zu 691.22.001.4 ‘REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA ‘EDITIE OFICIALA STAS 1275-88 COMITETUL NATIONAL ee cence Inlecuterte PENTRU STUNTA INCERCARI PE BETONUL INTARIT STAS 1275-81 $i TEHNOLOGIE i i : |—_——————| INSTITUTUL ROMAN Determinarea rezistenjelor mecanice Sa amc bz wa STANDARDIZARE a Tenuranza Seronov Eesais des bétons ae ‘Teste_of coneretes oe CHbITAHHs BATBEPIETOLO ‘TESTS OF HARDENED. CONCRETE ae TONIDUB ILE 'BETOHA Beteratsation of mechanial srengthes | Determination des Hestenees mécant Onpenenenne wexaumsectorx ‘mpowocre Reproducerea interzish 1 GENERALITATI 14 Obieet si domeniu de aplieare Prezentul stanilard stabileste metodele de determinare a rezistentelor mecanice pentru ‘betoane en agregate grele sau usoare, compaetate prin vibrare sau manual, ‘Prevederile prezentului standard se aplica si betoanelor compactate prin procedee spe- ciale (torcretare, centrifugare, vibropresare etc.), betoanelor celulare, precum gi la incerearea ‘epravetelor extrase direct din elemente de beton intirit, in misura in carenu contravin docu- mentelor tehnice normative specifice acestora. vir conform leg, 12 — Clasifiearea ineeredtilor fn funetie de scopul urmirit prin efectuarea incerelrilor, se deosebese : 4) incereari pretiminare, care au ca seop stabilirea comporifiei betonului eo urmeazi fa fi folosit Ia executarea lucrisii, stabilirea regimului de tratare termici ete. ; ’) ineereari de control pe faze, care an ea Scop determinarea rezistenfei betomulut Ja diferite faze ale procesului de executie a Imcririi (decofrare, tratare termic&, transfer, manipu- Tare, livrare), in vederea compariirii lor cu rezistentele de control preserise pentru fazele respective ; ©) inceredri de verificare.a rezistenfei la compresiune (pentru verificarea clasei betonului) ; 4) inceredri de verifieare a rezistentel la intindere sau la incovoiere a betonului. Rezistenta Ia intindere se determina printr-una din urmitoarele dou motode : — metoda de determinare a rezistentei la intindere prin despicare ; metoda de determinare a rezistenfei la intindere prin incovoiere. Netespectarea Stancardelor de Stat este ur 2 EPRUVETE Forma si dimensiunile epruvetelor 21.1 Epruvetele se confectioneazii din beton proaspit sub form de cuburi sau prisme, sau 80 fextrag carote sub forma eilindries (pentru determinarea rezistenjei Ia compresiune i a rezis- tenfel la intindere prin despicare). 12 Pag. PRETUL LET 9,50 Hloborat d INSTITUTUL CENTRAL DE ceRceTaRE, | Anrobat de: Data intrisll in vigoare: PROIECTARE SI DIRECTIVARE IN ISTTTUTUL ROMAN DE STANDAROIZARE : CONSTRUCTII —Institutul de Cercetéi in! Bd. llie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1988-06-01 Constuct Eeonoma Constructor | ‘Telex 11312 CNST RSTAS 1275-88, —3- 2.1.2 Epmuvetele cubice au dimensiunile conform tabeluluit abet a wore Tia nominal epee | Damen ai SS eo | vada etek = | teal eer [so |__ sso ao. |__ ~|__s0.8 | |. x0 41,50 onsERvATHD OFS RV AT etelr cu latura de 14% mm se admite In mifsura tn care st prevazate i documentele tebe rpormative specifice tn vigoare 9 Pormatlve specifies tele dcpayese abaterile dimenslonsle admisbile,reistentele mecanice pot fi caleslate FSET pe besa dimensiunlor reale,rotunfite la 1mm, 2.1.3 Epruvetele prismatice au dimensiunile din tabelul 2. sett 2 a Crowmiuny cin | Dimendnen mand 2 ageta, ‘Sse! = i Tien s00xi00 | _| [swoxrooxseo | A cre on n00 OBSERVATIE — Se admite uliizarea prismetor de 100%100%850 mm, precam 3h adeptarea aporttal te CBSE AT Stea mound @agrgatcor (dmax) gh lara cea mai rich mepravetel i conde previzate de documentsle tebnice normative specifies th vigoare. 