STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
PRIVIND:
‘Amenajarea unor platforme de compostare in vederea reducerii necesarului de
depozitare (inclusiv amenajarea unei platforme pentru depozitarea deseurilor
biodegradabile si care nu pot fi supuse procesului de compostare) si drum de acces, in
‘comuna Satulung, judetul Maramures
BENEFICIAR: JUDETUL MARAMURES - CONSILIUL JUDETEAN MARAMURES
Baia Mare strada Gheorghe Sincai, nr 46
AMPLASAMENT: extravilan Satulung, intre localitigile Lapusel, Hideaga si Ariesu de
Padure, judeful Maramures
PROIECTANT: SC AEDILIS PROIECT SRL Baia Mare, strada 1 Mai nr. 25
Nr. de inregistrare ORC J 24/1705/10.11.2004,
Cod fiscal RO 16927071, C.UL RO 16927071
intocmit:
SIRBE OLIMPIU LAURENTIU
(persoana fizicd inserisa in Lista expertilor care elaboreaza studi de mediv la pozifia 749 pentru
EA CERTIFICAT DE INSCRIERE nr. 749 din 18.062021 valabil pana la data de
24.06.2022)
MONICA LILIANA MARIAN
PASCU MARIUS
Aprilie 2022 Cuprins
a) Informal privind PP supus aprobari 6
a1 informatii privind PP: denumirea, descrierea, oblectivele acestuia,informati privind
productia care se va realiza, informatii despre materile prime, substantele sau preparatele
cchimice utilizate; 6
Denumirea investitie: 6
Descrierea 6
Obiectivele investtiel D
Informatii privind productia care se va realiza . 7
22 _localizarea geogratic’ si administrativi, cu precizarea coordonatelor Stereo 70; 2
a3 modificiilefizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea
loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; 14
a4 resursele naturale necesare implement&rli PP (preluare de ap3, resurse regenerabile, resurse
neregenerabile ete} : : son
85 _resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru afi utilizate la implementarea PP; 7 wv
26 emisii i deseuri generate de PP (in api, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile)
si modalitatea de eliminare a acestora;, snes XT
protectiacalitiii apelor:... 7
protectia aerulul sensei 2D
protectia Impotriva 2gomotului si vibrator: seni 2
protectia impotriva radiafillo: won. sone
protectia solului sa subsolului : seni DA
a7 _cerinfele legate de utilizarea terenuiui, necesare pentru executia PP (categoria de folosing a
terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu,
rumurile de acces, tehnologice, ampriza drumulul, santur i pereti de sprijin, efecte de dren}
ete); 25
a8 _serviile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de
conducte, lini de inalté tensiune etc, mijioacele de constructie necesare), respectiv modalitatea
‘in care accesarea acestor servicilsuplimentare poate afecta integrittea ariel naturale de interes
comunitar; 7 son
9 durata constructel,functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de
implementare a PP ete.; somninnennnnnn DB
10 activitati care vor fi generate ca rezultat al implementdriiPP; 29
a11 _descrierea proceselor tehnologice ale proiectului sens 29
12 caractersticile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP
care este in pracedurs de evaluare si care poate afecta aria natural protejaté de interes
comunitar; a 36
13 alte informatii solcitate de catre autoritatea competent’ pentru protectia mediulu ...36
b) _Informati privind aria natural protejat8 de interes comunitar afectati de implementarea PP:36
2 bi. date privind aria naturalé protejatl de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme,
tipuri de habitate si specile care pot fi afectate prin implementarea PP etc. 36
b2, date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia specillor si/sau habitatelor de
interes comunitar prezente pe suprafata si In imediata vecinatate a PP, mentionate Tn formularul
standard al arlei naturale protejate de interes comunitar; = an
Analiza asociatilor vegetale, habitatelor,florel si faunei din perimetrulteritoriului de interes 41
3. descrierea functilor ecologice ale specilor si habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafata, locatia, specille caracteristice) sia relatiei acestora cu arile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si dstributia acestora; 46
4. statutul de conservare a specilor si habitatelor de interes comunitar 46
bS. date privind structura si dinamica populatilor de speci afectate (evolutia numeric’ a
populatiel in eadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei
nei speci afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a
asigura mentinerea speciei pe termen lung); : 48
6, _relatile structurale si functionale care creeaz& si menfin integritatea ari naturale
protejate de interes comunit
4g
b7, _obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au
fost stabilite prin planuri de management; 49
ba. descrierea stirii actuale de conservare a arei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evoluti/schimbari care se pot produce in vitor; : 1)
9. alte informatiirelevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbari fn evolufia naturald a ariel naturale protejate de interes comunitar;...49
10. alte aspecte relevante pentru aria naturalé protejaté de interes comunitar. 50
Identificarea si evaluarea impactului 50
1. Tipuri de impact 50
cA, — direct i indirect; 50
1.2. pe termen scurt sau lung; eee oe)
613. — dinfaza de constructie, de operare si de dezafectar;.. _ a)
14, reridual 51
15. cumulativ, er eee ae Sat
2. Prognoza privind amploarea/marimea impactului cumulatividentiticat si semniticatio
ACESTUIA. 7 - st
3. Evaluarea semnificatieiimpactulu st
‘cA Indicatori-cheie cuantiicabili pe baza cdrora se face evaluarea semniicatiel impactului in
cadrul studiului st
4.1 procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; si
64.2 procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelorfolosite pentru necesitaile de
hrand, odihng si reproducere ale specilor de interes comunitar;, e 5
4.3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimaté in procente);, 52 4.4 durata sau persistenta fragment3rii; 52
64.5 durata sau persistenta perturbarilspecillor de interes comunitar, distanta fata de aria
nnaturala protejatd de interes comunitar; 52
¢4.6 _schimbir in densitatea populatilor (nr. de indiviei/suprafata; 52
64.7 scara de timp pentru inlocuirea specilor/habitatelor afectate de implementarea PP;...52
64.8 indicatorit chimici-cheie care pot determina modificiri legate de resursele de apd sau de
alte resurse naturale, care pot determina modificarea functllar ecologice ale une’ aril naturale
protejate de interes comunitar. 52
AA evaluarea impactulul PP props: 53
a} evaluarea impactului cauzat de PP fard a lua in considerare mésurile de reducere a
impactului o 53
'b) _evaluarea impactului rezidual care va rimane dupa implementarea masurilor de reducere
2 impactulul; 53
8, evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP: 53
2) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte P fara aluain considerare masurile de
reducere a impactului; 53
bb) _evaluarea impactului rezidual care rSmane dupa implementarea masurilor de reducere a
impactului pentru PP propus si pentru alte PP. 53
4) Masurile de reducere a impactului 53
1. identificarea si descrierea masurilor de reducere care vor fimplementate pentru fiecare
specie si/sau tip de habitat afectat de PP si modul in care acestea vor reduce/elimina impactul
negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. $3
2. _prezentarea calendarului implementéri si monitoriarii masurilor de reducere a impactului;
55
3. orice alte aspecte relevante pentru conservarea specillor si/sau habitatelor de interes
comunitar - —— 55
€} Metodele utilizate pentru culegerea informatilor privind specie si/sau habitatele de interes
comunitar afectate - 55
incHerene. 59
Bibliografe etree sn 60
Anexe =e 60
Lista de figuri
Figura a)! 1 Fluxul de tratare a deseurilor u
ura a)2.1 Amplasamentul investifiei 2
Figura a)2 2 Pozitia amplasamentului in relatie cu situl ROSC10421 . B
Figura a)2 3 Delimitarea Sitului ROSC10421 4
Figura a)6 1 Schema de gestionare a apelor pe amplasament 20
Figura a)11 1 Exemplu statie de compostare din Ungaria 35 Figura b)1 1 Polygonum bistorta (foto preluata) ees]
Figura b)! 2 Filipenduta ulmaria (foto pretuata) : 38
Figura b)1 3 Ligustrum vulgare (foto pretuati) 38
Figura b)1 4 Amplasamentul obiectivului de investiii (in imagine rulota celor care an griji de
animale). 39
Figura b)2 1 Vegetatie praticola pe amplasament 44
Figura b)2 2 Amplasamentul este marginit de un sant si de vegetajie de tufariguri antropizate
44
Figura b)2 3 Aliniament de salcdmi in stadiu de arbori tiner la iiera pdt s..0..0..o000 4S
Figura b)2 4 Detalii de saledmi la liziera padurii 45
Figura b)2 5 Spartium junceum si Robinia pseudacacia la liziera paduri(proiectul prevazut
dreapta ima AS
aura b)2 6 Reynoutria japonica situata in apropiereadrumulai ia puis srsccsooo4S
Figura b)4 | Informatii inscrise in baza de date a Agentiei Europene de Mediu — Lucanus
CTS er crnrintintintinnitntnnnnininiinannannnsnninnonnone 46
Figura b)4 2 Informa inserise in baza de date @ Agentiei Earopene de Mediu “Lycaena
helle, SE cotiitaclesiilsaraiaes sa
Figura b)# 3 Croitorul cenusiv (Morimus funereus). eens
Figura e) 1 Scheme procedee de captura
Figura e) 2 Scheme procedee de captura a) Informafii privind PP supus aprobirii:
substan{ele sau preparatele chimice utilizate;
Denumirea investifiei:
Amenajarea unor platforme de compostare in vederea reducerit necesarului de depozitare
(inclusiv Amenajarea unei platforme pentru depozitarea deseurilor biodegradabile si care nu.
