PAN-EUROPA DEDICATA TINERETULUI EUROPEITAS | Bgimieek CONTRI hue si TAZA eh a, LOHR | — PAN-EUROPA de RICHARD N. COUDENHOVE - KALERGI cu o postfati de VITTORIO PONS Prefatd de SMARANDA ENACHE ‘Traducere si note de MIRCEA SUHAREANU EDITURA PRO EUROPA 1997co L L L oo Editie originala: Pan-Buropa © Pan-Europa Verlag, Wien, 1923 Editie noua: 1982 Aceasta traducere din limba germand a cArfii Pan-Europa ‘este publicata eu acordul Pan-Europa Verlag © Editia In limba romana: Editura PRO Bl JROPA, TirgueMures, 1997 Aparuia cu spryinul Fundagilor HEINRICH BOLL ~ Germania si BILANCE - Olanda ISBN 973-97231-3-6 PREFATA Ax fipotrvit,credem, si prevenim de la bun inceput pe cititoral roman care ‘Vadeschide acest cane cd are de-a face cu Jecturi fundamental, indispensabild ‘penuru inclegerea modului cum a lua nagtere ideea de unificare european ‘Pan-Europa, publicatd la Viena In 1923, este, eronologic vorbind, cel cm co Principat de Weimar, ambele putind fi strabstate de-a curmezigul in acelasi interval de timp. Datoritd navigatiei aeriene, Parisul si Berlinul au ajuns orase vecine, precum in Antichitate Atena si Teba, sau in epoca Renasterii Bologna si Ferrara. in expansiunea sa planetara, Imperiul Britanic are abia marimea relativa a celui roman, iar ‘Oceanul Indian cea a Mediteranei din Antichitate. Prin aceast{ comprimare constant a distanjelor subiective, Birile devin foarte mici si popoarele se apropie foarte niult uncle de altele. Daci tehnica politic’ nu se adapteaX dezvoltarii tehnicii comunica| tensiunea rezultata din aceasta neconcordanti va duce la infricogétoare catastrofe. Apropierii in timp a popoarelor invecinate trebuie s3-i corespundi o apropiere politica, pentru a putea fi depasite inerentele cioeniri de interese. Este caracteristic faptul c, din punct de vedere tehnic, cea mai dezvoltaté parte a lumii — America — a fost, si in acest domeniu, prima care a adoptat noi forme de organizare statali: aceea a sistemului confederatiilor statale pagnice, ce a culminat cu constituirea Uniunii Pan-Americane si cu ideea Societitii Natiunilor. Statul in sine, aga cum s-a dezvoltat de-a Iungul istoriei, a devenit prea mic pentru a putea duce in viitor o existent independenta; el trebuie si se Intregeasca si sit se implineasca in unire cu alte state Purerile mondiale conducatoare sint astizi federatii: Rusia, Anglia, America. Uniunea Pan-Americana, incurs de formare, se deo- sebeste substantial de federatiile anterioare prin aceea ci nu este {indreptata contra altui sistem de state, ci doar impotriva rizboiului si pentru progresul cultural comun, Europa va trebui sf urmeze aceastd pilda. ‘Tetnica sa moderna in domeniul comunicatilor va trebui si fie intregiti de o conceptic 0 moderna in privinja organizarii statale, altminteri planeaza pericolul orb al alunecarii intr-un rizboi gi al sufocarii sub 0 mare de bombe. 3. PUTERI MONDIALE IN LOCUL MARILOR PUTERI ‘Vechiul sistem al marilor puteri va trebui sa fact Joc unui now sistem al puterilor mondiale. intre state si omenire s-a intercalat un al treilea element: grupul de state Incerearea lui Wilson de a edifica o lig ecumenicd a natiunilor aesuat: in locul ei au aparut in schimb, sau sint in curs de formare, mai multe federatii de natiuni. Imperiul Rus a devenit o federatie de popoare, care-i ccuprinde pe rusi, bielorusi, ucraineni, semintiile turcice orientale, georgieni si cerchezi, titari gi armeni. Imperiul Britanic este o uniune de popoare, care-i in- ‘clude pe anglo-saxoni si irlandezi, franco-canadieni si buri, arabi si indieni, egipteni si malaiezi. Pan-America se dezvolta cao uniune de popoare compus din anglo-americani, spanioli, portughezi, indieni, negri gi metigi. Pind laurma si Republica Chineza esteo federatie de popoare aleatuita din chinezit din nord gi cei din sud, tibetani, mongoli, manciurieni si turcmeni. in timp ce in spatiul extraeuropean prevaleazi o tending sintetica asupra uneia analitice, micile state straduindu-se si se aliture celor mari, in Europa se deruleaz% un proces invers. Aici propensiunea pentru libertate este prioriticd celei pentrs ordine, iar cea mai mica nafiune igi reclama si ea dreptul la suveranitate deplina, fara a tine cont de capacitatea de a exista de-sine-stititor gi de a rezista concurenjei. Pe cind fn cea mai ‘mare parte a lumii procesul de integrare progreseaza, Europa se ‘indreapta tot mai mult in direcjia atomizarii. Austro-Ungaria, aimpart de atone ‘vestul Rusiei si partea europeandi a Turciei s-au destraimat intr-o sumedenie de state méirunte. Scaridinavia s-a divizat in dou regate; si in Germania, curente de opinie foarte puternice se straduie si sfarime statul german in state mici si nimeni nu poate prevedea unde se va opri aceasta tending analitice a politicii europene. Acordurile europene de pace au luat In considerare doar tendingele analitice ale popoarelor europene, ignorind necesitatile Jor sintetice; actualmente, in Europa sin: mai pujine puteri mari si mai multe state mici ca inainte de rizboi. Tratatul de pace si-a ratat cea de-a doua misiune, si anume asamblarea natiunilor eliberate. Forta sa distructiva a fost mai puternicl decit cea constructiva., Daca eliberarea popoarelor europene nu va fi urmata de cu unitatea lor, popoarele euro- pene vor fi inghitite in scurta vreme de pu- terile in ascensiune. Asemenea Angliei, Americii si Rusiei, si Europa va trebui si giiseasc un compromis intre nazuinga de libertate si nevoia de organizare. Acest compromis va duce in interior spre 0 autonomie tot mai accentuatf, iar in exterior spre 0 tot mai avansaii federalizare. fn privinta acestui dublu exemplu, Anglia gi Statele Unite se afla in frunte: Anglia si-a pAstrat astfel stabilitatea imperiului si forta, iar Rusia, ce prea si se dezmembreze dupa revolutie, datorita acestei duble metode a autonomiilor si federalizarii, si-a salvat cea mai mare parte din complexul stn de popoare. Europa trebuie si stie ci diferentierea fara integrare duce la pieire gi o& politica sa analitica trebuie dublat& de una sinteticd. Conducerea politica a lumii se afla astazi la Washington, Londra, Moscova, Tokio si Paris. Aici se gisesc centrele cimpurilor de forya internationale. Contururile viitoarelor puteri mondiale sint, astfel, indicate. Cele cinci cimpuri de forsa planetare sint urmatoarel 2 . american britanic rusesc - extrem-oriental . european, privire fugara peste harta lumii ne dezvaluie noua imparjire a lumii si structura sa. I. Pan-America: un imperiu marginit de Oceanele At- lantic si Pacific, a cdrui politica comunitara este dirijat& de miscarea panamericana. Al doilea mare complex geografic este Lumea Veche (impreund cu Australia): Europa, Asia, Africa, Australia. Acest al doilea complex se divide, dupa cele patru puncte cardinale si ccele patru oceane planetare ce-I inconjoara, in patru im- perii: al Sudului, al Nordului, al Estului si al Vestului. Il. Imperiul Sudutui, centrat in jurul Oceanului In- dian, este nucleul imperiului mondial britanic. El cuprinde jumatatea esticd a Africii, lumea arab& gi indiand, precum si Australia, avind ca metropole: Capetown, Suez, Calcutta, Singa- pore si Sidney. Granita sa nordic o constituie Mediterana si Himalaya. II]. Imperiul Nordului, marginitde Oceanul fnghetat de Nord, este puterea mondialai rusd; ea se invecineazd la vest cu Europa, la sud cu Imperiul Britanic (Persia si Afganistanul sint state-tampon ruso-britanice) gi la est cu Extremul Orient. IV. Imperiul Estului, situat pe garmurile Oceanului Pacific, cuprinde Japonia si China, politic scindate, legate inst Prin comunitatea de rast, grafie si cultura. V. Statele Vestului, orientate catre Atlantic, formeazit Europa. Acest complex se compune din continentul european Propriu-zis i imperiul sau colonial african, despartite de ‘Mediteranai; sint cuprinse Europa continental, de la Capul Nord ind in Moreea greceasc& si partea de vest a Africii, de la Tripoli si Maroc, pina in Congo si Angola. paeye a J nw ] oo oy)eae tte fret t [raf | cco co Bumpet, Aceste state ale Vestului nu sint racordate sau organizate intre ele, aflindu-se intr-o permanent disput, derbinate de urd si invidie reciprocd. Nici unul dintre aceste cinci complexe nu are un trecut atit de bogat ca Europa, ins nici un viitor atit de incert ca ea. 4. SITUATIA EUROPE! IN LUME Ca nofiune politica, Europa nu exist’. Acea parte a lumii, care Poartii acest nume, adaposteste un haos de state si popoare, este un butoi cu pulbere al conflictelor