magazin de inspirație și spiritualitate biblică

5/2020

Un Dumnezeu
Ne mai jucăm?
al bucuriei adevărate
Ai un prieten nevăzător? Avem o veste bună pentru el!
Împărtășește-i-o degrabă, pentru că el nu vede să citească acest anunț.

A apărut o carte în format audio scrisă și înregistrată de Elena

Pridie, autoare a mai multor cărți de stil de viață și realizatoare de
emisiuni de sănătate timp de 20 de ani la Radio Vocea Speranței.
Ascultarea cărții în format CD/MP3 durează nouă ore și cuprinde
200 de rețete culinare și multe sfaturi concrete pentru sănătate.
Pentru detalii, contactați autoarea la numărul de telefon
0764 643 198,
198 prin e-mailul elenapridie@gmail.com sau scanează
cu telefonul acest cod și accesează elenapridie.ro
elenapridie.ro.

Ascultă rețetele sau fă-le cadou celor dragi într-o perioadă când
nevoia de imunitate este maximă!
Dăruiește sănătate!
 Sumar

O libertate periculoasă 4 Cosmin Cocea – crede că libertatea nu înseamnă libertinaj

De vorbă cu Ciprian Pulbere 6

Divertismentul în vremurile biblice 10 Julien Gheorghe – crede în bucuria prieteniei cu Dumnezeu

Ne mai jucăm? 15 Viorel Dascălu – crede într-o familie de calitate

Tinerețea, între virtual și real 16 Florin Răduț – crede în succesul responsabil

Un Dumnezeu al bucuriei adevărate 19 Adrian Neagu – crede într-un Dumnezeu fericit

Fundamentele credinței 23

Plăcerea care ucide 24 Andrei Bordeanu – crede în Dumnezeul sănătății

Un prieten perfid 27 Gabriel Hațegan – crede în puterea lui Dumnezeu

Mariajul dintre tutun și zahăr 30 Andrei Borz – crede că dependența poate fi învinsă

Recreere 33 Mirela Dascălu – crede în recreerea sănătoasă

Bucuria lui Isus 34 Dănuț Obăgeanu – crede în bucuria profundă

Înțelepciune 36 Ovidiu Dascălu – crede într-un Dumnezeu înțelept

Grila de programe Radio Vocea Speranței 38

Tartă cu mere 40 Elena Pridie – crede în planul lui Dumnezeu pentru sănătatea oamenilor

eperele c r e d i n ț e i
Cu excepția situațiilor în care este altfel specificat, textele biblice
sunt redate din Biblia, sau Sfânta Scriptură, trad. D. Cornilescu,
ediție revizuită ortografic, Casa Bibliei, 2016.

Coordonator: Daniel Brînzan Parteneri Autori

Redactare și corectură: Cristina Sava
Grafică și tehnoredactare: Dragoș Gârea
Relația cu cititorii
reperelecredintei@gmail.com
0769 036 691
www.reperelecredintei.ro
facebook/instagram: reperelecredintei
Adresa: Str. Cernica nr. 101
Pantelimon, Ilfov
Editura Viață și Sănătate
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea
Viorel Dascălu, Julien Gheorghe, Gabriel Hațegan,
Radio Vocea Speranței
Speranța TV
Andrei Bordeanu, Andrei Borz,
Cosmin Cocea, Mirela Dascălu, Ovidiu Dascălu,
Mihai Miron, Adrian Neagu, Dănuț Obăgeanu,
Elena Pridie, Florin Răduț
© Copyright
Reproducerea materialelor scrise
este încurajată, cu menționarea sursei.
Foto: Dreamstime, Unsplash.

Credem în Notificare
ISSN 2668-8034 adevărul Bibliei, Opiniile aparțin autorilor și nu reprezintă în mod
obligatoriu punctul de vedere al partenerilor.
iubim oamenii
și scriem pentru
o viață împlinită.
editorial

Când
mai bine
e mai rău
A
mericanii au o vorbă: „Nu lăsa
perfecțiunea să fie dușmanul binelui!” Am
văzut persoane care refuză să fie parte
dintr-un proiect când acesta nu îndeplinește
toate standardele dorite. Altfel spus, ele nu încep
nimic dacă nu sunt convinse că vor avea cel mai
bun rezultat. „Ce rost are să te implici dacă nu
se va acționa în cel mai bun mod cu putință?”,
gândesc ele.

Într-o lume a binelui amestecat cu rău, prețul

perfecțiunii este foarte ridicat.

Uneori, să faci un lucru mai bine înseamnă să îl

faci în viitor, adică să nu îl mai faci niciodată. Ai
pierdut și timpul, și ocazia de a face binele care îți
era la îndemână.

Alteori, când preferi „mai binele”, e posibil să

dai de răul pur. Mă gândesc la momentele când
renunți la starea plăcută pe care o trăiești deja
și începi să cauți o fericire superioară, într-un
mod artificial. De exemplu, atunci când testezi
forme noi de divertisment sau încerci lucruri
inacceptabile din punct de vedere moral, pentru
a ajunge „mai bine” decât ești.

Nu lăsa mai binele să fie dușmanul binelui!

Daniel Brînzan

eperele credinței 2
spiritualitate
Cosmin Cocea

O libertate
periculoasă

D
umnezeu dorește să fim foarte fe-
riciți. El nu ne-a creat pentru a sta
departe de bucuriile vieții sau pentru
a trăi într-o stare de amărăciune. Încă de la
început, Dumnezeu i-a acordat omului liber-
tăți – libertatea de alegere, de exprimare, de
căutare a fericirii etc. Ulterior, Dumnezeu a
adăugat: „Iată, astăzi îți pun înainte viața şi
binele, moartea şi răul. Acum alege viața, ca
să trăiești atât tu, cât şi urmașii tăi” (Deut.
30:15,19 NTLR). Așadar, omul are de-a face cu
alegeri: între voia lui Dumnezeu și păcat, între
fericire și insatisfacție.

Cu toate acestea, unii au confundat liberta-

tea cu libertinajul, care nu este altceva decât
desfrâu, destrăbălare și libertate periculoasă.
Din timpuri vechi, s-a folosit acest principiu
periculos: „Fă ce vrei și aceasta să fie întreaga
Toate lucrurile îmi sunt
lege!” Astăzi, multe persoane, cu precădere îngăduite, dar nimic
tineri, se ghidează după acest motto.
nu trebuie să pună
Apostolul Pavel ne spune: „Toate lucrurile
îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de fo- stăpânire pe mine.
los; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar – 1 Corinteni 6:12

eperele credinței 4
nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine”
(1 Corinteni 6:12). Când ceva pune stăpânire
pe mine, deja mi-am pierdut libertatea. Li-
bertinii îmi spun să fac ce vreau, acesta este
principiul lor. Și uită sau evită să îmi spună că
multe nu îmi sunt de folos și că mă vor prin-
de în cătușele dependenței sau ale viciului. Ce
îmi aduce libertinajul? O bucurie scurtă, care
vine la pachet cu niște consecințe, de cele mai
multe ori negative.
Libertatea pe care a oferit-o Dumnezeu este
veșnică, sănătoasă și bună. În schimb, liberti-
najul este de scurtă durată și pune stăpânire
pe individ, acaparându-l în plasă asemenea
muștelor care devin captive ale pânzei de pă-
ianjen.
Tu ce alegi? Te provoc să alegi libertatea ală-
turi de Dumnezeu!
5 eperele credinței
 De vorbă
interviu

cu...
Ciprian Pulbere crede despre sine că a
beneficiat de mai multe șanse decât alții: a
învățat în școli de care puțini au parte, în țară
și în afară, a avut ocazia să călătorească foarte
mult ca ghid pentru turiști, a făcut sport de
performanță, la vârsta de 40 de ani s-a orientat
către domeniul financiar-bancar, a lucrat ca
manager într-o mare companie multinațională,
a urcat pe scene și a avut tricolorul în spate de
câteva ori. Gustând din toate, a suit, a coborât,
dar, mai important decât orice, L-a întâlnit pe
Dumnezeu. Și dacă acum câțiva ani i-ar fi spus
cineva că va intra într-o biserică adventistă, el
i-ar fi răspuns că îi trebuie o biserică mai mare,
pentru că nu i-ar încăpea ego-ul acolo.