pot fi supuse procesului de compostare) si drum de acces
Descrierea
ia va consta intt-o platform tehnologicd pentru operatiuni preliminare tnainte de
valorificare a deseurilor (inclusiv preprocesarea: demontarea, sortarea, sfarimarea,
compactarea, granularea, maruntirea uscata, conditionarea, separarea si amestecarea inainte de
supunerea la intrebuinfarea in principal drept combustibil, recuperarea substantelor organice
prin compostare)
= Amenajarea unor platforme de compostare in vederea reducerii necesarului de depozitare;
= Amenajarea unei platforme pentru depozitarea deseurilor biodegradabile si care nu pot fi
supuse procesului de compostare procesate sub forma de (Refuse-derived fuel (RDF) - Solid
recovered fuels (SRF)) combustibili solizi recuperafi, pregatiti din deseuri nepericuloase pentru
a fi ulilizafi pentru recuperarea energiei in instalafiile de incinerare sau coincinerare a
deseurilor;
~ Drum de acces;
Constructii noi prevazute
-Platforme de manevra si dotari pentru evidentierea cantitailor si provenientei deseurilor ce
sunt aduse in incinta inclusiv a materialetor care parasese incint;
-Padoc acoperit pentru receptie deseuri cu. posibilitate de stocare temporara pentru situati
exceptionale sau in caz de lucrari programate de intrefinere a echipamentelor de sortare;
-Padoc receptie si inspectie deseuti cu sistem de incatcare tip banda sub cota pardoselit eatre
operatia de tocare;
-Sopron utilaj de tocare (INSTALATIE DE DESPICARE/TOCARE);
-Hala sortare (SORTARE, BALOTARE, procesarea si marunfirea refuzului de la operatile de
sortare care nu poate fi supuse procesului de compostare - deseurile rezultate in urma tratarii
vor fi gestionate in urmatoarele faze tehnologice de pe amplasament sau urmeazi sa fie
transportate 1a operatiuni de procesare suplimentara ce se desfisoara de catre operatori
autorizati pe alte amplasamente);
-Celule compostare intensiva(TMB- TRATAMENT BIOLOGIC - FAZA INTENSIVA -
Constructii pentru tratarea biologica a fractiei umede din deseurile solide nepericuloase, alte
deseuri biodegradabile sau deseuri verzi);
-Platforma maturare compost (TMB-TRATAMENT BIOLOGIC - FAZA DE MATURATIE);
-Soproane stocare RDF (Refuse-lerived fuel (RDF) - Solid recovered fuels (SRF)
combustibili solizi pregatiti din deseuri nepericuloase pentru a fi utilizati pentru recuperarea
energiei in instalaiile de incinerare sau coincinerare a deseurilor)
platforme si rampe de acces din interiorul incintei;
instatajii si spatii de depozitare a materialelor necesare desfigurdrii acti
conexe: containere administrative si sanitare (vestiare, grupuri sanitare)
itatilor -Refele de utilitati, echipamente pentru protectia $i monitorizarea mediului inclusiv dotati PSI.
-Amengjarea incintei cu alei pietonale, locuri de parcare gi spatii verzi
-Iluminat arhitectural si elemente publicitare;
-Deviere si amenajare canale de desecare.
jn afara constructiilor din interiorul incintei propuse se va face amenajarea unui drum de
legaturd care se vor racorda cu drumul de acces, care face totodata legatura de la DN IC la
Atiesul de padure,
Obiectivele investitii
Obiectivele pentru care sunt gandite investitile sunt:
= Asigurarea posibilitijii gestionarii deseurilor, temporar, in perioada de pnd la
finalizarea CMID de la Sarbi ~ Farcasa
= Asigurarea posibilitajilor de reciclare a materialetor din DCD
= Asigurarea de eapacitati suplimentare de procesare a deseurilor biodegradabile
= Scaderea cantitajilor de deseuri care ajung la depozitare
= Asiguratea unui grad sporit de reciclare pang la implementarea serviciilor de salubritate
prin colectare pe patru fracti: hartie, plastic, sticla, deseuri menajere.
= Obfinerea de venituri prin comercializarea materialelor recuperate sau produse
(compost categoria A - agricultura si horticultura, categoria B - spatii verzi, urbane si
rurale, categoria C reabilitare terenuri degradate Iucrari de ecologizare)
= Scaiderea costurilor de transport (implicit a impactului supra mediului datorat emisiilor
aferente)
= Sciiderea taxei platite pentru economia circulara, prin implementarea principiilor si
obiectivelor pentru ,devierea de la groapa”
= Pregitirea amplasamentelor pentru dezvoltarea in continuare de activitafi industriale
bazate in special pe baza pe procesarea materialelor recuperate din deseuri de catre
investitori privat si valorficare energetica a fractilor care se preteaza laa fi prelucrate
prin astfel de tehnologii (in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile). investiti
care urmeaza afi ealizate prin atragerea de fonduri nerambursabile,
Informatii privind produetia eare se va real
Investifia este gandita pentru a fi utilizata pentru dowd etape distinete:
-O etapa care se va derula pana la finalizarea elementelor de investifie ramase neexecutate din
proiectul SMID Maramures, inclusiv operafionalizarea acestora
O alt etapa ulterioara punerit in functie $i operationalizari proiectului SMID Maramures
‘a etapa obiectivul va gestiona deseurile municipale din judetul Maramures, in
timp ce in a doua etapa va asigura gestionarea deseurilor din constructii si demolari, a celor
biodegradabile necontaminate gi a gunojului de grajd in principal provenit din ferme mici sau
gospoditii de subzistenta, care nu au posibilittile necesare tratarii corespunzatoare a
bilegarului, fapt care genereaza o poluare difuza la nivelul comunelor avéind in vedere c&
scurgerile din balegar ajung, astfel, in pinza freaticd si de acolo, direct in fantani, asigurdind
{otodata o forma de sprijn direct pentru fermieri, ajutandu-i pe acestia in respectarea cerintelor
Directivei Nitrafi, implicit in accesarea de fonduri europene destinate agriculturi si dezvoltarit
rurale prin APIA si AFIR.
Investtiie avute in vedere vor fi gindite si ca sa ofere alternativa la modalitatea de a transporta
deseurile municipale colectate in judet, cu exceptia materialelor reciclabile recuperate, 1a
depozite ecologice localizate in alte judete, pana la punerea in funciune a tuturor investtiilor
7 din proiectul finantat prin POS Mediu, oferind modalitijile tehnologice de crestere a
‘valorificarii deseurior, eficientizarii economice prin scicerea costurilor de transport (cu impact
de mediu pozitiv urmare a sedidere aferente de emisii de gaze de esapament) si cresterea
veniturilor obtinute prin operatiunile de valorificare, in contextul noilor acte de reglementare
aparute in legislatia din domeniul gestionarii deseurilor, acte care transpun legistatia
corespondenti now aparuta la nivelutl UE.
