INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN PRAHOVA OLIMPIADA NATIONALA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, clasele IX-XIL Etapa judefeani, 19 martie 2022 Clasa aX a Varianta 1 Subiect elaborat in cadrul Grupului de lucru al ISJ Prahova “Toate subiectele sunt obligato Escul sau rspunsurile nu vor fi precedate de tty yi sau motto, Timp de ueru: 3 ore. ‘otal: 100 de puncte. iteste cu atentie textele de mai jos: PQecee »Lacurile erau tot ce iubeam eu mai mult in Calcutta; (...) Langa un asemenea buchet de pomi ne-am oprit noi atunci, Ne ascundeau fara grija din toate parfile, Maitreyi mi-a scos inelul din deget gi I-a inchis in pumnii ei mici. - Acum ne logodim, Allan, imi spuse ea, privind inainte spre apa. ‘nceputul acesta solemn ma iriti putin. Nu puteam scdpa de luciditate. (Si o iubeam, Dumnezeule, cat 0 iubeam!) Mi se prea ci va fi o sceni din romane, din baladele acelui ev mediu indian, cu dragoste legendari si dementa, Purtam cu mine spaima si superstitiile unei intregi literaturi, pe care, daci nu o citisem, o vazusem evoluand Ling’ mine, in adolescenta si in cei dintai ani ai tinerefii, MA stingherea, ca pe orice civilizat (eu, care credeam si m& pot dispensa de civilizajie, 0 pot deztadacina din mine), fiece gest solemn, fiece cuvant responsabil, fiecare Pigiduintg. Maitreyi continua totusi cu o simplitate care incepu si m& cucereasc’. Vorbea apei, vorbea cerului cu stele, padurii, pamantului. isi sprijini bine in iarb& pumnii purtand inelul - Ma leg pe tine, pamantule, c& eu voi fi a lui Allan, si a nimeni altuia, Voi creste din el ca iarba din tine.$i cum astepfi tu ploaia, aga fi voi agtepta eu venirea, si cum ifi sunt fie razele, aga va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta c& unirea noastra va rodi, cici mi-e drag cu voia mea, gi tot raul, daca va fi, si mu cada asupra lui, ci asupra-mi, c&ci eu |-am ales. Tu ma auzi, mama pimant, tu nu ma minti, maica mea. Daca ma simti aproape, cum te simt eu acum, si cu mana, si cu inelul, intireste-ma sil iubesc totdeauna, bucurie necunoscuta lui s4-i aduc, viata de rod si de joc si ii dau. Sa fie viata noastr ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. S& fie imbrifigarea noastr ca cea dintai zi a monsoon-ului, Ploaia sa fie sfrutul nostru, $i cum tu niciodati nu obosesti, maica mea, tot astfel si nu oboseasca inima mea in dragostea pentru Allan, pe care cerul I-a niscut departe, si tu, maica, mi L-ai adus aproape. © ascultam tot mai fascinat, pind ce nu bengalezi de prune, am mai putut infelege cuvintele, Vorbea o implificat’, aproape cifrata. pe colo cate un cuvant, dar imi scpa talcul acestei incantajii. Cand a tcut, parc’ imi era teama si o ating, intr-atat se pirea de fermecati, de inaccesibila, A vorbit tot ea intai. (Ramasesem cu o mana pe genunchi su cealalt& palma apiisat& pe Amant, parc’ ma legasem si eu, printr-o magie a gestului.) «Acum nu ne mai desparte nimeni, Allan, Acum sunt a ta, cu desdvarsire a ta...» O mangaiai, cAutand cuvinte pe care nu i le mai spusesem pana atunci, dar nu gasii nimic inedit, nimic care s& corespunda cat de cat febrei mele interioare si trasfigurarii ei. (De mult incetase de a mai fi Maitreyi din masina; avea o fixafie ciudata a fefei, care m-a urmarit mult& vreme dupa aceea.)” (Mircea Eliade, Maitreyi) Auzeam sunetele, ghiceam pe_ ___B. Nunta finu trei zile, dupa obicei... Sambata porni tot alaiul, in cArufe, la notar, in Jidovita. in frunte calarefii pocneau mereu din pistoale, pe cand in cArufa intai lautarii isi frangeau degetele cAntind gi totusi nu se auzea decat grohditul gordunei. Apoi venea o caruta cu mirii si cu drustele, apoi o brisc& cu nasii avind pe obraji gravitatea cerutd de imprejurdri, apoi alta cdruja cu paringii mirilor si cdteva fee mai spalate, in mijlocul cArora Zenobia era cea mai zgomotoasa, apoi altele incircate cu flaca si fete ce chiuiau si se zbenguiau. (...) Dupa ce ii insemnd in registru si le citi pe ungureste cele cuvenite, notarul aruncd ochii spre pantecele miresei, zimbi si zise neoficial - Vaid cd v-ati grabit... Nu face nimic, s& fie cu noroc! (..) Ospaful era la socrul cel mic. Cateva vedre de rachiu induleit rAscolira curand veseli oaspetilor. Urarile si chiuiturile se incrucisau si se ciocneau in aerul ingrogat de mirosuri grele. (..) Starostele nungii, Macedon Cercetasu, vorbea numai in versuri, cum sade bine unui staroste istef, amestecdnd ins in toate nepretuitele sale comenzi militaresti.. In casa, in tinda, in ograda jucétorii asudau, Ifutarii isi alungau oboseala cu rachiu... Bucatareasa mare, mama Floricai, suflecata pana-n genunchi si cu un linguroi uriag in mana, umbla printre mesele incircate, laudandu-si mancatile si chiuind la intrecere cu Zenobia, care, de mandri c& era soacr§ mare, se imbitase tun i la ospat impreuna cu Ghighi, si vorbird mult despre Laura cu fruntasii ce: inconjurau, ciocnind totusi in sAnatatea mirilor gi spundind tuturor c& tinerii sunt foarte potriviti si o sa traiasca bine. urma sA joace pe bani mireasa. Fiindcd Ana, cu sarcina ei, s-ar fi ostenit prea tare, ii finu locul drusca intai, adica Florica. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si apoi arunca un zlot de argint in strachina inflorité. Herdelea scoase o hartie de doudzeci de coroane, dar puse pe Titu sa joace. Pe urm venira toi oaspetii, pe rand, daruind fiecare dupa cum il lasa inima gi punga. in vremea asta Ana statea pe laviti, ruginat& ci n-a putut juca ea, geloas’ putin cA Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalfi si totusi mulfumita, plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare c& se simfea risplatita pentru toate suferintele. Cand se ispravi jocul miresei, Briceag incepu o someseand piperati, in care se amestecari bitranii cu tinerii. Ion jucd iar cu Florica gi in valmasagul asurzitor se pomenira curnd aproape de usi, unde era mai intuneric. Nu deschise gura niciunul din ei; fata chiar nici nu indréznea si-l priveasca in ochi; el insa fierbea si-si inclestase degetele in golurile ei pline, uitand de tot pe Ana, inchipuindu-si cA Florica e mireasa lui... Deodata apoi ti opti rgusit, cu ochii inflacarati: - Numai tu mi-esti draga in lume, Floricd, auzi tu?... Auzi? © stranse navalnic 1a piept, scragnind din dinfi, incdt fata se spaimant& si se uith ruginata imprejur. (..) Ziua a treia ospatul se mut la socrii mari, unde mireasa se duse acuma cu lada de zestre, urmati de atdta amar de vite si galife c& de-abia incapeau in ograda Glanetasului Vasile Baciu era vesel ca si c’nd ar fi scapat de o grija mare, Se uita batjocoritor la lon, care se umfla in pene simfindu-se biruitor, si-si zicea mereu mai mulfumit: ,,Stai, melenasule, stai, si vezi tu cine-i Vasile Baciu!” (Liviu Rebreanu, Jon)Subiectul 1 30 de puncte 1. Prezint& implicafiile pespectivei narative in relatia dintre naratori si lumile pe care le genereaz in cele dou fragmente. 6 puncte 2. Mustreazi, cu céte un exemplu din fiecare text, 0 functie a limbajului 6 puncte 3. Comenteaz modul in care motivul nung este valorificat in cele doud fragmente. 6 puncte 4, Ilustreaza valoarea expresiva a verbelor la modul indicativ, timpul perfect simplu, din cele doua fragmente. 6 puncte 5. Sustine-fi opinia despre semnificatia urmatoarei secvente din textul Maitreyi de Mircea Eliade: ,,O ‘méngéiai, edutéind cuvinte pe care nu i le mai spusesem panes atunci, dar nu gasii nimic inedit, nimic care si corespunda cat de cat febrei mele interioare gi transfigurarii ei.” 6 puncte Not’. Raspunsurile vor fi formulate in enunturi. Niciun rspuns nu va depisi 100 de cuvinte. Subiectul al I-lea 35 de puncte Redacteazi o pagina de jurmal, de minimum 150 de cuvinte, in care si prezinfi impresiile generate de participarea la unul dintre cele doug evenimente prezentate in textele A si B. Vei include 0 secventa descriptiva si o secventa narativa, iar data consemnarii in jurnal este 19 martie 2022. Nota: Pentru confinut, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte (utilizarea limbii literare — 1 punct; logica inlénfuirii ideilor — 1 punet; ortografia — 1 punct; punctuafia — 1 punct, respectarea precizarii privind numarul de cuvinte — 1 punct). Subiectul al Ill-lea 35 de puncte Pornind de la cele dou fragmente citate si valorificind experiengele tale culturale (literatura, istorie, arte plastice, muzica, cinematografie etc.), scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre raportul dintre individ si colectivitate/ societate. Nota: in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza constind in formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tem’, argumentatia (cu trei argumente/rationamente logice/exemple concrete etc.) gi coneluzia/sinteza. Pentru confinutul eseului, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte (utilizarea limbii literare — 1 punet; logica inlinjuirii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; punctuafia — 1 punet;— I punct.