Cine a fost în trecut Ciprian Pulbere? la Dumnezeu de a vedea mereu luminița de la

capătul tunelului, chiar și atunci când nimeni
M-am născut în Sânpetru, lângă Brașov, în
nu o vedea. M-am bucurat mereu să-i pot
anul 1955. Am învățat de la părinți că pot obți-
face pe cei din jur să mă urmeze apoi către
ne orice prin muncă, studiu și toate făcute cu
acea destinație.
implicare maximă. Și a funcționat!
Care au fost cele mai importante realizări pe
Mereu primul la școală, mereu primul în di-
plan profesional?
verse pasiuni, mereu înconjurat de colegi și
prieteni. Am învățat de mic să împart cu cei Pe acest parcurs am avut șansa să-mi termin
din jur bucuriile vieții. Am avut acest dar de studiile universitare în mai multe domenii:

eperele credinței 6
TCM, Automatizări și, fără să mă sperii de
vârstă, la 49 de ani – Institutul Bancar –, de-
venind astfel broker.
Am condus echipe mari de oameni la Ma-
rub S.A. Brașov, la ING Bank, la EL-CO S.A.,
în Târgu Secuiesc. Nu m-am temut de orice
provocare nouă și am luat-o ca pe o încercare
a vieții, ca o nouă treaptă pe care trebuie să
o urc pentru a evolua. Am abordat și acțiuni
de avangardă în domeniul zborului, având
împreună cu fratele meu primul proiect au-
torizat și finalizat de deltaplan din România.
Am dorit să fac ceva pentru comunitate, să-mi
leg numele de realizarea unui obiectiv impor-
tant și pentru aceasta m-am implicat activ po-
litic în conducerea unui partid din Brașov.
Dorința mea a fost legată de Hospital Project,
un spital universitar de urgență cu 814 paturi,
atât de necesar la Brașov. Am obținut toate
avizele până la autorizația de construire. Însă,
din păcate, motivația mea și motivația cetă-
țenilor din Brașov nu s-au suprapus cu do-
rințele clasei politice. Am înțeles atunci că nu
sunt compatibil cu acest mod de a lucra și am
renunțat la politică.
Ați fost un om religios de-a lungul vieții? Ce
preocupări spirituale v-au frământat exis-
tența?
Fiind ortodox prin decizia părinților, am res-
pectat cu teamă existența unui Dumnezeu
care ne pedepsește atunci când greșim. Am
considerat mereu că realizările mele sunt
doar ale mele, că nu datorez nimănui nimic și
nivelul de încredere în mine era infinit...
Dar, în încumetarea mea, am căzut! Da, am
avut multe realizări frumoase și mereu am
repetat istoria meșterului Manole!
Călătorind mult, am avut ocazia să vizitez
multe locuri în lume cu o deosebită impor-
tanță spirituală pentru diverse popoare. Ide-
ea nemuririi, prezentă frecvent acolo, m-a fă-
cut să-mi pun întrebări importante legate de
viața mea, de cine sunt eu în raport cu lumea
înconjurătoare.
Cum ați ajuns să studiați împreună cu soția
dumneavoastră Biblia?
Am simțit că ceva nu mă duce la adresa potri-
vită, la împlinire. Am simțit că suportul cuiva
care mă iubește și mă apără (nota bene – chiar
și atunci când nu meritam) lipsește. Câțiva
prieteni din Sfântu Gheorghe m-au îndrep-
tat să găsesc acest sprijin într-o relație bună
cu Dumnezeu, studiind Cuvântul Domnului,
Biblia.
Acum recunosc cu bucurie: funcționează! Am
întâlnit (oare din întâmplare doar?!) oameni
care se bucurau deja de această bună relație
și m-au îndrumat prin cuvintele Psalmului
34:8: „Gustați și vedeți ce bun este Domnul!”
Am reușit să o motivez pe soția mea să mă
urmeze pe această cale a cunoașterii și, în
10 octombrie 2015, am trecut împreună prin
apa botezului în Biserica Adventistă de Ziua a
Șaptea Betel, din Brașov.
Care au fost schimbările semnificative din
viața dumneavoastră după ce L-ați cunoscut
pe Dumnezeu?
Cu bucurie recunoaștem că apoi viața noastră
a luat o nouă turnură, către o direcție precisă,
de la care nu ne mai abatem. O liniște nouă
s-a așezat peste casa noastră și le vorbim cu
drag celor din jur despre aceasta. Am lăsat
în urmă lucruri fără importanță, dar care ne
consumau multă energie și timp. Acum ne
concentrăm pe ce este important, ca să nu ne
abatem de la poteca îngustă ce duce spre viața
veșnică.
7 eperele credinței
 Ce înseamnă să fii manager, dar și urmaș al
Domnului Hristos?

Cu experiența de a conduce oamenii către lu-

cruri bune, am simțit nevoia să fac ce știu să
fac mai bine, lucruri tehnice, organizatorice,
însă acum le pun în slujba Domnului.

Când El ne cheamă să facem diverse lucruri,

am decis să răspund mereu „prezent!” Și pen-
tru cei care nu cunosc încă, acum, după ce
împlinesc această promisiune, rămâne timp
și pentru celelalte, chiar cu rezultate neaș-
teptat de bune.

Considerați că slujirea în echipă are impact?

Cum se poate dezvolta în această perioadă o
astfel de lucrare printre semeni?

Am învățat de la Isus un mod nou de a lucra.

El, deși putea să o facă singur, a învățat echipa
să lucreze cu bucurie pentru un scop comun.
Cei care am descoperit această bucurie avem
datoria, la rândul nostru, să-i învățăm pe cei
din jur să facă la fel.

Nu trebuie să ne temem să abordăm căi noi

de misionariat în această vreme de pandemie.
Acum putem ajunge și on-line la cei care cau-
tă o soluție pentru viața și viitorul lor.

Interviu realizat de pastor Mihai Miron

eperele credinței 8
 98,00 lei

Biblia adolescentului vine că-

tre tinerii cititori într-un format
prietenos, plină de culoare, în-
curajându-i să citească integral
textul biblic (într-o ediție revizuită
ortografic a traducerii lui Dumitru
Cornilescu). Notele și materialele
suplimentare lărgesc perspectiva
adolescenților, așezând Biblia într-o • 45 de ilustrații originale
• 11 rubrici distincte
lumină optimă, pentru a fi văzută ca
• 538 de note suplimentare
factor major de influență de-a lungul
• articole despre inspirația
istoriei omenirii și ca manual credibil de și mesajul Bibliei
reală dezvoltare personală. • ghid de referințe biblice
pe teme de larg interes
Informațiile din istorie, arheologie biblică și • plan de citire a Bibliei în
arte îmbogățesc cunoștințele tinerilor. Por- doi ani
tretele biblice le oferă exemple de „așa da” • hărți
și „așa nu” din istoriile unora dintre cele mai
cunoscute personaje din Biblie. Sugestiile de
transpunere a principiilor biblice în acțiuni și
fapte concrete îi ajută să descopere Scripturile
ca sursă a unei religii practice.

Rubricatura diversă urmărește scopul precis de

a-i conduce pe adolescenți la concluzia că Biblia a
fost și rămâne un izvor nesecat de înțelepciune, de
inspirație și de frumos, singura hartă credibilă care in-
dică drumul spre Țara veșnică.

În perioada 25-26 noiembrie 2020, Biblia

este disponibilă într-o cantitate redusă, doar
pentru comenzi telefonice. Din 25 ianuarie
2021, Biblia va fi disponibilă și în librării.