Pe noul amplasament, investtile vor fi géndite in asa fel incat la intrarea in functiune a tuturor
investiiilor din proiectul finanfat prin POS Mediu, caile de acces, platformele, elementele
constructive (bali, celule, refele de utilitati) si permita integrarea in conceptele de realizare a
elementelor de investi suplimentare previzute pentru completarea SMID in PLAN
NATIONAL din 20 decembrie 2017 de gestionare a deseurilor care prevede realizarea in
judeful Maramures:
Construirea unei instalatii de compostare in grimada 2.100 t/an
Construirea unei instalatii de digestie anaeroba 25.000 van
De asemenea, investifile vor fi gandite sa permitt integrarea tn conceptele de realizare a
elementelor de investiti suplimentare pentru infrastructura SMID prevazute in P.J.G.D. (Planul
Judetean de Gestionare a Deseurilor) unde se prevede "Extindere infrastructuri de colectare si
tratare DCD - Achizitia de echipamente de tratare a deseurilor din construct si desfiinfari”.
in cadrul obiectivului de investitii se vor asigura capacititi suplimentare de procesare a
deseurilor inclusiv pregitirea amplasamentelor necesare dezvoltirilor viitoare prin atragerea
de fonduri,inclusiv nerambursabile.
Etapa I~ panii ta functionalizarea CMID Sérbi ~ Fareasa.
Degeurile colectate in judet vor fi transferate ta cele trei stafii de transfer realizate in cadrul
proicctului SMID care sunt proiectate pentru anumite canttafi de fractii umede $i fracti
reciclabite:
Zona 4. Stafia de transfer din localitatea Targu Lapus - va deservi partea de sud si are eapacitate
proiectata de 10.000 t/an din care 6.000 t/an fractie umeda si 4.000It/an fractie reciclabila
Zona 3. Statia de transfer din localitatea Moisei - va deservi partea de est $i nord-est, $i are
capacitate proiectata de 31.000 tan, din care 24.000 t/an fractie umeda si 1000 tan fractie
reciclabila;
Zona 2. Stata de transfer din localitatea Sighett: Marmatiel- va deservi partea de nord, $i are
ccapacitate proiectata 42,000 tYan din care 25.000 tan fractie umeda si 17.000 t/an fractie
reciclabila;
Zona | — deserveste 31 localitati din Sudul judetului Maramures si colecteazi_aproximativ
40.000 tone/an fractie umeda
Pentru dimensionarea capacitatii s-au luat in calcul urmatoarele cantitaji lunare de deseuri
id cont de eficienta aplicarii colectari selective:
Zona Total deseuri generate pe lund Total deseuri generate pe Zi
zona | 3.800 tone
zona 2 1,900 tone =
zona 3 1.400 tone -
Zona 4 450 tone
Total 77550 (90600 tone/an) 248,22 tone/zi
Fractie umed’ 6946 tone (83.352 | 228,36 Uzi (28,545 vh Ia Shiziy
tone/an) Vehiculele si echipamentele care transporta deseurile de la Stajile de transfer sunt eamioane
de transport de mare tonaj ide lung curier, dotate eu containere de 30 me,
in functie de cantittile de degeuri ce at fost previzionate ca intrate in stale de transfer, s-a
dimensionat un numa optim si necesar de eamioane, containere si remorci
v penta stalia de transfer Sighetu Marmatii, s-a dimensionat un numar de 8 containere cu
ceapacitate de 30 me, 3 camioane de mare tonal si 2 remorci
= pentru statia de transfer Térgu Lapus, s-a dimensionat un numar de 6 comtainere eu
capacitate de 30 me, un eamion de mare tonaj si o remorca,
= pentru stata de transfer Moise, s-a dimensionat un numér de 11 containere cu
ccapacitate de 30 me, 4 camioane de mare tonaj si 3 remorc.
Ca rezerv, va mai fi un camion de mare tons
MASA TOTALA MAXIMA ADMISA A VEHICULULUI (in tone) Autovehicul eu 3 axe eu
remorea cu doua sau 3 axe ~ 40
Deseurile preluate din zonele de colectare 2.3 gi 4 vor ajunge la locatia noului obicetiv fiind
transportate cu camioanelor de transport containere cu sistem inedreare/descdrcare tip etlig de
20 tone pentru transport deseuri nepericuloase (camion plus remorea). Cele din zona 1 vor
Ajunge direct cu autogunoierele compactoare cu care se face colectarea,
Pentru zonele urbane si rurale au fost selectate vehicule cu capacitate de 12 me (capacitate tila
6,5 1), cu compactare, cu incdreator posterior $i compactor intern, factor de compactare 1:5 si
factor de umplere 90%.
MASA TOTALA MAXIMA ADMISA A VEHICULULUI (in tone)
‘Autovehicule cu doua axe, cu excepfia autobuzelor— 18 ¢
Frecvenfa maxima a transportulu
“zona | ~3,800 tone/luna aproximativ 180,95 V2i lueratoare 22,62 Uh (Sh/zi)
zona 2~ 1,900 tone/luna aproximativ 90,47 Wzi lueratoare 11,31 th (8hizi)
zona 3 ~ 1,400 tone/luna aproximativ 66,66 t/2i lucratoare 8,33 th (8h/zi)
zona4~ 450 tone/luna aproximativ 21,42 ti lueratoare 2,68 Uh (8h/zi)
44,94 Uh (8hizix21zile lucratoarestuna)
Camion artculat 20 vers’ (18 1)
Camion 2 axe 8 vcursh (gunoiera cu compactare)
Camion 3 axe 10 V/cursi (gunoiera cu compactare)
Capacitle de nedreare sunt limitate in vederea conforma eu MASA TOTALA MAXIMA
ADMISA A tipulai VEHICULULUL
zona 1 ~ 180,95 ti 9 t/cursa camion gunoiera autocompactor— 20 curse zi
6,5 Veursa camion gunoiera autocompactor ~ 28 curse /i
zona 2-90.47 Uzi | I8tleursa camion articulat - 5 curse /i
zona 3 ~66,66 zi J 18t/eursa camion articulat ~ 3 pana ia 4 curse/zi
Zona 42142 vzi / 18 Ucursa camion articulat 1 cursa /2i (sporadic 2 cursetzi)
Pentru a ajunge in ineinta noului obiectiv va fi reconstruit drumul de acces existent, Iuerari care
vor incepe de la intrarea din DN 1C . Drumul care asiguri aecesul din DN 1C catre Arieyu de
Padure va fi reconstruit pentru a face fata gabaritulut autocamioanelor articulate lung cutier
pind la amplasamentul instalajiilor si platformelor si va respecta condiifle cerute de
9 standardele aplicabile, Distanfa de Ia DN IC la amplasamentul obiectivului de investii este
aproximativ 1,95 km. Drumul va fi modernizat si pe distanta dintre amplasamental obiectivuli
de investti si Ariegul de Padure insa acest tronson va fi restrictionat accesului autovehiculelor
lung curier care transports deseuti
Camioanele care aduc degeurile tn obiectiv vor trece pline peste cfntar, apoi vor face manevrele
ce se impun pe o platform asfaltaté special dimensionat 1 scop, Inainte de a se deplasa
cu spatele catre zona de descarcare
Va fi amenajati 0 platforma acoperiti de descdreare si stocare temporara a deseurilor in
amestec colectate din toate cele 4 zone.
Stocarea temporard a deseurilor este previizuta pentru situatiile in care echipamentele de tratare
mecanicd sunt supuse revizilor, operatiunilor de intrefinere sau unor interventii necesare
uurmare a unor situa neprevazute
Capacitatea de stocare este de 228,36 trix 3 zile aproximativ 700 de tone, densitate aprox.
350 kg/m*, volum 2000 m’
Se va asigura un volum de stocare de 2000 m’
Inaljmea stratului de deseur ce vor fi depuse nu va depasi 25 m.
