie si etic, a infelege care sunt datoriile comunicatorilor si impactul pe care acestia il au asupra societatii ~jata cAteva activitagi care meritd efortul nostru. Meioda socraticd este eficienti in med special in legaturd cu acest obiectiv, dack reusim sf cream, in sala de curs, un mediu in care si oferim tuturor reactii acceptabile din punet de vedere etic la pro- blemele specifice ale mass media gi s& le ascutim abilitatea de a descoperi dimensiunea etica a diferitelor practici si politici. Cand sunt bine realizate, printr-un seminar bazat pe discutii libere, asemenea dialoguri au 0 tendinj& naturali de a trece de In ,.mora- lizare” la ,filozofie morali”. 2. Dezvoltarea unor aptitudini analitice. Acest obiectiv este giel oarecum compatibil cu educatia jurnelistica, de vreme ce tensiunea dinamica mascuta in urma unui schimb deschis de pozititflosofice devine foarte stimulativa, Pentru unii studeati nu este usor si fac legitura intre chestiunile dezbitute in acest curs si teoriile etice — precum relativismul, egoismul, utilitarismul si deontologia (care va fi discutati mai pe larg ceva mai incolo, in alte capitole). Tonisi, dupa ce se realizeaza legaturile, iar studiile de caz pot f analizate fa concordanfi ctrnoul vocabular furnizat de aceste teorii ale eticii, este mai probabil si apari o crestere semnificativa a Introducere in studiul eticit in mass media 2B stridaniei intetectuale. fn acelasi fel, aptitudinile intelectuale si analitice vor veni odata cu invatarea gi aplicarea diferitelor modele ce luare a deciziei Studenfii de le cursurile de eticd in mass media probabil c& si-au Insusit deja, pind in momentul de fala, céteva aptitudini practice cum i fi colectarea informatiei, tehnicile de redactare, dezvoltarea unei campanii de relatii publice sau de publicitate, fotoreportajul 5.2 Oricum, se poate foarte bine ca aceste aptitudini s& fi fost insusite mai degraba prin instruire sau invatare pe de rost, decat prin explo- rare individuald, Este surprinzaltor ct de des ti auzim pe studengii in juralism exclamand: Este pentru prima oari cind mi se cere si analizez de ce facem ceea ce facem”. In vederea dezvoltirit aptitu- dinilor anelitice, studenfii sunt incurajati si-si demonstreze coerenta si consecventa intelectuala. Profesiile din mass media necesita aplitudini clare de interpretare a unor evenimente complexe. De aceza, calitatile analitice trebuie cultivate, in diferite grade, prin toate cursurile despre mass media ~ insi cursurile de etied reprezinta vehiculul cel mai firese al acestora Studenfii ar trebui motivati si arate de ce o anumita problemi are dimensiuni etice si sa formuleze o ipotezd. Solufiile posibile pentru acea problem ar trebui explorate prin intermedial unci gedinje de brainstorming; sedinta va trebui opriti apoi, iar studertii vor fi rugati s& acorde atenfie sistematic’ unor anumite detalii ~ cauzelor, consecintelor, persoanelor afectate de deciziile morale sau imorale, normelor si valorilor institujionale. Solutiile gasite ar trebui, apoi, \estate din perspectiva principiilor filozofice traditionale, Pentru toaie acestea este nevoie de 0 monitorizare atenti, de crearea unci relatii de tip maestrucdiseipol, si mai pufin de predare in sensul clasic. Pentra a misura eficacitatea metodei, insiructorii nu se pot baza pe testele cu variante multiple; ei trebvie s4 urmireasca i si asculte cu foarte mula atenfie ce se discuta gi sa se bazeze pe lucriri gen escuri sau analiza a unui studiu de caz pentru orice alt tip de feedback. O clas de studenfi care isi dezvolti asemenea aptitudini analitice va fi, probabil, mai vioaie — sau, céteodati, chiar mai galégioasa. Este o clasd care are nevoie de o combinatie intre indrumator individual gi arbitru, $i nu de un conferenfiar in sensul traditional. 3. Tolerarea divergentelor yia ambiguit@jii, dar yi opunerea unct rezistente fati. de acestea. Curcurile de etici in mass media reprozinti locul firesc al dialogului liber. Este normal ca acesie cialoguri si nasci o multitudine de divergente si ambiguitati, La4 ETICA IN MASS MEDIA ineeput, multe diatre intrebiirile puse par si nu aib& rispunsuri clare; s-ar putea ca formularea opiniilor sd ia prea mult timp din orele de curs. Totusi trebuie sa retinem c& nu toate opiniile au aceeasi pondere intelectualé sau efica. Pentru a pune divergenfele intr-o perspectiva pedagogica adecvatd, instructorul trebuie si sondeze sub suprafafa lucrurilor, sé pund intrebarea ,de eo” despre acel ceva” despre care se discuti, Studentilor care se bazeazA pe conventii si suferd de sindromul rispunsului ,bineinteles”, care vor argumenta ca un lucru este asa pur i simplu pentru c& aga este, ar trebui si li se ceari si priveasca dincolo de aceasta postura superficiali si anti-intelectuala. Instructorul fyi va conduce studontii spre clarificarca naturii opiniilor proprii si ale celorlali, precum si spre formarea convingerilor. latr-un anumit moment al iscutarii teoriei dezvoltirii morale, el si-ar putea ajuta studentii si reeunoascd in ce misuri este natural, pentrs tinerii pe cale si se maturizeze, si se detaseze de opiniile si convingerile bazate pe prestigiu sau pe autoritate, pentru a se plase pe o pozitie de toleranti fati de divergente sau ambiguitate — deplasare urmat, in ‘unele cazuri de angajamental personal si de dezvoltarea unui sim al responsabilitai personale. © bund parte a studentilor sunt stanjeniti cand tebuie sa recu- noascd faptul ¢& s-ar putea si nu exisic numai un singur riispuns eorect” la majoritatea intrebiiilor despre etic’. Fi intreabi ,de cc mu vem mai multe date absolute, dacé filozofii s-au aplecat timp de dovd milenii asupra acestor probleme?” Stadentii ined ,imaturi” de la cursurile de filozofie moral, frustrafi de divergentele inerente dintre diferitele scoli de gindire filozofica, tind si se intoarca spre relativism, argumentard cl, fir’ nigte reguli morale absolute, clar exprimate si universale, care si guvemeze etica in mess media, toate opiniile au o valoare egal. Ficand un capital din aceasta frustrare, studiul eticii ar trebui si Hirgeased sfera de investigatie, croindu-gi drumul printre diferitele puncte de vedere morale pentru a ajunge la tun sistem justificabil de luare a deciziilor etice. Cei care se confrunsa in mod onest cu zonele in care apar divergenfele vor fi receptivi la e de creare a acestor aptitudini si vor ajunge, cel mai probabil, si-sistimuleze imaginatia moral individualit si colectiva ~ sau chiar si facd pasi insemnafi spre dezvoltarea unui sim al obligajiei morale si al unci responsabilititi personale. 4, Stimularea imaginstiei morale. Spre deosebire de primele trei obiective, acest al patrulea scop al insttuiri in etica mass media nu Introducere in studiu eticii in mass media 25 este in iniregime compatibil eu practicile gi educatia tipic’t pentru comunicarea in mas. Pentru a stimula imaginatia morald trebuie ca activititile de le curs s& cuprindd ceva mai mult decét niste aptitudini practice, ba chiar mai mult deca niste exercitit intelec- tuale, abstracte. Sentimentele si imaginafia studengilor trebuie sa fie stimulate Profesionistilor din domeniul comunicarii de mast le cam lipseste luna cintre caracteristicile esentiale intalnite in alte profesii, In vreme ce profesionistii din alte domenii au clienfi individuali, cu nevoi si asteptari clar definite, comunicatorii au, mai degraba, de-a face cu membri nediferen(iat ai publicului, Ca urmare, le vine foarte greu Si simtd o empatie reala pentru cei despre care seriu, pe care incearea si-i convinga, si-i distreze, sau carora le dau socoteali, cu alte cuvinte sursele si publicul lor. Poate cd vor incerca s& se prefucd luneori cé raspund nevoilor acestor indivizi —ins§, in practica lor de zicu zi, specialisti in comunicare se vor adresa probabil masei vaste, tmonime, eterogene gi nediferentiate a publicului In institujiile media de astazi, din ce in ce mai depersonalizate, unde tinerii practicieni simt cd rolul lor nu este altul decit acela de rotifd interschimbabila intt-o masinirie colectiva, este greu s& mai fii idealist si plin de empatie. Acelor studenti care sunt preocupati