EXERCIȚII PENTRU Clinica de

Endocrinologie –

EVALUARE Spital CF2 București

Unversitatea Titu
Maiorescu

ENDOCRINOLOGIE
Șef Lucrări Dr Adrin Comanici
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

Exercitii Intrebari endocrinologie (Intrebari cu raspuns unic) :

1. Glandele endocrine:
A. sunt glande cu secreţie externă
B. sunt formate din epiteliu cilindric
C. sunt glande cu secreţie internă
D. produc substanţe care le eliberează la nivelul pielii
E. produc substanţe care acţionează la locul sintezei

2. Sunt glande endocrine cu excepţia:

A. glanda pituitară
B. glanda pineală
C. paratiroidele
D. parotidele
E. tiroida

3. Sunt glande endocrine cu secreţie temporară:

A. rinichiul
B. tiroida
C. ovarul
D. placenta
E. testiculul

4. Se consideră organe endocrine având în principal funcţie endocrină următoarele, cu excepţia:

A. tiroida
B. suprarenalele
C. paratioridele
D. rinichiul
E. timusul

este
5. Despre hipofiză sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:

i
dist nterzi
A. Este alcătuită din 3 lobi
B. Lobul anterior împreună cu lobul intermediar constituie adenohipofiza

ribu sa
C. Lobul posterior împreună cu lobul intermediar constituie neurohipofiza
D. lobul posterior constituie neurohipofiza
făra irea
E. este situată la baza encefalului

a c d o
o rdul cume
6. Între hipofiză şi hipotalamus sunt adevarate afirmaţiile urmatoare cu EXCEPTIA:
sefuA. exista relaţii anatomice

lui d ntul
B. exista relaţii funcţionale

e di ui
C. se realizează legătura prin tija pituitară
D. hipotalamusul nu controlează activitatea hipofizei
scip
E. hipotalamusul controlează şi reglează activitatea hipofizei

lină
1
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

7. Despre hipofiză sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:

A. este alcătuită din 3 lobi
B. se află în legătură cu hipotalamusul
C. se află în legătură cu epitalamusul
D. este localizată pe şaua turcească a osului sfenoid
E. se mai numeşte glanda pituitară

8. Adenohipofiza:
A. este constituită din lobul anterior şi lobul intermediar al hipofizei
B. secretă doar hormoni glandulotropi
C. secretă doar hormoni non-glandulotropi
D. secretă ADH şi oxitocină
E. secretă cortizol

9. Adenohipofiza secretă:
A. hormoni glandulotropi (ACTH, TSH, LH,FSH)
B. hormoni glandulotropi (ACTH, STH, LH, ADH)
C. hormoni non-glandulotropi (ACTH, LH)
D. Hormoni gonadotropi (TSH, prolactina)
E. Doar hormoni glandulotropi

10. Despre STH sunt adevărate următoarele afirmaţii cu excepţia:

A. este numit hormonul de creştere
B. stimulează creşterea organismului
C. efectele STH se exercită indirect prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine
D. efectele STH se exercită direct prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine
E. stimulează creşterea muşchilor, viscerelor cu excepţia creierului

este
11. Despre STH sunt adevărate următoarele:
i
dist nterzi
A. după pubertate produce îngroşarea oaselor late
B. determină creşterea în lungime a oaselor
ribu sa
C. stimulează condrogeneza la nivelul cartilajului de creştere diafizar

făra irea
D. determină eliminarea de compuşi ai Ca, Na, K, P şi Na
E. stimulează creşterea creierului
a c d o
sefu o rdul cume
lui d ntul
e di ui
scip
lină
2
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

12. Despre hipersecreţia de STH este FALS:

A. înainte de pubertate produce boala numită gigantism
B. înainte dr pubertate determină creşterea exagerată a lungimii extremitătilor
C. nu afectează intelectul
D. înainte de pubertate produce boala numită nanism hipofizar
E. înainte de pubertate individul atinge talii de peste 2 m

13. Despre hipersecreţia de STH după pubertate este falsă afirmaţia:

A. Produce boala numită acromegalie
B. Determină în general creşterea oaselor late
C. Determină alungirea exagerată a mâinilor
D. Determină alungirea exagerată a picioarelor
E. Determină subţierea buzelor
14. Despre hiposecreţia de STH la copil sunt adevărate următoarele, cu excepţia: A Determină
oprirea creşterii somatice
B. Indivizii sunt proporţional dezvoltati
C. Boala se numeşte nanism hipofizar
D. Boala se numeşte nanism tiroidian
E. Indivizii au intelect normal

15. Următorii sunt hormoni glandulotropi, cu excepţia:

A. STH
B. TSH
C. FSH
D. LH
E. ACTH

este
16. Despre prolactină sunt adevărate următoarele afirmaţii cu excepţia:
A. Este capabilă să prevină ovulaţia

i
dist nterzi
B. Este un stimulator al actvităţii gonadotrope
C. Stimulează la femeie secreţia lactată a glandei mamare

ribu sa
D. Este un inhibitor al activităţii gonadotrope

făra irea
E. Suptul determină creşterea temporară a secreţiei de prolactină

a d
17. Despre secreţia de prolactină este adevărat:
c o
sefu o rdul cume
A. În timpul sarcinii este stimulată de efortul fizic, stress-ul psihic
B. În timpul sarcinii creşte gradat
lui d ntul
C. În afara sarcinii este stimulată de hiperglicemie

e di ui
D. Atinge un varf la 8 zile după naştere

scip
E. În timpul sarcinii este stimulată de somn

lină
3
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

18. Prolactina se mai numeşte:

A. hormonul gonadotrop
B. hormonul luteotrop
C. hormonul tireotrop
D. hormonul adrenocorticotrop
E. hormon melanocitostimulant

19. Secreţia de prolactină este stimulată în afara sarcinii de următoarele, cu excepţia:

A. efortul intelectual
B. efortul fizic
C. stress-ul psihic
D. somn
E. hipoglicemie

20. Hormonul adenocorticotrop:

A. este reprezentat de ADH
B. inhibă activitatea secretorie a glandei corticosuprarenalei
C. creste concentraţia sanguină de glucocorticoizi
D. scade concentraţia sanguină a hormmonilor sexosteroizi
E. simulează melanogeneza producând deschiderea culorii pielii

21. Despre corticotropină este falsă afirmaţia:

A. este reprezentată de ACTH
B. asupra secreţiei de mineralocorticoizi efectele corticotropinei sunt crescute
C. stimulează activitatea secretorie a glandei suprarenale
D. creşte concentraţia sanguină a glucocorticoizilor
E. creşte concentraţia sanguină a hormonilo sexosteroizi

este
22. Corticotropina (ACTH):
i
dist nterzi
A. hipersectrţia de ACTH produce diabetul insipid
B. hipesecreţia de ACTH produce efectele excesului de mineralocorticoizi
ribu sa
C. hipersecreţia de ACTH produce diabetul bronzat

făra irea
D. hiposecreţia de ACTH produce efectele caracteristice excesului de glucocorticoizi

a c d
E. hipersecreţia de ACTH produce efecte melanocito-stimulatoare la nivelul mucoaselor
o
sefu o rdul cume
lui d ntul
e di ui
scip
lină
4
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