internationale, retort a vViitoarelor conflagratii mondiale. Chestiunea europeani, ca gi discordia european, contamineaz atmosfera internationala si provoacd o constanté neliniste tn acele parti ale lumii unde domneste pacea. De aceea, chestiunea european’ nu este una local, ci imtemational4, inainte de solusionarea careia nu poate fi conceputi nici o evolusie pasnica tn lume. Problema europeand reprezinta astazi, in lume, aproximativ ceea ce a insemnat de-a lungul unui secol, pentru Europa, problema balcanica, adic un izvor de vesnicl nesigurang gi neliniste. Chestiunea europeana isi va gisi solutionarea numai prin unificarea popoarelor sale. Accasti ‘unificare se va implini, fie in mod voluntar, prin constituirea unei federatii Pan-Europene, fie prin fora datorita cotropirii rusesti Indiferent daca problema europeana va fi rezolvata de Europa ‘nstgi, sau dact Rusia va trebui s-o rezolve, va fi oricum imposibil ca puzderia de state europene si dinuie alaturi de cele patra uteri mondiale, care vor conduce in viitor lumea: alaturi de britanici si rusi, de americani si extrem-orientali. Hegemonia mondial europeana este iremediabil pierdut, nu inca si independenta sa, nu incd imperiul ei colonial, inc’ nu cultura ei, inc& mu vitorul ei. ” Un acord incheiat la momentul oportun ar mai permite Europei ‘si participe, ca al cincilea partener, egal in drepturi, la imparyirea globului, pe cind dezbinata, diminuatd in influenta sa politica, ea ar ajunge intr-o zi falimentar& dupa pierderea coloniilor sale, napaditi de mizerie si indatorat, victimi a unei invazii rusesti cdreia i-ar cadea prada. Situafia actual a Europei se aseamani aceleia a'Germani ‘inceputul Epocii Moderne. in acea vreme, in calitate de mostenitoare a Imperiului Roman de Apus, Germania exercita 0 hegemonie nominal asupra statelor crestine ale Europei. Ea a fost inst slabita ping la neputingé de rivalitatea principilor sii in timp ce, din pricina curentului de independengi a oraselor si ¥irilor componente, Sfintul Imperiu Romano-German suferea un accentuat proces de disolutie, in alte parti ale Europei se dezyoltau state nationale puternic centralizate ca Franta, An- alia, Spania si Suedia. Grasie strinsei coeziuni de care au dat dovadi acestea au ajuns curind mai puternice dectt Imperiul German, In sud-estul european se formeazi monarhia ereditara a Habsburgilor, monarhie semi-germand, a cirei interese se vor indepirta de Germania pe masuri ce monarhia isi va extinde suprematia in Est, pe seama pierderilor Turciei. in Nord-Vest, cea mai avansat{ parte a Germanici — Olanda, s-a dezlipit de imperiu ca, prin achizitii coloniale, si se dezvolte ca 0 mare putere de-sine- statitoare, asemenea Angliei de astizi, emancipati de subrezita Europa, si devenité mare putere intercontinentali. inca de pe vremea lui Wallenstein, o Germanie unit a putut face fatd orictrei invazii straine, putind fi o mare putere ‘conducdtoare in Europa. ins, RAzboiul de 30 de ania declangat al doilea capitol al istoriei declinului german. Marile puteri nationale in nordul si vestul Germaniei s-au folosit de aceste lupte intestine pentru a-si duce la bun sfirsit planurile a 2s Bareecto imperialiste. Astfel, Germania a devenit pentru vreo doua secole, cimpul de lupta al Europe .Armate daneze, suedeze, franceze $i spaniole, aliate ale principilor germani, au pustiit Imperiul German. La marea impartire coloniilor, in Vest si in Est, Germania a rimas pagubasa. in vreme ce alte popoare au devenit tot mai bogate, poporul german a devenit tot mai sarac. Concomitent cu nivelul de trai a scazut si cultura sa. Micile state germane au fost nevoite si-si réscumpere independenja, devenind figuri de sah pe egichierul politicii europene. Anglia si Franja si-au solutionat disputele coloniale cu soldati germani, pe pamint german. Nici micar izbucnirea Revolutiei Franceze nu i-a determinat Pe principii germani s& se uneasc’. Rivalitatea lor era mai Pregnant decit sentimentul lor de solidaritate. Odati cu crearea, de catre Napoleon, a Uniunii Renane, a fost marcat sfirsitul Stintu- Jui Imperiu Romano-German. Razboiul Mondial ainsemna: pentru Europa un punct de cotitura, asa cum fusese pentru Germania Razboiul de 30 de ani. Europa, ce pina nu demult detinuse hegemonia mondi- al, s-a scindat in doua tabere. Pe pimint european au luptat negri gi indieni, turci si kurzi. Europaa devenit teatrul de lupt& al lumii. Cele mai bogate sinuturi ale sale au fost pustiite, floarea populasiei nimiciti. Civilizatia decade, creste invidia si discordia. Dac nu va invaja din istorie, Europa va avea la rindu-i soarta Imperiului Romano-German. Va deveni egichierul po- litico-militar al lumii, obiectul politicii mondiale al carei subiect fusese. La impartirea pietelor de desfacere si a resurselor de materi prime, va fi ignorata. In calitatea lor de puteri mondiale, Rusia gi Marea Britanie igi vor rezolva disputele asiative cu soldayi germani si francezi la malurile Rinului. Aidoma Chinei ‘si Turciei de ieri, Europa de mine va fi imparjita de catre Anglia, Rusia si America in sfere de interese. 2% Pe-cind restul lumii, datoritd politicii de colaborare, devine tot ‘mai prosper, puternic si civilizat, Europa este tot mai siraca, neputincioasé si barbara. Granijele vamale intereuropene vor constitui 0 opreliste pentru economia de mare anvergura in timp ce Inarmatile si conflictele armate vor nimici si cea ce a mai amas din prosperitatea europeana. in politica mondiala, politicienti nafionalisti ai Europei vor deveni curind la fel de ridicoli, precum odinioara politicienii caviragi in turnul bisericii. Meschinaria si spiritul de ostilitate al Puiiticii ewopene vor ajunge de batjocura lumii. Pind intr-o zi Giud, un Napoleon rus, propulsat de revolusia rust, va plamiidi din micile state est-europene un soi de nou Uniune Renanai, cu ajutorul careia ti va aplica Europei lovitura de gratie. Ar mai fi inc& vreme pentru ca Europa si fie salvati de acest destin, Salvarea se numeste Pan-Europa: alianfa politica si economica a tuturor statelor europene, din Polonia pini-n Portugalia.mA oA ooo ooo [3 Om om (orm ipa II. GRANITELE EUROPEI 1. GRANITELE GEOGRAFICE ALE EUROPEL in punct de vedere geografic nu exis- 1% un continent european, exist doar o eninsuli europeand a continentului eurasiatic. Aceasti peninsula este strangulatd intre marile Neagra si Baltica. In nordul Peninsulei europene se afld peninsula scandinava, gruput! insulelor britanice gi Islanda. Asa cum excrescenfa vesticd a continentului eurasiatic se hnumeste Europa, cea sud-estica se numeste India. India s-ar Putea socoti continent cel putin cu aceleasi drepturi ca si Europa, ‘numiarul locuitorilor si suprafaja ei nefiind mai prejos. Ea posed propria ei istorie si cultura, net delimitata de restul Asiei. fn fine, Himalaya constituie o granigi naturala intre India si Asia, pe cind Uralii, una arbitrara intre Europa si Asia. Granija geografica a Europei o constituie marea, de la Atlan- tic la Mediterana si Marea Neagra pe de-o parte, si Oceanul Inghejat de Nord, pe de alta parte. Numai in est Europa nu are granite naturale, patrunzind treptat in Asia. Nici un ‘masiv muntos sau fluviu nu desparte peninsula de Asia. De aceea, geografia s-a vizut obligatd si desemneze singurul masiv muntos ce strabate de la nord la sud cimpia eurasiatica — Uralul — drept granifi a Europei, desi acesta nu margineste peninsula ‘european, ci se afl in mijlocul continentului asiatic.Geogr, epee Uralul a fost recunoscut drept granija a Europe si din considerentul c& de doua secole incoace constituia graniga politic’ a matricei statului rus, Nofiunea de Europa deriva dintr-un amestec de elemente geografice, politice si culturale. Granitele denord, sud gi vest au fost stabilite geografic, cea de est — politic. De aceea, granija de est a Europei s-a schimbat constant, de la Rin la Ural, de la Adriatica la Caspica, . Nofiunea geograficd de Europ nu are acoperire din punct de vedere cultural si, mai putin, politic; din punct de vedere cultural, Australia face parte din Europa, precum Marea Britanie din punct de vedere geografic, in timp ce — politic — ambele se afla in afara Europei, apartinind unui imperiu inter- continental, Imperiul Britanic. Trebuie ficuté o strict delimitare intre imp&rtirea lumii fn: zone ale lumii, imperii mondiale gi civiizatii mondiale. Geografic, lumea locuibila se imparte in cinci continente: Eura~ sia, Africa, Australia, America de Noré si America de Sud. Politic, lumea se divide in urmatoarele cimpuri de fort: american, european, extrem-oriental, rusesc $i britanic. Cultural, lumea cunoaste patru mari sfere de cultura: ‘europeand, chinez, indiana gi arabi. ‘Trebuie tinut cont cu strictete de aceste delimitari pentru a mu ‘c&dea in erori referitor la Europa. 