de perspectiva giisirii unei slujbe in mass media, care si le aducd un salariu din eare si poati trai, ca siinu mai vorbim de una care si le ofere o autonomie ocupationala, daci nu chiar moral, rolul profe- sional de ,,slujitor” nu li se potriveste in mod natural. Cursurile de clic in mass media ar trebui sa sublinieze faptul c& publicul are dieptul la o activitate de informare, de convingere sau la un diver- tisment de calitatea cea mai bund pe care o pot oferi studentii, precum si faptul ci elaborarea acestor ..produse” in concordant cu principiile ‘morale provoacii adesea suferinta sau bucurie oamenilor ,reali” Prin definitie, pentru a sluji publicului mass media, practicienii trebuie sd-i ajute pe membrii acesiuia s& infeleaga multitudinea de mesaje divergente care circuld in cezordine pe calea undelor sau in presa tipiriti, Pentru a realiza acest lucru, comunicatorul trebuie si se aplece cu seriozitate si atentie asupra lumii, ca s& ingeleagti edt mai temeinic cu putinté mecanismul fortelor datoritl cérora functioneazi aceasta si ca si-si posta alege cit mai judicios pozitia de pe care si comunice. Daca vam ridica astfel de probleme la cursurile de etica in mass media fi vom face in mod sigur pe studenti sf inceapa si puna sub semnul intrebarii principiile de operate standard, cum ar fi26. ETICA iN MASS MEDIA obiectivitatea, dar gi solutiile de genul ,descurci-te cu ce ai la indeména”, ,,daca este bun pentru concurentd, e bun si pentru noi” sau daca ¢ legal, cu siguranti ca e gi etic” Stimularea imaginatiei morale inseamni si te intrebi de ce termenele-limita si constrangerile tehnologice si economice par si produc anumite seturi de comportamente care ar fi mai putin acceptabile dac& aceste presiuni ar fi absente sau mai slabe. in perioada de liniste de dupa predarea la timp a unui material, intros- pectia gi 0 noud analizi a situatiei ar putea de nastere unor probleme de impact si empatie. Dacd un curs de etic’ ist indeplineste obiectival privind stimulates gandirii morale, aceste chestiuni vor ajunge sa fie asimilate, iar practicienii din mass media vor incepe si reflecteze la ele inainte de urmitorul termen de predare. Este util si placut sa stim si sf discutim relaxati probleme de acest gen, insa in ,lumea reala” abia dacd avem timp 84 ne rezolvim sarcinile curente, ca s& nu mai vorbim de jocuri intelectuale abstracte, Der daca procesul este stuliat in sala de curs destul de des gi edt mai bine, se vor crea deprinderile necesare pentru Iuarea rapid a unei decizii complexe, chiar si in conditii de sires. ‘Mai existé o problema in legiturd cu stimularea gandirii morale a studentilor gi practicienilor din mass media: ni se pare cd este responsabililatea publicului, si nu a comunicatorului, si giseascd un infeles in activitatea de informare, persuasiune gi divertisment si si se descurce cu consecintele acestora. Jumalistii, de exemplu, tind si creadii ci principala lor responsabilitate este sa respecte termenul de predare a materialelor pentru publicare; se gandesc foarte putin la consecinele fiecirui cuvant scris. Ei furnizeazd ,,faptele”; odatd publicate, se presupune ci abundenta ideilor care concureazi liber pe piiate informatiilor va face ca totul sa se rezolve de la sine. Inacelasi fel, cei care lucreazai in publicitate si in relatiile publice sunt motivati de dowd scopuri oarecum contradictorit, $i anume informarea 5i convingerea; ef tree rapid de la o camparie la alta, ra si-gi acorde ragazul do a face bilanjul impactului celei abia terminate, ‘Adesea specialist’ in persuasime pretind ci nu este responsabilitatea lor si controleze efectele mesajelor lor ~ ei doar lanseaza mesajcle preluate apoi de public si sperd ca acestea s& razbeascd in hatigul informational si si produca rezultatele dorite, 5. Fommarea unui sim{ al obligafici morale si al responsabilitait personale. Acest ultim obiectiv, ea si cel discutat mai sus, este dificil de alins inir-o sali de curs, ins& merit& sd incercim. Pe _Introducere in studi eticl 6x mass media 2 parcursul semestrului, studentilor le-ar prinde bine si se confrunte de citeva ori cu intrebairi cum ar fi: ,De ce ar trebui eu s& fiu moral? Care sunt indstoririle si obligaliile mele etice, ca individ, ( studeat sau ca profesionist al comunic&rii in masa? Avand in vedere libertatile mele, care tmi sunt responsabilitatile?” Aceste intrebari sunt, in mod evident, abstracte, inst este esential si ne confruntim cu ele. in felul acesta cerem studentilor sa ia etica in serios si si recunoascé faptul c& etica inseamna mai mult decdt recunoasterea problemelor morale, dobandirea abilitailor analitice, pistraree unei minti deschise si capacitatea de a fi sensibili le stimuli morali Insi libertatea de a lua decizii de naturé morala poate fi intrucitva Jimitata in mass media, deoarece profesionistii ectioneaza in {nlcrioril unor institutii orientate spre profit; ef isi vor indeplini farcinile in conditii éraconice, find oarecum departe de cei afectati iunile lor - factori care tind si duc la izolarea deciziilor cu de \mplicati etice din mare masi a celorlalte decizii de rutin. Daca, in cole din urm§, decizia cu implica etice este s& acceptim o situatie ‘au sa protestam impotriva ei, o buna parte a practicienilor din mass media nu se afld de obicei in pozifia de a lua aceast® decizie etick Sinaia. Dezvoltarea unui simt acut al obligatiei morale si al responsa- bilititii personale presupune si actioném ca urmare a unui anga- Jment, $4 avem un comportament bazat pe principi. Acest compor- fament aparc numai dupa ce individul a depasit etape precum egoismul, relativismul sau urmirirea unor scopuri si reguli definite cin punct de vedere cultural, Profesorii care speri ca pe parcursul Unvi semestru studenfii lor $8 treacd prin toate aceste etape si s ajunga nigte ,.croi morali” igi fixeaza fara indoiala stacheta preten- ilor mult prea sus. Cercetiirile indic& faptul c& majoritatea covargi- toare a oamenilor opereazi la nivelul conventional al moralititi, rotivat, in principal, de traditie si presiunile societai. rofesorii si profesionisti circumspecti din domeniul mass media ‘au in comun anumite valori, cum ar fi a spune adevarul, ¢ minimiza efectele negative, a le optimiza pe cele pozitive, a actiona pe baza nor principii etc Aceste valori na sunt intotdeauna bine conturate. Totusi, cei mai mulfi angajafi din mass media vor sustine c& cred in cle, cel putin intro eareeare masurd. Deoarece credem atat de mult in aceste adevaruri fundamentale, ne vine greu si injelegem ca cineva poate punc in circulatie o idee prin mass media, ffiri si impiirtigeasci aceleasi valori cu noi.28 ETICA IN MASS MEDIA. Este tentant si vezi viata mai degrabii ca pe o serie de episoade, decit ca pe un sir continu de experienfe. Indivizii reactioncaza rapid Ja situatiile noi pe baza unor standarde insusite anterior, se concen tteazi mai degraba asupra actiunii, decat a consecintelor, se asteaptt la o satisfactie imediatd si se grabese s4 wagi anumite concluzi Practicienii mass media au fost invari si se detaseze de evenimente, sf renuate la judecata proprie, s& actioneze mai degrabii ca observas tori dezinteresati, decat ca participant. Se pune accental mai mult pe © reactie rapid §1 mai putin pe apelul la principii sau la teorie care si constituie un cadru al procesului de luare a deciziei. Astfel, studiind etica in mass media, trebuic si fim preocupati in mod special de analiza in egal misurii a consecintelor pe fermen lung, cit si a actiunilor imediate, de toleranja fai de ambiguitate gi de dilemele nerezolvate, de procesul anevoios si delibecat de judecare a lucrutilor side un sentiment al obligatiei morale. Fiecare dintre noi poarti o anumiti responsabilitate pentru felul in care ia decizi implicatii etice, atat a nivel organizational, cat si la nivel personal. Studierea eticii in mass media trebuie s8 ofere niste linii directoare, astfel incdt injelegerea in profunzime 2 eticii s& vind in sprijinul rezolvatii conflictelor dintre angajamentele Iuate la nivelul indivie éului gicele ale organizatiei. Responsabilitatea fata de public trebuie si revind