1 368 de pagini full color,

coperte flexibile, în patru variante

www.viatasisanatate.ro
021 323 00 20
cultură biblică
Julien Gheorghe
Divertismentul
în vremurile biblice
P
e paginile inspirate ale Bibliei găsim
pasaje care arată că Dumnezeu vrea
să ne bucurăm de ocaziile speciale ale
vieții. În istoria biblică, observăm că, deși în
vechime nu s-a pus un accent deosebit pe
modurile plăcute de a petrece timpul, acestea
au fost acceptate și practicate atunci când se
armonizau cu principiile religioase. De exem-
plu, evreii se recreau prin muzică vocală sau
instrumentală, dansuri, jocuri și la marile
sărbători naționale.
După trecerea Mării Roșii și nimicirea oștilor
egiptene care au pierit înecate, Moise și po-
eperele credinței 10
porul au cântat o cântare, iar „Maria... a luat
în mână un timpan şi toate femeile au venit
după ea cu timpane şi jucând.” Maria le răs-
pundea copiilor lui Israel: „Cântaţi Domnu-
lui...” (Exodul 15:20,21).
Victoriile din războaie și încoronarea îm-
păraților erau serbate cu muzică și dansuri
( Judecătorii 11:34, 1 Samuel 18:6,7, 1 Împărați
1:39,40). În general, femeile dansau la ocazii
deosebite, dar și bărbații au făcut acest lucru
(2 Samuel 6:3-5,14,15,21).
Ca și astăzi, oamenii se bucurau, strigau și
cântau cu ocazia nunților (Ieremia 7:34, 16:9).
În Noul Testament, Domnul Isus a spus că,
atunci când fiul risipitor s-a întors acasă,
„a auzit muzică și jocuri” (Luca 15:25), iar în
Evanghelia după Matei este menționat că fata
Irodiadei a dansat în fața oaspeților cu ocazia
zilei de naștere a lui Irod (14:6). Consecința a
fost dezastruoasă.
Nu întotdeauna divertismentul practicat de
evrei a fost pe placul lui Dumnezeu și în con-
formitate cu ceea ce El îi învățase. De exem-
plu, în timp ce Moise primea tablele Legii cu
Cele Zece Porunci (Exodul 24:12), poporul a
donat bijuterii din aur și din ele a fost făcut
un vițel din aur, după care Aaron a anunțat o
sărbătoare în cinstea noului dumnezeu! Prin
urmare, poporul s-a sculat dis-de-dimineaţă,
a adus jertfe, „a şezut de a mâncat şi a băut;
apoi s-au sculat să joace” (Exodul 32:1-6).
Noi trăim într-o altă cultură, aflată la mii
de ani distanță de cea descrisă anterior, dar
nu putem nega faptul că și noi avem nevoie
de relaxare. Totul se rezumă însă la ceea ce
spunea apostolul Pavel: „Deci, fie că mân-
caţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, să faceţi
totul pentru slava lui Dumnezeu” (1 Corin-
teni 10:31).
11 eperele credinței
 În lumea Bibliei, spre
deosebire de vremurile
noastre, dansul mixt
între bărbați și femei nu
era cunoscut (Ieremia
31:13, vezi și 2 Samuel
6:20), pentru că implica
atingerea participanților.
Această practică a
modestiei se respectă
până astăzi în comunitățile
iudaice ortodoxe, chiar și
la nunți. Ca și în vechime,
în anumite comunități nu
este permis să privești
jocurile executate de
celălalt sex.
eperele credinței 12
Vechiul Testament –
distracțiile în cultura egipteană
Vechii egipteni erau mari iubitori de muzi-
că și dans. Instrumentele timpurii includeau
flaute, harpe, clopote, chimvale, tamburine și
tobe. Ei iubeau foarte mult și jocurile, cele mai
populare fiind Senet și Mehen (cu piese pe o
tablă). Egiptenii bogați practicau vânătoarea,
pescuitul, plimbările cu barca pe fluviul Nil și
diferite sporturi. Zilele de naştere ale diferi-
ţilor zei erau sărbători naţionale, când mun-
ca era suspendată, iar egiptenii se adunau să
bea, să mănânce şi să danseze. Printre copii
erau populare jocurile cu o minge improviza-
tă din diverse materiale și jongleriile.
Noul Testament –
plăcerile grecilor și ale romanilor
În Antichitate, grecii erau mari iubitori de an-
trenamente fizice, jocuri cu mingea, jocuri de
noroc. Din anul 776 î.Hr., în Olympia, au înce-
put să fie practicate jocurile olimpice antice.
Acestea aveau loc o dată la patru ani, vara, cu
ocazia sărbătorilor în cinstea lui Zeus, cel mai
important zeu. La ele aveau voie să participe
doar bărbații de origine greacă. Sclavii și fe-
meile nu aveau voie să participe, nici măcar să
privească. Dintre toate competițiile sportive,
cea mai spectaculoasă era întrecerea de care
trase de cai foarte buni și scumpi.
Cele mai variate jocuri aveau loc la sărbăto-
rile dedicate zeităților venerate. Acestea erau
onorate prin muzică, dans, poezie, teatru sau
consum de vin (pentru Dionis, sau Bachus,
zeul vinului, al vegetaţiei, al plăcerilor şi al
petrecerilor). Locuitorii din Atena aveau câte
o sărbătoare aproape în fiecare zi.
Majoritatea petrecerilor la romani aveau un
fundal sonor care provenea de la instrumen-
te variate: cu corzi (sambuca, pandura, lira),
de percuție (toba, țambalul) și de suflat (tubă,
nai). Se practicau multe sporturi cu mingea,
unele dintre ele asemănătoare cu handbalul,
fotbalul sau hocheiul pe iarbă. Erau iubite și
jocurile cu zaruri sau cărți. Petrecerile bo-
gaților implicau multe mâncăruri exotice,
muzică, dansuri, scamatorii și alte forme de
divertisment practicate de sclavi și sclave.
Locuitorii din imperiu, dar mai ales aristo-
crații erau atrași de băile luxoase, ornate cu
mozaic și marmură, unde romanii socializau
pentru multe ore. Baia romană includea mai
multe bazine cu apă de diferite temperaturi.
În timp ce stăteau în apă, romanii consumau
vin și li se făcea masaj. Romanii înstăriți erau
interesați și de colecționarea anumitor obiec-
te, precum pietre prețioase, sculpturi și di-
verse obiecte de artă.
Partea cea mai întunecată a divertismentului
la romani a constituit-o însă apetitul pentru
distracții brutale, suferință și vărsarea de
sânge. Luptele de gladiatori, masacrarea ani-
malelor în arenă sau sfârtecarea oamenilor de
către animale erau distracții obișnuite, foarte
populare.
Concluzii
Prin comparație, putem observa că, în Țara
Sfântă, opțiunile de divertisment erau mai
reduse decât în culturile răspândite în lumea
antică. Asemenea unui copil care se pregăteș-
te pentru examen și studiază atât la școală, cât
și în particular fără a-i rămâne timp nefolosit,
și copiii lui Dumnezeu erau învățați: „Tu să te
ţii în totul totului tot numai de Domnul Dum-
nezeul tău.”
Apostolul Petru îi instruia pe credincioși să
nu gândească asemenea grecilor sau roma-
nilor, ci după modelul lui Hristos: „Fiindcă
Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi
cu acelaşi fel de gândire. Căci Cel ce a păti-
mit în trup a sfârşit-o cu păcatul; pentru ca,
în vremea care-i mai rămâne de trăit în trup,
să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci
după voia lui Dumnezeu. Ajunge, în adevăr, că
în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit
în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în
chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite. De
aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei
la acelaşi potop de desfrâu şi vă batjocoresc”
(1 Petru 4:1-4).
Gustă și tu din bucuriile incomparabile ale
prieteniei cu Dumnezeu!
13 eperele credinței
eperele credinței 14

Viorel Dascălu
Ne mai jucăm?
C
ompania Ipsos Public Affairs a reali-
zat la sfârșitul anului 2011 un sondaj în
rândul a peste 7 000 de părinți ai căror
copii erau minori. Studiul s-a intitulat „Ra-
portul global privind spiritul copilăriei” și a
cuprins subiecți din 20 de țări.
Cercetătorii au constatat că patru din zece
părinți afirmă că le este mai ușor să-și pro-
grameze o întâlnire de serviciu decât să pe-
treacă timp alături de copiii lor. În România,
81% dintre intervievați spun că nu se mai dis-
trează zilnic, așa cum făceau în copilărie. Pro-
centul este cel mai ridicat dintre toate țările
vizate. Româncele preferă un timp petrecut
în singurătate, pe rețele sociale, decât să aibă
un timp de calitate petrecut cu familia.
Spiritul copilăriei este în pericol
Tehnologia, televiziunea, internetul și rețe-
lele de socializare consumă o mare parte din
timpul ce ar putea fi utilizat în distracții să-
nătoase cu cei din casă. Pe deasupra, multe
hobbyuri ale soților nu antrenează sau chiar
exclud restul familiei. În aceste condiții, co-
familie
piii, deși tânjesc serios după timpul de joacă
al familiei, se afundă în lumea lor singuratică,
construită tot în jurul tehnologiei.
Ce-i de făcut? În familie, de comun acord, ho-
tărâți un timp pentru recreere. Cumpărați și
folosiți jocuri de societate frumoase, inventați
concursuri de abilități casnice, faceți ieșiri în
natură, adunați-vă în jurul unui foc, depănați
amintiri, căutați ghicitori, verificați-vă cu-
noștințele generale, bateți-vă cu pernele din
casă, transformați-vă sufrageria sau curtea
într-un teren de joacă și bucurați-vă de cli-
pele petrecute cu cei dragi. Acestea sunt doar
câteva idei.
Părinte fiind, când te-ai jucat ultima dată cu
copiii? Soț sau soție fiind, când te-ai jucat ul-
tima dată cu partenerul de viață? Nu uita că
cel mai frumos timp este cel pe care-l „con-
sumi” bucurându-te în familia ta! Încearcă și
nu vei regreta!
15 eperele credinței
tineret
Florin Răduț