2. GRANITELE ISTORICE ALE EUROPE! Elada a constituit prima Europa. Antagonismul ei fata de Persia a creat tensiunea dintre Europa si Asia, a creat ideca europeans. Granifele acestei Europe le constituiay matile: Mediterand si Egee, Marmara si Marea Neagr, strimtorile Bosfor si Dardanele. Nici un grec sau roman nu si-a batut capul sit afle unde este granita estic’ la nord de Marea Neagri. 0 Pe jumatate grec, Alexandru cel Mare ainvinshotarul politic dintre Europa si Asia, intemeind primul imperiu eurasiatic, a cArui cultura era elenismul. Roma a creat cea de-a doua Europa. Aceasti Buropa cuprindea yérmurile Mediteranei, Rinul si Dundrea formind granita nord-estic’ a Europei romane. Cultural, aceasti granita $-a pistrat pind in zilele noastre. [mpartirea ulterioara a Imperiului Roman a despartit Balcanii de Europa, deplasind centrul de greutate al Europei spre vest. Imperiul Roman de Risirit a fost un stat de tranzigie tntre Europa si Orient, un imperiu eurasiatic. Europa deveni romano-catolicd, Orientul Apropiat — mahomedan, pe cind Bizangul si Rusia imbratisara religia greco-ortodoxii, fara a exercita, secole de-a rindul, vreo influenta in destinul Europei Migratia popoarelor a faurit cea de-a treia Europa. Pe ruincle Imperiului de Apus s-au ridicat regatele germane. Aceasti Europa germanica, care si-a gasit apogeul in vreme lui Carol cel Mare, se mairginea la vest cu Spania maura, iar la est cu slavii, avarii si bizantinii, La acea vreme, Elba era granita de est a Buropei. Dupa prabugirea Imperiului Carolingian, Papalitatea a preluat treptat conducerea Europei. Astfel apiruoa patra Europa, ale cirei hotare au coincis cu aria de rispindire a religiei romano-catolice. Ea s-a intins catre est, inglobind Lituania, Polonia si Ungaria. in perioada cruciadelor, ea s-a constituit ca o unitate politica Impotriva Asiei mahomedane. Aceasti a patra Europa a atins apogeul in perioada cit a pastorit papa Inocentiu al III-lea, care a detinut si supremagia politica asupra regilor Europei Europa papal s-a destriimat definitiv in perioada Reformei, Europa scindindu-se in Nordul protestant si Sudul catolic. Huminisimul, ale cArui idei au impins in plan secundar lupta interconfesionald, a creat bazele celeide-a cincea Euro - Pe: Europa absolutismului luminat, fn acest sistem a cao cg co oo osco SEIU Ener nT EET EET co european de state s-a inscris in vremea domniei lui Petru cel Mare si Rusia care in perioada dominatiei mongole aparyinuse Asiei. Astfel a devenit Uralul granita de est a Europei, aceasta atingind cea mai mare intindere a sa. Punctul culminant al acestei a cincea Europe l-a constituit Na - poleon, Ela fostultimul care a reconstruit imperiul european a lui Julius Caesar, Carol cel Mare gi Inocengiu al Ill-lea. Dac& ar fi cigtigat batilia de la Leipzig, Statele Unite ale Europei ar fi lat fling sub regim bonapartist sau republican, Pribugirea sa a aruncat Europa inapoi in haos. ins& idea Europei unite pe care el a readus-o in actualitate?, nu a putut fi suprimata, Ea a diinuit {in continuare, deopotriva in tabere revolutionare sau reactionare, printre regi, ca si printre popoare. Ideea solidarityii europene a existat atit in Sfinta Alian{a, citsiin visele lui Mazzini_ proiectind o Europa Tepublicand unit. Politica interna din secolul trecut a fost saturatd de luptele dintre principiile lui Metternich si cele ale lui Mazzini. RAzboiul Mondial a trangat disputa: Mazzini |-a invins pe Metternich, tronurile din Europa Central’ gi de Est s-au prabusit, natiunile oprimate gi-au objinut libertatea, Europa a devenit democratic’. Cu aceasta, sa deschis drum liber crearii celei de a gasea Europe Statele Unite ale Europei, Federatia pancuropeana. Concomitent cu aceste transformiiri, ce vizau politica interna a statelor europene, a avut loc desprinderea vremelnic& a Angliei si Rusiei de Europa. Transformarea Marii Britanii intr-un imperiu federal transoceanic, a adus in prim plan interesele sale extracu- ropene; pe de alta parte, prin proclamarea puterii sovietelor, Rusia s-a desprins de sistemu! democratic european. Din nou, granita sdriteand a continentului a suferit o translatie; in locul Uralului si Caucazului, demarcatia ristriteang a Europei a coincis cu gramfa dintre sistemul sovietic si democratiile europene. Aceasti linie corespunde, cu aproximatie, criteriilor geografice de delimitare a peninsuiei europene. 2 eens Uralul nu va mai constitui nicicind hotarul dintre Europa si Asia, Este posibil ca Rusia, cindva, sf se reunifice cu Europa, atunci ins nu Uralul, ci Altaiul va margini Europa catre Asia, ea invecinindu-se cu statul chinez gi japonez, precum si cu Oceanul Pacific. Tot aga de posibil este ca Rusia si penetreze catre Apus, impreund cu germanii si slavii de vest, urmind si formeze 0 comtrapondere fat de puterile vest-europene gi anglo-saxone. In acest caz, hotaru! Europei ar fi din nou Rinul si linia Alpilor, ca in epoca romana, inainte de inceperea migratiei popoarelor. Azi, Europa are graniti cu Asia numai in Baleani. in nord, intre Europa si Asia s-a intercalat un nou stat eurasiatic, care, precum odinioara statul selgiucid sau bizantin, separa Europa de Asia, in nou politica va fi aceea care va determina grania résériteand a Europei; extinderea spre esta celei de a sasea Europe va depinde in mod direct de extinderea sistemului siu democratic. 3. CULTURA EUROPEANA, Cultura europeana cuprinde in afara granitelor ei geografice, intreg continentul american, Australia, Af- rica de Sud siNoua Zeelanda. in afard de aceasta, ‘existii oaze de cultura europeand in toate coloniile. Cultura europeana este cultura rasei albe, apiiruti pe terenul fertil al antichitatii si crestinismului. De aceea, cultura ‘europeanti se intituleaza gi cultura cre gtin4 , in opozitie cu culturile islamicd, budista, hindusi si confucianisti ce apartin Asiei. Cei doi poli ai culturii europene ii constituie individua- lismul elenistic si socialismul crestin, Cultura europeand se caracterizeaza, in esenta, prin activ~ ism gi rationalism, Ea militeaza, prin urmare, pentru realizarea plenard a unor scopuri rationale. Suprema sa performanti este stiinga gi aplicarea ei practical in tehnicd, chimie si 3 Grate ooare ale ‘EaropetVartatle medicina. in aceasta privinta, ea a depasit cu mult toate culturile de pind acum. Intensului séu activism, tisaturd tipicd a caracterului nordic, i se datoreaza victoria sa pe tot cuprinsal globului; in timp ce celelalte culturi se afla in decddere, cultura europeana paseste victorioasd inainte. Catre ca s-a indreptat si cel mai indepartat stat din Orient —Japonia, al carui exemplu a fost urmat de China, ‘Thailanda, Afganistan, Persia, Turcia si Egipt. Se pare ci, peste un secol, cultura esropeand va ff absorbit toate celelalte culturi, (Cultura crestin-europeand se imparte in multe variante, in care se giisesc posibile predispozitii pentru formarea de noi culturi. © astfel de varianta a culturii europene © constituie americanismul. El manifest un contrast extrem faa de orientalism, contemplativitae si misticd. El se caracterizeaza prin optimism, dirzenie, forté de actiune si doringi de progres. Aceasta culturd nu se limiteaz4 numai la America, ea dominind de fapt si centrele industriale ale vechii lumi (Berlin). © alté varianté a culturii europere pare a fi cea ru- seascd. Unii sint de parere, totusi, c& Rusia este punctul de'pornire al unei noi culturi care imbina sintetic elemente europene $i asiatice. Din punct de vedere rasial, Rusia este un amestec de elemente europene si mongolice (titare si finice). Din vremea migratiei popoarelor, ea a apartinut politic si cultural, alternativ, cind Buropei, cind Asiei. Ultima sa perioads asiatick, stépinirea titarx a Rusiei, a durat intre anii 1200 si 1498, in timp ce anterior, vreme de dou secole, apartinuse politic de Europa. in aceasta perioadi adoptase, in exterior, forme ale culturii europene, fara a se europeniza in fond Bolsevismul a zguduit din radicing civilizasia european importata in Rusia de Petru cel Mare si urmasii sti. Promotorii acestei civilizatii au fost alungati sau lichidagi. El se " i indeparteaza de Europa cregtina gi democratica, cautind, prin aplicarea de teorii europene si practici asiatice, s& punii bazele unei noi forme de cultura, Daci aceasté emancipare cultural a Rusiei de Europa, prognozata si de Spengler, va reugi, aceasta rimine de vézut. Este posibil, de asemenea, ca dupa o pauzi, Rusia si-si reia europenizarea intrerupta si s& extinda spatiul cultural european pina la Pacific. Atita vreme cit viitoral cultural al Rusiei rimine nesigur, granita politica de est a Europei fat de Rusia va fi si granita de est a comunitaii culturale europene. Rusia si Japonia ‘sint, ambele, exponente ale culturii eurasiatice, c&rora le va reusi probabil odaté o sintez la inalt nivel. 