Astfel se va amenaja o platforma de 862 m? prevazuta cu ziduri de 2,5 m pe 3 latur
In afara platformei de stocare temporar, platforma acoperita de desearcare si receptie are 0
suprafata de 368 m?
Materialul de intrare (In prima etapa deseu municipal colectat in amestec) este preluat din zona
de receptie unde are loc si o presortare vizuala a acestuia referitor In componentele neconforme
care pot distruge sau tza echipamentele din flux, find incarcat apoi prin impingere pe banda
care asigural ransferul in buncarul de alimentare al tocétoruli
Dupa o tocare grosiera, fluxul de deseuri este preluat de un sistem de benzi transportoare. Pe
parcursul operafiunii de transport, prin intermediul separatonrelor magnetice este sortata si
fracfia metalica din fluxul de material, Fluxul de deseuri ajunge apoi in interiorul ciurului
rotativ cu gauri de © 80 mm unde are loc 0 prima separare a fractiei biodegradabile.
Refuzul de ciur merge mai departe catre un Balistor. Acesta este folosit pentru a separa fractiile
utilizabile de deseuri si potentiate reciclabile. Combinind separarea balisticd cu sitarea
separarea se realizeaza inti-o singura operajie in conformitate cu criteriile de dimensiuni 3/2,
rulare-cub-tigid / plat-moale-ingust sau subimensionate / supradimensionate
Fractile utilizabile de deseuti si potentiale reciclabile se dirijeaza citre cabine de sortare
manuala pentru recuperarea materialelor reciclabile in vederea valorificdri lor:
Partea de deseu rezidual rezultata este procesati cu ajutorul unui Tocator secundar RDF, care
are rol de granulator
Materialele reciclabile se baloteaza si se livreaza catre firmele specializate in procesarea
acestora,
Scop final al tratarii mecanice este devierea de la depozitare la groapa de gunoi a unei cantiiti
cat mai mari de material, objinerea tintelor de reciclare impuse si valorificarea materialetor
reciclabile sortate impreuna cu combustibilulalternativ produs (deseu rezidual ew inalta putere
caloriea)
10 Date intrare:
Material intrare: degeui municipal in amestee
Zile Wwerw pana la 365 zile/an
Ore lucru: 8 ore/zi (cu posibilitatea de extindere pant la 16 ore/zi)
incarcare: aproximativ 83.352 Van, densitate aprox. 350 ke/m?
inearcare: min, 32 t/ora~ maxim 44,94 t/h, densitate aprox. 350 ke/m?
Figuraa)1 1 Fhosul de tratare a deseurilor
I
i
Ht Depresiunea Baia Mare unde se incadreaza teritoriul comune Satulung are o altitudine medie
de 200 m si este dominata de lunci si erase. in zona de cdmp inalt care cuprinde terase medii
si inalte, se incadreaza satul Ariesul de Paidure la limita chruia se gaseste amplasamentul
Amplasamentul se invecineazit Ia nord eu ”Paidurea celor dou veverife”, sit Natura 2000 (cod
ROSCI0421) conform Directivei Habitate din ianuarie 2016. Suprafata acesteia este196,60
ha,
in afara ariei protejate, amplasamentul mai este flancat de corpuri de padure pe laturile estica
si vestic
Figura a)2 I Amplasamentul investities
Coen
Coordonatele Stereo 70 ale perimetrului ingradit unde vor sunt proiectate elementele de
investifie sunt:
x_ — [y_
785: 383994 2079
6783415 383909,6934
678427.7198 384066,0247
678367. 8443 3841853029
678169.8366 384065,1773
678136,6726 384032,3657
678129,3413 384021,1378
678139.7000 384008.9950 -
6782064791 383921,9988
678229,6590 3839266985
(678240,0425 383954,7703 (678237,5074 383937,9283
(678313,3900 383996,8555.
(678319,7399 383987,7087
(678325,4435 383990,8382
Obiectivul de investtii este proieetat pe un teren limitrof (direct invecinat) cu situl
Dintre elementele de investitie, drumul de acces este situat cel mai aproape de limita sitului
(piduri) distanfele variind de ia 0,5 m pana la 15 m . Traseul acestuia este evazi-paralel eu
piidurea pe o distanfa de 455 m,
Restul elementelor cuprinse in cadrul Obiectivului de investti se situeaza la distante cuprinse
intre 15 m (rezervor de apa), 20 m (cea mai apropiata cladire), 100 (m) platforma de maturare
= fafa de sit (padure).
Figura a)2 2 Pozitia amplasamentului in relayie cu situl ROSCIO421
3 Figura a)2 3 Delimitarea Situlut ROSCIO421
a3 modificdrile fizice ee decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare ete.) si
care vor avea loe pe durata diferitelor etape de implementare a PP;
Lucrii temporare ce urmeaza a fi executate:
-amenajarea organizarii de santier
Onganizarea de gantier va cuprinde:
= eaile de acces:
= unelte, scule, dispozitive, tila si mijloace necesare ;
= sursele de energie
= vestiare, apa potabila, grup sanitar;
= organizarea spatiilor necesare depozitarit temporare a materialelor, masurile specifice
pentru conservare pe timpul depozitirii si evitarii degradarilor;
Lucrari permanente ce urmeaza a fi executate:
-lucri de rezistenta:infrastructura si suprastructura
-lucrari de arhitectura
-lucrati de instatati: ermoventiati, santare, curenti slabi, electrice ete
-montajutilgje si echipamente
-achizitionarea de dotari conform listelor furnizate
Faza de constructie se va realiza pe baza Proiectului Tehnic tinand cont de graficul de
execute a lucratilor
ry CATEGORIILE DE LUCRARI CE URMEAZA A FI EXECUTATE VOR CONSTA DIN:
~Terasamente-sapaturi, umplututi
-Executarea lucrarilor de fundatit
~Terasamente-compactiri
-Prepararea betonlu in staii centralizate
-Pasonarea si montarea armaturilot
-Executarea lueririlor de cofraje pentru elemente din beton gi beton armat
-Betonarea elementelor de constructie
-Executarea re(elelor de canalizare si rejelelor de distributie a apei subterane
-Montaj separator de produse pettoliere
-Montaj statii de epurare
-Prepararea asfaltului in stati centralizate
~Turnare straturi de asfalt
-Lucrari de zidarie
Elemente prefabricate
-Execufie si montaj confectii met
-Executie nivelatoare
-Hidroizolati/termoizolatit
-Pardoseli
Placaje
~Tencuieli
-Tamplatie
-Tinichigerie
tematizare verticala
-Montaj utilaje prevazute in fluxul tehnologie
-Instalatii electrice
-Montare corpuri de iluminat, aparataje si echipamente pentru instal
de iluminat si prize
“Montarea si racordarea tablourilor, aparatelor, echipamentelor si utilajelor de fort si AMC
-Executarea instalatilor de protectie contra electrocutitilor gi loviturilor de tasnet
-nstalai
interioare de stingere a incendiilor
exterioare de stingere a incendiilor
-Instalafi interioare de alimentare cu ap
-Instalatii de ventilayie
-Zugraveli si vopsitorii
Punerea in funetiune se va face dupa receptia investitilor si objinerea autorizatilor de
functionate.
a4 resursele naturale necesare implementirii PP (preluare de api, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile ete.
ind in vedere configuratia terenului amplasarea elementelor ce urmeazi a fi executate sa
Alcut in vederea minimizarii necesarului de luerariterasiere (stpaturi umpluturi)
Solul vegetal din zonele unde se vor amplasa constructiile va fi colectat si depovitat separat.
Materialul de subsol va fi reprofilat la cotele prevazaite prin proiect fara ca si fie necesara
aducerea de material de imprumut pe amplasament
15 Prepararea betoanelor se va face in instalatii centralizate, autorizate in acest scop, transportul
Jor la lucrare fiedndu-se numai pe maisura punerii lor in oper’
Materialele de masa se vor aproviziona la baza de producti si se vor aduce la lucrare pe miisura
puneri lor in opera.