Tinerețea,
între virtual
și real
Am necurmat pe

V Domnul înaintea
orbind despre cursurile on-line la în-
ceperea anului școlar, replica unui elev
din clasa a VIII-a m-a surprins: „Eu ochilor mei.
am deja 300 de prieteni în mediul virtual cu
care mă înțeleg foarte bine. Nu-mi pasă dacă Când este El la
nu vom veni la școală, colaborez super cu ei.” dreapta mea,
Studiile recente indică faptul că tinerii petrec nu mă clatin.
zilnic multe ore pe internet, iar calitatea vieții
este măsurată în funcție de conexiunea la in- Nu voi pune
ternet sau de performanța gadgetului utilizat. nimic rău
Conectarea cea de toate zilele înaintea
Comunicarea pe rețele de socializare a deve-
nit o normalitate existențială, iar interacțiu-
ochilor mei;
nea on-line face parte din meniul fiecărei zile. urăsc purtarea
Astăzi, printr-un singur click, este posibilă
comunicarea cu persoane din toate colțurile
păcătoșilor;
lumii, iar tinerii inițiază și mențin prietenii ea nu se va lipi
pe platformele sociale. Timpul petrecut ast-
fel contribuie la relaxare și divertisment, iar de mine.
interacțiunea prin mesaje, postări, meme-uri
și jocuri compensează, de cele mai multe ori,
– Psalmii 16:8; 101:3
lipsa întâlnirilor față-n față. Însă, cu toate
avantajele oferite, comunicarea digitală aduce

eperele credinței 16
17 eperele credinței
și influențe nefaste, mai ales asupra genera-
ției tinere.
Partea goală a virtualului
În general, tinerii sunt interesați de aspectul
lor fizic, iar multe postări „perfecte” ale alto-
ra sunt prelucrate cu ajutorul aplicațiilor de
editare. Ele pot contribui la scăderea stimei
de sine. Nu la întâmplare apar stări de anxie-
tate, frustrare și neajutorare, tulburări de tip
deficit de atenție și hiperactivitate. În aceste
condiții, timpul de odihnă va fi insuficient,
sistemul imunitar slăbit și se va produce un
dezechilibru emoțional. Apoi, sindromul
narcisismului (o dragoste exagerată de sine)
rămâne un pericol real când petreci timp în
mediul on-line.
Un alt aspect concret are legătură cu lumina
albastră emisă de majoritatea gadgeturilor.
Prin expunerea prelungită în fața ecranului,
vederea este slăbită, iar secreția de melato-
nină este oprită. Acest hormon are un rol im-
portant în reglarea ritmului circadian și în
trecerea organismului din starea de veghe în
cea de somn. Așa se explică reacțiile impulsi-
ve și unele decizii neînțelepte.
Cercetătorii mai atrag atenția și asupra altor
pericole, cum ar fi violența, expunerea la por-
nografie, jocurile video și cyberbullying-ul.
Manfred Spitzer, psihiatru și specialist în
neuroștiințe, folosește expresia „demență di-
eperele credinței 18
gitală” în relație cu mediile digitale, având în
vedere pierderea capacității de memorare, de
critică și de orientare în hățișul de informații.
Timpul îndelungat petrecut în mediul on-line
afectează negativ gândirea, voința, emoțiile și
comportamentul social.
Ingredientele succesului
În contextul dependenței de Instagram, Tik­
Tok, WhatsApp, YouTube, Facebook, Snap-
chat și alte platforme similare, tinerii trebuie
să evite tot ce poate afecta sănătatea mintală
și echilibrul emoțional. Rezultatele școlare și
academice, relațiile cu părinții și prietenii,
starea de spirit din fiecare zi, toate au legătu-
ră cu timpul petrecut în lumea virtuală.
Succesul este rezultatul exercițiului regulat,
combinat cu multă responsabilitate și auto-
control. Pentru a evita „demența digitală”,
este nevoie să introduci în programul zilnic
activități simple, ca de exemplu: a mânca ce
este sănătos, a face exerciții fizice, a avea un
timp pentru meditație, a te implica în activi-
tăți de binefacere, a merge în natură. Și totul
este posibil, așa cum spunea Teodor Bacon-
schi în cartea Facebook. Fabrica de narcisism,
printr-o „simplificare smerită, departe de…
aberațiile egolatriei, de iluzia escapismului
digital și de patima consumului nelimitat.”
Este rândul tău să fii un învingător real în fața
ofensivei virtuale!
 Adrian Neagu

Un Dumnezeu
al bucuriei
adevărate
D
acă am fi întrebați cum Îl vedem pe Atunci când a salutat mulțimea așezată pe
Dumnezeu, cu siguranță că aproape coasta muntelui și a rostit principiile Împă-
de fiecare dată cuvintele care ne-ar răției Sale, Isus a început tocmai cu fericirea,
veni în minte ar putea fi: bun, drept, înțelept, rostind de nouă ori: „Ferice!” Prin aceasta, El
sfânt. Dar pe lângă acestea și multe altele, arăta implicit că Împărăția Sa este împărăția
apostolul Pavel adaugă unul poate mai puțin oamenilor fericiți (Matei 5:3-11).
obișnuit – fericit. Da, Biblia spune că Dumne-
Și totuși, ce fericire este aceasta când ești
zeu este fericit (1 Timotei 1:11). Mai mult chiar,
sărac, plângi sau flămânzești după dreptate?
ea ne arată că fericirea lui Dumnezeu nu ține
Nu cumva fericirea Bibliei este o nefericire
de trăsăturile Lui neomenești (cum sunt atot­
prezentă așteptând o binecuvântare viitoare,
știința, atotputerea, omniprezența etc.), ci de
oferită de Dumnezeu celor ce vor moșteni Pa-
acelea pe care le împrumută omului, adică
radisul?
cele pe care omul le poate dezvolta în rela-
ție cu Creatorul după al cărui chip a fost creat Biblia ne provoacă la un exercițiu serios de
(Psalmii 41:2; Proverbele 16:20 etc.). credință atunci când ne îndeamnă să pără-

19 eperele credinței
sim bucuriile lumii acesteia și să venim la Isus
pentru a găsi nu doar satisfacții similare, ci
„bucurii nespuse și desfătări veșnice”, care
sunt chiar „de o sută de ori” mai mari decât
tot ce am avut sau am sperat că vom găsi la
El (2 Timotei 2:22; Psalmii 16:11; Marcu 10:30).
Pavel pune bucuria pe locul doi în lista daru-
rilor dumnezeiești, iar pe creștinii din Filipi
îi îndeamnă stăruitor să se bucure (Galateni
5:22; Filipeni 4:4).
Pentru cineva obișnuit cu felul de recreere
cotidian pare un paradox asocierea cuvin-
telor creștin și bucurie, dar pentru cercetă-
torul atent al Scripturii este evident că nota
dominantă a Cuvântului lui Dumnezeu este
bucuria.
eperele credinței 20
Sugestii pentru fericire
Care sunt aceste bucurii ale creștinului și ce
criterii ar trebui să avem în minte atunci când
alegem activitățile care să ne destindă fruntea,
mintea și trupul? Iată doar câteva sugestii:
Evită cu hotărâre orice activitate interzisă de
Biblie, socotită imorală sau care aduce sufe-
rință celorlalți! Bucuriile noastre nu trebuie
să aducă durere în viața celor de lângă noi sau
să încalce poruncile explicite ale lui Dumne-
zeu, lăsate pentru binele și siguranța noastră.
La fel ca în Grădina Edenului, suntem de mul-
te ori ispitiți să credem că adevăratele plăceri
ale vieții vin atunci când încălcăm „doar pu-
țin” restricțiile divine. Dar orice bucurie care
nu are aprobarea lui Dumnezeu ne lasă sufle-
tul gol și măcinat de păreri de rău, indiferent
cât de puternice sunt senzațiile de moment.
David recunoaște că Dumnezeu poate da „mai
multă bucurie” decât orice realizare materia-
lă și asociază această satisfacție cu liniștea și
odihna – „Eu mă culc și adorm în pace, căci
numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în
locuința mea” (Psalmii 4:7,8).
Credinciosul este încurajat de Biblie să evite
orice substanțe care îi pot face mintea să nu
mai ia în serios cerințele divine, care îi afec-
tează capacitatea de a lua decizii bune. Dacă
folosirea alcoolului sau a drogurilor este pe-
riculoasă pentru cei ce conduc mașina, să fie
oare mai puțin nocivă pentru cei care vor să
își conducă viața în siguranță? (1 Petru 5:8;
Proverbele 23:31; 1 Tesaloniceni 5:22).
Caută ca tot ce faci să aducă slavă lui Dum-
nezeu! (1 Corinteni 10:31). Deși pare simplu,
vei observa că, de cele mai multe ori, mo-
delele de recreere obișnuite nu au în centru
slava lui Dumnezeu, ci înălțarea unui anume
performer. Una din calitățile specifice ale Bi-
bliei este că, deși ea vorbește despre oameni
remarcabili, nu există pe paginile ei un cult
al eroului, așa cum avem în celelalte culturi
antice. Dimpotrivă, chiar și cei mai merituoși
copii ai lui Dumnezeu cad uneori și sunt mus-
trați de Dumnezeu pentru comportamentul
lor. Deși avem datoria de a ne încuraja unul
pe celălalt, nu trebuie să uităm că Unul singur
este bun – Dumnezeu (Luca 18:19). Activitățile
recreative care nu Îl înalță pe El și care fac din
oameni idoli sau semizei nu pot aduce acea
21 eperele credinței
bucurie pe care Dumnezeu lângă noi mai frumoasă și
dorește să o trăim împreună Încolo, frații să învățăm lucruri noi des-
cu El. pre lumea din jur și despre
mei, tot ce este Dumnezeu. Tocmai de aceea
Caută acele bucurii care să adevărat, tot ce bucuriile trăite împreună cu
aducă un echilibru între ac-
tivitatea fizică și cea intelec- este vrednic de cei dragi sunt mai de dorit
decât cele experimentate de
tuală! Oricât de dificil ar pă- cinste, tot ce este unul singur. Bucuria nu este
rea, noi suntem chemați să
ne dezvoltăm echilibrat în
drept, tot ce este un act egoist, ci o experien-
toate aspectele vieții. Aceas- curat, tot ce este ță pe care o împărtășim cu
ceilalți. Așadar, să ne bucu-
ta înseamnă că cel ce are o vrednic de iubit, răm „cu cei ce se bucură”
activitate preponderent se-
dentară va căuta ca, după o tot ce este vrednic (Romani 12:15).
zi de muncă, să se relaxeze de primit, orice Prezența lui Isus în viața
printr-o activitate fizică, pe
când cel care muncește fizic
faptă bună și orice noastră poate aduce bucurii
și satisfacții la care nu ne-am
va căuta să se simtă bine în laudă, aceea să vă gândit niciodată. Toți cei ce
compania studiului, a cărți- însuflețească. au „gustat” au văzut „ce bun
lor sau a altor activități care
– Filipeni 4:8 este Domnul” (Psalmii 34:8)
să îl implice intelectual.
și au dorit să spună și altora
Oricât de grea și neplăcută
bucuriile descoperite îm-
poate părea, munca rămâ-
preună cu El. Dumnezeu nu
ne o binecuvântare de care
este hoțul bucuriilor noastre, ci Autorul lor,
ne vom bucura și în Împărăția lui Dumnezeu
(Geneza 2:15). Sursa și Creatorul a tot ce este frumos și plă-
cut în viață. Pe bună dreptate se întreba Ecle-
Dă valoare fiecărei clipe! Timpul de odihnă siastul: „Cine, în adevăr, poate să mănânce și
sau relaxare nu trebuie să fie un timp irosit, să se bucure fără El? Căci El dă omului plăcut
ci un timp câștigat. Este evident că așa cum Lui înțelepciune, știință și bucurie” (Eclesias-
pauza face parte din muzică, și odihna face tul 2:25,26).
parte din viața noastră. Am fost creați așa,
ba mai mult, Dumnezeu a pus deoparte o zi Într-o lume în care până și o bodegă insalubră
întreagă pentru odihnă (Exodul 20:8-11). El se poate numi „Paradis”, adevăratul Paradis își
știe că avem nevoie de ea, că ne este esenți- așteaptă cu ardoare locuitorii. Căci acolo unde
ală pentru viața fizică și spirituală. Dar clipe- este Dumnezeu, acolo raiul şi bucuria au cobo-
le noastre de odihnă nu trebuie să ne poarte rât pe pământ. El este bucuria noastră (Psalmii
cât mai departe de El și de principiile Sale, ci 5:11), o bucurie veșnică și incomparabilă. Și este
trebuie să ne ajute să le facem viața celor de atât de aproape de fiecare dintre noi!