2.2 — Confectionarea epruvetelor 221 Numarul epruvetelor 22:11 Epravetele de acccagi form’, confectionate din aceeagi probs de beton, pistrate In accleagi conditii si incercate la aceeasi virst constitule o serie, 2.21.2 Pentma verificarea rézistengei In compresiune, o serie este constituits din minimum trel Spraveto, cu excep{ia wimitoarelor cami in eare narairal de epruvete este de: 01 on Gomloage, pentru incereirile preliminare, efectuate pe euburi en latura de: 1005 141; 150 sau 200 mm; 0 ar ar dowd, pentru inceredrile de control pe faz, dar numai in conditit de continut tate a productiet si de coustan(i a rezultatelor, insi In afara inceredrilor pent Hvrare Ia care seria este constituit’ din tret epruvete. 2.2.1.3 Pentru verificarea reristen{ei la intindere sau incovoiere, o serie este constitults dt 2.2413 apravete, en exceptia epruvetelor de 100 x 100 x 550 mm, Ia care seria este aleituits ‘din minim dou epruvete. 222 Aparaturd Anptjplent pentru Iuarea probelor, confeefionat dintr-un, material, neabsorbant- = pare metalice demontabile cu prelungitoare, conform STAS 2320-88, = Ea bratoare de laborator cu frecventa de 3000 -- 200 vibratii/min, gi amplita- dinea 0,35 2-'0,02 mm sau vibrator de interior cu freevenfa de 12000 vibratii/min gi ou a metrul buteliei 1/4 din dimensinnea minim’ a epruvetelor. re vcrdua de compactare din ofel beton cu diametrul de 16 mm, Inngimea de 500.600 mm gi cu capetele rotunjite. a tde preferat perile de sirmi, al elror metal trebule sk fle mal moale ea eel din care este confectionat tiparul. — Mistrie. — Righi metalic’. ch .STAS 1275-88 223 Luarea probelor 2.2.3.1 Volamul unei probe de beton trebuie si fie cel putin 1,5 ori _volumul total al epruvetelor care se confecfioneaddl, 2.2. Prelevarea probelor, la statiile de betoane sau la I form’ prevederilor de la pet. 2.2.3.3, respectiv in oper, se face co: 2 La stafiille de betoane, pro complet a acestuia astiel : — in cau basculantelor gi benelor de transport, din trei puncte diferit — in eazul autoagitatoarelor, prin descireares ‘tunel cantiti{i de beton ‘cel putin egal eu de trei ori volumul probe se preleveazit din mijlocul de transport, dupisineiixearen 2.2.34 La locul de punere in operi, proba se preleveazis astfel : — dupa desedrearea betonului din basculantt din trei puncte diferite ; — la desedtearea din autoagitator, din suvoiul ce curge pe jgheab, Ia trei intervale di- ferite (dup. inceputul, la mijlocul si citre sfiryitul deseizetril) sau din tret puncte diferite (dar cel putin o prelevare din figeare beni) cind desearcarea se face in bene. 2.2.3.5 Recipiontul pentru Iuarea probei trebuie si fie curat si uyor umezit. Proba trebuie ferita de actiunea direct’ a agentilor atmosferiei (vint, argifa soarelai ploaie, ger) yi trebuie amestecatii en ajutorul unei mistrii sau lopeti inainte de introducerea heto- nului ‘in tipare 224 Mod de lucru 2.2.4.1 Tiparele metalice strat subpire de ulei mi si o parte vaseling). he curitate se monteazi eu grijil, fefele interioare se ung cu un ‘eral sau motoring, ingrogate eu vaseling (dows parti ulei sau motoring OBSERVATIE — ‘iparcte metalice demontablle se verified din pusel de ved ere al respestiril abaterior adm- ‘bite (dimensiuni, plamitate, ungiuri etc.) trimestria! sori de cite ori se obyin epravete care nt se Incadreaz In abaterile reser. 