23. Despre hormonul tireotrop este adevărată afirmaţia:

A. este reprezentat de STH
B. hipersecreţia duce la apariţia nanismului tiroidian
C. hiposecreţia duce la apariţia bolii Basedow
D. hiposecreţia duce la apariţia nanismului hipofizar
E. hipersecreţia poate duce la hipertiroidism

24. Despre TSH sunt adevărate afirmaţiile, cu excepţia:

A. stimulează sinteza şi secreţia glandei tiroide
B. se mai numeşte tireostimulină
C. se mai numeşte triiodotironină
D. hipersecreţia de TSH poate duce la hipertiroidism
E. hiposecreţia de TSH duce la insuficienţă tiroidiană

25. Hormonul TSH:

A. este hormon glandulotrop
B. este hormon non-glandulotrop
C. este hormonul somatotrop
D. este hormonul gonadotrop
E. este hormonul luteotrop

26. Despre hormonii gonadotropi este falsă afirmaţia:

A. se mai numesc gonadostimuline
B. sunt secretaţi de adenohipofiză
C. sunt secretaţi de neurohipofiză
D. controlează funcţia gonadelor
E. sunt hormoni glandulotropi

este
27. Gonadostimulinele:

i
dist nterzi
A. sunt constituite din FSH şi LH
B. sunt constituite din TSH si LTH

ribu sa
C. controleaza activitatea gonadelor doar la femeie
D. controlează activitatea gonadelor doar la bărbat
făra irea
E. sunt hormoni glanduloptropi

a c d o
sefu o rdul cume
28. Despre FSH este falsă afirmaţia:
A. se mai numeşte hormonul foliculostimulant
lui d ntul
B. controlează funcţia gonadelor doar la femeie

e di ui
C. controlează funcţia gonadelor atât la femeie cât şi la bărbat

scip
D. este controlat de adenohipofiza
E. face parte din hormonii glandulotropi
lină
5
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

29. Despre FSH este falsă afirmaţia:

A. la bărbat stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi
B. la bărbat stimulează spermatogeneza
C. la femeie determină creşterea şi maturarea folicului de Graaf
D. la femeie inhibă creşterea şi maturarea folicului de Graaf
E. la femeie determină secreţia de estrogeni

30. Despre LH este falsă afirmaţia:

A. este un hormon gonadotrop
B. este o gonadostimulină
C. este un hormon glandulotrop
D. este secretat de neurohipofiză
E. este secretat de adenohipofiză

31. Una dintre afirmaţiile referitoare la LH este adevărată:

A. Se mai numeşte hormonul luteinizant
B. Se mai numeşte hormonul luteotrop
C. Se mai numeşte hormonul somatotrop
D. Se mai numeşte hormonul mamotrop
E. Se mai numeşte hormonul tireotrop

32. Despre LH este falsă afirmaţia:

A. la femeie determină ovulaţia
B. la bărbat acţionează prin stimularea secreţiei de estrogeni
C. la femeie determină apariţia corpului galben
D. la bărbat acţionează prin stimularea secreţiei de androgeni
E. este o gonadostimulină

este
33. Afirmaţia falsă despre lobul intermediar hipofizar:
A. reprezintă 2% din masa hipofizei
i
dist nterzi
B. secretă hormonul numit melanocitostimulant
C. face parte din adenohipofiză
ribu sa
D. face parte din neurohipofiză

făra irea
E. secretă un hormon de stimulare a pigmentogenezei

a c d o
sefu o rdul cume
34. Despre lobul posterior hipofizar este falsă afirmaţia:
A. se mai numeşte neurohipofiză

lui d ntul
B. eliberează în circulaţie vasopresina

e di ui
C. secretă vasopresina şi oxitocina
D. între neurohipofiză şi hipotalamusul anterior se află tractul nervos hipotalamo-hipofizar
scip
E. eliberează în circulaţie oxitocina

lină
6
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

35. Despre vasopresină sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

A. este recunoscut ca ADH
B. este secretat de hipotalamusul anterior
C. se mai numeşte şi hormonul antidiuretic
D. în doze mari produce vasoconstricţie
E. este secretat de neurohipofiză

36. Despre hormonul antidiuretic este falsă afirmaţia:

A. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor distali ai efronului
B. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor proximali ai nefronului
C. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor colectori ai nefronului
D. are rol în reducerea volumului urinei
E. are rol în concntratea urinei

37. Despre ADH este falsă afirmaţia:

A. are ca efect reducerea secreţiilor tuturor glandelor endocrine
B. are ca efect reducerea secreţiilor tuturor glandelor exocrine
C. contribuie la menţinerea volumului lichidelor organismului
D. se mai numeşte hormonul antidiuretic
E. se mai numeşte vasopresină

38. Vasopresina:
A are ca efect creşterea absorbţiei obligatorii a apei la nivelul nefronului
B. este secretată de hipotalamusul anterior
C. produce reducerea concentraţiei urinei
D. creşte volumul urinar
E. în doze normale produce vasoconstricţie

este
39. Despre diabetul insipid sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

i
A. este determinat de hiposecreţia de ADH

dist nterzi
B. determină pierderi mari de apă, în special prin urină
C. apare în leziuni ale neurohipofizei
ribu sa
D. apare în leziuni ale hipotalamusului

făra irea
E. este determinat de hipersecreţia de ADH

a c d o
rdul cume
40. Oxitocina:
sefu o
A. se mai numeste ocitocina

lui d ntul
B. este secretată de adenohipofiză
C. inhibă contracţia musculaturii netede a uterului gravid
e di ui
D. inhibă expulzia laptelui din glanda mamară
scip
E. este se cretată de neurohipofiză

lină
7
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

41. Despre oxitocină sunt adevărate afirmaţiile, cu excepţia:

A. este secretată de hipotalamusul anterior
B. este eliberată în circulaţie de neurohipofiză
C. stimulează contracţia musculaturii netede a uterului gravid
D. stimulează contracţia musculaturii striate a uterului gravid
E. stimulează expulzia laptelui din glanda mamară

42. Despre glandele suprarenale este falsă afirmaţia:

A. sunt glande endocrine
B. sunt glande pereche
C. sunt situate la polul inferior al rinichilor
D. sunt situate la polul superior al rinichiului
E. sunt formate dintr-o parte corticala şi una medulară

43. Despre corticosuprarenală este falsă afirmaţia:

A. constituie partea partea periferică a glandei suprarenale
B. secretă hormoni de natură lipidică
C. hormonii sintetizaţi de corticosuprarenală se sintetizează din colesterol
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
E. toate afirmaţiile de mai sus sunt false

44. Corticosuprarenala:
A. secretă hormoni fără rol vital pentru organism
B. secretă hormoni cu rol vital pentru organism
C. secretă hormoni impărţiţi în 2 grupe
D. secretă hormoni de natură proteică
E. secretă adrenalină şi noradrenalină

este
45. Despre hormonii corticosuprarenalei sunt adevărate afirmaţiile, cu excepţia:

i
dist nterzi
A. sunt hormoni de natură lipidică
B. includ mineralocorticoizii

ribu sa
C. includ glucocorticoizii

făra irea
D. includ sexosteroizii
E. includ norepinefrina

a c d o
sefu o rdul cume
46. Despre mineralocorticoizi este falsă afirmaţia:

lui d
A. principalul hormon reprezentant este cortizonul
ntul
B. principalul hormon reprezentant este aldosteronul
e di ui
C. joacă rol în metabolismul sărurilor minerale

scip
D. determină reabsorbţia Na+ în schimbul K+ sau H+

lină
E. sunt secretaţi de corticosuprarenală

8
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

47. Despre aldosteron este falsă afirmaţia:

A. este un mineralocorticoid
B. joacă un rol în metabolismul sărurilor minerale
C. hipersecreţia determină boala Conn
D. hiposecreţia determină boala Conn
E. hiposecreţia determină boala Addison