eperele credinței 22
 principiile Bibliei
Fundamentele
credinței

C
redincioșii autentici gândesc, simt și
acționează în armonie cu principiile
cerului. Pentru a avea caracterul Dom-
nului, ei se angajează numai în acele lucruri
care produc în viața lor aceeași curăție, sănă-
tate și bucurie manifestate în viața Domnului
Hristos.

Aceasta înseamnă că distracțiile și plăceri-

le trebuie să fie la cele mai înalte standarde
ale bunului gust și ale frumuseții creștine. În
timp ce recunosc deosebirile dintre diferite
culturi, urmașii lui Hristos trebuie să adop-
te o îmbrăcăminte simplă, decentă și de bun
gust, așa cum le stă bine acelora care cred că
adevărata frumusețe nu constă în accesoriile
exterioare, ci în farmecul nepieritor al unui
comportament blând și smerit.

Iar pentru că trupurile creștinilor sunt temple

ale Duhului Sfânt, ei au grijă de ele într-un
mod inteligent. Pe lângă mișcare și odihnă
corespunzătoare, ei adoptă cea mai sănătoasă
alimentație cu putință și se abțin de la hrana
necurată arătată în Sfintele Scripturi.

Deoarece băuturile alcoolice, tutunul și fo-

losirea iresponsabilă a medicamentelor și a
narcoticelor sunt dăunătoare, asemenea lui
Hristos, urmașii Lui se abțin de la folosirea
lor. În schimb, se angajează în tot ceea ce
aduce gândurile și corpurile lor în ascultare
de Dumnezeu, care dorește să fim sănătoși,
folositori și plini de bucurie și bunătate.

23 eperele credinței
tineret
Plăcerea care ucide
I
storia de viață a Nadiei le transmite un
mesaj motivator celor care ignoră avertis-
mentele medicilor și ale celor dragi, refu-
zând să renunțe la fumat.
Nadia a început să fumeze la vârsta de 13 ani
și a continuat mulți ani, fumând două pache-
te pe zi. Când avea 50 de ani, plăcerea de a
eperele credinței 24
Andrei Bordeanu
fuma a adus-o în situația de a-și pierde pi-
ciorul drept din cauza vaselor de sânge în-
fundate.
La scurt timp, a primit diagnosticul de cancer
pulmonar. „Îmi pare rău că am început să fu-
mez”, a spus Nadia. „Este doar o plăcere, este
doar o dependență.”
După intervenția chirur-
gicală la plămâni, cancerul
s-a răspândit și la creier.
Ea spera că împărtășirea
experienței sale va inspira
alte persoane să renunțe la
fumat cât mai curând po-
sibil. Nadia și-ar fi dorit să
petreacă mai mult timp ală-
turi de prieteni și familie,
dar a murit în mai 2017, la 51
de ani. Cancerul pulmonar
cauzat de fumat a învins-o.
Nu știți că, dacă
vă dați robi cuiva
ca să-l ascultați,
sunteți robii
aceluia de care
ascultați, fie că
este vorba de
păcat, care duce
de a fuma, dar sunt sigur că
vei găsi și mai multe motive
să nu fumezi. Sănătatea ta
se va îmbunătăți, vei eco-
nomisi mai mulți bani, vei
petrece un timp de calitate
cu familia și îi vei proteja pe
cei dragi de fumatul la mâna
a doua. E destul că aproxi-
mativ 91% din populația lu-
mii trăiește în zone în care
calitatea aerului nu se înca-
drează în standardele Orga-

Deși efectele fumatului asu- la moarte, fie nizației Mondiale a Sănătă-

ții. De ce să inhalăm un aer
pra sănătății sunt foarte cu- că este vorba și mai viciat de tutun, într-o
noscute, mulți oameni aleg
să fumeze pentru că aceasta
de ascultare, vreme când COVID-19 poa-
te afecta capacitatea pulmo-
le oferă o stare de bine, ulte- care duce la nară?
rior devenind o dependență.
neprihănire? Dacă fumezi, alege să fii li-
Studiile arată că această – Romani 6:16 ber și acordă-I încredere lui
„plăcere” generează o listă
Dumnezeu că te va ajuta să
lungă de afecțiuni: pulmo-
scapi de acest viciu. Cu si-
nare, ale căilor urinare, co-
guranță prin puterea Lui vei învinge!
ronariene (ale inimii), de sistem nervos, boli
ale faringelui, esofagului, pancreasului, tul-
burări ale sistemului reproducător feminin și
masculin.

În fiecare an, în lume se înregistrează pes-

te opt milioane de decese cauzate de tutun.
Consumul de tutun este cel mai mare risc
singular pentru sănătate care poate fi evitat și
cea mai importantă cauză de deces prematur
în Uniunea Europeană. Consumul de tutun Familiarizează-te
este responsabil pentru 25% din numărul de
decese cauzate de cancer de la nivel global.
cu tacticile utilizate
Mai mult de un milion de oameni mor în fi- de companiile de
ecare an din cauza expunerii la fum de țigară tutun pentru a-și
(fumat pasiv).
comercializa produsele
Fumatul este scump și plătești cu sănătatea
pentru acest obicei. Poți să găsești o mulțime
în rândul copiilor și al
de motive pentru care să-ți păstrezi plăcerea adolescenților!
25 eperele credinței
 Când produsul
ucide opt milioane
de persoane pe an,
cu siguranță
producătorul are nevoie
de clienți tineri!