Fluxul tehnologic nu necesita materit prime in afara deseurilor care urmeazit a fi aduse tn
vederea tratir
inengia necesari este doar cea electra,
Combustibilit sunt utilizati de autocamioanele de transport containere lung curier, de
autogunoierele autocompactoare, a echipamentele mobile de vehiculare a containerelor si
Uutilajelor (ncateator frontal, masind pentru intors brazde, ciur mobil utilizat pentru finisare
compost maturat).
Furnizarea apei se va face cu cisterna catre o gospodtirie de api compu dintr-un rezervor de
12 me ca unitate tampon. Langa acesta, se va afla o incinta ce va contine sistemele de
distributie, Toate instalafile vor firealizate din PEHD.
Langa gospodaria de apa se va amplasa putul pentru monitorizarea calitaii apei freatice amonte
de amplasament, Putul va fi localizat in partea sud-vesticd a amplasamentului. Acesta va fi
executat in asa fel incat daca se va dovedi c& exista debit suficient sa fie uilizat si ca sursa de
alimentare cu apa. Forajul va fi dimensionat pentru un debit de furnizare a apei de S10 m°/2i
si in cazul in care testele de pompare vor releva ca exista debit suficient, acesta va deservi
intreaga zon de exploatare a depozitului (alimentare cu apa tehnologica, api pentru spalarea
anvelopelor si apa pentru serviciile sanitare).
Vor fi alimentate cu apa:
-linia de sortare (pentru asigurarea necesarului de igienizare)
-unitatea de curatare a anvelopelor
-containerele administrative.
Conductele din cadrul amplasamentului vor fi din PE 100, SDR 11, feavai de 63 x 5,7, inelusiv
racordurile, coturile, stuturile de conectare, vanele, robinetele de inchidere, fitingurile si
reductiile pentru legarea fevilor flexibile.
Putul se va realiza utilizind metoda de forare uscata la 0 adéneime de eca. 30 m. Diametrul
trebuie si fie de minim 700 mm. Lucrarile vor trebui supervizate de un geolog, Acesta va fi
responsabil pentru montarea straturilor de filtrare. Pentru construirea putului trebuie asigurate:
+ tuburi PEHD, 25 m, neperforate, diametru da [ 400x36,3
+ tuburi PEHD, 5 m, perforate, diametru da [) 400x36,3
+ bentonit si piettis pentru umplutura
+ strat de izolare a bazei
+ acoperire put
+ tubdin plastic, cu diametru de 2 m, pentru a adapostiinstalaiile de suprafala ale putului
+ echipamente de siguranfa pentru a proteja putul impotriva deterioracilor
Echiparea forajului va include:
+ Fumizarea si montarea unui sistem de pompe, pentru un debit de 15 m? de apa
+ Futnizarea si montarea cablurilor pompei putului, inclusiv toate vanele si alte piese
Echipamentele adiacente vor include rezervorul, conducta de distributie si tuburile necesare
pentru legarea la receptor
16 Pentru construirea rezervorului (cistemei) precum sia instalafiei de dezinfectie si pompare sunt
necesare urmatoarele:
+ furnizarea $i instalarea unui rezervor PEMD de 12 m’, inclusiv sistemul de ventilare gi
toate fevile si piesele de legaturd cu sistemul de distribujie edtre zona administrativa si sistemul
de furnizare a apei.
+ furnizarea si instalarea unei instalafii de dezinfectie
+ furnizarea si instalarea unui hidrofor (sistem de erestere a presiunii)
+ furnizarea i instalarea unui cdmin de vizitare, inclusiv toate instalatile pentru
distributia apei (de exemplu, racorduri sudate, coturi, stuyuri de conectare, vane, robinete de
inchidere, fitinguri si reductii)
‘Apa necesara realizarii rezervei pentru caz de incendiu va fi asigurati din apa pluviala $i
¢efluentii statilor de epurare pentru diferitele categorii de ape (functie de gradul de poluare). De
asemenea poate fi suplimentati si cu volume de apa aduse cu cisterna din releaua operatorului
regional
aS resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;
Nu sunt.
a6 emi
deseurile) si modalitatea de eliminare a acestoraz
protectia calitatit pelo
= sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:
curgerea gravitational a umiditapii din masa deseurilor rezultate la desearcarea din
utogunoiere sau containere in zonele de receptie sau de stocare in cazul nor situayii de ne
functionare a liniei tehnologice de tratare mecanicd
Degeurile aduse in incinta obiectivului pot fi generate cu pain a o saptamand inainte. Instalayia
are capacitatea de preluare a cantitailor zilnice in aceeagi7i cu exceptia unor perioade de revizii
programate sau probleme tehnice neprogramate survenite in funefionatea liniei de sorta,
‘Aceasta inseamna cd atunci edind deseurile sunt descarcate pe platforma de descarcare, lichidul
suplimentar continut in acestea se va scurge ca urmare a gravitate
Scurgerea lichidelor din deseurile peste care nu ajunge apai pluviala are loc in mai multe faze
si anume datorita stoarcerii prin gravitajie si compactare urmata de scurgerea de apa generat
de procesele de descompunere
‘Al doilea mecanism de generare de levigat de obicei apare in siptamani sau luni dupa
depozitarea deseurilor, timp in care descompunerea deseurilor este de importan{a minora, iar
confinutul de substanta uscata al deseurilor ramane relativ neschimbat
“Astel de pe platformele de descircare/receptie si stocare in cazul unor situa de ne functionare
a liniei tehnologice de tratare mecanica provin doar in urma scurgerii gravitationale a lichidelor
libere si mu ca urmate a stoarcerii urmare a compactitii sub propria wreutate sau a unor
fenomene de descompunere )
-Generarea de levigat din incintele de compostare
Estimarea pierderii de apa sub forma de levigat este de aproximativ 50 Vi,
aproximativa, influentata direct de umiditatea materialului de intrare,
cantitate
wv Levigatul rezultat poate avea o incircare mare in substanfe organice (exprimata in CCO-Cr)
fenoli si azotati, incdreare rezultaté din chiar procesul de fermentare,
Prodiucerea de levigat poate fi redusa sau prevenita prin monitorizarea si corectarea nivelului
de umiditate in compost si prin folosirea de spatii de compostare acoperite lucru realizat prin
utilizarea acoperiri cu folie special.
~Apele utilizate la igienizarea suprafefelor murdare
Apele din zona sopronuilui unde este tocatorul si din hala unde se gasese echipamentele de
sortare, balotare si granulare se vor colecta si gestiona ca si levigat.
-Apele pluviale colectate de pe platforma de maturare
Apele pluviale care cad peste platforma de maturare descoperita sunt conduse de pantele
platformei catre rigole de colectare si apoi catre un bazin betonat cu rol de decantor cat si de
stocare in vederea repompairii in compost in functie de necesitati(asigurarea nivelului de
umiditate optim al compostalui),
Pe aceasta platforma are loc faza de maturizare sau de erestere care corespunde unei fermentari
secundare, lente, favorabila umezelii, respectiv transformarii unor compusi organici in humus
sub acfitnea microorganismelor.
Ca urmare potentialul de impurificare chimiea a apelor pluviale care pereoleazii compostul pus
Ta maturat este redus,
Excesul va fi deversat in sistem prea plin catre o rigolt de colectare ape pluviale conventional
curate care descared in bazinul cu rezerva de apa in caz de incendiu,
Ape pluviate cotectate de pe platformele dle manevrd si din pareari
Aceste ape vor fi colectate de refeaua de colectare a apei pluviale si apoi vor fi treeute printr-
un separator de hidrocarburi cu filtru coalescent, decantor de nmol si by pass care este
dimensionat pentru un debit maxim de 100 1/5. Separatorul va fi o constructie compacta,
‘montata subteran si va avea dou guri de acces acoperite cu capace. Acest separator va avea
rolul de a indeparta eventualele poluari accidentabile ale apei de ploaie cu hidrocarburi
provenite de la autovehiculele care circula in incinta. Gradulinalt de purificare a apei pluviale
in separator, va garanta reducerea hidrocarburilor pana la valor sub 5 mg/l.
~Apele menajere
Apele menajere provin de la grupurile sociale si de la grupul social previzut in containerul
birou pozitionat in zona céntarului
=statile si instalayile de epurare sau de preepurare a apelor wate prevézute;
‘Apele din incinta se vor colecta separat in functie de gradul lor de poluace.
