Viața și opera savantului ŞTEFAN PROCOPIU

1. Întrebare: Când si unde s-a născut Ştefan Procopiu?

Răspuns: Ştefan Procopiu s-a născut la 19 ianuarie 1890, la Tutova.
2. Întrebare: Ce trăsături de caracter a moştenit Ştefan Procopiu de la părinţii săi?
Răspuns: De la părinţii săi, Catinca şi Emanoil Procopiu, a moştenit cinstea, omenia si dârzenia
în munca, precum si trezitul de dimineaţa.
3. Întrebare: Cum si unde îşi petrecea vacantele mari Ştefan Procopiu?
Răspuns: Vacantele mari si le petrecea la Bălăbăneşti, la bunici şi, pe lângă treburile
încredinţate zi de zi de aceştia, el găsea în clipele de răgaz puterea şi energia de care avea nevoie în
cărţile aduse cu el.
4. Întrebare: Unde îşi urmează Ştefan Procopiu cursurile liceale?
Răspuns: Liceul îl urmează la Roşca Codreanu la Bârlad, unde reuşeşte primul la specialitatea
fizica - chimie.
5. Întrebare: Cu ce medie îşi ia Ştefan Procopiu bacalaureatul?
Răspuns: Ştefan Procopiu îşi ia bacalaureatul cu media 9,20 ocupând primul loc în clasificare.
6. Întrebare: Ce universitate urmează Ştefan Procopiu?
Răspuns: Ştefan Procopiu urmează la început Universitatea de Ştiinţe Naturale, apoi renunţa,
înscriindu-se la Facultatea de Ştiinţe Fizico - Chimice din Iaşi.
7. Întrebare: Cum reuşeşte Ştefan Procopiu sa se întreţină în perioada studiilor universitare?
Răspuns: Savantul de mai târziu se angajează ca pedagog la Liceul Internat si datorita
renumitului profesor Petru Poni, care era preşedintele comisiei la Facultatea de Ştiinţe Fizico-
Chimice, obţine o bursa de stat, renunţând la postul de pedagog, dedicându-se studiului.
8. Întrebare: Ce face Ştefan Procopiu după absolvirea facultăţii?
Răspuns: în anul 1913 se angajează ca asistent suplinitor la Laboratorul de Aplicaţii ale Căldurii
si Electricităţii din Institutul de Electrotehnica al Universitarii Bucureşti.
9. Întrebare: Ce activitate are Ştefan Procopiu în perioada războiului?
Răspuns: Intre anii 1913 - 1919, pe lângă activitatea profesionala publica o serie de 10 lucrări.
10. Întrebare: Unde pleacă Ştefan Procopiu pentru desăvârşirea profesionala?
Răspuns: Pleacă în anul 1919, cu o bursa de studii a Academiei Romane, la Paris la vasta de 30
de ani.
11. Întrebare: Cu ce mare fizician colaborează pentru prima data Ştefan Procopiu la Paris?
Răspuns: Ajuns la Paris colaborează cu marele fizician Gabriel Lippmann, angajându-se în
laboratorul acestuia la Sorbona, neavând însă norocul sa fie colaboratori multa vreme deoarece
Lippmann moare în anul 1921.
12. Întrebare: Cu cine lucrează în continuare Ştefan Procopiu la Paris?
Răspuns: în continuare colaborează cu noul conducător ştiinţific, profesorul Aymé Cotton, un
om de ştiinţă în plina putere creatoare.
13. Întrebare: Cum îşi organizează Ştefan Procopiu viaţa la Sorbona?
Răspuns: Procopiu, prin impunerea unui sever regim de munca pentru a profita cât mai mult de
contactul cu marii fizicieni teoreticieni şi experimentatori de care era înconjurat îşi continuă cu
asiduitate lucrările de laborator, cu care pregătea teza de doctorat, învăţând să trăiască cu mijloace
modeste, neavând timp şi nici bani pentru a se "integra" în viaţa pariziană.
14. Întrebare: Ce alte viitoare personalităţi din România, care erau acolo pentru o pregătire
superioara, cunoaşte Ştefan Procopiu la Paris?
Răspuns: Alte personalităţi ale vremii erau: Paul Bujor, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu,
etc.
15. Întrebare: La conferinţa cărui mare fizician participa în anul 1921, la Paris Ştefan Procopiu?
Răspuns: Împreuna cu alţi colegi, Ştefan Procopiu participa în marele amfiteatru al Sorbonei la
conferinţa lui Albert Einstein, care era înconjurat de o asistenţă glorioasa de câteva sute de
matematicieni şi fizicieni veniţi din toată lumea.