atit individului, edt si organiza Dupa ce am discutat astfe! despre cele cinci scopuri ale studierit eticii, ar fi bine si important sd ne intoarcem la ele pentru ale revedea pe scurt: 1, Recunoasterea problemelor de etic’ 2. Dezvoltarea unor aptitudini analitice: 3. Tolerarea divergentelor si a ambiguiti}ii, dar si opunerea unei Teristente fafa de acestea; 4. Stimularea imaginatiei morale si 5. Formarea unui sim al obligatiei morale si al responsabilititi personale. Ble merit& sA fie repetate si subliniate pentru c& studiul eticii trebuie s8 reprezinte o experientd de evolutie treptatd in fiecare din aceste direct. La finalul unui curs, ar fi prea mult 98 presupunem ci aceste obiective vor fi find perfect stipénite. De fapt, s-ar putea si ru ajunga 2 fi stépanite pe deplin toat& vista. Vom considera totusi ci studierea eticii a avut succes numai dacd abilittile studentului se vor imbunatati in fiecare din directitle de mai sus. Auto-analiza individual, efectuaid de acestui curs, il va incredinja pe student ca teva ori pe parcursul sica perfectionat intr-a- Introducere in studiul etic in mass media 29 \lovir aceste aptitudini sii va face si se simti mult mai sigur pe el in (ea ce priveste luarea unor decizii de natura eticd. Atat studenti 4) Instructorii lor vor avea numai de castigat daca vor reveni frecvent Is aceste cine obiective pe parcursul semestrului de studiu. Faicind (west lucru, nu numai ci iyi vor reaminti obiectivul studiului, in oneral, der yor fi indemnati sk se auto-analizeze prin prisma iyradului de atingere 2 obiectivetor. Studiu de az: Mitul lui Gyges (Platon) Povestea lui Gyges ne spune cA un pastor aflat in serviciul regelui {yl pazea turme efind s-a produs un cutrenur, despicdnd pamantul. In ripastia creati, a vzut un cal sculptat, cu ferestre scobite in pirjile Interale, Privind prin aceste ferestre, ela vizut un trup dezbricat, care fi avea nimic altceva decat un inel de aur, pe care |-a luat. Péstorul, fare purta inelul la mand cénd s-a intilnit cu ceilalti pastori, a sucit {ntimplitor montura inelului spre interiorul palmei. Deodata tovardsii inceput si vorbeascti despre el ca gi cum el ar fi fostabsent, iar el a infeles ca devenise invizibil. Continuind si risuceescd inelul, I-a {ntors din nou cu montura inspre exterior gi a redevenit vizibil. El a {estat inelul in mod repetat, mereu cu acelagi rezultat. Dupa aceasta descoperire, a reusit si devin mesagerul curpi regale, Apoi a sedus-o pe regi’, a omorat pe rege gia preluat puterea, Act si presupunem ci un astfel de inel magic ar inedpea pe Indinile unei persoane in principiu oneste. Ar putea fi acea persoand {entatd sf utilizeze aceasta putere a invizibilitati pentrua face lucruri lipsite de moralitate sau chiar ilegale? Ar putca accasta paraboli si iJustreze faptul ci oamenii fac bine doar dact sunt obligati gi ck {in netura noastrai umand s& facem ru, daca suntem siguri ci nu vom {i descoperiti? Sa compardm povestioara aceasta cu situafia curenté a platitorilor ee taxe, Este posibil ca uncle persoanc ~ altmninteri onesie ~ si ‘nuiased enumite venituri pentru a nu plati impozite, in sitwatia in care ar fi convinse ci nu vor fi prinse? Noi ne platim taxele pentru crice detinem sau doar pentru acele hucruri vizibile pentru inspectorii financiari? Sa luam in considerare aceste intrebiri, comperdndu-le cu cele cinci obicctive ale studierii ctici, prezentate in acest capiCapitolul 2 Procesul de luare a deciziei rica, asa cum am vazut, presupune Iuarea nor decizii, Multe. decizii sunt minore si au consecinfe mérunte. Allele sunt mai importante 5i pot avea consecinte deosebite. lar ocazional, o decizie poate fi atdi de important’, ineat poate gener consecinte majore, ata pentru noi, eat si pentru ceilalti Dar cum luim noi deciziile? In lipsa unui studiu analitic atent al_ procesuiui, cei mai mulfi dintre noi iau deciziile in mod instinetiv sau chiar neglijent. Dar atunci cind considerentele etice ne preocupa mai ‘mult, putem trece in revist® mai multe orientiri gi principii filozofice, care pot fi aduse in sprijinul procesului de luare a decizici. insi inainte de a ne ocupa de acestea, 54 analizim putin un mode! de luare adecizici, care sine ofere o privire de ansamblu asupra procesului, ‘Asa cum vom vedea mai tirziu, principiile gi filozofiile ceva mai specifice vor constitui o extindere a unuia sau a mai multor elemente ale acestui model introductiv. Conform acestui model, am identificat patru mari abordari in procesul de luare a deciziei. O decizie poate sa fic lvata numai pe baza uncia dintre consideratiunile de mai sus, fas, in mod obignuit, deciziile noastre vor rezulta dintr-o combinatie a doui, trei sau chiar atuturor eelor patru abordri, De fapt, decizile regretate ulterior sunt adesea cele luste prea neglijent si prematur, bazate doar pe unul din cei patru factori. Sa analiziim, insi, si niste decizii elementare. Autoritatea — ne oprim la culoarea rosie a semaforului deoarece recunoastem auto- ntatza legii. Afectele — acceptim o invitatic sociala datorita senti- mentelor noastra fata de cei care si-au manifestat ospitalitatea. Precedentul — ne hotardm sa purtém o haind groasa intr-o zi de iarnd. in cauza experientei noastre referitoare la anotimpari, care ne spune ci o astfel de haind este necesar’. Logica — ne hotirim si nu cumpairim ceva ce ne dorim, deoarece stim ci bugetul nu ne va permite acea cheltuiala. insa in meseriile legate de comunicare, ‘tebuie adesea si ludm decizii de o importanti mai mare — iar wana mans Procesul de luare a deciziei 31 consecinfele unei decizii gresite pot fi serioase. De acoca avem datoria fati de noi ingine s4 abordim chestiunea luirii deciziilor {nir-o manierd c&t mai sistematic’, Model de luare a deciziei | — = / AUTORITATEA Dumnezeu, | | _legea, paingi, angajatoru!, | codurileCantoritatea extern) | a PRECEDENTUL| Experienta i + DECIZIA =| Rezolvarea istoria (orientarea} | | problemei spretrecut) | | | (orientarea spre} ed 1 | = viitor) | Tt ‘AFECTELE Sentimentele $i intuitia personala (autoritatea interna) i | Autoritatea reprezint& primuyl fuctor de natura si ne influenjeze in procesu! de luare a deciziilor. in acest model, am identificat céteva posibile surse ale autoritifi din existeritele noastre individuale — iar lista nueste, evident, exhaustiva. Legea ne influenfeazi, cu siguranta, in luarea multor decizii. In cea mai mare parte a cazurilor, suntem probabil de acord ca legea este dreapt, astfel fact ascultam de legi nu numai pentru c& logea e lege, ci pentru e® legea reprezinta cea ceETICA iN MASS MEDIA societatea a decis, in mod colectiv, c& este corect gi drept. Cateodati, totusi, ne decidem sé nu respectim o lege. De exemplu, putem sé trecem printi-o intersectie, facetinind mumai, find si oprim la semn. Ne vom justifica spundnd cX am verificat vizual circulatia din imterseotie si, pe lings aceasta, in cimpul nostru vizwal nu existd nici iplice legea, Astfel, nu vom respecta o lege — ins vom fi de acord, in sine noastra, cf legea este corecté si vom plati amenda in sila, daca vom fi pringi Inir-o situatic exceptional, am putea considera ck lege este gresita sau chiar lipsita de etica si am putea decide s-o sfidiim datorita tnei alte legi, mai ,,inalte”, a eticii sau moralititii. Cu ani in urmi, multe legi statale si locale din SUA se refereau la segregarea rasial&. Nerespectarea acelor legi, ca mod de punere sub semnal intrebarit a corectitudinii lor, reprezenta un exemplu de plasare a convingerilor tice mai presus decat legea. Inur-un astfel de caz, cei care inedilcau leges trebuiau sf se supuni pedepselor legii, cu intentia de a face spel pe temeiul ca legea este gresita Multi privese religia ca pe o lege mai inalta” si vad in Dumnezeu Autoritatea, In viata credinciosilor sinceri, legea divina este, in mod Clar, o for(a puternic mnotivatoure. O inconsecvent’ evident, totus este faptul ed oamenii nu sunt toti de aceeagi religie ~ dar chiar si cei care sunt pot interpreta .legea divina” destul de diferit, in calitatea acesteia de autoritate in vietile lor. Astfel, vom gasi printre grapurile care se opun avorturilor unele care cred