Apele de pe zonele unde se vehiculeazi deseuri inclusiv celulele de compostare sunt
considerate levigat se vor colecta prin intermediul unor rigole prefabricate din beton
polimerizat cu gratar din fonta, Rigolele propuse vor fi pentru trafic greu, Aceste rigole se vor
amplasa pe conturul platformelor la limita cu celelalte suprafefe din ineinta.
Apele colectate de aceste rigole vor fi preluate de un sistem de canalizare subterana compus
din camine de vizitare executate din inele de beton prefabricat. Rejeaua de canalizare se va
monta ingropat cu pante conform profilelor proiectate si va fi aleatuita din tuburi PVC KG Dn
200 mm si Dn 300 mm. Apele vor deversa prin intermediul unui colector Dn 300 PVC KG la
statia de epurare ape cu caracteristici similare levigatului
18 Avand in vedere gradul redus de inedreare fata de un depozit de deseuri, rezultat din cauza
faptului ca findnd cont de fTuxul tehnologie din ineinta, apa de ploaie nu ajunge si pereoleze
deseurile (pe platforma de receptie acoperita deseurile sunt stocate doar in cazuri de oprti
neprogramate sau revizii ale echipamentelor de sortare, sortarea efectiva are loc in hald,
ccompostarea are loc in celule unde materialul este acoperit cu membrana impermeabild, RDF
este depozitat pe platforma acoperita iar compostul maturat nu aut capacitate ridicata de a
transfera poluanti catre apa care percoleaz aceste tipuri de materiale) nu este necesara o statie
de epurare foarte complex.
Se va utiliza 0 stafie combinaté de epurare care va utiliza urmatoarele trei procedee pentru
epurarea apei
> captarea niimolului pentru inlaturarea materiel solide,
} separator de lichide pentru separarea tuturor tipurilor de uleiuri, hidrocarburi sia altor
lichide usoare,
> indepirtarea substanfelor reactive (inelusiv Fier 0 si tratarea cu carbune activ, pentru
inlaturarea substantelor nocive suplimentare) pentru a inlatura din apa: substantele
nutritive, metalele grele si alte substante dunatoare.
Sistemul consta in dowd camere, una cu dispozitiv de retinere a némolului si separatorul de
lichide gi una cu reactorul
Tindindu-se seama de concentratia de substanfe nocive din apa wzata, este de asteptat ca filtrul
de carbune activ sa fie schimbat la circa 2 ani
‘Apa epurata se va descirea in bazinul cu rezerva de apa pentru caz de incendiu,
Ape pluviale colectate de pe platformele de manevra si din parcari vor fi colectate de o retea
de colectare si apoi vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi cu fltru coalescent,
decantor de namol.
‘Apa epurata se va descirca in bazinul cu rezerva de apa pentru caz de incendiu.
‘Apele de la suprafata de pe suprafefele unde nu exist potential de impurificare (zone verzi,
‘acoperiguri) considerate conventional curate vor fi canalizate prin pante transversale si
Tongitudinale corespunzdtoare in guri de scurgeri si preluate fie de o refea de canalizare ape
pluviale din PVC-U , cu diametre intre DN 150 si DN 350, fie de rigole de scurgere.
Refeaua de canalizare ape conventional curate se va desearea in bazinul cu rezerva de apa
pentru caz de incendiu.
‘Apa de spilare de la unitatea de spalare a anvelopelor va fi epurata in vederea revireulari
Utilajul va fi prevazut cu un decantor pentru separarea materialului indepartat prin spalare, un
separator de spuma si un gratar, apa epurata urmnd sa fie recirculaté inapoi in rezervorul de
api al utilajului. Materialul decantat va fi evacuat prin vidanjare sau cu un excavator.
[Apele menajere de la containerele administrative vor fi preluate de 0 retea de canalizate si
‘conduse eatre o mini statie de epurare. Mini statia de epurate va folosi un proces de epurare cu
namol biologic activat pentru indepartarea confinutului organic, nitrificare si denitrificare
biologica pentru indepartarea azotului si precipitare chimie’ pentru indepartarea fosforulu.
Eficienta epuritii are valoarea de 90% pentru incarcarea organica (BOD) si pentru fosfor (P)
50% pentru azot (N). Bficienta stafiei de epurare compacte va tespecta cerinfele legislatiei in
Vigoare, Stafia de epurare este va fi echipata cu sistem automat de aerare si recirculare,
functiuni care vor fi activate automat functie de necesititile stafiei
‘Apa epurata va fi descatcata in refeaua de canalizare ape pluviale de unde va ajunge in bazinul
cul rezerva de apa pentru caz de incendiu,
19 Supraplinul bazinului de incendiu se va descarca in canalul de desecare existent tributar raul
Aries. Calitatea apelor desearcate in santul de desecare va fi conform prevederilor NTPA 001
Schema de gestionare a apelor pentru obiectivul de investiti se prezinta in continuare eu
‘menfiunea ca instalatia de sprinklere este optionala,
Figura a)6 I Schema de gestionare a apelor pe amplasament
([aacosoates |
‘cra
99%)
+ Mmonitorizarea continua a datelor si gestionarea proceselor, pentru a creste fiabilitatea procesului
‘Aportul de oxigen, este produs cu ajutorul ventilatoarelor centrifugale care opereaza in insuflare,
coca ce face instalatia mult mai putin sensibila la inghet (pe timp de imma), spre deosebire de
{etinologiile care folosesc un proces de absorbtie de aer, in care vapor extrasi eondenseaza, $1
Ventilatorulsuflanta, poate inghefa cénd este oprit, Func\ionarea ventilatoarelor este reglat tn
fanctic de necesarul oxigen pentru proces, ceea ce limiteazt consumul de energie.
Capacitatea de ventlare este determinata pentru 7 cicluri de aerare(creulajie get), in eazul
Stabilizarit biologice (biooxidéri) deseurilor mixte. Studiile si caleulele de acrare specifice,
ingineresti, duc la determinarea cu precizie a capacitaii ventiatoruui, numarul liniilor de aerae,
diametrul si caracteristicile duzelor de difuzie a aerub
Studi aeriri aerodinamica), ne demonstreazi omogenitatea de admisie a aerului in material, care
depigeste 95% in orice moment, n orice punct al platoului aerat,indiferent de nivelul de umplere
Din caleulele specifice de dimensionare, rezulta necesitatea acoperirii cu“ membrane
semipermeabile respirante, impotriva emisilor de miros, in faza emitent cea mai putemicd.
Validarea reducerit NH3(amoniac), se va face pe baza unor protocoale de esantionare si de
masurare implementa pe toate site-urile cu tehnologia prezentath, care g-a doveditfabilitatea,
Folia respiranta ce va fi utlizat (gr) este astfelproiectata si fabricaté tebnologic tneat permite
imeveli sh iasa din material, filtreaz& emisile, impiedica intrarea apelor pluviale in proces si are
rezisten{a mecanied la intindere si compresiune.
Pentru minimizarea mirosurilor se vor instala unitati de pulverizare cu aer comprimat a soluiior
de reducere a emisilor (mirosurilor)
Faza de alterare ulterioaré (durata 4 pana la 12 sAptaméni) se distinge printr-o reducere clara a
activititii biochimice si este necesara pentru inertizarea materialului, Datorit faptulul ed fat de
stapa de alterare rapid in aceasti etapa actvitatea biochimica este redusa si nu se reeomanda
ddesfigurarea procesului de alterare ulferioara in spafiu inchis.
23 Formatiunite de gaze si de apa de infiltraie la depozitarea materialului rezultat in urma alterati
totale se reduc substantial faa de deseurile netratate si depozitae,
Tratarea mecanici ulterioara poate fi realizata in vederea separirii deseurilor din plastic din
materialul rezultat in urma alterdrii degeurilor biodegradabile. Aceasta separare se poate face in
cazul in care deseurile din plastic pot fi valorificate energetic ulterior, prin realizarea unui
combustibil alternativ pe baza de fulgi de plastic, numit “fluff”. Acesta va fi inglobat in RDF.