4. PAN-EUROPA Ca nojiune politict, Europa cuprinde totalitatea statelor democratice si partial democratice ale Europei continentale, incluzind Islanda, care este legata de regatul Danemarcei printt-o uniune personala3. Teritoriul european al ‘Turciei* aparjine politic Asiei Nofiunea politica de Europa eu 0 numesc, spre deosebire de varianta sa geograficd, Pan-Europa Sint constient & aceasta denumire va da nastere la contestiri, obiectia ridicata find aceea c& fr Anglia si Rusia nu poate fi vorba de Pan-Europa. Aceastt obiectie este teoretic indreptayita, ins practic lipsita de sens, c&ci nici Uniunea Pan-Americana ny include Canada sau coloniile europene din America. Tot atit de putin cuprindea odinioara miscarea Panelena alui Demostenc, din totalitatea statelor grecest din antichitate. Denumirea de Pan-Europa am ales-o deliberat pentru ‘4 marca analogia cu panamericanismul si panelenismul. as Beepel wc ooc ca ct om om oa ef [> eo =~ beawse co Pan-Buropa consti din 26 de state mari si cinci teritorii mai mici. Suprafata acestui complex de state este de circa $ milicane kilometri patrati, avind 0 populatie de circa 300 milicane de locuitori Aceste cifre mu sint complete, cici teritoriile europene ale grupului de state paneuropene constituie numai o parte a complexutui lor de putere. Pentru a evalua corect posibilitatile de viitor ale Pan-Europei, vor trebui luate in considerare si cotoniile sale. : Coloniile Pan-Europei se impart in trei grupe: 1. Imperiul colonial african compact apartinind Pan- Europei (Libia’, Africa Francez6, Angola’, statul Congo) cu 16 milioane kilometri patragi. $i 53 milioane locuitori 2. Coloniile Pan-Europei raspindite in lume (Mozambicul?, Madagascaru!", Indiile Olandeze"', Indochina Francezi!2, Guyana!, .a.) cu 5 milioane kilometti patrati si 78 milioane locuitori. Astfel, Pan-Europa cu coloniile cuprinde un teritoriu de circa 26 milioane kilometri patrati si 431 milioane locuitori © comparatie cu celelalte puteri mondiale si grupe de putere este redata in urmatoral tabel: milioane locuitori kmp Pan-Europa 431 26 Imperiul Britanic 454 36 Imperiul Rusese 145 2 Imperiul Mongolic 408 2 Pan-America 212 30 Aceasta juxtapunere semnific& pentru Europa imperativul politic ‘geostrategic al asocieri. In timp ce fiecare stat european, pe durata nelimitatd, va fila cheremul oricdrei mari puteti, atit politic cft si economic, Pan-Europa prin acordurile sale de asociere, ar putea ajunge unul din importantele grupuri de putere, poate printre cele 46 ected: ‘mai puternice. Din punct de vedere al numérului de locuitori se situeazd pe locul al doilea, iar dup& suprafafi, pe al treilea, Ea ar fi destul de puternic& si fact fatd cu succes oric&rei invazii militare si oricarei concurente. Printr-o organizare unitara si o deschidere rational catre imperiul su colonial african, a cdrui intindere ajunge din urma Rusia asiatica, Pan-Europa igi poate obtine singurii toate materiile prime $i alimentele de care are nevoie, devenind astfel, si pe tarim economic, independenti. Aceasti unicd Europ ar avea astfel capacitatea gi vocatia ca, prin pozitia sa mediand intre Anglia si America pe de-o parte, si Rusia gi Extremul Orient pe de alti parte, cit si prin traditia gi calititile locuitorilor s&i, s& constituie, inca pentru mult vreme, ccentrul cultural al lumii aIII. EUROPA SI ANGLIA Otic parouropean baie ah Ge mpd ok lini euopotn a eaten core gh MICA EUROPA SAU MAREA EUROPA? deca ,Statelor Unite ale Europei™ este forr's ‘veche. Multi europeni vad in ea gi azi rivnitul ideal, unica salvare din haosul actual, inaintea prabusirii viitoare. Cu toate acestea, acest ideal a rimas inoperant, a ramas 0 chestiune literara, fara sX devind macar 0 data, program politic, ‘Visati de foarte multi, Pan-Europa a fost adoptati de foarte pujini a obiectiv vital. Multi s-au jucat cu aceasta idee, ins nimeni z-a migeat un deget pentru infiptuirea ei Dac& in tratarea ideii europene nu va interveni 0 schimbare radical, Statele Unite ale Europei vor rimine vegnic un ideal, {ard ca vreodata sd intre in contact cu realitatea politi Cauza principal aacestei curioase lipse de rea- lism a gindirii curopene se datoreazd dezacor- dului asupra granitelor Europei. Spiritele se scindeaza chiar de la prima intrebare: ,Rusia si Anglia apartin ambele, sau fiecare, Statelor Unite ale Europei?” La aceasta intrebare se poate rispunde diferit, din care cauz a std in calea oricadrei actiuni paneuropene. Multi promotori ai ideii federalizarii europene pot concepe Europa fara Anglia, alii fara Rusia. Din aceste considerente, nici politicieni, nici cabinetele ‘ministeriale nu oe incumeti s8 pund pe tapet problema cuipean. De cind Rusia, prin ruperea de sistemul democratic, 5-2 situat in afara Europe, problema s-a ugurat simfitor, cdci o federayie 2” ete c eo co cy no a(mes fees eee] co mon me Gommania strinsa intre puterea mondiald sovietic’ si statele demoeratice din Europa este practic imposibila, Ramine doar de raspuns lache stiunea englez, inainte de a se intreprinde primii pasi in directia cretirii Pan-Europei. Dificultatea problemei englezesti const in zceea c&, pe de parte, Marea Britanie si Irlanda fac indubitabil parte, din punct de vedere geografic, din Europa, pe de altd parte este imposibil ‘ca Imperiul Britanic Mondial si fie considerat stat european. La aceasta se mai adauga faptul cA cultura engleza este un element fundamental al culturii europene. Un caz analog relatiilor actuale ale Angliei cu Europa este ilustrat de relatiile Austriei cu Uniunea Germana de la jumatatea secolului al XIX-lea; pe cind landurile alpine din constituenta Imperiului Austriac ficeau parte din spafiul unitar german de limba si cultural, imperiul luat in totalitate, era un stat negerman, desi era condus de la Viena. In anul 1848, in pofida dorinjei unanime a opiniei publice, unitatea german nu a putut fi realizata, din pricina a doua Programe incompatibile care au dezbinat spiritele: programul Germaniei mari al lui Schwarzenberg sicel al Germa- niei mici al lui Bismarck. Adeptii programului Germaniei mari au semnalat concentrarea uriagi de putere pe care ar avea-o Germania prin unirea ei cu Austria, cft si faptul c&i o despairtire de partea germand a Austriei ar fi de nesuportat. Adeptii Germaniei mici, dimpotriva, reprezentau punctul de vedere oX 0 Germanie mic, insi compacta, este referabili uneia mari, national férimitata; de asemenea, opinau c&in momentele cruciale, Austria va sacrifica interesele Germaniei {n favoarea celor vizind propria monarhie. Cu cele mai mari menajamente posibile fai de Austria, Bismarck si-a promovat pind la urma, in 1866, programul 0 Germaniei sale mici, |-a integit cu o aliangi discret cu Austria, ‘intrunind astfel avantajele ambelor programe. Fapta politicd a lui Bismarck este exemplari in privinga soluionarii problemei europene. Ca si in acele vremuri, cind se punea intrebarea: ,Includerea sau excluderea Austriei?”, tot aga siacum, se pune intrebarea: ,Includerea sau exclude- rea Imperiului Britanic?” ‘Aidoma proiectelor ce priveau Germania, exist acum proiectul micii Europe gicelalmarii Europe. Adeptii Europei mari mu pot concepe ,Statele Unite ale Europei” far Anglia, dorind si fac& din Imperiul Britanic un stat european confederat. Prin aceast& politic, Pan-Europa ar cistiga in putere, insé ar pierde in coeziune. O Europa cdreia i-ar aparyine Australia, Canada gi Africa de Sud, n-ar mai fi o Europa, ci un imperiu mondial intercontinental. Cei mai mari si bogagi membri ai acestei uniuni europene s-ar gisi, din punct de vedere ‘geografic, in afara Europei. Din pricina lor, Europa ar fiatrasa in ‘rice conflict mondial. ‘Marea Europa s-ar scinda in doua parti constitutive eterogene: (1) cea vorbitoare de limb englez, reprezentind parti ale Imperiului Britanic, imprastiate pe