ci, din punct de vedere religios, este corect sé respecte Iegea in mod pasiv, in vreme ce altele sustin cf religia reprezinti o justificare a nerespectirii legii. ins oricat de diferit poate fi interpretatd influenta religiei, trebuie si recunoastem ci ea reprezinti 0 autoritale puternic motivatoare in deciziile uate de majoritatea indivizilor. Influenls parin{ilor este foarte directa cand este vorba de copiti miei, ceva mai mica atunci eand este vorba de adolescenti si chiar gi mai limitati in cazul fillor (fiicelor) devenii adulti. Din motive lesne de inteles, indivizi diferiti au grade diferite de respect fata de paringii lor. Astiel, auloritatea pirinteasc’, la fel ca religie, are o influenfa variebilé asupra unor persoane diferite. Cu toate acestea, in cazul celor care au 6 relatie de familie bun, influenta educatiei primite de la parinti va continua sa se exercite pe tot parcursul vietii lor. Chiat i dupa decesul parintilor, influonta lor ar mai putea persista, cli ei Timén personaje investite cu autoritate Relaliile dintre angajat yi angajaior presupun gi ele un grad semnificativ de autoritate. Cand aceeptim o slujbi, ne supunem Procesul de tuare a deciziei 3 implicit autoritafii unui ,sef”. Existi un aforism celebnt al servi- listmului care spune ci ,poste seful nu are intotdeauna dreptate, insi seful este intotdecuna set”. Aceasti fraza vorbeste despre autoritatea sbsoluti — insa multi angajaji reftiza si vada au‘oritatea absoluta intruchipatd in angajatorul lor. Cu alie cavinte, ne yom face treaba, ne vom supune directiunii in activititile care sunt parte a slujbei noastre, insa exist un punct dincolo de care refuwzim s& ne supunem sutortatii angajatorului, Acest lucru se intimpld mai ales atunci cand primim instructiuni sa actionim sau 8 tuim decizii care incalca flagrant codurile noastre etice, morala sau judecata corectd, Agedar, utoritatea angajatonului este ct se poate de realA, insd este, in aicelasi timp, destul de corect limitatd la impunerea procedurilor de munedi — iat, in unele cazuri, nici micar deciziile de serviciu mu intr In aceasta auroritate, Codurile etice, aga cum vom afla mai tirziu, sunt redactate gi adoptate de mai multe grupuri de profesionisti sau asociati dintr-un domeniu. in unele cazuri, codurile pot fi aplicate pe plan intern, in masura in care grapul poate retrage unei persoane anumite privilegit caleat codul. Ins& codurile nu pot fi aplicate prin intermediul legii — sau, macar prin definitie, nu ar trebui aplicate astfel. Ca autoritate, ele sunt limitate Ia acel grad de supunere pe care membrii grupului decid si-l recumoascd. Cu toate acestea, in ochii nora, codurile etice sunt considerate o autoritate in masura in care individul poate evite responsebititatea personala pentru o decizie, respectind pur gi simplu prevederile codului. In felul acesta, un cod poate permite individului s& evite Iuarea unei decizii pe care, ca persoand etic, ar trebui s-o ia. ‘Afectele reprezinta cea mai intangibili dintre cele patru influente ‘supra luari decizici. In modelul propus, ea este plasald fuarte corect in opozitie cu auioriiatea, deoarece cele dou elemente sunt opuse. Autoritatea este definiti, sentimentul este resimfit, Autoritatea implied niste relajii externe, sentimentele sunt interiorizate. De fapt, emotiile sunt greu de descris, greu de definit, imposibil de cuantificat, Totusi, ele nu pot fi ignorate tn calitatc de factor determinant in luarea eciziei, deoarece joac®, in mod evident, un rol important in acest proces. Auzim adésea 0 persoand ci isi justified o decizie spundnd ,,Am simtit pur si simplu ci asta (sau nu asta) aveam de fiicut”. Multe decizii au atamat de sentimente precum dragostea, ura, {rica saa tndoiala. 0 decizie bazata pe afecte poate ignora autoritatea gi preeedentul si poate sfida logica. O persoand irationali ar putea respinge trei cliBM ETICA IN MASS MEDIA de luare a deciziilor bazindu-se exclusiv pe afecte, in felul acesta, sentimentele ar putea deveni determinantul cel mai putin siabil si cel ‘mai periculos al unei decizii, Cu toate acestea, trebuie si includem afecicle in modeiul nostru, deoarece reprezint& 0 forli ujor de demonstrat in luarea deciziilor. ’ Precedentul reprezinti factorul care priveste fn trecut pentru a gisi acolo indrumare. Putem tua in considerare precedentul din experienta proprie sau din observarea experientelor celorlalti, Putem cduta precedent ceva mai indepartat in isiorie. Ins@ factorul comun in toate ‘cazutile de precedent este presupunerea noastrd od trecutul reprezinti tun sprijin solid pentru huarea deciziei in prezent. Aceasti presupunere: poate fi corectd, dar poate prezenta gi ncajunsuri. In stiinjele naturale expetimentele pot fi repetate iar si iar, in laboratoare stiintifi mentinindu-se, dupa voie, yariabilele constante sau moditicéndu-I intr-un grad cuantificabil. fas in stiintele sociale nu putem presi pane c& variabilele sunt aceleasi, ci ar putea fi vreodati aceleasi sa ci ar putea fi vreodati manipulate cu precizie. Factorii umani se afl intr-o stare de schimbare constanta, ‘Totusi continua si ciutim in precedente un exemplu suficient aseminitor cu dilema noastré moral actual’, ca si putem fac ‘comparafii cu ajutorul lui, Dac& hotarim si ne baziim pe precendent, va trebui si alegem, prin comparatie, intre o experient& similard $1. una contrara; vom decide, ayadar, si repetim decizia anterioara saul ei 0 modificdim. Daca ajungem la un termen de comparatie destul de asemiinitor si ajustm variadilele in mod adecvat, am putea avee de cistigat din faptul c& am cAutat sprijin int-un precedent. Dacé, ins, comparatile $1 ajustarile pe care le facem sau aplicarea deciziei ve contine vieii de proceduri, vom ajunge probabil si regretim cd ne- ghidat dupa un precedent. Pentru o decizie mai temeinicd, ar treb si lum in calcul inc’ un alt cadran din modelul nostru, gisind astfel ‘ned un determinant care s& contribuie la luarea deciziei. Logica se afli, in modelul nostru, in pozitie opusa precedentului, iar acest Ineru reprezintii, de asemenea, 0 alegere constient4. In vreme ‘ce precedentul priveste spre trecut, logica privesle spre viitor. Logi ne face si ne punem intrebarea ,,Ce-ar fi daci...?” Logica anticip mai inti o ecizie, apoi o alia, evaluind din punct de ve intelectual rezultatele ficcieci alternative. Una din fumetiile fund: mentale ale logicii este rezolvarea problemelor ~ si eum lamentabil in rezolvarea problemelor pur si simplu pentru cf ru ebordim chestiunea cu calm si detasare. Lasim autoritates s giindeascd pentru noi, Sau utilizim precedentul printr-o defini inadeovati a similitudinii — sau ne Hisim prada afectelor. Procesul de luare a decisiei 35 Rezolvarea problemelor incepe cu identificarea corectit a pro- blemei, Multi dintre noi esueazi inck din aceasta etapa, din punct de ‘yolere logic, De exemplu, daci incertdm s& ne decidem dacé si ne ‘qumparam sau nu o magina, am putea identifica problema ca fiind: Ce magina si-mi cumpiir?” ins aceasia nu este problema, ci un sub-set de alternative. Problema este nevoia de a avea un mijloc de munsport. Dack na vom identifica corect problema, vom trece cu ‘yederea multe alte alternative posibile: a) sd ne mutm mai aproape We scoala yi sa mergem pe jos; b) s4 parcurgem drumul cu bicicleta aul cu motocicleta; ¢) si mergem la geoal cu un autobuz special; d) of folosim mijloacele de transport in comun; e) si ne eumpirim ‘naginz sau f) s& ne reparim masina cea veche. Abia dupa ce am ajuns in modul cel mai onest la concluzia ca toate gelelalte variante cad, nefiind practice, vom putea lua in considerare iunea de a cumpiira o magina. Insi acum apare un alt sub-set de emative: a) 0 magin’ nou; b) o masini ultimul model la mana (Jous sau e) 0 magind ceva mai veche si mai ieftind. O data cu aceste flicmative avem ia minte sieticheicle cu prejuri,astfel incdt von da tle un alt sub-set de optiuni finaneiare: a) venitil; b) economiile de ure dispunem; c) creditele de care am putea beneficia; d) alte - obligatii ete, ‘Astfel, pentru fiecare dintre diferitele seturi de alternative de mai 40s, ar trebui s4 ne intrebéim in mod logic