Matei
ul se va umecta spre a reduce emisiile de pulberi in suspensie
Nivelul emisiilor va fi conform BAT (Tabel 6.7 din Best Available Techniques (BAT)
Reference Document for Waste Treatment - Industrial Emissions Directive
2010/75/BU (Integrated Pollution Prevention and Control) 2018)
rotectia tmpotriva zgomotului si vibragiitor:
=sursele de 2gomot si de vibrati
Zgomotul este generat de masinile care intra si ies din incinta si echipamentele de lucru
Echipamentele de lueru (tocator, site tambur, balistor etc.) pot genera un nivel de zgomot de
peste 90 dB dar majoritatea acestota sunt localizate in spatiu inchis unde operatorii vor fi dotati
4 mijloace individuale de protecie.
camenaiarile si dotavile pentru protectia impotriva zgomotulut si vibratilo
Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locute invecinate sunt:
= construirea si exploatarea corespunzitoare a zonei-tampons
- includerea de specificatiitehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme
de reducere a zgomotului);
~ intrefinerea corespunzatoare a echipamentelor de lueru;
+ stabilitea unui program de Timitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zie).
protectia impotriva radiaiilor:
esursele de radiatit
Nussunt.
=amenajavile si dotdvile pentru protectia impotriva radiatilor,
In vederea prevenirii ajungerii prin intermediul deseurilor a unor materiale radioactive in
incinta se vor achizitiona in vederea verificirii deseurilor echipamente de monitorizare a
radioactivitatii: monitoare portabile de detectie a radiafilor tip radiodebitmetru sau
contaminometru, portale de monitorizare a radioactivitatii;
protectia solului sia subsolulu
= sursele de poluanti pentru sol, subsol, ape freatice si de adancime;
Principalele surse potenjiale de poluare a solului/subsolului in perioada de funcfionare sunt
reprezentate de seurgeri accidentale de combustbili de la utilajele care vor deservi obiectivul
side la autovehiculele de transport deseuri, compost si RDF, de infiltrati in situaji accidentale
de avarii ale sistemelor de drenaj, colectare si apelor din amplasament sau de o potential
‘manevrare necorespunzitoare a deseurilor in urma cdreia acestea pot c&idea direct pe sol
2 ~luerdrile si dotdrile pentru protectia solului si a subsolului
Modul de amenajate a incintei in ce priveste betonarea suprafetelor pe care ar putea fi surse de
poluare inclusiv asfaltarea platformelor si drumurilor pe care se fac manevre, colectarea apelor
‘cu caracteristici similare levigatului, colectarea apelor uzate, in condifii normale de
funcfionate, scad riscul de infiltrare in sol a oricaror contaminanti
in plus datorita substratului natural care joacd rol de bariera naturala infiltratiile sunt cu atat
‘mai putin probabile
Enmisiile vor fi fn conformitate cu valorile asoeiate celor mai bune tehnici disponibile pentru a
reduce emisile difuze in aer de praf, miros si bioaerosoli de la etapele de tratament in aer
liber, BAT 37 cate vor fi aplicate in incinta noului obiectiv.
Emisii de poluanfi in | NH3 03 Tabelul 6.7
aer 20 Nivelurile de
(mgim3) Concentrafia 200- emis asociate BAT
de miros 1000 (BAT-AEL)
Pulberi pentru emisiile
TCOV dirijate in aer de
NHB, miros
pulberi si TCOV
provenite de la
tratarea biol
deseurilor
Emisi de poluantiin | pH, CBOS, CCOCr, In imitele NTPA
apa MTS, produs 01/2002 (HG
(mei) petrolier 18/2002. Anexa nr.
2, cu modificarile si
completarile
ulterioare);
Zgomot (GBA) 65 ta limita Ordinul 11972014
amplasamentului pentru
aprobarea Nommelor
de igiend si
slinatate publica
privind mediul de
viafd al populatiei
aa
a7 cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de
folosinti a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent
de citre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului,
‘santuri si pereti de sprijin, efecte de dremaj ete.):
Proiectul insumeaza o suprafata total de 97944 mp (9,7944 ha).
Categoria de folosinfa pentru parcela generatoare PUZ, conform CF, este pagune. Terenul
propus pentru reglementare este accesibil atat dinspre DN IC, pe un drum de emp, eat si
dinspre Ariesul de Padute.
Drumul de acces, de la drumul national si pana la amplasament, cu lungimea de eca. 2200 m
si identificat prin nr. cad, 52351, nr. cad, 52352, nr, cad, 52353, cuprins intre Ariegul de
Padure si DN IC, este propus pentru modemizare. Accesul din DN 1C (ES8) se va analiza
25 astfelinedt si se poati realiza intrare si iesire in ambele sensuri. Drumul acesta se continua
pind in localitatea Ariesu de Padure (Iungime total din Dn 1C cea. 3440 m), in PUZ fiind
reglementat pe intreaga lungime.
Prin prezentul PUZ se reglementeaza si drumul de acces la amplasament, de la DN IC si
pana in localitatea Ariesu de Padure, prin urmare imobilele care intra in zona reglementati de
prezentul PUZ sunt
limobile [Carte funciara Nr. Suprafaja (mplObservatil
cadastral
i [2351 Satulung 52351 120 ru
[52352 Satulung [52352 [17433 rm 7
552353 Satulung [52353 [10339 um
52471 Satulung 52471 9960 Imobit pentru platformal
nmpostare
52344 Satulung (52344 036 [Drum
is 2345 Satulung 52345 1056 [Drum
[TOTAL 7.948
Din tabel se constata o suprafata de 59960 mp destinati proiectului propriu zis de platforma de
deseuri, iar restul suprafetelor sunt destinate drumurilor de acces ~ 37984 mp.
Prin PUZ se propune introducerea in intravian a imobilului cu nr. cad.52471, eu eategoria de
folosinta — pagune. Zona reglementata este propusa a fi delimitata dupa cum urmeaza:
UTR GC : ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA: functiuni admise: constructii_ §
amenajari pentru teceptie, sortare, compostare, manipulate, cintirire deseuri municipale,
depozitare temporari deseuri reziduale cu inalta putere caloricd, cladiri si echipamente
administrative aferente, platforme, citculatii, echipamente tehnico-edilitare, spatii verzi,
imprejmuire ete.
UTR I: ZONA INDUSTRIALA: unitati de productie complementare activitatii de gospodarie
comunal a deseurilor municipale, precum reciclare deseuri, productie biogaz, producti
combustibil din deseuri de plastic,
UTR V2: ZONA DE SPATI VERZI: spatii verzi de tip inierbat sau plantat, imprejmuiri,
‘constructii tehnico- edilitare, accese carosabile si pietonale
UTR Ce: ZONA DE CIRCULATH CAROSABILE: drum de acces, aliniamente verzi, retele
cedilitare,mobilier urban
[BILANT TERITORIAL.
ZONE FUNCTIONALE [EXISTENT _ [PROPUS
Imp Imp Te
[Zona de gospodarire comunala 00,00 8510,00 89,32
IZona industriala si de servieti (dezvoltari ulterioare) {0,00 ,00 [8833.00.02
Spatii verzi din care 00 p.00 fs921,00_p.11
perk prinealeda prot 00,00 278,00 6.41
Jiniamente verzi de-a lungul strazilor 1,00 .00 [2643,00_B,70
[Drumuri [57984,00 8,78 }41680,00 [12.55
Terenuri agricole - pasune [59960,00 51.22 [0.00 0.00
(rOTAL {97.944,00 [100,00 97.944,00 100,00,
“Tacare se adauga spatile verai de incinta - minim 20%
26 Suprafata totala a organizari de santier va fi delimitata de un gard de imprejon
netransparente si va fi limitat la suprafata ce va fi ocupati de incinta ingrid
dupa finalizarea executiei
‘Accesul auto se va face din drumul existent, Accesul auto va fi prevazut cu bariera si poarta
de acces in incinta
re din panouti
‘a obiectivului
In depovitele de materiale de construcil se vor depozita materiale de constructi vrac, seule
Depozitarea materialelor care trebuie ferte de razele solare necesare ganterull pe o perionds
de 5 zile se va face intr-un sopron,
Pe spatiul destinat depozitarit materialelor se mai pot pastra pe seuta durataelemente de pavaj
pentru stoeuri tampon, lian. Materialele necesare executri uci se vor depovitas proteja
Jn ag fel incdt sa se pastreze proprietiile si caracterisicilor acestora.