eperele credinței 26

Gabriel Hațegan
Un prieten perfid
T
ovarăș nedespărțit al unora, la bucurie
și necaz, alcoolul insistă să rămână le-
gat de persoana care l-a primit în via-
ță. În realitate, nu este un prieten adevărat,
pentru că atunci când nu vrei să îl mai accepți
în casă, nu pleacă de bunăvoie. Prietenia al-
coolului este perfidă și subminează centrul de
comandă al ființei umane, cu o suită de con-
secințe întunecate pe toate planurile.
Alcoolul minte. Contrar speranțelor false pe
care le dă, alcoolul nu rezolvă problemele, ci
doar le agravează. Astfel, conform Organiza-
ției Mondiale a Sănătății, alcoolul reprezintă
al treilea factor de risc (după hipertensiunea
arterială și fumat) pentru boală și moarte
prematură în Uniunea Europeană. Pentru
adolescenții și tinerii între 10 și 24 de ani, este
primul factor de risc, fiind responsabil de 7%
din anii de viață trăită cu incapacitate.
Am cunoscut mai multe persoane care, deși
au reușit pe plan profesional, au acceptat pri-
etenia de interes cu alcoolul, doar pentru ca
viața să le fie curmată prematur.
Institutul de Sănătate Publică arată că alco-
olul este responsabil de producerea a peste
două sute de boli. Consumul de alcool poate
avea consecințe negative pe plan social. Sunt
sănătate
afectate relațiile de familie prin separare, di-
vorț, abuz și neglijarea copiilor. Alcoolul poa-
te conduce la pierderea prietenilor, excludere
socială, greutăți materiale, pierderea locului
de muncă și a locuinței, probleme cu legea,
amenzi, detenție, comportament sexual ne-
potrivit etc.
Nu v-am dat vin
Chiar dacă suntem o țară creștină, alcoolul își
decimează victimele supuse. Se estimează că
92% dintre bărbați și 70% dintre femei au con-
sumat cel puțin o dată alcool, iar două treimi
din populație consumă alcool în mod regulat.
Din păcate, România ocupă un rușinos loc trei
la consumul de alcool în Uniunea Europeană
și al doilea loc în rândul țărilor cu cel mai dă-
unător mod de consum.
Ce spune cartea de căpătâi a creștinilor? Bă-
uturile alcoolice nu sunt în planul lui Dum-
nezeu. În Deuteronomul 29:5,6, Dumnezeu
spune: „Eu v-am călăuzit patruzeci de ani în
pustie... n-ați băut nici vin, nici băutură tare,
ca să cunoașteți că Eu sunt Domnul Dumne-
zeul vostru.” Fiind primul responsabil de via-
ța poporului în condițiile din deșert, Dumne-
zeu nu le-a dat copiilor Săi nicio picătură de
alcool.
27 eperele credinței
eperele credinței 28
În aceeași perioadă, a poruncit preoților să nu
bea băuturi amețitoare în timpul serviciului,
ca să nu moară (Leviticul 10:8-11). Alcoolul
afectează lobul frontal, locul discernămân-
tului. Efectul anestezic este subliniat în Pro-
verbele 23:32, unde este descrisă starea de
mahmureală după petrecere, când vinul „pe
urmă ca un șarpe mușcă.” Frumusețea măr-
găritarelor din pahar lasă loc confuziei veni-
nului ce duce la paralizie morală. Și profetul
Isaia rostește vaiuri pentru pasionații de vin și
pentru cei rezistenți la băutură: „Vai de cei ce
dis-de-dimineață aleargă după băuturi ame-
țitoare şi șed până noaptea târziu şi se înfier-
bântă de vin!” (Isaia 5:11).

În Noul Testament, apostolul Pavel pune în

contrast spiritul alcoolului cu Spiritul Sfânt:
„Nu vă îmbătați de vin”, scrie el, „aceasta este
destrăbălare” (Efeseni 5:18). Cei ce se îmbată
și se îmbuibă „nu vor moșteni Împărăția lui
Dumnezeu”, afirmă tot el în Galateni 5:21.

Paharul Domnului exclude

paharul demonilor
„Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în
chefuri şi în beții”, îndeamnă Noul Testament
(Romani 13:13). În contrast cu cei ce se îmbată
noaptea, care sunt numiți fiii întunericului,
sunt fiii luminii, cei care sunt treji și veghează.

Este uimitor modul în care Dumnezeu poate

schimba robia în libertate și dependența de
rele în dependență de El! Prin relația cu Dum-
nezeu, o viață sortită distrugerii poate deveni
o viață sortită împlinirii și bucuriei.

29 eperele credinței
stil de viață
Andrei Borz

Mariajul
dintre tutun
și zahăr
M
ult timp în istoria omenirii, diabetul chiar mestecau tutun presat. Deși riscurile
și cancerul pulmonar au fost boli rar existau și la acea vreme, treptat țigările au în-
întâlnite. Începând cu revoluția in- locuit trabucurile și pipele. Această tranziție
dustrială, două mari calamități au lovit lumea a produs un rău imens. De ce? Puțină lume
modernă: proliferarea consumului de zahăr și e conștientă astăzi că, pe lângă nivelul ridicat
popularizarea țigărilor americane. Dacă până de nicotină pe care-l conțin, țigările însele ar
în anul 1914 au existat doar 150 de cazuri de fi mai puțin dăunătoare și ar crea mai puțină
cancer pulmonar în SUA, la un an după ce R.J. dependență dacă nu ar conține zahăr.
Reynolds a introdus pe piață țigările Camel,
cazurile au explodat, ajungând în anul 1945 la Uscarea cu aer cald a reprezentat marea revo-
12 000 de decese din cauza cancerului pul- luție tehnologică în industria tutunului, care
monar. Astăzi, la nivel mondial, la fiecare 18 a făcut posibilă inhalarea. R.N. Proctor afirmă
secunde, o persoană își pierde viața din ca- în Golden Holocaust: Origins of the Cigarette
uza cancerului pulmonar, boală care provoa- Catastrophe and the Case for Abolition, carte
că cele mai multe decese dintre toate bolile publicată în 2011, faptul că „uscarea cu aer
canceroase. Altfel spus, un oraș de mărimea cald a tutunului ar putea fi cea mai letală in-
Bucureștiului dispare anual în lume din cauza venție din istoria industrială. Praful de pușcă
cancerului pulmonar. și armele nucleare au omorât mult mai puțini
oameni.” Tutunul, care la început are un con-
Zahărul din fum ținut de carbohidrați relativ ridicat, dar scăzut
Cum a început totul? Până la începutul se- în zahăr (3%), prin uscarea cu aer cald, ajun-
colului al XX-lea, oamenii fumau în general ge la un procent de 22% zahăr, prin conversia
trabuc sau pipă, rareori inhalând fumul, sau masivă a amidonului în zaharoză. Ca urmare

eperele credinței 30
Fiecare este ispitit
când este atras de
pofta lui însuşi şi
momit. Apoi pofta,
când a zămislit, dă
naştere păcatului; şi
păcatul, odată făptuit,
aduce moartea.
– Iacov 1:14,15

31 eperele credinței
 a conținutului ridicat de zahăr, fumul de ți-
gară poate fi inhalat fără să irite membranele
mucoase și fără să provoace tuse. Dacă fumul
din trabuc și pipă era aproape imposibil de
inhalat, fumul din țigări înlesnește inhalarea.

Marinare cu zahăr
O altă metodă recentă o reprezintă marinarea
frunzelor poroase de tutun direct în zahăr.
Prin îmbibarea lui în zahăr, tutunul poate ab-
sorbi zahăr până la 50% din greutatea proprie,
cultivatorii de tutun economisind bani, de-
oarece zahărul, comparat în kilograme, este
mai ieftin decât tutunul. Doar în America, în
perioada interbelică, compania Camel înmuia
tutunul în peste 23 de milioane de kg de zahăr
pe an.

Aromatizarea cu zahăr a echilibrat fumul

înecăcios al tutunului, favorizând inhalarea
și absorbția nicotinei în plămâni. În timp ce
ard, zaharurile din tutun se caramelizează,
ele oferind fumului o aromă dulce și un miros
plăcut, motiv pentru care țigările devin și mai
atractive pentru femei și copii. Zahărul din ți-
gări amplifică plăcerea de a fuma, la fel cum
produsele de patiserie și cofetărie stimulează
dependența.

Momentul letal
Aspectul cel mai regretabil pentru un fumă-
tor este următorul: pe măsură ce o țigară
se consumă, satisfacția produsă de nicotină
scade din cauza zahărului, și fumătorul are
tendința să tragă mai cu poftă din ea pentru a
compensa. Ca urmare, nevoia de a inhala mai
mult este maximă exact atunci când conținu-
tul de gudron și substanțe carcinogene este la
nivelul maxim. Așadar, mariajul dintre tutun
și zahăr a făcut posibile atât succesul uimitor
al țigărilor în întreaga lume, cât și epidemia
de cancer pulmonar care i-a urmat.

eperele credinței 32
 recreere
Mirela Dascălu

CITAT CELEBRU
În careul alăturat, completând fraza, veți
descoperi un citat celebru din Plinius. Literele
frazei au căzut la pământ și trebuie să le
puneți înapoi în ordinea corectă. Din fericire,
literele au alunecat direct sub locul unde se
aflau, formând coloane.

INDICIU: Cuvântul cel mai lung, format din 12

litere, este „ÎNTREBUINŢĂM”. Succes!