gi sf evaludim cu onestitate “e-ar fi dacd..2” Aceasta este logica— o privire inspre viitor. Acest joes necesiti onestitate intelectual si poate duce la concluzii trante, deoarece concluzia dictatd de logicd poate diferi de dorinta mojionala, de cea impusa de catre autoritate sau de ciitre precedent. Pe scurt, ar trebui si subliniem din nou faptul ci deciziile inteli- yonte nu sunt luate doar cu ajutorul unuia dintre factorii eu impact supra luni deciziei, ci prin intermeciul unei combinatii de factor Autoritatea poate fi utild, insi poate degenere intr-o abordare escapist, pentru a evita responsabilitatea luarii deciziei. Afectele pot {) utile, insd trebuie sa fim atenti sis& nu le Kisdm si cdintareasca mai nult decat ceilalfi fectori tangibili. Precedentul poate i util, dar Webuie atent evaluat din perspectiva similitudinilor cu dilema ‘surenta. Logtea poate fi gi ca wild, ins& trebuic temperati, incercind wi fim siguri ed o utilizim cu onestitate intelectuala, Cind un avion se apropie de pisti pentru o aterizare de noapte, pilotul vede un sir de lumini care marcheaza drumul. Dac avienul ‘ite bine plasat pentru aterizare, luminile se constituie intr-o linie Ureapta, aliniate cu pista, pentru o aterizare siguri, Dacd luminile nu so alld ia linie dreapta, pilotul tebuie sa decid’ cu griii modificarea36 ETICA IN MASS MEDIA unghiului de intrare pe pista, pina end aceste semnale luminosse if apar aliniate. intr-un mod intrucatva similar, variabilele din procesul nostru de lvare a deciziei trebuie aliniate, astfel inciit si se constituie {n indicatori constanfi ai unui anumit ciirs de actiune, Daca ele nu sunt abiniate, putem foarte bine s& ne decidem sa aménim decizia $i sd cdutim o concordanfi mai buni a factorilor Din picate, in rutina zilnicd ¢ locului nosiru de munc’, nu ne putem permite Iuxul de a z2bovi mmult timp pentru luarea une: decizii in mod tai relaxat si mei metodic. Tot astiel, s-ar putea sit nu ajungem in situafia in care toate circumstantele sa indice un singur curs de actiune posibil. Asa cum vom vedea mai tarziu, exist multe decizii etice care ne sunt impuse, in care nu este vorba de 0 alegere intre bine $i ru, ci intre un bine i un alt bine, sau intre cel mai mic dinire doud rele, Acesiea sunt cazurile in care vom avea nevoic de ceva mai mult decat aceasta introducere clementarit in procesul de luare a deciziei. Din aceasta cauzi trebuie sa dedicdm mai mult spatia si timp exploririi variatiunilor mai complexe ale procesului de luare a deciziei. Modelul introductiv pe care Iam prezentat au este suficient peniru tuarea unei decizii mai complexe. El reprezinti numai un cadru in interiorul caruia am putea introduce modele si principii etice ceva mai precise, Ins& reprezinté, totusi, un inceput. infelepciunea vremuritor. Asa cum etica presupune a lua decizii, tot astfel si consecventa eticd core o aderare la nigte prineipii. Celor ‘mai mulfi dintre noi ne place si ne considerim persoane cu principii, Am putea spune chiar c& aderam la ,principii inaite” (oricat de redundant ar parea adjectival). Ins, dacd am fi rugaji si descriem principiile dupa carene ghidam in vial gi pe care ne bazim decizile, ne-am cam impiedica in cuvinte. fn miisura in care pretindem ci aderim la niste principii, probabil ne vom imagina ci aceasta fnseamné c& ,,incerciim si facem cea ce este bine” (indiferent ce inseamnd aceasta), Conjinutul acestor ,principii” poate fi subdivizat in multe feluri, {nsd, Ia modul cel mai larg, principiile sunt reunite sub termeni umbreli de deoniologie sau teleologie. Ambele cuvinte se termina cu sufixul -/ogie, care poate fi adaugat multor ridacini pentru a insemna »studiul a... In ccea ce priveste perechea noastid de cuvinte, prefixul deon- inscarna ,,indatorini”, iar prefixul telo-, ,cauz si efect” Astiel, deontologia reprezinta un termen generic referitor la filo- zofiile care se ocupa de indatorir, de absolut. $i teleologia este tot un termen generic, dar se refert Ia filozoffile care se ocupat de scopurile dorite, de rezultatele actiunilor, Acesti termeni — deontologie gi teleologie - vor fi utilizati frecvent, pe masurk ce vom explora etica, Procesul de ware a deciziet 37 In diferitele for forme, aceste cuvinte ar trebui cunoscute de citre tofi ei care cautd si infeleagd principiile si metodologiile et in mod similar, flosofi sunt cunoscufi ca deontologi sau teleologi. Dar si marea majoritate a oamenilor, atunci cand iau decizit etice inti-un mod instinctiv sau intuitiy, ar putca si se identifice pe ei insigi a find orientati mai degraba spre deontologie sau spre teleologie— chiar fird sa o stie, sau stiind dor sensul cuvintelor. Dacé am fi rugati sé identificdm principiile etice la care aderim si daca ni s-ar da ceva timp pentnt a ne aduna gandurile, am putea firma c& vietile si deciziile noastre sunt cAléuzite numai de unul dlintre urmitoarele principii, expuse nici tntr-o formulsre mai degrabit sierald —_ba chiar colocviala. (Aceste principii sunt prezentate aici inu-o maniera introductiva; ele vor fi discutate mai detaliat si aplicate situagillor cu implicatii etice in mod repetat, de-a lungul studiului nostru,) Cred in a face bine tuturor si a nu face ri nimanui.”” Aceasta este 0 afirmapie fundamentala i practicl 2 ceea ce societitile occidentale numesc filozofia iudeo-crestind, care subliniaza respectul faya de ceilalti si dragostea frafeasct. Este un concept litudabil gi demn de o aplicare generald, insi, Is 0 analizd mai atenti, se dove- deste a fi mai mult idealist decit practic. Asta nu inseamna c4 trebuie abandonat, ci doar c& trebuie si fi fie recunoscute anumite limitii. Situafiile reale implic’, de obicei, o complexitate care face imposibila aplicarea totala’ a acestei filosofii, O decizie care »face bine” unei perscane poate ,face ru” alteia, in mod inevitabil. Un contract mi poate fi avantajos pentni toate pirtile implicate; dupa cum nici toate articolele de presi mu au cum $8 ajung’ pe prima pagina si nici talentele dumneavoastra exceptionale nu pot fi oferite mai multor angajatori deodata, Este inevitabil sa facem anumite alegeri in viata gi la fel de inevitabil este ca anumite alegeri sf favorizeze o persoana in detrimentul alteia Cred cd binele este bun si raul este rau; voi face intotdeauna cvea ce este bine,” Aceasta reprezintd o afirmare a absolutismalui; mulfi oameni sustin c& cred in loialitatea supremd fapi de indatoriri, de consecvenia deciziilor si de universalism. (Nu conteazii, totusi, e& nu am precizat dacé acest bine” sau iu” au fost definite de vreo autoritate exterioard noud sau de care 0 persoanal) Unii filozofi de exceptie, impreund cu o serie de indivizi constiinciosi, aderd la absolutism, avénd proprile lor liste de actiuni ,,bune” sau rele”. Multi oameni sustin c& absolutismul functioneazd, insd alfii considera cd ectiunile .bune” er trebui clasificate in functie de o sears38 ETICA IN MASS MEDIA 2 prioritifilor. A respecta o promisiune este un Jucrs bun, ins o prioritate superioari din punct de vedere etic ne poate face si ne Incalcdm promisiunea. Este bine s8 nuiucizi, insd pentru a se apira pe sine sau pe cei jubiti, multi nu ar ezita sa ueida. Din nou yom spune ‘8 Viafa este plini de momente in care trebuie si luim decizii $i este inevitabil ca unele dintre aceste alegeri s& ne faci si incdleim o cecizie ,absoluta” anterioara referitoare la bine/rau, nCred in a face ce este mai bine pentru cei mai mulfi oameni”. Aceasta reprezinti o afirmare sumara a principiului utilitarismului (Cateodats numit si consccventionalism; altfel spas, .,fericiree maximd pentni un nimir maxim de oameni”. El pune accental pe utilitate, caracter practic, rezultate finale. Principiul pare acceptabil pentru multi dintre noi, poate pentru c& poate fi considerat aprcape democratic ~ este nevoie doar de insiruirea rezultatelor dezirab: ‘vs, indezirabile, saua celor care sunt ajutai /vs/ evi eare sunt r Utilitarismul este sustinut de céjiva filozofi si de uni indivizi preocupati de problema, care il considera un determinant ideal al cticit ~ intr-adevar, multe decizii valabile au fost luate pe baza bunelor rezultate