48. Boala Conn:

A. este determinată de hiposecreţia de aldosteron
B. este determinată de hipersecreţia de aldosteron
C. este determinată de hipersecreţia de cortizon
D. determină eliminări masive de apă
E. determină edeme şi hipotensiune

49. Despre boala Conn este falsă afirmaţia:

A. determină retenţie masivă de apă
B. determină retenţie de sare
C. determină edeme
D. detrmină hipotensiune
E. determină hipertensiune

50. Boala Addison:

A. este determinată de hipersecreţia de aldosteron
B. apare în cazul insuficienţei globale a glandei corticosuprarenale
C. detrermină retenţie masivă de apă şi sare
D. deterrmină hipertensiune
E. determină creşterea capacităţii de efort

este
51. Despre boala Addison este falsă afirmaţia:

i
A. este determinată de hiposecreţia de aldosteron

dist nterzi
B. se caracterizează prin pierdere masivă de apă

ribu sa
C. se caracterizeaza prin hipotensiune şi creşterea capacităţii de efort
D. se caracterizează prin hipotensiune şi scăderea capacităţii de efort
făra irea
E. se caracterizează prin pierdere masivă de sare

a c d o
sefu o rdul cume
52. Glucocorticoizii:
A. circulă în sânge liberi
lui d ntul
B. sunt reprezentaţi de epinefrină şi norepinefrină

e di ui
C. au efecte doar asupra ţesuturilor
D. sunt reprezentaţi de cortizon şi cortizol
scip
E. au efecte doar asupra organelor
lină
9
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

53. Despre influenţa cortizolului asupra organelor hematopoietice şi sistemului imun este adevărată
afirmaţia:
A. creşte numărul de eozinofile şi bazofile circulante
B. creşte numărul de neutrofile, plachete, hematii
C. creşte numărul de limfocite circulante
D. scade numărul de neutrofile, plachete, hematii
E. scade stabilitatea membranelor lizozomale

54. Despre rolul fiziologic al cortizolului în metabolismul intermediar este falsă afirmaţia:
A. creşte catabolismul în muschii scheletici
B. produce hiperglicemie
C. produce creşterea lipolizei
D. produce creşterea concentraţiei acizilor graşi liberi
E. produce scaderea anabolismului în ficat

55. Despre secreţia de glucocorticoizi:

A. hipersecreţia duce la apariţia bolii Addison
B. hipersecreţia duce la apariţia diabetului insipid central
C. hipersecreţia duce la apariţia sindromului Cushing
D. hiposecreţia duce la apariţia sindromului Cushing
E. sunt secretaţi de medulosuprarenală

56. Despre sindromul Cushing:

A. se caracterizează prin obezitate
B. se caracterizează prin hipertensiune
C. se caracterizează diabet
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevarate
E. toate afirmaţiile de mai sus sunt false

este
57. Hormonii sexosteroizi:

i
dist nterzi
A. sunt de natură proteică
B. sunt reprezentaţi de 3 grupe de hormoni

ribu sa
C. rolul lor se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării caracterelor sexuale primare
D. rolul lor se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării caracterelor sexuale secundare
făra irea
E. la fete stimulează dezvoltarea scheletului şi masei musculare

a c d o
sefu o rdul cume
58. Despre hormonii sexosteroizi este falsă afirmaţia:
A. sunt reprezentaţi de androgeni
lui d ntul
B. sunt reprezentaţi de estrogeni

e di ui
C. la fete determină dezvoltarea glandei mamare

scip
D. la băieţi determină creşterea bărbii şi mustăţilor
E. rolul lor este în apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale primare
lină
10
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

59. Medulosuprarenala:
A. este sitauată la periferia glandei suprarenale
B. secretă corticotropina
C. secretă norepinefrină
D. anatomic şi funcţional este un ganglion parasimpatic
E. acţiunea hormonilor medulosuprarenalei este identică cu stimularea sistemului nervos parasimpatic

60. Despre adrenalină este falsă afirmaţia:

A. produce tahicardie
B. produce bradicardie
C. produce hipertensiune
D. produce dilatarea bronhiilor
E. produce dilatarea pupilei

61. Despre adrenalină şi noradrenalină este falsă afirmaţia:

A. determină relaxarea musculaturii netede din tubul digestiv
B. determină contracţia sfincterelor
C. inhibă majoritatea secreţiilor
D. stimulează majoritate secreţiilor
E. contractă splina şi ficatul

62. Epinefrină şi norepinefrină:

A. produc glicogenoliză
B. produc hiperglicemie
C. produc catabolismul acizilor graşi
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
E. toate afirmaţiile de mai sus sunt false

este
63. Catecolaminele:

i
dist nterzi
A. sunt secretate de corticosuprarenală
B. includ corticotropina şi vasopresina

ribu sa
C. includ adrenalina şi norepinefrina
D. inhibă sistemul reticulat activator
făra irea
E. produc relaxare corticală

a c d o
sefu o rdul cume
64. Despre tiroida este falsă afirmaţia:
A. este situată în zona anterioară a gâtului
lui d
B. secretă tiroxina
ntul
e di
C. secretă triiodotironina
ui
scip
D. secretă calcitonina
E. secretă TSH
lină
11
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

65. Despre tiroidă sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:

A. sinteza hormonilor tiroidieni şi eliberarea lor în sânge se face sub acţiunea TSH
B. sinteza hormonilor tiroidieni şi eliberarea lor în sânge se face sub acţiunea STH
C. calcitonina este secretată de celulele parafoliculare
D. este formată din doi lobi laterali uniţi între ei prin istmul tiroidian
E. este situată în loja tiroidiană

66. Despre hormonii tiroidieni este adevărat:

A. scad metabolismul bazal
B. au rol în creşterea şi diferenţierea celulară şi tisulară
C. scad consumul de energie
D. sunt hipoglicemianţi
E. au efect hipercolesterolemiant

67. Efectele hormonilor tiroidieni asupra aparatului respirator sunt:

A. stimulează dezvoltarea neuronală
B. scade frecvenţa mişcărilor respiratorii
C. creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii
D. creşterea forţei de contracţie cardiacă
E. creşterea frecveţei contracţiilor cardiace

68. Hipofuncţia tiroidiană determină următoarele, cu excepţia:

A. produce nanism hipofizar la copil
B. produce cretinismul la copil
C. produce metabolism bazal scăzut
D. mixedem
E. senzaţie de frig

este
69. Hipofuncţia tiroidiană este caracterizată prin:

i
dist nterzi
A. apariţia senzaţiei de cald
B. metabolism baza crescut

ribu sa
C. piele umedă şi caldă
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevarate
făra irea
E. toate afirmaţiile de mai sus sunt false

a c d o
sefu o rdul cume
70. Hiperfuncţia tiroidiană este caracterizată prin:
A. creşterea metabolismului bazal cu 80%
lui d ntul
B. creşterea metabolismului bazal cu 100%

e di
C. enoftalmie
ui
scip
D. tulburări funcţionale prin diminuarea efectelor fiziologice
E. niciun răspuns adevărat
lină
12
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