toate continentele gi (2) complexul compact al statelor europene nevorbitoare de limba engleza. Perpetua tensiune dintre aceste dou grupuri, ale ciror interese sint, pe multiple planuri, opuse, ar slabi considerabil capacitatea de actiune a Marii Europe, antrenind o situatie conflictual. ‘Teoretic, existd si o a doua alternativa de solutionare a fauritii Europei mari: anexarea Marii Britanii gi Irlandei la Pan-Europa, fara colonii si dominioane. Practic, aceastd solutie abia de poate fi acceptati, ea insemnind disolutia Imperiului Britanic, Urmind exemplul Angliei, imediat dupa aceea Canada s-ar alatura Uniunii Pan-Americane, aceasta insemnind inceputul sfirsitului unitatii britanice; aceasta pentru aPrine simptul fapt c& 0 gard nu poate apartine concomitent la dou sisteme statale mondiale, urmind a se decide pertra umul dintre ele. Nici pentru Europa aceasta solutie n-ar fi o binecuvintare, ajungindu-se la situatia similara din istoria Europei cind, in cadrul Confederatiei germane, regii Olandei, Angliei si Danemarcei erau principi germani confederati.. Confederatia germand a pierdut evident cu asemenea -nembri, acestia punind interesele propriilor regate tnaintea interesului german. Astfel, si statul federal englez ar sacrifica totdeauna interesele europene in favoarea intereselor britanice. Unirea Angliei gi Irlandei cu Pan-Europa ar fi posibilii doar ‘dupa dezmembrarea Imperiului Britanic. Daca cindva, Canada si Australia s-ar alia cu America, India si Africa de Sud declarindu-si si ele independenta, yirii-mama engleze i s-ar deschide calea, in orice moment, spre intrarea in federatia ‘europeand, asa cum, dupai dezmembrarea Monarhiei Habsburgice, Germania ar fi salutat aderarea Austriei germane. Nu este deloc sigur ci, in atari circumstange, Anglia ar opta pentru alianfa paneuropeand; legatt geografic gi istoric de Europa, de America de Nord rimine legata prin limba, singe si cultura. E posibil ca aceste legaturi si primeze, prevalind opsiunea pentru 0 alianté transatlantica in locul uneia peste Canalul Minecii. Atit timp inst cit Imperiul Britanic este inca mare si puternic, toate aceste supozitii nu sint de actualitate. De aceea, pentru Europa imine practic doar altemativa micii Europe, ca solutie realizabilt. Programul micii Europe porneste de la ipoteza ci Imperiul Britanic este extraeuropeam, aga cum in trecut Monarhia Habsburgicd era un imperiu negerman. Imperiul Britanic este o mare putere raspindii tn cinci parti distincte ale globului, si anume: in parteacuropeana se afl Anglia, in partea asiatic’ — India, in cea africana a ies — Africa de Sud, in zona australa — Australia si in cea americand — Canada. Din punct de vedere politic, spatiul britanic este 0 parte de lume distincti — nici europeant, nici asiatica, nici african, nici australian’ sau americana, ci pur si simplu britanicl. Coeziunea acestei lumi este datorat nu unor conexiuni geografice, ci comunitafii de limba gi cultura a nafiinii dominante, cit si istetimii oamenilor sai de stat. Aceasti parte de lume, ce depigeste Pan-Europa ca suprafayé si numtir de locuitori, nu poate fi inclusa in federatia curopeand. Este ins probabil posibilé alianta ei cu Europa, intr-o forma oarecare, in maniera in care Bismarck a adus Monarhia Habsburgic& alaturi de Germania in politica mondiala. Este necesar ca Pan-Europa si se constituie fr Anglia, nu insicontra Angliei, aga cum Pan-America s-a organizat fara Canada, nu inst contra ei, Pan-America a optat de asemenea pentru varianta micii Americi excluzind Canada, cu toate ‘c& eritoriul canadian este cel mai mare de pe continentul american, gcografic fiind mult mai intim legat de America, decft Anglia de Europa, Republicilor americane, ffluritoare ale Pan-Americii, le-a fost de la bun inceput clar c& statul canadian nu poate aparyine ‘concomitent grupului mondial de putere britanic gi celui american. ‘Acest exemplu al Pan-Americii trebuie urmat de cltre Pan-Europa firé ezitare, optind pentru programul Europei mici. Pe de alt& parte relatiile cordiale dintre Canada gi restul Americii trebuie si constituie tun exemplu pentru relatile dintre Anglia si statele europene. Legata printr-o multitudine de legaturi de interese, cultura gi istorie atit de Europa, cit si de America, Anglia este chematii si fie mijlocitorul dintre aceste dou continente, fara a apartine politic nici unuia dintre ele. 4“ eae Ce eee ee Jfo co com [ Arete 6 2. PAN-EUROPA $I ANGLIA ‘Ar fio gravi si ireparabilt gregeal ca miscarea pan-europeand si se situeze in oporitie fay de Anglia sau si se lase antrenata in actiuni anti-engleze. Din primul moment al constituirii sale, Pan-Europa trebuie sa aibiio atitudine de fair play fai de Anglia. De aceea, fiecdtui pan-european trebuie si-i fie clar cf alianja europeand nu este indreptaté contra Anglici , ci dimpotriva, felul ei va izbuti numai dacd impreund si de comun acord cu Anglia va sustine Pacea mondiala si va constitui o etapa a reorganizarii lumii. Actualmente, cit si in viitoral previzibil, politica Angliei trebuie si fie una pagnica . in zilele noastre Imperiul Britanic este suprasaturat, trebuindu-i decenii sx mistuie tot ce a inghiti. In orice conflagratie viitoare, Anglia va pierde totul, neobfinind nimi esengial ‘Si Europa are urgent nevoie de pace. in timp ce Rusia si Japonia, in urma unui rzboi victorios, ar avea multe de cistigat (Constantinopolul, India, China, Filipinele, Aastralia), Europa {in orice razboi riscd totul, in eventualitatea unei victorii neobtinind nimic esengial Astfel, Anglia si Europa se pot intilni pe terenul politicii de pace. Atit timp cit Anglia desine garantii reale si Principiale cd federatia paneuropeand nu este indreptati con- ‘ra ei si cX scopurile promovate de cdtre Pan-Europa stat pacifist, tot ce preconizeaz Pan-Europa va fi in consens cu politica britanica. in caz contrar, Anglia va fi nevoiti sia toate masurile in directia zidamiciii alianyei europene. De secole, obiectivul neabatut al politicii engleze a fost acela al zidarnicirii oricdrei aliante continentale, sut hegemonia unei mari puteri. Aceste eforturi sau concretizat in lupta sa contra lui Filip al J-lea, Ludovic al XIV-lea, Napoleon, Nicolae I si Wilhelm al II-lea, Orice uniune continentali realizaté sub conducerea unui conducator sau popor rizboinic constituia o permanenta “ amenintare la adresa Angliei. Credincioasa politicii sale radisionale, Anglia trebuie si la ora actuald si lupte contra unei hegemonii europene. Cit priveste Pan-Europa, situatia este diferita. Uniunea paneuropeanii va avea un caracter tot atit de putin ofensiv ca cea panamericand, structura ei va fi democraticd,, contra oricirei hegemonii, scopul ei va fi pacifist. Accasta configuratie ar aduce Angliei avaritajul unei pici europene durabile, care pe alte cai nu ar putea fi garantata. Acest avantaj i-ar conveni Angliei de minune, cdci, in eventualitatea unui conflict intre marile uteri europene, nu si-ar putea pistra neutralitatea. Este gi interesul Angliei ca economia europeand sa se stabilizeze gi Anglia s& cistige {in Europa un partener de incredere. Un alt interes al Angliei este acela de a impiedica pitrunderea puterii mondiale rusesti la girmurile Mari Nordului. Dac ins Pan-Europa nu se va infiiptui, alianga ruso-germand este numai 0 chestiune de timp. Atunci, Rusia n-ar ameninta ‘numai India, ci si in mod direct insulele britanice. Pentru viitorul Angliei este 0 chestiune vitala ca yirmurile Marii Nordului s& se afle in mfinile unor puteri aliate, de aceea vecindtatea paneuropeand trebuie s& primeze celei rusesti. ‘Toate aceste argumente pozitive nu au greutate cit vreme Pan-Europa nu garanteaz& securitatea Angliei; cfci de la inventarea avionului si a submarinului, situagia Angliei a devenit foarte grea. Pozitia sa insulard, care in trecut constituia un avantaj, a devenit nefavorabilA. In timp ce orice mare floti de submarine poate infometa Anglia, nici Canalul Minecii nu mai constituie un impediment pentru distrugerea Londrei printr-un bombardament aerian.. Astfel, teoretic vorbind, nu numai Franja, dar si Belgia sau Olanda au Posibilitatea si distrugk Londra sau si infometeze Anglia. {in consecina, intreaga politic& britanica trebuie restructuratd. Anglia nu se mai poate apara militar contra unui atac prin 6 ‘aecetHi surprindere din partea Europei, ci nuimai politic. Singura politica care-i poate garanta Angliei siguranja este crearea unui sistem pagnic de state in Europa, care si constituie o