scontate. {insd utilitarismul poate intra in conflict eu alte principii - lucrua care, adesea, se si intémpla. De exempiu, legendarul Robin Hood fara de la boge{i pentru a da sSracilor. Rezultatul era iudabil, ins justifica el oare incalcarea unui principiu valabil, si anume respectul fafa de proprietatca celuilal”? in ciferite societifi, sclavia umana a fost justificati, afirmindu-se c& serveste binelui suprem (chiar si al selavilor, sus{ineau unii), pentru cel mai mare numir de oameni (majoritatea), insi justifica ea oare incdlcarea respectului fata de demnitatea umand? Utilitrismul, ca gialte principii, are meritele sale si validitatea sa, dar daca ese tmbrajisat ca singura filozofie a eticii, aplicarea lui ar putea deveni eontroversati, Cred in evitarea extremelor si in gasirea citi de mijloc accep- tabile”. Accasta reprezinti 0 afirmatie care sprijin’ elementul compromis, adici acceptarea alternativelor. O persoani care se situeazd pe accasti pozitie ar putea spane c& fiecare regula arc excepfiile sale, ci o persoand cu adevarat aticd ar trebui si evite pozifiile dogmatice sisi fie dispusi s& ia in considerare alternativele. Un filozof care sustine aceasta abordare a eticii a propus si sc evalueze metodologic cai de acceptabild este 0 decizie pentru fiecare dintre cci afectati de ca. Un altul a afirmat ed deciziile ideale se gisesc, de reguli, undeva, intre extreme. Compromisul arc un oarecare merit in anumite situafi, insi malfi vor critica faptul ca el Procesul de luare a deciziei 39 Inseamnd abandonarea celorlalte filezofii valabile care ar trebui s& aiba prioritate Din examinarea afirmatiilor filosofice de mai sus, ar trebui si reiasd clar faptul ca fiecare din ele are anumite merite, care le fac demne de luat in considerafie ~ ins fiecare din ele are si slabieiuni potentiale, dach ar urma si fie aplicate tuturor dilemelor etice. Pe miisurd ce vom continua, vom cerceta in detaliu fiecare dintre aceste filozofii, analizind gindirea filosofilor care sunt identificati cu ele, ins acum, ca exercitiu de aplicare a eticii gi de prezentare a marilor filozofi proocupati de ctied, permitefi-ne si vi,corem si presupunefi ci sunteti angejat(3) intr-o meserie la alegerea dumnes voastra si incercati si vi duceti fa bun sfarsit sarcinile zilnice intr-un mod etic consecvent. S4 mai presupuinem cA, pe masuri ce clutati cea mai bund alegere intr-o situatic ce presupune aspecte etice, vi permiteti si beneficiafi de sfatul unui filozof, apoi al altwia, Si mai presupunem cd, pe rand, cdte unul din filozofi lucreazi in acelagi birou cu dumneavoastrd si vi influenteazé in procesul de luare a deciziei. Analizali umitoarele situafi gi inoercati sii le legati de unul dintre cele patru curente filozofice prezentate mai sus. (Indicatie: Einu sunt prezentati in aceeasi ordine cu principiile de mai sus.) Vedeti dack puleti sd identificati cele patru afirmatiifilozofice si urmatorii sase filozofi din perspectiva inelinatici lor preferentiale spre deontologie sau teleologie. Dac’ afi lucra fn acelasi birou cu John Stuart Mill —acesta v-ar oferi_un principi care si va indrume, cunoscut sub numele de prineipiul utlitarismului: deciziile etice ar trebui s& aiba in vedere cea mai mare cantitate de fericire sau cel mai mare beneficiu adus unui numar cét mai mare de oameni, ciutind, in acelasi timp, si diuneze unui numar ¢&t mai mic de oameni. Mill (ca si alfi utlitaristi) ar sugera ca, atunci cAnd se pun in balana beneficiul unei persoane (sau al mai multor persoane) si prejudiciile provocate uneia sau mai multor persoane, comunicatorii ar trebui si recunoascl faptul eX anele beneficii sunt mai bune decd altele, iar unele prejudicii mai dureroase decit altele, ‘Comunicatorii profesionisti care lucreaza dupa prineipial tilitarist al lui Mill gi-ar putea testa deciziile prin: 1) elaborarea unei liste complete a actiunilor posibile; 2) identificarea persoanelor care vor fi cel mai probabil afectate poritiv sau negativ de fiecare actiune; 3) stabilirea celor mai probabile consecinfe pentru fiecare optiune, acordéndu-se atenfie speciald numArului de persoane care vor beneficia de aces decizie sau vor avea de suferit din canza ei si 5)4 ETICA IN MASS MEDIA. alegerca acclei conscein{e care, dupi adiugarea in ecuatic a bene- ficiului adus sau a prejudiciilor provocate, asiguri cel mai mare beneficiu unui numir edt mai mare de persoane sau provoacd suferinge unui numar cat mei mic de oamen Dacé afi lucra in acelayi birow cu Immanuel Kant — comuni- catorii etici din perspectiva kantianit ar asculta de indatorisile lor profesionale, in conformitate cu anumite reguli care se bazeaz’ pe dou’ principii conducdtoare cunoscute sub numele de ,,imperative categorice’: 1) Nu face niciodata o regula pe care sa mu Tit gata sa 0 universalizezi. Nu poti si spui: ,,Actionez in acest fel, dar mi consider o exceptie de la regula dpi care trebuie si actioneze toi coilalti”. 2) Umanitatea treduie respectati in fiecare individ. Tofi oamenii trebuie tratafi ca un scop in sine, si nu ca simple mijloace de indeplinire a unor scopuri. Kant le-ar spune angajatilor sai: 1) 8X decid ce vor si faci; 2) si stabileasca ce regula” profesionala vor aplica daci vor continua si actioneze conform acelei decizii; 3) si incerce si universalizeze acea regula, fcind-o aplicabila tuturor oamenilor; 4) s8 se inirebe daca acca regula — gi, prin aceasta, actiunea propusti- respect demnitatea i binele tururor oamenilor implicati si 5) daca pot raspunde cu ,da” Ia intrebarile 3 si 4 de mai sus, sf actioneze in conformitate cu regula — dac nu, regula sau acfiunea respective trebuie modificate dupa cum este necesar. Daci afi luera in acelasi birow cu Aristotel — el v-ar sfitui si actionati ca niste ,comunicatori plini de virtute” sau ca ,oameni buni care comunici bine”. E] ne-ar propune si ciutim o ,cale de aur’, 0 postura de compromis bazatd pe asertiunea sa cd virtutea morala se ‘Bisojto, in mod obignuit, undeva la mijlocul distanjei dintre optiunile ‘extreme — de genul deficienti/vs./exces. Intr-o situatie neplicuta, 0 persoana care da inapoi de la luarea unei decizii si decide sa mu fa nimie (de remarcat ci a nu face nimic este, in fond, tot 0 decizie) a ales calea deficieafei. La cealalti extrema, a face ceva nesibuit ar putea duce la un rezultat si mai neplicut, constituindu-se, astfel, in alegeres excesului. Pe terenul nult mai acceptabil al cai de mijloc se poate afla o alegere care si fie 0 solutie mult mai satisfacatoare, fara arisca niste consecinge indezirabile. Daci ati lucra in acelasi birou cu John Rawls - el ar insista 68 va trageti un .val al ignorantei” peste ochi, sii va lisati la o parte identitatea proprie gi si analizati punctele de vedere gi interesele celor ccare sunt implicatl, Pentru a va testa decizia: 1) elaboraft o list a tuturor celor afectafi de decizie (inclusiv audicnta, sursele, client colegii, superiorii, actionarii etc.); 2) plasafi-va in spatele unui , vil Procesul de uare a decicie a 41 ignorantei”, renuntati a identitatea proprie si luati in calcul \dentitatile celor afectati de decizie si 3) imaginati-va o discuie intre diversi jucdtori, in care nici unul mu stie care vor fi identititile fiecaruia atunci cand valurile ignoran(ei vor fi indepartate. Decizia ‘optima este cea asupra edireia toate porsoanele implicate ar putea si sjunga la un acord. Un mod ceva mai colocvial de enunfare a acestui principiu este intruchipat in expresia ,a se pune in locul cuiva” Daca afi lucra in acelasi birou cu un teolog iudeo-crestin — cesta ar sustine ca, la fel ca toti oamenii, comunicatorii trebuie sa adere la un comandament moral sau Ja o virtute morali: si iubease’ si Si respecte umanitatea. Celelalte obligatii deriv din aceasti obligatie centrali ~ dragostea frifeasc’ numitd agape —o rij lipsitd de egoism, orientata spre ceilaltt si 0 iubire pentru ceilali, distinct de priotonie, caritate, bundivoinjl sau alte nofiuni mai atenuate. A iubi in sensul agape inseamnit a accepia ci fiecare persoand merit si fie jubita: cel slab la fel ca cel puternic, minoritatea la fel ca majoritatea, inamicul ideologic la fel ca prietenul cu