71. Guşa endemică are caracteristic:

A. este determinată de obicei de o hipofuncţie a glandei tiroide
B. reprezintă o hipotrofie a glandei tiroide
C. apare în regiunile bogate în iod
D. este vindecată prin administrarea de substanţe guşogene
E. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

72. Calcitonina:
A. este secretată doar de tiroidă
B. este secretată doar de paratiroide
C. este secretată doar de parotide
D. este secretată de tiroidă şi paratiroide
E. este secretată de tiroidă si parotide

73. Despre calcitonină este adevărat, cu excepţia:

A. este un hormon hipocalcemiant
B. este un hormon hipercalcemiant
C. secreţia calcitocinei este determinată de hipercalcemie
D. este secretat de celulele parafoliculare ”C”
E. ajută la fixarea Ca2+ în oase

74. Găsiţi afirmaţia greşită referitoare la paratiroide:

A. sunt în număr de patru
B. sunt situate câte doua situate pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni
C. secretă parathormonul şi calcitonina
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
E. toate afirmaţiile de mai sus sunt false

este
75. Parathormonul are următoarele caracteristici, cu excepţia:
A. este activ asupra osului

i
dist nterzi
B. este activ asupra rinichiului şi aparatului digestiv
C. este activ asupra cordului

ribu sa
D. controlează secreţia de vitamină D3
E. este activ asupra aparatului digestiv
făra irea
a d o
76. Despre secreţia de parathormon (PTH) sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
c
sefu o rdul cume
A. secreţia de PTH este inhibată de hipercalcemie
B. secreţia de PTH este inhibată de hipocalcemie
lui d ntul
C. efectele conjugate ala PTH sunt hipercalcemia şi hipofosfatemia

e di ui
D. secreţia de PTH este stimulată de hipocalcemie

scip
E. hipersecreţia de PTH produce rarefierea oaselor

lină
13
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

77. Despre epifiză este falsă afirmaţia:

A. intră în componenţa hipotalamulsului
B. este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori
C. intră în componenţa epitalamusului
D. secretă melatonina şi vasotocina
E. are strânse legături cu retina

78. Despre melatonină este adevărat:

A. la întuneric, secreţia de melatonină scade, accelerînd funcţia gonadelor
B. la lumină, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor
C. la întuneric, secreţia de melatonină creşte, accelerând funcţia gonadelor
D. la întuneric, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor
E. la lumină, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor

79. Reglarea secreţiei tiroidei se face:

A. printr-un mecanism de feedback hipotalamo-tiroidian
B. printr-un mecanism de feedback hipofizo-tiroidian
C. printr-un mecanism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian
D. toate cele de mai sus
E. niciuna din cele de mai sus

80. Printre efectele specifice hormonilor tiroidieni se regăsesc:

A. demielinizare
B. vasoconstricţie
C. creşterea promptitudinii răspunsului reflex miotatic
D. scăderea amplitudinii respiraţiilor
E. niciuna din cele de mai sus

este
81. Alegeţi răspunsul corect
i
dist nterzi
A. declanşatorul secreţiei de calcitonină este hipercalcemia
B. declanşatorul secreţiei de calcitonină este hipocalcemia
ribu sa
C. rezultatul efectului calcitoninei este hipercalcemia

făra irea
D. rezultatul efectului calcitoninei este hipofosfotemia
E. rezultatul efectului calcitoninei este hiperfosfatemia
a c d o
sefu o rdul cume
lui d ntul
e di ui
scip
lină
14
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

82. În caz de hipersecreţie de parathormon este falsă afirmaţia:

A. are loc consolidarea oaselor
B. are loc rarefierea oaselor
C. calciul aflat în exces în sânge se depune în ţesuturi
D. calciul aflat în exces în sânge formează calculi urinari
E. se pot produce fracturi spontane

83. În pancreasul exocrin se secretă:

A. glucagon în proporţie de 20% de către celulele β
B. insulina în proporţie de 50 % de către celulele α
C. insulină în proporţie de 60-70% de către celulele β
D. glucagon în proporţie de 60-70% de către celulele α
E. niciuna din cele de mai sus

84. Glucagonul:
A. creşte forţa de contracţie musculară
B. scade proteoliza
C. scade lipoliza
D. creşte secreţia gastrică
E. creşte secretia biliară

85. Epifiza
A. apartine metatalamusului
B. secretă melatonina, cu acţiune stimulatoare asupra funcţiei gonadelor
C. secretă vasopresină
D. intră în componenţa epitalamusului
E. are legaturi strânse cu tractul olfactiv

86. Despre hormonii corticosuprarenalieni este adevărată afirmaţia:

este
A.
B.
sunt reprezentaţi de catecolamină
aldosteronul determină acidurie
C.
D.
E.
i
hipersecreţia de aldosteron scade retenţia de apă

dist nterzi
glucocorticoizii circulă în sânge legaţi de enzime plasmatice
hipersecreţia de glucocorticoizi determină boala Addison

ribu sa
87. Despre hormonii glucocorticoizi este adevărată afirmaţia:
făra
A.
B. irea
sunt reprezentaţi de cortizol şi hidrocortizol
determină hipoglicemie
C.
a c d o
cresc numărul de eozinofile circulante

sefu
D.
E. o rdul cume
scad stabilitatea membranelor lizozomale
cresc numărul de trombocite (plachete)

lui d ntul
e di ui
scip
lină
15
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

88. Unul din urmatoarele diagnostice reprezinta o urgenta endocrina:

- Hipernatremia severa
- Hiponatremia severa
- Apoplexia suprarenala

89. Ginecomastia reprezinta :

- Marirea de volum a tiroidei
- Hipertrofia palpebrala
- Hipertrofia glandei mamare

90. Hormonul eliberator al tirotropinei (TRH, thyrotrophin-releasing hormone) reprezinta un hormon :

- Hipotalamic
- Hipofizar
- Tiroidian

91. Rezistenţa hormonală reprezinta:

- Erori de laborator
- Anomalii ale receptorilor endocrini
- Insuficiente hormonale primare

92. Nivelul de ATPO ( anticorpi anti-tiroperoxidaza ) este crescut in:

- Tireotoxicoza din adenomul toxic
- Mixedemul congenital
- Tiroidita Hashimoto

93. Testul scurt de stimulare cu ACTH ( tetracosactid ) este utilizat in :

- Diagnosticul bolii Adison
- Diagnosticul bolii Basedow
- Diagnosticul bolii Cushing

94. Hormonul antidiuretic ( ADH ) este secretat de :

este -
-
Hipofiza anterioara
Hipofiza posterioara
-
i
dist nterzi
Hipotalamus

ribu sa
95. Testul de stimulare cu Insulina este util in diagnosticul :
- Deficitului de TSH

făra -
irea
Deficitului de Hormon de crestere

a
-

c d
Deficitului de Prolactina

o
sefu o rdul cume
96. Cea mai buna substitutie suprarenala se efectueaza cu :

lui d
-
-
Prednison
Hidrocortison
ntul
-
e di
Prednisolon
ui
scip
97. Craniofaringiomul este o tumora :
-
lină
De obicei chistică, frecvent calcificată, care ia naştere din punga Rathke