A I N C T
C F E A E Ț E R UM
L I B E B R N U T T R U D E A P U
Î N T R E R U L C L Ă M Ă L I M Z Ă L
33 eperele credinței
viața lui Isus
Dănuț Obăgeanu
Bucuria lui Isus
A
m fost creați după chipul și asemănarea
lui Dumnezeu. Avem însușirile Lui în fi-
ința noastră. Și bucuria este una dintre
acestea. Fiecare copil este o dovadă a tezauru-
lui de bucurie existent în noi. La orice pas, la
orice descoperire a lumii în care s-a născut, la
orice întâlnire cu viața în toate formele ei, co-
pilul răspunde cu deplina bucurie a sufletului
lui. Nu are nevoie de distracții, de muzică, de
dansuri și senzații extreme, de stimuli care să
îi biciuiască simțurile, de băuturi sau narcoti-
ce, de spectacole și jocuri de lumini. Copilul are
bucuria în inima lui. Tot ce are nevoie este să fie
lângă părinții lui, să nu îi fie frig și să aibă pu­
țină, foarte puțină mâncare. Atât. Și este plin de
bucurie. Așa a fost și copilul Isus. A trăit bucu-
ria fiecărei zile, a fiecărei clipe. Ca orice copil.
Bucuria anticipată
A venit însă ziua primei vizite la templu.
La doisprezece ani, Isus a înțeles că El este
Mielul lui Dumnezeu venit să ridice păcate-
eperele credinței 34
le lumii. Și bucuria Lui a trecut în alte co-
ordonate. Așa cum un artist muncește zi și
noapte, sacrifică timp și resurse, renunță la
orice doar pentru a realiza capodopera vieții
lui, anticipând bucuria de la final, tot așa și
Isus, pentru „bucuria care-I era pusă înain-
te” (Evrei 12:2), a acceptat o viață de slujire și
sacrificiu. În toate acestea însă exista anti-
ciparea bucuriei de la sfârșit. A trăit cu per-
spectiva bucuriei finale.
Misiunea mesianică era mai presus. Și bu-
curia Lui avea acum alte repere. El a fost și
a rămas izvorul bucuriei. O bucurie caldă, li-
niștită, frumoasă prin bunătatea ei și plină de
iubire în toate atingerile ei. Copiii erau atrași
și bucuroși să fie cu Isus. Pentru că bucuria
curată a inimilor lor rezona la bucuria desă-
vârșită din inima Mântuitorului. O bucurie cu
siguranță experimentată altfel de cum sun-
tem noi obișnuiți, dar reală, puternică, inten-
să și cuprinzătoare.
Bucuria rugăciunii
O altă sursă a bucuriei lui Isus a fost părtășia
cu Tatăl. Atât la botezul Său (Matei 3:17), cât și
la Schimbarea la Față (Matei 17:5), din ceruri
s-a auzit glasul lui Dumnezeu spunând despre
Isus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care
Îmi găsesc plăcerea.” Era o bucurie recipro-
că. Se bucurau Unul de Celălalt. Isus nu a fost
înțeles de nimeni pe pământ. Chiar și Omul
venit din cer avea nevoie să-Și poată împăr-
tăși experiența cu cineva care cu adevărat Îl
înțelege. De aceea Isus Se bucura de ceasurile
petrecute în rugăciune. Atunci simțea sufletul
Lui că este înțeles, acceptat și apreciat. Era
așa de mare bucuria acestui timp de părtășie,
încât, de multe ori, Mântuitorul Se ruga toată
noaptea. Cu siguranță era obosit de truda zilei
și organismul Lui avea nevoie de odihnă, dar
bucuria era mai mare decât oboseala.
Bucuria ascultării
A treia oază de bucurie a Mântuitorului a fost
ascultarea de Dumnezeu. Pentru noi este
greu de înțeles. Ne naștem compatibili cu pă-
catul. Isus era necontaminat de păcat. Și, în-
tr-o lume în care totul era opus curăției Sale
morale, El trăia experiența descrisă de psal-
mist: „Își găsește plăcerea în Legea Domnu-
lui” (Psalmii 1:2).
Bucuria roadelor
Și, nu în ultimul rând, Isus Se bucura de fie-
care dată când cineva se pocăia. El a venit să-i
caute pe cei pierduți. Și de fiecare dată când
găsea un suflet gata să renunțe la păcat, ca și
păstorul care își găsește oaia pierdută, Isus
striga în inima Lui: „Bucuraţi-vă împreună cu
mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută”
(Luca 15:6).
Acestea au fost bucuriile lui Isus – anticipa-
rea biruinței finale asupra răului, părtășia cu
Tatăl, ascultarea de Legea Cerului și pocăința
celor păcătoși. Când vom fi și noi asemenea
Lui, acestea vor fi și bucuriile noastre.
35 eperele credinței
înțelepciune
Ovidiu Dascălu

Bucuria este fundalul pe care se

creionează trăirea creștinului. Ea
nu este entuziasmul trecător ca
valul mării, ci este pace, liniște
și împlinire durabilă. Creștinul
e ancorat în realitatea cotidiană,
dar își deschide orizontul către
existența unui Dumnezeu personal. Dumnezeul nădejdii să vă umple de
În următoarea selecție de citate vei toată bucuria şi pacea pe care o dă
găsi sursele adevăratei bucurii. credința! – Romani 15:13

Căci ziua aceasta este închinată

Domnului nostru; nu vă mâhniți,
căci bucuria Domnului va fi tăria
voastră! – Neemia 8:10

Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este

Dacă vrei să te încălzești, trebuie
mâncare şi băutură, ci neprihănire,
să stai lângă foc; dacă vrei să fii
pace şi bucurie în Duhul Sfânt.
ud, trebuie să intri în apă. Dacă îți
– Romani 14:17
dorești bucurie, putere, pace, viață
veșnică, trebuie să te apropii chiar
de ceea ce le are. – C.S. Lewis

Fericirea este lucrarea serioasă a

Cerului. – C.S. Lewis

eperele credinței 36
Cerul întreg este interesat de
fericirea omului. Părintele nostru
ceresc nu închide căile bucuriei
niciuneia din creaturile Sale.
Poruncile divine ne cer să ne oprim
de la acele fapte care ar aduce
suferințe şi dezamăgiri şi care ar
închide pentru noi calea fericirii
cerești. (...) Adevărata bucurie a vieții Căci, chiar dacă smochinul nu va
celui credincios este aceea de a avea înflori, vița nu va da niciun rod,
în inimă pe Hristos, nădejdea slavei. rodul măslinului va lipsi şi câmpiile
– Ellen White nu vor da hrană, oile vor pieri din
staule şi nu vor mai fi boi în grajduri,
eu tot mă voi bucura în Domnul, mă
voi bucura în Dumnezeul mântuirii
mele! – Habacuc 3:17,18

Tu-mi dai mai multă bucurie în

Pe Isus Hristos Îl iubiți fără să-L inima mea decât au ei când li se
fi văzut, credeți în El, chiar dacă înmulțește rodul grâului şi al vinului.
acum nu-L vedeți, şi vă bucurați – Psalmii 4:7
nespus, cu o bucurie de nedescris
şi glorioasă, pentru că primiți, la
capătul credinței voastre, mântuirea
sufletelor voastre. – 1 Petru 1:8,9
NTLR

Îmi vei arăta cărarea vieții; înaintea

Feței Tale sunt bucurii nespuse şi
desfătări veșnice, în dreapta Ta.
– Psalmii 16:11

Mă bucur în Domnul şi sufletul meu

este plin de veselie în Dumnezeul
meu, căci m-a îmbrăcat cu hainele
mântuirii, m-a acoperit cu mantaua
izbăvirii. – Isaia 61:10