aceeasi ideologie, cel privat de crepturile sale civile la fel ca cel care si-a capiitat drepturile civile Norma iudeo-crestin& spune s4 dai si 84 ierfi cu o spontaneitate alculata, sé te dedici binelui aproapelui tau Daci afi lucra in acelasi birou cu Sir David Ross — el ar insista si luafi decizii etice pe baza unui set de indatoriri prima facie, Acestea sunt indatoririle care trebuie urmarite conscevent, daci nu intervin alte considerente. Ideea este c& toate persoanele in mod intuitiv au aceste datorii morale evidente, insi anumite datorii morale sunt mai importante decat altele. Cele prezentate de Ross sunt: 1. lipsa intentiei riuveitoare (nu face riu cuiva in mod intentionat); 2. fidelitatea ({ine-fi toate promisiunile implicite si explicite), 3. reparatia (revanseazzi-te pentru actele eronate anterioare);, 4, dreptatea (gindeste-te la meritele sau nevoile cuiva); 5. auto-perfeojionarea (Imbundtafeste-fi propria virture si inteti- genta; 6. recunostinta (fi bun cu cei care au fost buni cu tine) gi 7. caracterul benefic (striduieste-te si faci ca lumea si devin un oe mai bun). Daca ne-am conffunta eu o dilema etied, Ross ne-ar sfatui 1) 98 adundm faptele si motivele relevante pentru a ajunge la deciziile altemative de actiune; 2) si ne intrebaim care ar fi consideratiunile care ar cAntiri cel mai mult in sensul prina facie; 3) si injelegem ci dacd vor incilca o indatorire prima facie aiunci cand urmam cursul uunei actiuni pe care ne-am propus-o trebuie si justificdm aceasti incdlcare apelind la alte indatoriri prima facie, mai importante.42 ETICA IN MASS MEDIA Ross ne va avertiza ed persoanele cu constiinfi etic trebuie sa ail fn permanenti in minte faptul cd, cu cit datoria morala incdlcat cdntireste mai greu, cu atit mai multe indatoriri respectate trebuie s existe in celilalt taler al balantei. El mai sugereaza ca daca avem de gind sa inciilcim o lege sau un obicei, trebuie si chibzuim daca suntem dispusi si universalizim aceasti inedlcare. Cu alte cuvint incalcali numai legile proaste sau obiceiurile rele. Studentii de Ja cursurile de eticd ar trebui si se familiarizeze ficcare dintre acesti sase filosofi gi cu orientirile lor referitoare etic’, pentru ci ele intruchipeaz abordiri importante, insii intrucit diferite, ale procesului de Iuare a deciziei. Fiecare dintre aceste filosofii este valabili, chiar daca, prin comparafie, ele ar putea duc la decizii diferite, datorita accentului pus pe unele principii diferite (dar nu mai putin valide). Atunci cnd studiem gi prcticam deciziilor pe baze etice, fiecare dinire acesti factori determinanti trebuie luat in considerare separat sau in diverse combinatii. Zece intrebari implicate fn Iuarea deciziel. Existi diferite organizatii profesionale care incearci si ofere indrumare in cea ce priveste luarea deciziilor — unele prin intermediul codurilor etice, altele prin publicatiile inteme. Socieiatea Jurnalistilor Profesionisti_ (Society of Professional Journalists), de exemplu, ne oferi o lists cu. 10 intrebari de verificare, afirmind of, pentru a lua decizii corecte din punct de vedere etic, un jurnalist trebuie si stie si .formuleze coreet Intrebarile”. ‘Desi cele zece intrebari inifiale erau destinate jurnalistilor din presa scrisa, ele ar putea fila fel de adecvate, in calitale de lista de control, si pentru comunicatori din audiovizual —dar $i peniru cei din celajile publice, publicitate sau orice alt tip de cormunicare. laté care sunt intrebatile: 1. Ce stiu? Ce trebuie sa stiu? 2. Care este scopul meu ca jurnalist (a se citi: scopul meu in ceea ce priveste comunicarea)? 3. Care sunt preocupirile mele legate de etici? 4, Care sunt politicile organizationale $1 indrumirile profesionale pe care trebuie si le iau in considerare? 5. Cum pot sii includ pe ceilalt, cu diferitele lor perspective si idei, in procesul meu de luare a deciziei? 6. Care sunt parjile implicate ~ cei afectafi de decizia mea? Care sunt motivajiile lor? Care dintre acestea sunt legitime? 7. Ce-ar fi daci rolurile s-ar inverse? Cum m-ag simti eu dacé ag fi in situatia celorlalti implicati? Procesul de are a deciziei 43 8. Care sunt consecinfele posibile ale acjiunilor mele? (Pe termen scurt si pe termen lung.) 9. Care sunt alternativele mele, pentru a maximiza responsabi- litatea mea in ce priveste comunicarea adevarului gi pentru a minimiza prejudiciile? 10, Pot eu oare, in mod clar si pe deplin, sA-mi justific gandirea $i deciziile? (Fata de colegi, fata de celelalte persoane implicate, fat de public.) Este clar ed fiecare dintre aceste intrebiiri poate fi legatit direct de materialele prezentate mai sus. Ca un exercitiu de injelegere, si comparim fiecare dintre aceste zece intrebari cu fiecare dintre cele patru ,convingeri” filosofice prezentate anterior in acest capitol si cu ficcare dintre filozofii si filozofiile de mai sus. Studiu de caz: Fotojurnalismul si tragediile Copiii dint-un cartier se jucau intr-un pare rezidential, unde exista un mic lac pe dameniul public. Potijia yi serviciul de ambutangi au wrimit un apel cum c& un biiefel a dispiirut gi c& se crede cA ar fi cAzut in lac. Un fotoreporter de Ja un ziar a ajuns la fata locului inainte ca trupul copilului s& fie gist si scos la mal. Cand mama copilului s-a prabusit peste trap sit de via al copia, cx fata contrsionatt intr-un strigit de durere, fotograful a prins aceast scen’ intr-o fotografie, cu lacul si salvatorii in fundal La sediul ziarului s-au developat imaginile; s-a pus problema dac& fotografia trebuie publicata langa articolul despre respectivul caz de inec. Unii dintre redaciori argumentau ci nu webuie publicat’, din respect pentra mama indureratd. (Pentru ci era vorba de domeniul public, nu exista interdictia legalé de utilizare a imaginii.) Alti afirmau cf, de vreme ce era vorba despre un lac aflat pe domeniul Public, publicarea fotografie i va face pe puirini sa fie mai atenti la copii lor. Pentru acestia, publicarea putea reprezenta un mijloc de evitare a unor cazuri similare ulterioare. Alezeti mai intdi prima pozitie, apoi pe cealalté si justificeti-va decizia de a publica sau de a nu publica fotografia, bazindu-va pe diferifi filozofi prezeniafi in acest capitol.Capitotul 3 wAplicarea” eticii intr-un spital public dintr-un oras mic— singurul spital din oras - un angajat a fost mugcat de un pfianjen. Desi mugcdtura nu a fost grav, iar angajatul a suferit doar de un disconfort minor, pentru personalul medical era clar cf, cacd ar fi fost mugcat un pacient, pericolul pentru sinitatea acestuia ar fi fost ceva mai serios. intr-a- devir, in cazul unui pacient in situatie grav, 0 astfel de muscaturd poate duce la inriutitirea stiri sale, sau chiar la grabirea mortii, Doar ‘© partea personalului spitalului stia de aceasti problem, insi printre angajali exista parerea ci acolo unde a apairul un exemplar, sproape sigur este vorba de un cuib de pitienjeni, Acest lueru a pus administratorilor spitalului o problemé procedural majors. Pentru ai proteja atét pe pacienti, ct si pe angejati, trebuiau chemati cei de la serviciul de dezinsectizare pentru a curita clidirea de insecte. Dat ac’ ar fi facut situatia cunoscuta pacientilor si familillor lor ar fi Pputut provoca temeri, neineredere sau chiar panici. Intrucét in oray mu mai era nici un alt spital, nu exista posibilitatea de transfer all pacientilor in apropriere. intr-o gedinfd cu usile inchise, conducerea a fuat decizia de a se evacua cate un etaj, pe rand, sub pretextul unei ,curétenii si salu- briziri minujioase”, ins cu scopul real de curija spitalul de toate eventuslele insectele. in acest mod, s-a crezut cA intregul spital va fi scat de eventualii paianjeni in citeva zile, timp in care angajatii au fost instruiti si fie foarte atenti pentru a depista orice inseete, Debbie ‘Moreland, responsabila cu relatii publice a spitalului, a fost instruiti Si nu dea nici o declarajie publica despre operajiunea de curajenie de ~Tutind”, insii daci ve fi obligati si vorbeasei despre asta, si prezinte aceastd variant si si faedi tot posibilul s-o menting, ns un secret este greu de tinut, Pe masura ce angajatii spitalului