16
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

- De obicei solida, frecvent calcificata, din hipofiza anterioara

- De obicei solida, frecvent calcificata, care ia nastere din punga Rathke

98. Anosmia este intalnita in :

- Sindromul Kallmann
- Sindromul Sheehan
- Apoplexia hipofizara

99. Glucocorticoizii sunt hormoni ce stimuleaza :

- Sinteza proteica
- Gluconeogeneza
- Hiperpotasemie

100. Testul cu Dexametazona este folosit in diagnosticul :

- Hipercorticismului
- Obezitatii
- Hipertiroidiei

101. Hiperpigmentarea tegumentelor apare in :

- Hipotiroidie
- Insuficienta adrenala secundara
- Insuficienta suprarenala primara

102. Virilizarea organelor genitale externe este caracteristica :

- Deficitului de 21-hidroxilaza
- Deficitului de ACTH
- Deficitului de Aldosteron

103. Feocromocitomul este o tumora ce secreta :

- Noradrenalina si Histamina
- Adrenalina si Noradrenalina
- Histamina si Dopamina

104. este Cromogranina A este utilizata in diagnsoticul :

i
- Tumorilor testiculare

dist nterzi
- Tumorilor mamare
- Tumorilor neuroendocrine

ribu sa
105.
făra irea
Gusa polinodulara poate duce la :
- Pareza nervului laringeu

a-

c d
Hipersudoratii diurne

o
o rdul cume
- Hipoacuzie
sefu
106.
lui d ntul
Calcitonina este un marker util in diagnosticul cancerului tiroidian:
- Folicular
-
e di
Papilar
ui
-
scip
Medular

lină
17
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

107. Sindromul Turner asociaza :

- Fenotip particular si amenoree secundara
- Fenotip particular si precocitate sexuala
- Statura joasa si amenoree primara

108. Testele endocrine de stimulare se utilizeaza pentru :

- Evaluarea excesului hormonal
- Evaluarea deficitului hormonal
- Evaluarea secretiei bazale hormonale

109. Raportul calciu/creatinină urinară este utilizat in diagnosticul :

- Hipercalcemiei hipocalciurice familiale
- Hipocalcemiei
- Hiperparatiroidismului secundar

110. Terapia hipercalcemiei din cancere are ca tratament de electie :

- Calcitonina
- Prednisolonul
- Acidul zolendronic intravenous

111. In mielomul multiplu, Parathormonul este :

- Scazut
- Crescut
- Neafectat

112. Diabetul insipid nefrogen se transmite cel mai frecvent :

- Autosomal dominant prin defecte ale receptorului Vasopresinei-2
- X-linkat recesiv prin anomalii ale receptorului Vasopresinei-2
- X-linkat prin anomalii ale Aquaforinei-2

113. Diagnosticul diabetului insipid central se face prin :

- Masurarea ADH seric bazal
- Proba setei

este - Masurarea natremiei service

114.
-
-
i
Secretia de Vasopresina este inhibata fiziologic cand osmolalitatea plasmatica scade sub :

dist nterzi
280 mOSM/kg
276 mOsm/kg

ribu
-
sa
300 mOsm/kg

115. făra irea

Cabergoline reprezinta :

a-

c d
Un agonist histaminergic
o
sefu o rdul cume
- Un agonist dopaminergic
- Un antagonist dopaminergic

116. lui d ntul

Gynecomastia apare in urmatoarele situatii :
-
e di
Hiperprolactinemie
ui
-
- scip
Sindromul prezentei derivatelor Mulleriene
Sindromul Cushing

lină
18
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

117. Pubertatea precoce apare in :

- Sindromul Sheehan
- Empty sella
- Sindromul McCune Albright

118. Tratamentul cu Somatropin recombinant este indicat in :

- Boala celiaca si hipostatura
- Haploinsuficienta genei SHOX
- Deficitul constitutional al cresterii

119. Amenoreea hipotalamica se caracterizeaza prin ;

- Nivel scazut al estrogenilor si gonadotropilor in absenta unei patologii organice hipofizare
- Nivel scazut al si estrogenilor si gonadotropilor in prezenta unei leziuni organice hipofizare
- Nivel scazut al estrogenilor in prezenta gonadotropilor crescuti

120. Hirsutismul de cauza ovariana se caracterizeaza prin :

- Nivel crescut de 17-OH-Progesteron
- Nivel crescut de ACTH
- Insulinorezistenta

121. AMH- hormonul antimullerian are nivel crescut in :

- Hipertricoza
- Sindromul ovarelor polichistice
- Sindromul adrenogenital

122. Carcinomul medular tiroidian (CMT ) este o tumoră neuroendocrină a :

- Celulelor C producatoare de Calcitonina
- Tireocitelor
- Celulelor paratiroidiene

123. Carcinomul papilar tiroidian este ( dintre cancerele tiroidei ) :

- Cel mai agresiv

este -
-
Cal mai frecvent
Cu prognostic prost la tineri

124.
i
dist nterzi
Cariotipul in sindromul Klineffelter este :

ribu
- 47,XYY
sa
făra
-
- irea
46XX/XY
47,XXY

a c d o
sefu o rdul cume
125. 15 % din sgarii nascuti SGA nu recupereaza cresterea pana la varsta de :
- 1 an

lui d
-
-
2 ani
4 ani ntul
e di ui
126.
- scip
Somatomedina C ( sau IGF1 ) are efecte :
Endocrine

lină
19
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

- Paracrine
- Ambele variante

127. Testul de supresie cu glucoza pentru diagnosticul acromegaliei este pozitiv cand :
- Nivelul GH scade sub 0,3 ug/l
- Nivelul de GH scade sub 1 ug/l
- Nivelul de IGF1 scade sub 0,5 ug/l

128. Sindromul MEN I cuprinde :

- Tumori de paratiroide, ovar si pancreas
- Tumori de suprarenala, paratiroide si neurohipofiza
- Tumori de paratiroide, pancreas si hipofiza

129. Urmatoarele manifestari clinice din insulinom sunt :

- Transpiratii, palpitatii, pierderea constientei
- Hiperkinezie, agitatie, cefalee
- Convulsii, anorexie, poliurie

130. Copil de trei ani cu mixedem congenital netratat prezintă următoarele caracteristici, cu o excepţie:
A. Infiltrarea tegumentelor şi mucoaselor
B. Macroglosie
C. Nanism disarmonic
D. Maturare osoasă avansată în raport cu vârsta cronologică
E. Deficit psihic.

131. Vârsta la care trebuie instituit tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni pentru obţinerea dezvoltării
intelectuale optime este:
A. De la naştetre
B. De la 2 ani
C. De la 6 luni
D. De la 5 ani.,
E. La pubertate

132. Vârsta după care tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni este complet ineficient privind dezvoltarea

este
intelectuală la un pacient cu mixedem congenital:
A. După 6 luni
B. După 2 ani
i
dist nterzi
C. După 5 ani
D. După 7 ani.

ribu
E. La pubertate
sa
133.
A. făra irea
Următoarele simptome se întâlnesc în mixedemul adultului, cu excepţia:
Bradicardie
B.
a c d o
Infiltraţie mixedematoasă
C.
D. sefu o rdul cume
Tegumente reci, uscate, rugoase, carotenodermice
Tranzit intestinal accelerat
E.
lui d ntul
Bradipsihie, bradilalie, bradichinezie.