42 Conteotionares epravetelor trebuie si se facia cel mult 30 min de la Iuarea probelor, epiiseased perioada limita admisi pina la punerea in operi a betonului, previt- prescripiiile tehnice legale in vigoare. La confeetionare, epruvetele se compacteazi prin vibrar: Pentru betoanele eu Iucrabilitate L4 firk aditivi superplastifianti, se admite gi compac- tarea_mamnuali. 3.1 Confectionarea epruvetelor compactate prin vibrare ‘Tiparele, avind fixati rama prelungitoare, se agar pe © suprafat’ orizontabi, se wmpht eu beton inti-un’singur strat ou tun exes de citea 50 mm ise indeasi cu mistria saul Vergeaua pe Ting peretit.tiparulai. "Tiparele cu beton s#-vibreazi, fie eu masa vibratoare, fie en vibrator de interior. Inteazul utilizanit vibratorului de intcrior, intelin acestuia se introduce vertical si tapi in beton pint la eirca 20 min de fundul tiparului unde se mentine pind la compactarea cor punzitoare, dups care se scoate lent, evitindu-se atingerea pere(ilor gi formarea de goluri, Dufata vibrisit se stabileste in funetie de luerabilitaten betontlui, astfel Ineit si se obtina, fink segregarea acestula, 0 compactare corespunziitoare; durata vibritii se mentine acecasl pentra toate epruvetele serie, Remmele en terioare eare arnt ci betomul este compactat corespunzzitor sint urmitoarele: “Sruprafaia betonului se aplatizeazs gi devine orizontal rortaral fin incepe si asi In suprafatis = Ineeteazi practic apatitia bulelor de aer eare ics din beton, 2.2.4.3.2 Confeetionarea epruvetelor compactate manual ‘Tiparele, avind fixati 1ama prelungitoare, se agazi pe o suprafati orizontali_ si_se umplu cu beton’ in cel putin dou’ straturi eu grosimes de max. 100 mm fiecare, Ultimul strat de beton trebuie si umple tiparul in exces cu mm ‘Dupi turnarea fiecdrui strat, betonul se indeasi mai inti cu mistria pe Ting peretit tiparului. ‘Betonul se compacteazi cu ajutorul vergelei de compactare efectuindu-se o turii la fieeare 1000 mm? de suprafata, distribuite uniform, Impunsiturile trebuie ei pitrundi prin intreaga grosime a primului strat, iar In inde- sarea straturilor unmiitoare, prin ineaga grosime a stratului respectiv si 20...30 mm in stratul ‘anterior. ypunsii-STAS 1275-88 -4- 2.2.43.3 Dupit executarea compactiitii, se scoate rama prelungitoare gi se indeplirteazi sur- plusul de beton. Suprafafa epruvetelor se netezeste eu rigla metalicd, astfel = — imediat dup compactare, pentru betoane eu lucrabilitate Lo, Li si 12; = dupa 16...30 min pentra cole cu Iuerabilitate 13, La gi L5. 2.2.44 Dupi confectionare, tiparele cu epruvete trebuie protejate cu folii de polietilen’ sau cu alte materiale, astfel incit, si se evite evaporarea apei din beton, 22.5 Pastrarea epruvetelor 2.2.5.1 Pastrarea epruvetelor inainte de decotrare gi termenul de decofrare 2.2.5.1.1 Tiparele cu beton trebuie piistrate la temperatura de 20 4: 3°C si umiditate relativiy 65 4.5%, protejate conform pet. 2.2. ‘Pecofrarea epruvetelor s6 face dup’ un interval de 20 4 h do la confectionare. Jn camurile in care se cere incerearea betonului la termenc mai scurte, decofrarea se face imediat finainte de incereare. In carul betoanclor ca intirire lent (preparate cu cenugi de centrale termoclectrice, aditivi intirzietori etc.), intervalul se prelungeste la minimum necesar asiguririi integritijii