S-ar putea să vă placă și

• Perceptie Si Design de Presa

  

  Document37 pagini

  Perceptie Si Design de Presa

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• Elemente Care Construiesc Sensul

  

  Document3 pagini

  Elemente Care Construiesc Sensul

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• Comunicare Vizuala 2013-2014

  

  Document111 pagini

  Comunicare Vizuala 2013-2014

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Fotoreportajul

  

  Document8 pagini

  Fotoreportajul

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• Dosarul În Care Fostul Episcop de Huşi Este Cercetat Pentru Act Sexual Cu Minori, Redeschis

  

  Document6 pagini

  Dosarul În Care Fostul Episcop de Huşi Este Cercetat Pentru Act Sexual Cu Minori, Redeschis

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• Fapte Si Opinii - Scenariu - Infuzare - Limba Si Literatura Romana

  

  Document8 pagini

  Fapte Si Opinii - Scenariu - Infuzare - Limba Si Literatura Romana

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• PRIVILEGII SAVANTE Cap 7 8

  

  Document65 pagini

  PRIVILEGII SAVANTE Cap 7 8

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări
• Datele Vizuale in Cercetarea Sociala: December 2016

  

  Document162 pagini

  Datele Vizuale in Cercetarea Sociala: December 2016

  Ni Coleta Ni Coleta

  Încă nu există evaluări