134.
e di ui
Semne clinice de hipotiroidism la naştere:

scip
A. suprapurtarea sarcinii
B. greutate mare la naştere

lină
20
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

C. persistenţa icterului neonatal

D. plâns răguşit, dispnee, cianoză, hipotermie, bradicardie
E. toate de mai sus

135. Contraindicaţia majoră a tratamentului cu iod radioactiv în cazul bolii Basedow este:
A. Boală la adolescenţi
B. Boală la adulţi tineri în perioadă de fertilitate
C. Boală la bătrâni
D. Boală la femeia gravidă
E. Nici una din aceste categorii.

136. Patogenia cea mai frecvebtă a bolii Basedow este:

A. Autoimună (fixarea unei imunoglobuline specifice pe receptorul TSH al tireocitului)
B. Stimularea tiroidei de către TSH în exces
C. Stimularea secreţiei TSH de către TRH
D. Nici una din acestea.

137. Etiopatogenia mixedemului congenital cu guşă este:

A. Deficit de TSH
B. Agenezie tiroidiană
C. Defect enzimatic (enzime implicate în sinteza hormonilor tiroidieni)
D. Deficit de TRH
E. Nici una din acestea.

138. . Tratamentul cu hormoni tiroidieni la un adult cu tiroidectomie totală pentru carcinom tiroidian urmăreşte:
A. Substituţia hormonilor tiroidieni
B. Stimularea secreţiei de TSH
C. Reechilibrarea tetaniei paratiroidoprive
D. Supresia STH
E. Supresia TSH.

139. Antitiroidienele de sinteză pot avea ca reacţii adverse:

A. Insomnii
B. Erupţii cutanate

este
C. Mărirea de volum a guşii
D. Midriază
E. Leucopenie.

140.
i
dist nterzi
Contraindicaţiile absolute ale tratamentului cu I131 includ:

ribu sa
A. Persoane peste 60 de ani
B. Femei sub 40 de ani

făra irea
C. Gravide
D. Copii

a c
E. Nici una
d o
141. sefu o rdul cume
RIC este crescut în:

lui d
A. Hipertiroidie
ntul
B. Insuficienţă hipofizară globală

e di
C. Carenţă de iod
ui
scip
D. Tiroidite subacute
E. Dishormogeneză tiroidiană.

lină
21
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

142. Guşa voluminoasă se însoţeşte de următoa-rele fenomene de compresiune, cu o excepţie:

A. Disfonie
B. Disfagie
C. Vărsături
D. Hemoptizie
E. Dispnee
F. Tuse.

143. TRH
A. Tripeptid hipotalamic
B. Creşte secreţia de tirotropinã hipofizară
C. Stimuleazã secreţia de prolactinã.
D. Toate
E. Nici una
Răspuns corect: D

144. TRH este indicat pentru:

A. diagnosticul patogenic funcţiei tiroidei
B. permite diferenţierea hipotiroidismului primar şi secundar, prin deficit hipofizar sau hipotalamic (se urmãreşte
concentraţia plasmaticã a tirotrofinei şi a hormonilor tiroidieni).

145. Care din afirmaţiile cu privire la triiodotironina (T3) sunt adevărate ?

A. Triiodotironina (T3) hormon foarte activ
B. Are ca origine în organism un hormon mai puţin activ, tiroxina (T4).
C. Aproximativ 30% din T4 este transformatã în T3 la nivelul ţesuturilor periferice.
D. Numai 0,03% din totalul de tiroxinã este liber (FT3).
E. Toate de mai sus

146. Care din afirmaţiile cu privire la tiroxină (T4) sunt adevărate ?

A. Timpul de înjumãtãţire de eliminare al tiroxinei este de 6 pânã la 7 zile.
B. În hipertiroidism timpul de înjumãtãţire este scurtat la 3 sau 4 zile
C. În hipotiroidism poate fi de 9 pânã la 10 zile.
D. În circumstanţe asociate cu un nivel scãzut de proteine plasmatice ca în sindromul nefrotic sau cirozã hepaticã, sau
atunci când legarea de proteine este inhibatã de anumite medicamente timpul de înjumãtãţire al tiroxinei poate fi
redus.
F.
este
Toate de mai sus

147.
i
Diagnosticul de hipertiroidism subclinic presupune:

dist nterzi
A. TSH scăzut cu FT4 crescut
B. TSH scăzut cu FT4 scăzut

ribu sa
C. TSH scăzut cu FT4 normal
D. TSH crescut cu FT4 crescut

făra irea
E. TSH crescut cu FT4 normal

148.
a c d o
Puncţia-aspiraţie cu ac fin ghidată ecografic trebuie efectuată în cazul tuturor nodulilor
A.
B. sefu
≥ 10 mm,
o rdul cume
cu margini neregulate,
C.
D. lui d ntul
cu circulaţie intranodulara haotică,
formă mai mult înaltă decât lată sau
E.
e di
microcalcificări
ui
F. Toate
scip
lină
22
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

149. Care este explicaţia absenţei captării tiroidiene în ţesutul tiroidian periadenom tiroidian hipercaptant şi
hipersecretor (adenom toxic):
A. Feed-back inhibitor (negativ)
B. Competiţie de captare a I131

150. În hipertiroidismul indus de amiodaronă de tip II:

A. Ecografia Doppler tiroidiană arată hipervascularizație tiroidiană
B. Scintigrafia este fixantă
C. Există o patologie tiroidiană preexistentă
D. Ecografia Doppler tiroidiană prezintă flux scăxut
E. Tratamentul se bazează pe anxiolitice, repaus

151. Scintigrama tiroidiană într-un sindrom Plummer (adenom toxic) arată un nodul cald, unic, înconjurat de ţesut
hipocaptant sau necaptant datorită supresiei secreţiei de TSH. Ţinând cont de acestea, pentru a evidenţia ţesutul
tiroidian netumoral, putem folosii următoarele metode:
A. Stimularea cu TSH injectabil, timp de 3 zile
B. Dozarea hormonilor tiroidieni T3, T4, TSH
C. Dozarea hormonilor tiroidieni FT3, FT4, TSH.

152. Hipertrofia tiroidiană (guşa) apare în următoarele boli tiroidiene, cu o excepţie:

A. Boală Graves
B. Guşa endemică
C. Mixedemul cu deficit enzimatic congenital
D. Tireotoxicoza iatrogenă prin administrare de T3 sau T4
E. Tiroidita.

153. Efectele secundare ale antitiroidienelor de sinteză sunt următoarele, cu o excepţie:

A. Guşogene
B. Mixedem
C. Nefrotoxice
D. Reacţii alergice cutanate
E. Leucopenie.

154.
este
Care din semnele sau simptome de mai jos nu caracterizează mixedemul:
A. Astenia
B. Anorexia
i
dist nterzi
C. Scăderea ponderală
D. Costipaţie

ribu sa
E. Frilozitate.