37 eperele credinței
 media
GRILA DE PROGRAME
Luni
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă)
00:20 - Muzică (Divertisment)
01:00 - Lecția de viață II r (Educativă)
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
06:40 - Biblia la rând (Religioasă)
07:00 - Știri RRA (Informativă)
07:15 - Matinal (Informativă)
08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă)
10:00 - Știri RRA (Informativă)
10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment)
12:00 - Trăiește înțelept (Educativă)
13:00 - Știri RRA (Informativă)
13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
14:00 - Prietenii Speranței (Informativă)
17:00 - Educație pentru viață (Educativă)
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă)
20:00 - Lumea religioasă azi (Religioasă)
20:30 - Anii de acasă r (Educativă)
21:00 - Adevăruri & Perspective (Religioasă)
22:00 - Provocările vieții (Educativă)
23:00 - Popas de suflet (Divertisment)
23:30 - IQ România (Educativă)
eperele credinței 38
Marți
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă)
00:20 - Muzică (Divertisment)
01:00 - Trăiește înțelept r (Educativă)
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
06:40 - Biblia la rând (Religioasă)
07:00 - Știri RRA (Informativă)
07:15 - Matinal (Informativă)
08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă)
10:00 - Știri RRA (Informativă)
10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment)
12:00 - Repere (Religioasă)
13:00 - Știri RRA (Informativă)
13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
14:00 - Prietenii Speranței (Informativă)
17:00 - Educație pentru viață (Educativă)
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă)
20:00 - Lumea religioasă azi (Religioasă)
20:30 - Dincolo de cuvinte r (Culturală)
21:00 - Adevăruri & Perspective (Religioasă)
22:00 - Provocările vieții (Educativă)
23:00 - Popas de suflet (Divertisment)
23:30 - Inimă cu minte (Educativă)
Miercuri
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă)
00:20 - Muzică (Divertisment)
01:00 - Repere r (Religioasă)
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
06:40 - Biblia la rând (Religioasă)
07:00 - Știri RRA (Informativă)
07:15 - Matinal (Informativă)
08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă)
10:00 - Știri RRA (Informativă)
10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment)
12:00 - E bine să știi (Educativă)
13:00 - Știri RRA (Informativă)
13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
14:00 - Prietenii Speranței (Informativă)
17:00 - Educație pentru viață (Educativă)
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă)
20:00 - Lumea religioasă azi (Religioasă)
20:30 - Radiodicționarul reperelor (Culturală)
21:00 - Adevăruri & Perspective (Religioasă)
22:00 - Provocările vieții (Educativă)
23:00 - Popas de suflet (Divertisment)
23:30 - Anii de acasă (Educativă)
 Joi
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă)
00:20 - Muzică (Divertisment)
01:00 - E bine să știi r (Educativă)
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
06:40 - Biblia la rând (Religioasă)
07:00 - Știri RRA (Informativă)
07:15 - Matinal (Informativă)
08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă)
10:00 - Știri RRA (Informativă)
10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment)
12:00 - Vremea întrebărilor (Religioasă)
13:00 - Știri RRA (Informativă)
13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
14:00 - Prietenii Speranței (Informativă)
17:00 - Dincolo de cuvinte (Culturală)
17:30 - Dialoguri pentru tineri (Educativă)
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă)
20:00 - Ediție specială (Religioasă)
22:00 - Provocările vieții (Educativă)
23:00 - Popas de suflet (Divertisment)
23:30 - Roman foileton (Religioasă)
Vineri
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă)
00:20 - Muzică (Divertisment)
01:00 - Vremea întrebărilor r (Religioasă)
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment)
06:40 - Biblia la rând (Religioasă)
07:00 - Știri RRA (Informativă)
07:15 - Matinal (Informativă)
08:00 - Dimineața cu Speranță (Informativă)
10:00 - Știri RRA (Informativă)
10:10 - Magazin radiofonic (Divertisment)
12:00 - Lecția de viață I (Educativă)
13.00 - Știri RRA (Informativă)
13:15 - Muzică (Divertisment)
14:00 - Prietenii Speranței (Informativă)
17:00 - Biblia, ieri și azi r (Religioasă)
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă)
20:00 - Taine din Scripturi (Religioasă)
21:00 - Jurnal de credință (Religioasă)
22:00 - Rațiunile credinței r (Religioasă)
23:00 - Popas de suflet (Divertisment)
23:30 - Pomul vieții I (Religioasă)
Sâmbătă Frecvențe
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) Radio Vocea Speranței
00:20 - Muzică (Divertisment) cu transmisie 24 h/zi
01:00 - Străinul din Galileea r (Religioasă) (fac excepție localitățile în dreptul
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) cărora în paranteze este menționat orarul)
06:40 - Biblia la rând (Religioasă)
- Adjud - 91.50 MHz
07:00 - Matinal (Informativă)
- Abrud - 88.30 MHz
09:00 - Jurnal de studiu (Religioasă)
09:30 - Creștinism și cultură (Culturală) - Aiud - 103.20 MHz
10:00 - Școala Cuvântului r (Religioasă) - Alba Iulia - 99.10 MHz
11:00 - Viața din Cuvânt (Religioasă) - Alexandria - 88.10 MHz
12:00 - Străinul din Galileea (Religioasă) - Bacău - 95.50 MHz
13:00 - Rațiunile credinței (Religioasă) - Bocșa - 93.80 MHz
14:00 - De vorbă cu trecutul (Religioasă) - Botoșani - 1485 kHz
14:30 - Iisus, dincolo de aparențe (Religioasă) - Brașov - 94.60 MHz (05:00-09:00; 13:00-17:00)
15:00 - Lista de prieteni (Educativă) - București - 94.20 MHz (19:00-13:00)
16:00 - Muzică (Divertisment) - Buzău - 89.70 MHz
17:00 - Cuvinte cu har (Religioasă) - Călărași - 95.50 MHz
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă) - Câmpulung Muscel - 100.60 MHz
20:00 - Ediție Specială r (Religioasă) - Câmpulung Moldovenesc - 100.70 MHz
22:00 - Influențe (Religioasă) - Cluj-Napoca - 88.30 MHz (15:00-17:00; 21:00-03:00)
23:00 - Popas de suflet (Divertisment) - Cobadin - 103.50 MHz
23:30 - Pomul vieții II (Religioasă) - Constanța - 104.40 MHz (19:00-05:00)
- Craiova - 87.60 MHz
- Dej - 97.90 MHz
Duminică - Deva - 96.30 MHz
00:00 - Biblia la rând r (Religioasă) - Drăgășani - 88.90 MHz
00:20 - Muzică (Divertisment) - Hațeg - 88.40 MHz
01:00 - Lecția de viață I r (Educativă) - Hârlău - 94.00 MHz
02:00 - Muzică/Rubrici (Divertisment) - Hunedoara - 95.10 MHz
06:40 - Biblia la rând (Religioasă) - Iași - 1584 kHz
07:00 - Știri RRA (Informativă) - Ineu - 102.40 MHz
07:15 - Matinal (Informativă) - Mediaș - 1485 kHz
10:00 - Știri RRA (Informativă) - Năsăud - 95.80 MHz
10:10 - Curioșii (Educativă) - Negrești-Oaș - 98.00 MHz
11:00 - Tu hotărăști (Religioasă) - Oltenița - 97.30 MHz
12:00 - Lecția de viață II (Educativă) - Oradea - 1485 kHz
13:00 - Știri RRA (Informativă) - Petroșani - 96.00 MHz
13:15 - Muzică/Rubrici (Divertisment) - Piatra Neamț - 1602 kHz
15:00 - Ședință cu părinții (Educativă) - Pitești - 90.00 MHz
16:00 - Muzică (Divertisment) - Roșiori de Vede - 107.10 MHz
17:00 - Roman foileton r (Religioasă) - Scornicești - 101.60 MHz
17:30 - Între două lumi r (Educativă) - Sighetul Marmației - 1584 kHz
18:00 - Speranță la ceas de seară (Informativă)
- Slatina - 96.70 MHz
20:00 - Biblia, ieri și azi (Religioasă)
- Suceava - 102.70 MHz
21:00 - Tinerețea e o artă (Educativă)
- Târgu Jiu - 102.7 MHz
22:00 - Taine din Scripturi (Religioasă)
- Tecuci - 1584 kHz
23:00 - Popas de suflet (Divertisment)
23:30 - Între două lumi (Educativă) - Timișoara - 92.20 MHz (19:00-21:00)
- Tulcea - 93.60 MHz
- Vatra Dornei - 1584 kHz
r - reluare - Zimnicea - 104.50 MHz
39 eperele credinței
 Tartă cu mere
Elena Pridie
Ingrediente:
• 1 cană făină integrală
• 1 cană fulgi de ovăz pisați fin
• ⅓ cană ulei
• ½ cană apă călduță
• 4 mere (preferabil soiul
Ionatan) rase cu tot cu coajă
• ¼ cană suc de mere
• ¾ cană stafide
• 1 lg. amidon alimentar
• 1 l-ță scorțișoară
Mod de preparare:
Într-un castron se pun uleiul și apa caldă.
Se amestecă puțin, apoi se adaugă făina
integrală şi fulgii de ovăz pisați; se amestecă
ușor cu mâinile. Nu se frământă. Din
compoziţia rezultată rapid, foarte elastică și
plăcut de modelat, se întinde o foaie direct
în forma de tartă (cu diametrul de circa 28
cm). Foaia se ridică şi pe peretele lateral al
formei la o înălţime de 2 cm. Peste foaia de
tartă se presară uniform stafidele.
Separat, într-o cană, se dizolvă amidonul în
sucul de mere, se adaugă și scorțișoara, apoi
se amestecă într-un vas mai mare împreună
cu merele rase. Compoziția de mere rase
se întinde apoi uniform peste foaia de tartă,
peste stafide. Se pune forma cu tarta în
cuptor și se coace circa 45 de minute la foc
mijlociu (circa 200 °C). Se rumenește ușor.
Se scoate din cuptor și se lasă la răcit în
formă, apoi se poate porționa. Rezultă patru
porții generoase sau opt porții obișnuite.
Este o rețetă foarte sănătoasă și potrivită
pentru sezonul rece, când găsim mereu
mere. Rețeta este dulce și gustoasă, chiar
dacă nu conține niciun pic de zahăr! Dacă o
doriți și mai dietetică, în loc de ulei, puteți
pune două banane pasate.
Dacă vreți să vă amuzați împreună cu cei
dragi, în special cu copiii, în loc să răzuiți
merele, tăiați-le feliuțe foarte subțiri și
așezați-le împreună cu ei concentric peste
stafide. Rezultă o frumusețe și o bunătate
de desert!
Indiferent de varianta aleasă, cu mere
răzuite sau feliuțe așezate concentric, vă
asigur că veți face această rețetă și a doua, și
a noua oară!
 Două
jumătăți
de adevăr
nu fac
un adevăr.