epruvetelor la deeofrare si manipulare. ‘TImediat dup’ decotrare, tiparele trebuie bine curifate si unse. 2.2.5.1.2 in camul incereitilor de control pe fazii, tiparele cn beton, acoperite conform prevede- Filer dé la pet. 2.2.4.4, se pistreaz’ in condifiile de mediu ale betonului din Iuerare. Devotrarea epruvetelor se face conform prevederilor de la pet. 2.2.5.1.1 2.2.5.1.8 In cazul betoanelor supuse Ia tratamente termice, epravetele de beton trebuie supuse aceluiagi tratament, respectindu-se cu stricteye parametrii acestuia (timp de agteptare, vitem de ridicare a temperaturii, durata gi temperatura de tratare, viteza de coborire a temperaturii ete.) Locul de amplasare a epruvetelor, in timpul tratamentului termie, se stabileste prin proiectul liniel tehnologice de confectionare a elementelor. "Decofrarea epruvetclor Se face imediat dup’ terminarea tratamentului termic. 2.2.5.2 Pistrarea epravetelor dupii decotrare 2.2.5.2.1 Caracteristicile regimurilor de pistrare sint conform tabelalai 3. ‘Tavelul 3 artenicargimtst | nest deptnce | Temperatura snl, | Unitas stn 9 ‘de pastrare ‘2 epruvetclor °c [ satel, ‘Umiaitates ridieata and _ ie nisip-umed sau ser umed 2048 90,100 Uimiditatea normals ser \ Dod 05.5 OBSERVATH Sapa din'bazinele de pistrare a epruvetelor trebuie schimbatd Ja interval de 14 zile 2 TRbaivevitata producereadecurenfide aerstvibratiimaritn inciperilede pastrare aepravetsor, 2.2.5.2.2 Bpravetele se pistreazi in regim de umiditate ridicatd pint la virsta de gapte zile si apoi in regim cu umiditate normal pints la virsta de incercare, cu urmitoarele excepfii : “Mepruvetele tratate temic se pistreazk permanent pind la virsta de incereareinregim de umiditate normal ; — epruvetele confectionate din betoane destinate amenajarilor hidrotebnice se’ pis- treazi permanent, pint la virsta de incereare, in regim de umiditate ridicatd ; eMopravetele destinate incereiilor de control pe faze, independent de felul betonului, se pistreazs, pint la data incerclrii, in vecinatatea elementului de construetie corespunzitor, respectiv in condifiile de mediu ale’ acestuia. 226 Notarea opruvetelor si expedierea lor la laboratorul de ineere&ri 2.2.6.1 Pe fata de turnare a fiecdrei epravete se notear (prin zgiriere sau cu vopsea de ulei sau polimeri) cel pufin indicatival seriei. 2.2.6.2 Epruvetele trebuie expediate la laboratorul de inceretiri cu eel pufin dont zile mainte do a fi incercate. ‘Pe durata transportului epruvetelor citre laboratorul de incerotiri, acestora trebuie si i so asigure integritatea prin depozitarea corespunzitoare in mijloacele de transport, in cutii sau containere previizute ou materiale de protejare.7 . —5- STAS 1275-88 227 Termenele de incercare a epruvetelor 2.2.7.1 Incereiirile preliminare se efectueaz la virsta de 7 si 28 zile. In cazuri speciale (betoane tratate termie, betoane glisate, betoane hidrotehnice ete.) inceredirile preliminare se pot efectua gi la alte virste. 2.2.7.2 Incercirilo de verificare a rezistenfoi la compresiune (clasa de beton) si intindero sau ineovoiere a betonului se efectueaz’ la virsta de 28 de zile, cu excepfia betoanelor destinate amenajitilor hidrotehnice, pentru care verificarea se face In virsta de 90 zile. Prin proect sau preseripfii speciale pot fi previizute si alte termene de incereare, 2.2.7.8 In cazul incereitilor de control pe faze, termenul de incereare se apreciazi in functie do valoarea procentului din rezistenfa la compresiane a cirel realizare se urmireste, precum gi in fanefie de sortimental de ciment gi condifiile de temperatar’ din perioada de intirire a beto- nului, conform prescripfiilor legale in vigoare. 