155. făra irea

Nanismul tiroidian şi condrodistrofia au în comun:

a d o
A. Nivel scăzut de GH
c
sefu o rdul cume
B. Retardul psihic
C. Caracterul dizarmonic

lui d ntul
D. Maturarea osoasă întârziată.
E. Toate

e di ui
scip
lină
23
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

156. Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul unui nodul tiroidian :
A. consistenta moale a nodulului
B. dimensiunea peste 3 cm
C. nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente
D. margini regulate la palpare
E. otalgii reflexe homolaterale

157. . Semne clinice de hipotiroidism la naştere:

A. suprapurtarea sarcinii
B. greutate mare la naştere
C. persistenţa icterului neonatal
D. plâns răguşit, dispnee, cianoză, hipotermie, bradicardie
E. toate de mai sus

158. 180. Sunt factori care sugerează creşterea riscului de potenţial malign la modulul tiroidian, cu excepția:

A. Antecedente de iradiere la nivelul capului şi gâtului

B. AHC de cancer medular tiroidian sau MEN2
C. Vârsta > 20 ani sau <70 ani
D. Sexul masculin
E. Nodul cu dimensiuni în creştere
F. Nodul ferm sau dur, cu limite rău delimitate la palpare, fixat pe ţesuturile adiacente

159. . Următoarele afirmații cu privire la carcinomul medular tiroidian sunt adevărate, cu o excepție:
A. se dezvolta din celulele parafoliculare C
B. secreta calcitonina
C. se poate asocia cu feocromocitomul
D. este întâlnit în sindromul Shimcke asociat cu hiperparatiroidism (MEN2B)
E. este întâlnit în sindromul Sipple asociat cu hiperparatiroidism (MEN2A)
160. În insuficiența tireotropă există:
A. TSH crescut cu FT4 crescut
B. TSH normal cu FT4 crescut
C. TSH scăzut cu FT4 crescut
D. TSH normal sau scăzut, cu FT4 scăzut
E. TSH crescut cu FT4 scăzut

161. esteMonitorizarea eficientei tratamentului in hipertiroidism

i
A. FT4 la 20 zile de la inceputul tratamentului, apoi la 15zile - 1 luna

dist nterzi
B. TSH
C. TSH+-FT4 la o luna

ribu sa
D. TSH +- FT3 la o luna
E. TSH +- FT4 la 3 luni, in al doilea moment ( cand FT4 s-a normalizat )

făra
Raspuns corect E
irea
162.
a c d o
Boala Basedow este confirmată de:

sefu o rdul cume

A. Anticorpi antitireoglobulină crescuți
B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescuți

lui d
C. TSH crescut
ntul
D. Proteina C reactivă crescută

e di ui
E. Anticorpi antiperoxidaza crescuți

scip
lină
24
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

163. Semne clinice pt boala basedow sunt urmatoarele cu exceptia:

A. exoftalmie
B. tril la palpare
C. suflu la ascultatie
D. mixedem pretibial
E. femeie tanara fara antecedente de boli autoimune

164. Diagnosticul de hipertiroidism subclinic presupune:

A. TSH scăzut cu FT4 crescut
B. TSH scăzut cu FT4 scăzut
C. TSH scăzut cu FT4 normal
D. TSH crescut cu FT4 crescut
E. TSH crescut cu FT4 normal

165. În hipertiroidismul indus de amiodaronă de tip II:

A. Ecografia Doppler tiroidiană arată hipervascularizație tiroidiană
B. Scintigrafia este fixantă
C. Există o patologie tiroidiană preexistentă
D. Ecografia Doppler tiroidiană este normală
E. Tratamentul se bazează pe anxiolitice, repaus

166. Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul unui nodul tiroidian :
A. consistenta moale a nodulului
B. dimensiunea peste 3 cm
C. nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente
D. margini regulate la palpare
E. otalgii reflexe homolaterale

167. Dintre cauzele insuficientei ventriculare stangi prin alterarea functiei de pompa fac parte, cu exceptia:
A.Tireotoxicoza
B.Hipertiroidismul
C. Feocromocitomul
D.Periarterita nodoasa
E. Diabetul zaharat

168.
este
A.
Semne clinice de hipotiroidism la naştere:
suprapurtarea sarcinii
B.
C.
D.
i
greutate mare la naştere

dist nterzi
persistenţa icterului neonatal
plâns răguşit, dispnee, cianoză, hipotermie, bradicardie
E.
ribu sa
toate de mai sus

169. făra irea

Boala Basedow este confirmată de:
a c d o
sefu o rdul cume
A. Anticorpi antitireoglobulină crescuți
B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescuți

lui d
C. TSH crescut
ntul
D. Proteina C reactivă crescută

e di ui
E. Anticorpi antiperoxidaza crescuți

scip
lină
25
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

170. Semne clinice pt boala Basedow sunt urmatoarele cu exceptia:

A. exoftalmie
B. tril la palpare
C. suflu la ascultatie
D. mixedem pretibial
E. femeie tanara fara antecedente de boli autoimune

171. Factori care sugerează creşterea riscului de potenţial malign

A. Antecedente de iradiere la nivelul capului şi gâtului
B. AHC de cancer medular tiroidian sau MEN2
C. Vârsta < 20 ani sau > 70 ani Sexul masculin
D. Nodul cu dimensiuni în creştere Nodul ferm sau dur, cu limite rău delimitate la palpare
E. Adenopatie latero-cervicală Nodul fixat pe ţesuturile adiacente Disfonie, disfagie, tuse
F. toate

172. Puncţia-aspiraţie cu ac fin ghidată ecografic trebuie efectuată în cazul tuturor nodulilor
A. ≥ 10 mm,
B. cu margini neregulate,
C. cu circulaţie intranodulara haotică,
D. formă mai mult înaltă decât lată sau
E. microcalcificări
F. Toate

173. Nu este caracteristic nanismului hipofizar:

A. Talie sub înălţimea vârstei cronologice
B. Disarmonie (proporţii diferite ale corpului)
C. Dezvoltare psihică normală
D. Maturare osoasă (vârstă osoasă) întârziată
E. Scăderea somatotropului plasmatic.

174. Un copil de 11 ani, cu nanism sever, armonios, infantilism genital, şa turcească mărită cu calcificări intra- şi
supraselare, sugerează nanism determinat de:
A. Carenţă alimentară sau malabsorbţie intestinală
B. Sindromul trizomiei 21 (boala Langdon Down)
C. Adenom hipofizar secretant de gonadotropi
D. Craniofaringiom

este
E. Adenom hipofizar nesecretant.

175.
A.
i
dist nterzi
Maturizarea osoasă este întârziată în:
Pubertatea precoce
B.
C. ribu sa
Sindrom suprarenogenital
Nanism hipofizar
D.
E. făra irea
Acondroplazie
Nici una din acestea.

a c d o
176.
sefu o rdul cume
Diabetul insipid poate apărea în cadrul acromegaliei prin:
A.
B. lui d
Secreţie crescută de STH
ntul
Secreţie crescută de prolactină
C.
D. e di
Proces vascular
ui
Compresiune hipotalamică a tumorii hipofizare
E.
scip
Secreţie scăzută de hormoni gonadotropi

lină
26
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

177. Tratamentul cu prednison este obişnuit indicat în următoarele afecţiuni cu excepţia uneia:
A. Boala Addison
B. Panhipopituitarism
C. Tiroidită subacută
D. Diabet insipid
E. Boala Basedow.