1
 16. Întrebare: Care sunt fizicienii romani menţionaţi de Einstein în discursul său, a căror lucrări
au contribuit la fundamentarea teoriilor sale revoluţionare în fizică?
Răspuns: Albert Einstein a mărturisit în fata auditoriului, umplând de mândrie pe romanii
prezenţi acolo, ca datora mult lucrărilor a doi romani: Spiru Haret, care în 1878 îşi susţinuse teza de
doctorat în matematici la Sorbona şi lui Dimitrie Pompei care, de asemeni, îşi susţinuse teza de
doctorat în matematici la Sorbona.
17. Întrebare: Ce cuprindea teza de doctorat a lui Ştefan Procopiu şi în ce an a susţinut-o?
Răspuns: Teza de doctorat cuprindea doua teme: tema tezei propriu-zise intitulată "Asupra
birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiilor" şi a doua temă se referea la "Spectrele arcului
între metale", susţinută cu succes în anul 1924.
18. Întrebare: Ce consacrare ştiinţifica primeşte Ştefan Procopiu după susţinerea tezei de
doctorat? Răspuns: După susţinerea tezei de doctorat obţine titlul de doctor în ştiinţele fizice ale
Universităţii din Paris.
19. Întrebare: Unde profesează, întors în tară? Răspuns: Ştefan Procopiu şi-a reluat postul de
şef de lucrări la Institutul Electrotehnic din Bucureşti.
20. Întrebare: De ce s-a transferat Ştefan Procopiu la Iaşi? Răspuns: Forţat să se înscrie în
partidul liberal care era atunci la putere şi nedorind acest lucru, Ştefan Procopiu renunţa la catedră şi
se transferă la Iaşi, unde rămâne pentru tot restul vieţii.
21. Întrebare: Ce activitate desfăşoară Ştefan Procopiu la Iaşi? Răspuns: La Iaşi, Ştefan
Procopiu îşi desfăşoară întreaga activitate de om de ştiinţa, om de cultura; aici îşi împlineşte cariera
de profesor, îşi publica meditaţiile filozofice şi contribuie la desfăşurarea activităţilor instituţiilor de
cultură, a Teatrului Naţional îndeosebi.
22. Întrebare: Ce fel de om era Ştefan Procopiu?
Răspuns: Ca om Ştefan Procopiu era un moldovean ursuz şi aspru - unul dintre aceia hapsâni
la munca şi zgârciţi la vorba; n-a lăudat şi n-a fost mulţumit pe fată de nimeni, dar în spatele acestei
măşti severe se ascundea un suflet drept şi de o rară nobleţe; avea un simt polemic ascuţit, iar pe
Ştefan Procopiu nu-l interesau vorbele omului ci faptele lui; important la el era acea nesecată putere
de munca, energia lui fantastica, inventivitatea şi vitalitatea lui care nu l-au părăsit nici la 80 de ani.
23. Întrebare: Cum îşi petrecea savantul Ştefan Procopiu timpul liber?
Răspuns: în afara laboratorului, îşi dedică timpul liber literaturii, istoriei si muzicii.
24. Întrebare: Pentru contribuţia sa la dezvoltarea fizicii ce recunoaşteri oficiale a primit Ştefan
Procopiu?
Răspuns: Ştefan Procopiu a fost membru titular al Academiei Romane, a fost decorat datorita
meritelor sale deosebite de nenumărate ori, a fost om de ştiinţa emerit, Laureat al Premiului de Stat,
Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi şi în doua rânduri a fost cooptat în comisia
pentru recomandări la Pemiul Nobel.
25. Întrebare: Care au fost operele principale ale lui Ştefan Procopiu?
Răspuns: Autor a peste 150 de lucrări originale, operele sale principale au fost: "Electricitate -
magnetism" (vol. I 1929, vol. II 1939) şi "Termodinamica" 1948; de asemeni, el a mai obţinut
rezultate remarcabile în "Efectul Procopiu", "Fenomenul Procopiu", "Magnetonul Bohr - Procopiu",
precum şi magistralele sale lucrări în domeniul "Câmpului magnetic terestru".
26. Întrebare: La ce vârsta şi-a încheiat Ştefan Procopiu activitatea, plecând pe drumul fără
întoarcere?
Răspuns: Ştefan Procopiu şi-a păstrat regimul de viaţă, programul de lucru, muncind în acelaşi
ritm continuu fără nici o reţinere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuşi sfârşitul a venit la venerabila
vârsta de 82 de ani, când ilustrul şi-a găsit binemeritata odihnă.

Bibliografie: Cezar Buda - Viata si opera savantului Ştefan Procopiu