zona neutra, ‘un aga-numit stat-tampon de mari dimensiuni, contrapus Rusiei, si impiedicind astfel patrunderea acesteie in apele britanice. Relagia dintre Pan-Europa si Anglia n. este simetrica. In timp cce Pan-Europa ar putea periclita existenja Angliei, aceasta nu ar fi capabill si pericliteze fatal Europa, O infometare prin blocada a Europei ar fi imposibilé, cici, atta vreme cit aceasta ar fi in relatii de pace cu Rusia, ar obfine de acolo alimentele necesare. {in cam tn care Rusia s-ar alia blocadei, Europa si-ar menjine legitura cu uriagul rezervor de materii prime pe care il reprezinti Africa prin strimtoarea Gibraltar, pe apX sau sub ap& (prin constructia unui tunel sau folosind submarinele). Cu toate acestea, Europa are un interes deosebit pentru relat prietenesti cu Anglia si pentru obtinerea acordului ei in vederea uunei viitoare aliane. Anglia poate, prin influenta ce 0 exercit asupra unor state ca: Portugalia, Norvegia, Grecia 5.a., s& ‘ingreuneze formarea Pan-Europei. in afari de aceasta, in pofida suprapopulirii sale, Europa nu posed teritorii apte de colo- nizare intensi precum are Anglia. Este in interesul ambelor pargi ca o parte a fluxului de emigranyi si fie indreptatt c&tre ‘Australia, Canada si Africa de Sud, O sistare a acestuia ar constitui © loviturd pentru Europa. Pe de alti parte, este si in interesul ‘Angliei ca numarul locuitorilor din acest dominioane si crease rapid, pentru ca acestea sit se poati apira singure in cazul unei ‘conflagrati, cici, din ratiuni tehnice, apararea prin intermediul flotei si-a pierdut importanta de odinioa Existi trei regiumi suprapopulate in lume: Pan- Europa, Extremul-Orient s1 India, Dat find faptul ca rata de crestere a populafiei Angliei nu acoperd necesarul de emigranti pentru coloniile sale, interesul national fi dicteaza si-si acopere acest deficit uman mai degraba cu europeni decit eu indieni, 7 japonezi sau chinezi, c&ci dintr-un german, polonez sau italian, intr-o generajie sau dowd, poti face un anglo-australian, pe cind, dintr-un chinez — niciodata. Interesele Angliei si Pan-Europei se intrepatrund asa de mult, incit un rézboi sau chiar o rivalitate ar fi ddundtoare amindurora deopotriva. Asadar, ele sint chemate ca in viitor sa-si impart misiunea de propagare a culturii europene; in timp ce misiunea Imperiului Britanic mondial a fost una extensiva, europenizind lumea prin cuceriri, Pan-Europa va trebui si preia laura intensiva a acesteia, prin conlucrarea tuturor nagiunilor sale pentru aducerea culturii europene la cele mai inalte culmi de implinire. 3. ANTANTA BRITANICO-EUROPEANA ‘Consimgémintul Angliei la 0 alianga paneuropeand poate fi atins numai in urma unui acord care si garanteze securitatea Angliei fasa de un atac paneuropean. Punctele principale ale unei astfel de acord ar fi urmatoarele: 1. Acordul obligatoriu de arbitraj inte Pan- Europa si Marea Britanie. 2. Dezarmarea flotei europene de submarine. 3. Acordul privitor la viitoarea flota aeriana, corespunzitor acordului de la Washington, si asigurind Anglia impotriva eventualitatii unui atac aerian. 4. Redistribuirea coloniilor in Africa prin schimbul coloniilor vest-africane ale Angliei contra celor est- africane ale Europei. 5. Anglia preia apdrarea coloniilor asiatice ale Europei (Indiile franceze si olandeze) contra oricdrui atac din partea unel terje pari. Europa se obligi, in compensatie, s& apare Anglia contra oric&rui atac str&in indreptat impotriva sa (de exemplu, un atac aetian rusesc contra Londrei). ‘nse. J etc ws Ga co{ { co (2 c 6. Dominioanele britanice se obligi st acorde em igranyilor ‘europeni drepturi echivalente celor acordate englezilor. Ca un al saptelea punct ce ar putea figura in acord ar fi clauza ca pe parcursul primului an al Federatiei paneuropene, Anglia si exercite rolul de oficiu de arbitraj fn toate conflictele ce ar surveni fintre membrii federatiei. O astfel de conventie ar fi profitabila ambelor parti; Anglia ar scipa de obsesia unei invazii $i Europa si-ar putea lisa neaprate granijele ei coloniale inspre Africa britanicd. - Aceastt conventie este mai favorabila dectt o alianta, Europa si-ar putea pastra neutralitatea tn eventualitatea unui viitor con- flict din India sau Pacific, aga cum si Anglia ar rimine neutri intr-un eventual conflict ruso-european. Cu modificatile de rigoare, acest acord ar putea fi extins in faza urmatoare si America, Extremul-Orient si Rusia, asigurindu- se astfel pentru mult vreme pacea mondialii. “ IV. EUROPA SI RUSIA Scop principal a ple eumpene she Impidicees net tna rave, Peat seen exh © ‘Sryot mate: nin snopes A 1: ELADA CA AVERTISMENT a multe privinte moderna Europa se aseam&n& politic anticei Elade. Semintiile ei dorice, ionice si coliene au populat jumatatea sudicd a Balcanilor, insulele si yérmurile invecinate, Pentru a se organiza in state suverane gi grupuri de state, pline de neinoredere si invidie unele fata de celelalte. Dezbinate politic, ele se prezentau totusicao comunitate cultural& bine definits, dominind prin aceasta celelalte opoare. Politic insa, acest popor dotat a fost lovit de orbire. In loc si se uneasca, cele trei puteri grecesti: Sparta, Atena si Teba si-au disputat reciproc hegemonia in rzboi si in pace. Marele Razboi Persan a dus temporar la o infelegere, insX de indati ce a fost inlaturat pericolul persan, s-a reinstaurat vechea rivalitate. Apogeul acestei lupte I-a constimuit Razboiul Peloponeziac, care adecis prin lupe, intre Sparta si Atena, hegemonia greacd. ‘Acest razboi, la care au luat parte toate statele grecesti, a fost purtat de ambele parti cu o cruzime si indirjire nemaiauzite, distrugind cultura greaca si ruinind economia. Astfel, el s-a constituit, din toate punctele de vedere, ca un precursor al rAzboiului mondial. Dupi doborirea, umilirea gi dezarmarea rivalilor lor atenieni, spartanii inving&tori nu s-au putut bucura mult vreme de scump plitita lor hegemonie; curind, Atena va fi eliberatf de Thrasybulos, ® teal{in timp ce hegemonia greceasca, datorita geniului politico-militar al lui Epaminondas si Pelopidas, va intra in mfinile tebanilor.* ‘Triumful tebanilor va fi fost de scurta durata; in timp ce orasele grecesti isi disputau suprematia, in nordul Greciei 0 noua putere barbara igi ridica capul: Macedonia. Regele siiu, Filip, care a preluat puterea cind Macedonia era inci intr-o situatie haotica**, 2 adoptat cultura greceasct, elenizindu-i pe macedoneni. Concomitent, prin atacuri politice si militare, el a pus in primejdie independenta greceasca. Pericolul macedonean a pus in picioare in 12 ore migcarea panelena . Oparea grecilor sub condwere lui Demostene, a recunoscut iminenta pericolului, cit si unicul siu remediu federatia. Nici macar elocinja lui Demostene nu a ajutat parielenismul s& invingX nafionalismul local. Astfel, panelenismul a eguat datorité meschinarici si miopiei grecilor. Nu numai agentii lui Filip, precum Aeschin, s-au impotrivit panelenistilor, ci si oameni invatati si alesi precum Phokion , pomnind de la convingerea ca Grecia, in degenerarea si dezbinarea ei, era destul de coapté pentru declinul politic, si vedeau intr-o invazie singura posibilitate a regenerarii ei. Si destinul s-a implinit. Mai intii, Filip fora liga amfictiunilor s&-l accepte, Aceast& primire i-a dat posibilitatea sé patrunda in Grecia. In aceast& ultima clipa de mare primejdic, Demostene a reusit si inchege o alianti intre cele doua republici-surori, Teba si Atena, aflate in dugmiinie de moarte. A fost ins prea tirziu. Filip a finvins la Cheronea si a nimicit pentru totdeauna libertatea greceasc. Teba a fost distrusd, Atena ingenunchiata, pe cind Sparta a ajuns un sat fara importangs Similitudinea dinte situayia Greciei inte Razboiale Peloponezi ‘Mavedoneun, $i sttuaia acruala a Europei este tapanta, pina in cete mai amfinunte.(Na.) ‘* Inacea vreme, pericolul unei invazii macedonene era pentru greci tot ati de paradonal precum este actualmente pericalul rusese pentru marea parte ‘ europenilor.(N a.) 40 Pentru ci Elada n-a stiut s& urmeze chemarea timpului, istoria a depaisit-o, urmindu-si drumul inainte. 