178. Melanodermia discretă se întâlneşte în:

A. Sindromul Cushing independent de ACTH
B. Sindromul Cushing hipofizo-dependent
C. Insuficienţa hipofizară globală
D. Insuficienţă ovariană.
E. boala Langdon Down

179. PRL este stimulată de următoarele substanţe, mai puţin una:

A. Serotonină
B. Dopamină
C. TRH
D. Endorfină
E. Estrogeni.

180. Secreţia de prolactină este inhibată de unul dintre următoarele medicamente:

A. Hiposerpil
B. Metoclopramid
C. Amitriptilină
D. Bromergocriptină
E. Anticoncepţionale orale estroprogestative.

181. Secreţia de ACTH este crescută în:

A. Hipercorticismul iatrogen cu analogi ai cortizolului
B. Boala Addison
C. Sindrom Nelson
D. Hipercorticismul sportivilor
E. Hipercorticismul din sindromul Cushing prin adenom unilateral corticosuprarenal.

182. este
În nanismul determinat de absenţa receptorului GH sau a somatomedinei (Laron), GH este:
A. Normal
i
dist nterzi
B. Crescut
C. Scăzuut

ribu
D. Nedozabil
sa
E. Cu structură anormală.

183. făra irea

Tratamentul cu GH este ineficient în următoarele afecţiuni:

a d o
A. Condrodistrofie
c
sefu o rdul cume
B. Nanism determinat de hiposecreţia hormonului somatotrop
C. Nanism determinat de absenţa somatoliberinei (somatotrop releasing hormon)

lui d ntul
D. Lipsa somatomedinelor
E. Prezenţa de anticorpi anti-GH

e di ui
F. Absenţa receptorului hormonal de creştere.

scip
lină
27
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

184. Secreţia de PRL este stimulată de:

A. Hormonul somatotrop (GH, STH)
B. Dopamină
C. Hormoni tiroidieni
D. Hormoni estrogeni
E. Antiserotoninice
F. TRH (tireotrop releasing hormon).

185. Boala Sheehan se caracterizează prin:

A. Scăderea severă în greutate
B. Hipotrofii viscerale
C. Agalactie
D. Lipsa părului pubian şi axilar
E. Amenoree.

46. În nanismul hipofizar hipotrofia staturală este:

A. Marcată
B. Dizarmonică
C. Armonică.

186. În nanismul hipofizar determinat de carenţa totală de STH, sexualitatea puberală este:
A. Absentă
B. Normală.

187. Care din aceste simptome nu se găsesc obişnuit în prolactinom:

A. Galactoree
B. Amenoree
C. Parestezii
D. Cefalee
E. Sterilitate (anovulaţie).

188. multe posibilităţi cu excepţia uneia:

A. GH cu structură (şi activitate) alterată dar imunoreactivitate normală
B. Tulburare a receptorului GH al hepatocitului
C. Alterarea capacităţii celulei hepatice sau altor celule privind sinteza de somatomedine
D. Alterarea receptorului somatomedinei celulelor ţintă (cartilaj de creştere)
E. Creşterea dopaminei hipotalamice.

189.
este
Tratamentul eficient pentru creşterea liniară a nanismului hipofizar se face cu:

i
dist nterzi
A. Hormoni corticosteroizi
B. Hormoni tiroidieni

ribu sa
C. Hormon somatotrop de origine animală
D. Hormon somatotrop de origine umană

făra
E. Insulină.
irea
190.
a d o
Acromegalia se asociază cel mai frecvent cu următoarele afecţiuni, cu excepţia:
c
sefu o rdul cume
A. Diabet zaharat
B. Insuficienţă gonadală
C.
D. lui d
Sindrom hiperprolactinic
Osteoporoză
ntul
E.
e di
Insuficienţă paratiroidiană.
ui
scip
lină
28
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

191. Hipersecreţia de somatotrop la adult determină:

A. Hipoglicemie
B. Lipogeneză
C. Diabet insulinorezistent
D. Scăderea transportului de aminoacizi în celulă.
E. Lipotimie

192. Sindromul amenoree-galactoree poate apare în următoarele situaţii clinice, cu o excepţie:

A. Adenom hipofizar clinic
B. Hipotiroidism primar
C. Sindrom de hipofiză izolată
D. Sindrom Sheehan
E. Craniofaringiom.

193. Hormonul care produce maturarea cartilajului de creştere este:

A. Insulina
B. Estradiolul
C. Hormonul de creştere (STH)
D. Vasopresina
E. Hormonul paratiroidian.

54. Primul semn decelabil în panhipopituitarismul postpartum (sindromul Sheehan) este:

A. Costipaţia
B. Agalactia
C. Infiltrarea tegumentelor (mixedem)
D. Scăderea ponderală
E. Depigmentarea tegumentelor.

194. Diabetul zaharat poate apare în:

A. Acromegalie
B. Sindrom Cushing
C. Glucagonom (hipersecreţie de glucagon)
D. Toate din acestea
E. Nici unul din acestea.

195. este
Tratamentul medicamentos al prolactinomului se face cu:
A. Bromcriptină
i
dist nterzi
B. Cortisol
C. Estrogeni

ribu sa
D. Progesteron
E. Hormon somatotrop.

196. făra irea

pacientă de 24 ani prezintă hemoragie pospartum, colaps prelungit cu agalactie şi amenoree; ulterior se

a c d o
asociază cu alte tulburări. Probabil prezintă:

sefu o rdul cume

A. Insuficienţă ovariană primară
B. Sindrom Sheehan

lui d
C. Adenom hipofizar
D. Boala Nelson ntul
e di
E. Nici unul din acestea.
ui
scip
lină
29
 centrala: 0372298711 int.169 / 444
Telefon: direct: 372298769
Corp B etaj 3
E-mail: endocrinologie@spcf2.ro

Secția Clinică de Endocrinologie – Facultatea de medicină – Universitatea ”Titu Maiorescu”

197. În nanismul hipofizar rezervele de GH se apreciază prin stimulare cu:

A. LH
B. Insulină
C. Bromcriptină
D. GRH
E. PRL

198. Ce diagnostic stabiliţi unui băiat de 17 ani care prezintă diabet insipid, obezitate, nanism armonic, lipsa
dezvoltării pubertare, lipsa pilozităţii de tip sexual, maturare osoasă întârziată, dezvoltare psihică normală:
A. Nanism de origine hipofizară
B. Nanism de origine hipotalamo-hipofizară
C. Nanism prin deficienţă de somatomedină
D. Nanism prin tulburare de receptivitate a cartilajelor de creştere
E. Nici unul din acestea.

199. Modificări (strâmptorarea) ale câmpului vizual pot apărae în:

A. Sindrom suprareno-genital
B. Testicul feminizant
C. Sindrom Klinefelter
D. Adenom hipofizar
E. Sindrom Turner.

200. ACTH (corticotrophinum)

A. inhibă corticosuprarenala, crescând secreţia de glucocorticoizi şi androcorticoizi
B. are acţiuni antagoniste hidrocortizonului;
C. efectul depinde de capacitatea secretorie a suprarenalei (ineficace dacã glanda nu poate secreta
hidrocortizon).

este
i
dist nterzi
ribu sa
făra irea
a c d o
sefu o rdul cume
lui d ntul
e di ui
scip
lină
30