228 Verificarea dimensiunilor gi formei epruvetelor 2.2.8.1 Verificarea dimensiunilor ‘Dimensiunile epruvetelor se determing eu gublerul conform fig. 1. Fit 2.2.8.2 Verificarea planitifii si a paralelismului fefelor de incereare 2.2.8.2.1. Planitatea fefelor care vin in contact cu platanele presei (fefele de incereare), se verifies ea 0 righ metalicd gio sondi gradata (spion). Toleranfa la planitate trebuie s& fie de max. 0,5% in latura coa mai mic a epravetei. 2.2.8.2.2 Paralelismul fefelor de incercare se verifies prin compararea inAlfimii muchiilor nor- male peacestea. Pentru fiecare muchie, iniiljimea se stabileste ca medie a dou misuriri efectuate la dis- tanta de 10 mm de muchia respectivi, conform fig. 2. Diferenta dintre valorile extreme obfinute prin misurare nu trebuie si fie mai mare de 1% din latura epravetei.STAS 1275-88 6- ite ale cubulni ori prismei, san a unghiului format dintre generatoare i bazcle cilindrului, conform fig. 3a si 3 Valoarea unghinui trebuie si fie de 90 045° Dimensiuni tn anilimetri Fig, 2 a Fig. 8 » 2.2.8.8 Rectificarea fefelor de incercare 8.3.1 fn cazul in care planitatea sau paralelismul fefelor de incereare nu sint corespunziitoare se procedleazit asttel : — fetele neplane se rectified prin polizare sau prin aplicarea unui strat de indreptares — fefele neparalele se rectified exelusiv prin titiere sam polizare in aga fel Ineit si mu provoace modificiri in structara epruvetelor, .2 Materialele folosite pentra stratul de indreptare a fefelor de incereare a epruvetelor ‘ebuie si adere la beton gi, in momentul incerearii, si asigure o reaistenf’ In compresiune cel putin egal cn cea previizuti pentru beton. Grosimea stratului de indreptare a suprafetei epravetelor ce se inceared Ia compresiune nu trebuie si depfigeaso 2% din latura sau diametral fefei de ineereare, 3 DETERMINAREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE Ba Pri Rezistenja la compresiune se determina prin aplicarea unet forje uniform ereseitoare pe epruvete cubice, cilindrice sau, orientativ, pe fragmente de prism’ rezultate de Ia incercarea la intindere prin ineovoiere sau de la incercarea la incovoiere. piul metodei Aparatura — Presa hidrauliek sau mecanick en precizia de 1%, a clirel fort maxima a treptei de jonare adoptati sh fle egali cn cel mult. opt ori forta de rupere a epruvetelor “supuse ‘rilor, eu dows platane de metal en duritatea Viekers de eel putin 600 HV, conform STAS R 883-70. Se admite gi utilizarea preselor eu precizia de 39%, pini In scoaterea jor din uz. Platanul superior (1) trebuie si fie previizut eu un dispozitiy eu rotuld (2) al ed centru si eoineid’ en centrul platanclor in vederea. transmiterii uniforme gi centrice a forlel (fiz. 4) WI ») Fig. 4 »ea STAS 1275-88 Pe platanul inferior (3) al presei se graveazd pitrate san cercuri avind ari egale cu aritle de baz ale epruvetelor care sint supuse inceredtilor, sau cele dou diagonale ale pitratelor, respectiv dowd diametre perpendieulare ale cercurilor. Suprafetele platanelor noi sau rectificate, nu trebuie si aibi abateri de la planitate mai mari de 0,01 nm pe intreaga zona de contact eu epruveta, miriti cu cite 10 mm de o parte si de alta, Platanele se inlocuiese sau