2. PERICOLUL RUSESC Rusia este Macedonia Europei. intimp ce Europa este frimigata in 26 de state si mai multe entitagi suverane, Rusia alcituieste un complex politic unitar, a c&rui suprafati este de patru ori si jumatate mai mare decit Pan-Europa gi al c&irui numar de locuitori este dublu fay de cel al natiunii europene. Exceptind scurta granié turceasca, Rusia este singura! vecin al Pan-Europei pe uscat. Unei Rusii organizate si industrializate, din punct de vedere militar, nici un stat european nu i-ar putea face fai. Astfel Rusia, datorita situatiei sale, exercita o presiune ‘constant asupra statelor europene, presiune ce va spori, ici Europa nu va putea {ine ritmul cu Rusia in privinga cre gterii demografice. intreaga chestiune european culmineaz4 in problema ruseasca. ‘Telul suprem al politicii europene trebuie si fieevitarea unei invazii rusegti. Pentru aceasta exista un singur remediu: alianta europeana, Istoria ofera Europei urmatoarele alternative: ori animozitatile nationale vor fi depasite pentru ca statele in totalitatea lor s& se regiseascd intr-o federatie, ori acestea vor cédea victima cuceririi rusesti. O a treia alternativa nu exista. De la Petru cel Mare incoace, Rusia se afld in marg catre apus. Statele Baltice, Polonia si Finlanda constituie etape ale acestei deplasiri care s-a oprit la granijele monarhiilor militare central-europene, Prusia gi Austria, Prusia gi Austria au reprezentat 2idul de aparare care a ocolit Huropa de torentul rusese. In timpul azboiului ruso-turc, Rusia a cdutat sf ocoleasc’ acest val de aparare pe flancul su sudic. Pacea de la San-Stefano a mutat indirect sranita ruseasca pind la Marea Egee, constituind apogeul inaintarii 3 est co =a 1rusesti cdtre apus. Atunci, Europa s-a trezit brusc, realizind disparitia pericolutui turcesc si aparitia, in locul lui, a celui rusese in consecinga, Europa a trecut de partea Turciei contra Rusiei, revocind in cadrul Congresului de la Berlin cuceririle rusesti. De atunci, Rusia a realizat c& atita timp cit vor exista Puterile Centrale, inaintarea sa citre Apus va fi lipsiti de perspectiva. Drept urmare, Rusia a cautat alianje cu adversarii acestora din Franta, din Balcani si din Austria. Rizboiul Mondial s-a incheiat cu destrimarea Puterilor Centrale. Zidul european ridicat contra Rusiei s-a sfairimat. fn locul monarhiilor militare central-eurcpene se gisesc actualmente 0 jumitate de duzina de state mici si mijlocii si un stat mare dezarmat!, Nici unul din aceste state nu este capabil, in timp, 84 facd fay presiunii rusesti. Polonia si Romania sint prea slabe ca s&-gi asume in acest secol rolul istoric pe care I-au avut in secolul trecut, Prusia gi Austria, gi anume: apirarea contra Rusiei a granitei europene. De indata ce Rusia tsi va reveni din catastrofa sa interna, nici Polonia, nici Romania sau Cehoslovacia nu o vor putea opri din inaintarea sa c&tre Apus, cu atit mai putin, statele dezarmate, Ungaria, Austria gi Germania. Astfel ii sint deschise puterii mondiale rusesti c&ile catre Rin, Alpi si Adriatic’. Este absolut clar cl aceastd granit& constituie pentru Rusia o etapa, dupa un eventual: armistitiu urmind si cucereasca vestul Europei, precum si Europa Centrala. Atunci, destinul Greciei va fi implinit si de cétre Europa. Faptul cd pe parcursul ultimului deceniu Rusia a ciutat de oud ori s& preia hegemonia asupra Europei arati cit de di- rect este pericolul ce pindeste Europa, prima tentativa fiind prin Razboiul Mondial, a doua prin declangarea revolutiei mondiale. Dac& in 1915, jarul Nikolai Nikolaevici ar fi cucerit Berlinul si _ ‘Viena, ar fi dictat condigiile de pace si Europa ar fi stat la picioarele sale. Statul ceh si cel al slavilor de sud ar fi devenit state vasale 2 Rusici, jumatate din Europa constituind astfel sfera de influenss ruseasca. Daca in anul 1919 Karl Liebknecht! ar fi invins in Germania, aceasta ar fi intrat in vonfederatia moscovita a popoarelor; Italia si Balcaniii-ar fi urmat exemplul, asigderea gi Ungaria, iar Lenin s-ar fi vAzut stipin peste Europa, fntre 1915 si 1919 in Rusia s-a schimbat total — numai tendinfa de expansiune a rémias neschimbaul. Aceasta nu este legaté de vreun partid sau personalitate; ca orientare politics, ei i s-au inchinat tarul pacii, Nikolai, socialistul Kerenski si ‘conducdtorii bolgevismului, care ca semn al pacifismului radi- cal, au preluat cirma statului, Dac& imperialismul tarist s-a folosit de propaganda panslavisti, imperialismul bolgevic s-a sprijinit pe Internationala a IlI-a in Vest gi pe nationalismul panislamic in Est. Precum odinioara armata imperiali’ a farului Nikolai depaigea ca numar toate armatele europene, aga si astizi armata rosie a lui Trotki depageste ca numar oricare armat european’. Rusia nu face nici un secret din intentiile sale ofensive. Conducitonul ei declari ca scop suprem distrugerea democrafilor europene si intrarea tuturor popoarelor in federatia moscovitaé a Popoarelor. Ei iau in deridere metodele pacifiste ale Internationalei a Il-a si predicé militarismul rogu Bolgevismul se raporteaz la socialism precum islamul ta crestinism. Luptind cu propaganda intr-o mina si cu sabia in cealaltd, el se pronungi pentru folosirea terorii, fortei si puterii militare. Daci social-democrafia este forma feminin’ a marxismului, bolsevismul este forma sa masculing, Europa trebuie si fie perfect constienti c& orice pace incheiat Inte statele democratice gi statul sovietic este perceputit de soviete ca un armistiiu, ca pauza de odihna si de pregitire a urmatorului tac, céci telul final de nezdruncinat al conduedtorilor comunisti este revolutia comunisti mondiala. Intre oamenii de stat rugi exist 8diferente de opinie privitor la modul dé desfasurare a acesteia, nu gi in privinja scopului Astfel,-Rusia rosie se inarmeazd, la fel ca si cea alba ‘odinioara, pentru o now migratie de popoare pe drumul lui Attila si Gingis-han. Europa isi datoreazi independenta numai unei intimplari, si anume faptului c& armata rusd s-a prabusit cu un an Inaintea celei germane si cX haosul rusesc fl depiseste pe cel european. Distrugerea industriei si cailor ferate ruse a oprit campania ruseasci de cucerire a Vestului, ba mai mult, a impins insagi Rusia cdtre Est. Intre Rusia si Europa a inceput o competitie, si anume: care intre ele igi va reveni mai repede din starea de colaps in care se afl, Europa posed inca parcul de masini si refeaua feroviard aproape neschimbate, acestea constituind un avans. Rusia are ca avantaj unitatea politica si economica, in timp ce Europa este scindat& in doud duzini de teritorii economice si inca mult mai multe entitati suverane. Daca Rusiei fi reuseste prin citeva recolte bune si se redreseze economic, inainte ca Europa si se uneascé, soarta Europei este pecetluitd. Viitoarea forma statali a Rusiei este irelevant. De indata ce Rusia va avea posibilitatea de a aduce Europa sub dependenta ei, se va folosi de aceast& ocazie, indiferent ac va mai rimine rosie sau igi va schimba culoarea. ‘Tendingele imperialiste ale armatei rsii sint evidente. Este {inst la fel de evident ca la 0 schimbare de sistem, acela care va fi Napoleonul Estului va cduta si redea poporului drepturile pe care cl insugi i le-a rapit pina atunci, aceasta flicindu-se cu mare vilva si triumf, schimbarea interna de putere compensindu-se in plan extern printr-o crestere a puterii. Aceasti refet mu e noua, si de ele mai multe ori gina dovedit eficacitatea. Care va fi soarta Europei dupa o invazie a armatei rosii este ugor de aflat pentru oricine isi da cit de cit osteneala s& studieze situatia de facto in Rusia comurist2. ” Care ar fi soarta Europei in cazul unei invazii a Rusiei albe este greu de prevazut. Comparatia cu epoca napoleoniand schioapata, cici in timp ce Franta a fost cea mai cultivaté ard a Europei acelor vremuri, Rusia este, astizi, cea mai necuicivatd jar in Europa. Pentru a ne putea face o idee cit mai apropiata asupra condifiilor unei atari invazii, trebuie si facem apel la relatarea n&valirii unui Napoleon titar in Mesopotamia: cu acea ‘ocazie, la Bagdad, Tamerlan — cici despre el este vorba — a cordonat uciderea, fird discriminare de sex sau virstd, a 800.000 de oameni si distrugerea acestui ldcas de civilizagie al lumii. La performanjele tehnicii actuale, asemenea evenimente in contextul tunei viitoare conflagratii sint mult mai probabile decit au fost atunci. De aceea, locuitorii Berlinului si Parisului, Vienei si ai ‘oragului Milano ar trebui si-i ascutt imaginatia gi sf fie prevaizatori — inainte de a fi prea tirziu! 