rectified cind aceste abateri devin mai mari de 0,02 mm. — Plicutele metalice intermediare (4) pentru incerearea fragmentelor de prism avind dimensiunile : 100 x 100 x 12 mm, 150 x 150 x 12 mm sau 200 x 200 x 12 mm eu duritatea Vickers de cel putin 600 HV conform STAS R 83-70, cu abaterea de la planitate cind sint noi, de max. 6,015 mm, fiind inlocuite cind, dupa uzare, abaterile ajung la max. 0,05 mm. si cu abateri dela unghiul drept de max. 0,5mm/50 mrn. 3.3 Mod de Ineru 331 Incerearea pe epruvete eubice si cilindrice 3.3.1.1 Se supun Ia incereare epruvetele eu aceeasi stare de umiditate pe care au ayut-o in mediul de pistrare, respectiv din locul de extraetie (in cazul carotelor), verificate si eventual cu fefele rectificate conform pet. 2.2.8 Epruvetele curltate eu peria de par, se agazii intre platanele presei, (fig. 4a), dup’ ce acestea au fost curifate in acelagi mod, in aga fel incit directia de incereare s& fie perpendicu- lari pe dircetia de turnare. Centrarea epruvetei pe platanul inferior al presei se face tinind seama de liniile gravate pe acesta. Nui se admite introducerea niei unui material intermediar (foi de plumb, carton, pisla etc.) intre fetele epruvetelpr gi platanele presei gi nici ungerea acestora, Forta_se aplicd continuu si uniform pind la ruperea epruvetelor cu o cregtere constant —_ | de 0,6 + 0,4 N/mm®. 5, dar astfel incit incerearea sk dureze min. 30 5. . 3.3.1.2 Rezistenfa Ja compresiune, determinati pe epravete cubice sau ‘formula lindrice se caleuleaait (Nimm?; MPa) in care P forfa de rupere, cititi pe cadranul presei, in newtoni ; A aria nominal sau reali, dup% caz, a secfiunii de referinfii, in milimetri pAtrati. Rezultatul se rotunjeste la 0,1 N/mm*. Rezistenta 1a compresiune pentra o serie de epruvete pet. 2.2.1.2) se stabileste ca medie aritmetics a rezultatelor obtinute. Dack unul din rezultate se abate cu mai mult de 20% fat de modie, acesta se elimi reealeulindu-se media. ‘Daci dou’ din rezultate se abat, in sens contrar, eu mui mult de 20% fafii de medie, determinarea nu se ia in considerare. mubice (format conform 332 Incerearea pe fragmente de prismia 3.3.2.1 Se supun la incereare epruvetele cu mediul de pistrare. Fiecare fragment de prismi se asazit intre platanele presei prin intermediul plicufelor metalice cu dimensiunile de 100 x 100 x 12 mm pentru fragmentele rezultate din prismele cu secfiunea de 100 x 100 mm, 150 x 150 x 12 mm, respectiv 200 x 200 x 12 mm pentru fragmentele rezultate din prismele eu sectiunea de 150 x 150 mm respeetiv 200 x 200 mm. ceeagi stare de umiditate pe care au avut-o in Pentru a realiza o cit mai lun‘ centrare a plicujelor intermediare, se traseazit lini verticale de reper pe suprafefele laterale ale fragmentelor de prism’, in raport cu care se face apoi centrarea (fig. 4b). ‘Fragmentele se ayazit astiel incit direetia de incereare si fie perpendicular pe direct de tumare. Nu se admite introducerea altor materiale (foi de plumb, carton, pi méntele de prismi gi plicufele intermediare 51 nici ungerea acestor plicufe. Forfa se aplie& continuu si uniform pini Ia ruperea epruvetei, cu 0 crestere constant de 0,6 ¢ 04 Nmm*-s, dar astfel incit incercarea si dureze min, 30 s. ‘ ete.) intre frag. 3.3.2.2 Rezistenta la compresiune, determinati pe fragmente de prism, se calculeazs ca la, pet. 3.3.1.2, in care A este aria suprafefei unei plicuje metalice, in milimetri pitrati, pe care se aplie’ forfa P.