3. PACTUL DE GARANTIE EUROPEAN Telul unanim al tuturor europenilor, fri deosebire de natie sau orientate politica, este inkiturarea pericolului unei invazii rusesti. Victoria Rusiei ro sii n-ar insemna numai apusul burgheziei ‘europene, dar — aga cum a demonstrat si procesul intentat liderilor revolufionarilor socialisti —, si apusul social-democratici europene. Victoria unei Rusii_albe nu i-ar prinde bine nici unui partid si nici unei clase; natiunile europene ar impartisi soarta indurata de-a lungul unui seco! si mai bine, de Polonia ruseasca. Nu numai socialismul, dar si liberalismul, ar fi lovite, din punct de vedere ‘cultural si politic Europa fiind aruncatd inapoi in vremurile tui Filip al Il-lea's, Pentru cil nimenea nu poate prevede cum va arita viitoarea Rusie, este o miopie gi o lips de responsabilitate ca din oportunism 84 mizim pe o victorie ruseasc’, ciici s-ar putea ca aceia care-1 vor chema la putere pe un Béla Kun rusesc, sii se trezeascii-n fata ss wooo ow jo[ c fon] ca unui Horthy rusesc, care le va urma apelul pentru a-i cdlea si mai temeinic in picioare. ‘Singura:politicd inteligenta pe care o poate adopta Europa fat de Rusia este una pagnicd,, insé pregatita pentru orice eventualitate. Aceasti asigurare poate reusi numai prin adeziunea so- lidard a tuturor statelor europene la apararea granitei ruso-europene; print-o alianj& defen- siva pan-europeana contra pericolului rusesc. Unastfel de pact de garantie, cum fost deja propus la Conferinja de la Genova'7, ar putea prezenta o asigurare de duratd fat de Rusia, Daca Rusia va fi constient& c¥ in eventualitatea uunui atac al ei asupra Poloniei si Roméniei s-ar ciocni de forjele Ceade a doua ipoteza la apatarea eficace a granitei de est esiounitatea statelor europene. Vegnica vrajba dintre natiunile europene le slibeste capacitatea de aparare contra Rusiei. Orice razboi european oferti Rusiei o ocazie bineweniti de a interveni; si odaté instalate in Europa, armatele rosii mu o vor mai parisi de bundvoie niciodat’. Un amestec al Rusiei in problemele europene poate fi indepirtat prin incheierea unui tratat care si stabileasca o curte de arbitraj obligatorie pentru toate statele europene. Al treilea pericol pentru Europa il constituie orientarea pro- ruseasc& a unora din statele sale, inainte de toate a Germaniei. Actualmente, Germania se situeaz4 politic mai r armate ale Franjei gi Italiei, Germaniei gi Spaniei laolalta, ar aproape de statul rus decit de statele occidentale. Cu Rusia ea | renunja la el incd din faza de start, mai mult dectt dac& din partea | _ incheiat un tratat de prietenie la Rapallo!®, in timp ce se i Germaniei s-ar astepta numai la o neutralitate binevoitoare in | _codeste si se aldture comunitiii statelor europene, intrind in ¢ timp ce Polonia ar fi protejata numai de Mica Antanti si Franja. | __Societatea Natiunilor, O mare parte a Germaniei sper ca prin { Acest pact de garantie pan-europeana ar fi alianja cu Rusia s& anuleze tratatul de La Versailles si si mai tun act de injelepciune politic’ si echitate totodati, cici orice atac Indreptat contra Vargoviei, Lembergului* sau Bucurestiului s-ar indrepta indirect si contra Berlinului, Vienei si Parisului. Franta, Germania gi Italia nu ar apaira pe Nistru o granitX mai strain decit propriul lor hotar. Este o pretentie nedreaptt si de-a dreptul imposibil& din partea Europei la adresa Poloniei si Romaniei, ca aceste doud {ari sX preia singure apirarea Europei contra unui stat de treizeci de ori mai mare decft amtndoua luate 1a un loc. La o eventual’ restere a inarmiirii rusesti, le-ar fi de-a dreptul imposibil sa find pasul. Aceste inarméri ar ruina economic Polonia si Roménia ind la sufocare, urmind s& ramind apoi la cheremul milei rusesti Acest aspect trebuie luat in considerare de etre Europa, urmind a-si apara ea insasi granijele in loc s se lase in seama a doux state relativ slabe. imparta o data Polonia, Accast{ orientare pro-ruseasc’ a Germaniei constituie unul dintre cele mai grave pericole pentru viitorul Europei. O anexare a Germaniei la grupul de state rusesti ar face din Rin—grania fluviala a Europei; restul Europei ar depinde de un protectorat anglo-saxon, idea paneuropeand raminind pe vecie ingropati. Cauza rusofiliei germane este presiunea franceza. ‘Antanta ruso-germand se va dezvolta in aceeagi misuri cu sporirea tensiunii franco-germane. Cu cit Germania va pierde speranta intr-un compromis gi o colaborare cu Franta, cu atit mai mult, spre a scipa de izolare, va fi tentatd si se arunce in bratele Rusiei Depinde de puterile apusene, gi in primul rind de Franta, dac& Germania va fi salvat& pentru Europa sau va fi indepartati de ea. Cert este c&, intr-un conflict de duratd franco-german, nui vor invinge nici Germania, nici Frana, ci Rusia. Astizi ined, Franta ‘mai are posibilitatea s& salveze republica-sora germani din fa- co co * Lvow-al de astizi (N. trad.) co 56 7 comila statelor europene, miine poate sf fie deja prea tir Europei atima totusi de aceasta intrebare. Un perico! mai putin imediat pentru implozia Buropei de Est 4 constituie panslavismul. Problema se va acutiza la un ‘eventual reviriment al politicii interne rusesti. in acel moment nu s-ar redestepta doar nostalgiile panslave cle stavilor de sud si de ‘vest, dar i Ungaria si Bulgaria ar cuta, printr-o aliant’ cu reactiunea rust, sf recucereasca teritoriile pierdute. In acest caz, puterea ruseascdi s-ar intinde pind la Adriatica. ‘Numai crearea in timp utilafederatiei ewropene vastopa acest pericol. Momentul istoric este mai prieinic ca niciodatd. Fiecare lun poate Inrautati situatia; este mai mult decit improbabila posibilitatea uneialiante europene dupi'o vietorie a reacjiuni rusesti. Vitor: 4. ECHILIBRU $1 DEZARMARE Pentru Europa, Rusia constituie nu numai o amenintare militara, dar gi 0 zon’ de complementaritate economica. Pe cind Europa, alaturi de America de Nord reprezinta cel mai mare teritoriu industrial al lumii, Rusia este Precumpiinitor agrard. Tindra industrie ruseasc& a fost distrusi de evolutie, exceptind cea situatd in teritoriile de la marginea imperiului, care s-au desprins de acesta, Rusia are nevoie stringent de articole industriale si inainte de toate de mijloace de transport si masini agricole, in timp ce Europa duce lipsa de grine, Rusia are nevoie de Europa pentru reconstructia sa. De aceea, © injelegere generoasa intre ambele complexe politice este necesard. Ea nu trebuie si egueze in reticente meschine. Invrajbirea dintre Europa si Rusia ar fi diundtoate ambelor 31” favorabil doar industriei americane. Concomitent cu stabilizarea relafiilor economice in Rusia, incepe competitia dintre industriile americand, englez, japoneza si cele europene pentru aceast mare 38 i y 4 i a 7 Piaf de desfacere a viitorului. in aceast competijie, politica european nu trebuie si pund piedici propriei economii, aceasta pentru ci Buropa este mai avizaté pentru schimbul de produse cu Rusia decit americanii si britanicii, ei insisi producatorii unui exces de grine pe piaja mondiala. Pe de alta parte, marginindu-se cu Rusia, Europa este vizatd in primul rind ca furnizoare a Rusiei, acd reticente politice nu vor sta in calea acestor schimburi econo. mice favorabile ambelor parti Numai printr-un acord economic si participarea la reconstructia Rusiei poate Europa insagi sf se salveze din catastrofa economica fn care a nimerit datorita razboiului. Ambele, Rusia si Europa, au nevoie una de cealaltd pentru ca impreund sd se poate reface. Minimum un deceniu le este necesar amindurora pentru acest scop, timp in care problemele politice ar trebui sii faci loc celor economice, factorul economic urmind a fi Prioritar celui politic. Dac’ inst Europa doreste si fie competitiva cu marile puteri ‘economice, engleza si americana, atunci ea trebuie si se prezinte fat de Rusia cao unitate economica. Atit timp cit barierele vamale segregi in interior economia, Europa nu poate rezista concurentei. Relatiile economice ale Europei cu Rusia pretind aceastd unitate, la fel de mult ca pe cea politica. La viitoarele tratative de pace intre Rusia i Europa, interesul ccelei din urma este si se prezinte ca 0 unitate. Spectacolul discutabil siatit de penibil pentru Europa ce a avut loc la Genova nu are voie si se mai repete. Unul din partenerii de tratat trebuie s& fie Europa, ccelalalt — Rusia, Astfel se va obtine mai usor o ingelegere onorabili, decit daci fiecare stat european ar purta tratative separate cu Rusia, ‘cAutind prin intrigi, si-si prejudicieze vecini Concomitent, Europa trebuie si se situeze ferm pe pozitia neamestecului in atacerile interne ale Rusiei Problema dezarmarii curopene si mondiale este strins Jegatt de problema rus. Nici Rusia, ba mai mult, nici chiar » co mo mo J