Zona de splat masini si utilaje: in aceasta zona maginle care is se vor spa si curafainainte
‘dea pleca din santier pentru prevenirea riscului de imprastiere anoroiului pe drumurile publice
‘Aceasti zona va fi prevazutd cu un separator de namol si hidrocarburi. Zilnic se va curata
separatorul de nmol si hidrocarburi
Zona de stationare utlaje si autoturisme: pe timpul desfisuririt activitatii de productie, in
‘eeasti zona vor stafiona autoturisme, iar pe timp de noapte pot stafiona utilaje.
Va fi prevazut un container pentru magazia de materiale marunte pentru instalai find destinat
pentru depozitatea de: suruburi, flange coturiteuri, cénepa, vopsele izolafi tc
Va fi prevazut un container pentru magazia de scule si unelte este pentru a depozita
echipamente necesare masuritorilor topografie ullizate la trasare si verificare, unelte si scule
Speeifice lueirilor de executie Toate sculele si materialele din incinta avestui obiectv vor F
gestionate de cltre un magazioner care este direct rispunzitor de materalele din gestiune in
fata sefului de gantier.
Grupul sanitar prevazut cu toaleteecologice va fi intrefinut prin grija executantului, care le va
vidanja periodie cu substante neutralizante
Suprafetele ocupate de construetii din incinta obiectivului propus
is i Suprafatain | Regim de
Destinafie suprafata ea eas
‘Acees poarta eu instalatie
de spalare roti pe sensul de. | 187
iesire
arcare viztatort 37
Platforma manevra cu
citar ruier si birow 2500
| container de deservite
Rampa acces zona de 70
receplie deseuri
‘Acces zona de recepfie | 377
{ deseuri
a Padoe acoperit pentr Parterinalt
receptie deseuri cu
posibilitate de stocare
{emporara pentru situa
exceptionale sau in caz de | 86?
Iucrai programate de
tretinere a
| echipamentelor de sortare
Padoc receptie descuri cu Paierinalt
sistem tip banda sub cota
pardoseliide incarcare | 368
| citre operatia de tocare
Sopron_uilaj de tocare | 235 Parte inalt
Hala sovtare 1706 Parr inalt
Rampe de acces hala 78+ 12
sortare +242
‘Acces asallat pe Taterala
hale de sortare oe
3x Grupare de 4eelule | 800+ 800 | Parterinalt
compostare intensiva +800
2x Drum betonat
manipulare fractie .
biologiea in fata eetulelor | 559° 350
compostare intensivi
Drum ocol eelule de 98198385
compostare =
Drum betonat de acces la | 413
platforma de maturare
compost
Platform maturare a
compost
Parcare angajat 38a
2 x Rampa acces gopron e
stocare RDF. 100 +00
2.x Sopron stocare RDF 6000 + 6000 | Parterinale
Total
a8 serviciile suph
(dezafectarea/reamplasarea de conduete, linii de inalti tensiune etc., mijloacele
de constructie necesare), res
suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar:
NU este eazul. Proieetul nu solicitaastfel de activitati care s-ar suprapune cu aria natural
protejata
de implementare a PP ete.
Investitiile vor fi realizate in 6 luni de la obginerea Autorizaiei de Construite si selectarea
antreprenorului ise estimeaza cd se va finaliza pe parcursul anului 2022.
Investitia este previzuta sa functioneze pe perioada nedeterminata astfel inedt nu se prevede
dezafectarea acesteia,
28 alOactivititi care vor fi generate ca rezultat al implementirii PP:
Activitatile de gospodirie comunal ce se vor realiza pe amplasament se vor incadra la
categoria Tratare Mecano Biologic (TMB), prin urmare, zona de protectie sanitard stabilita
este de minim 500 m.
in funetiune @ obiectivului urmeazi si permit funetionalizarea elementelor de
finalizate din cadrul proiectului Sistemului Integrat de Management al Deseurilor din
Judeyul Maramures.
Rotele avizate de transport a descurilor de la statiile de transfer la centrul de management
integrat al deseurilor (CMID Sirbi) sunt prezentate in cele ce urmeaza:
Pentru zona Targu Lapus:
Deseurile se vor transporta in camioane de lung curier pe traseul DN18B (Targu Lapus ~ Baia
Mare), DNIC (Baia Mare - Hideaga), DJ 193 (Hideaga ~ Pod Ardusat), DJ 108 A (Pod
‘Ardusat- Farcasa) CMID Satbi
Pentru zona Moise
Deseurile se vor transporta in eamioane de lung curier pe traseul DN 18 (Moisei - Sighetu
Marmatiei - Baia Mare), DNC (Baia Mare - Hideaga), DJ 193 (Hideaga ~ Pod Ardusat), DJ
108A (Pod Ardusat- Farcasa) spre CMID Sabi:
Pentru zona Sighetu Marmatiei:
Deseurile se vor transporta in camioane de lung curier pe traseul DN 18 (Sighetu Marmatiei ~
Baia Mare), DNIC (Baia Mare - Hideaga), DJ 193 (Hideaga ~ Pod Ardusat), DJ 108 A (Pod
Ardusat-Fareasa) spre CMID Sarbiz
Pentru zona Sarbi
Deseurile se vor transporta cu gunoierele autocompactoare pe traseele:
= DI 184 (Cavnic - Baia Sprie, DN 18 (Baia Sprie ~ Baia Mare), DNIC (Baia Mare -
Hideaga), DI 193 (Hideaga ~ Pod Ardusat), DJ 108 A (Pod Ardusat-Farcasa) spre CMID
Sarbi
= DN 1C (Mesteacdn - Hideaga) - DJ 193 (Hideaga — Pod Ardusat), DJ 108 A (Pod Ardusat-
Farcasa) spre CMID Sabi
= DN IC (Seini - Hideaga) - DJ 193 (Hideaga ~ Pod Ardusat), D1 108 A (Pod Ardusat-
Fareasa) spre CMID Sarbi
alldesericrea proceselor tehnologice ale proiectuluis
DESCRIEREA UTILAJELOR $1 DOTARILOR CARE VOR DI
TRATARE
SERVI FLUXUL DE
Prezentarea este in ordinea din fluxul tehnologic.
‘TOCKTOR
‘Tocatorul cu functie de desfiettor de saci, va efectua operafiunea de rupere si rasfirare a
deseurilor si a sacilor, pregitind astfel materialul pentru operatiunea de separare a fractiei
biodegradabile/umede. Tocitorul va fi cu funetionare “lenté”, cuplu mare, eu un singur ax,
pentru toate tipurile de deseuri (inclusiv cele gre de marunfit). Tocdtorul nu va distruge
materialele reciclabile, doar le va pregati pentru etapele urmitoare ale sortiri si preluerati
23 Laiesirea din tocator materialul va fi preluat de o banda\ transportoare care il va direefiona eatre
ciurul rotativ
SEPARATOR MAGNETIC
Se va instala un separator magnetic cu descarcare automat’, dotat eu o banda de caueiue(banda
‘ra sfarsit) cu stfturi, care trece peste un magnet permanent, eliminand piesele metalice
feroase care adera, datorita fluxului magnetic generat. Cele dou role pe care acfioneaza banda,
vor fi actionate de un ax motor. Separatorul va mai dispune de o rola intinzitoare, montata in
Jagare, utilizata pentru reglarea caii de rulare sia tensiunii benzii, astfe! inet un separatorul
magnetic sa lucreze securizat indiferent de inelinafia benzii
CIUR ROTATIV STATIONAR
Utilajstationar de cemnere, pentru deseuri pre-tocate, compost, deseuri menajere voluminoase,
Jemn, scoarte de copa, nisip, pietris, soluri, material excavat si alte materiale care se pot cerne
in diferite fracti. Acesta va fi echipat cu toba de sortare cu gauri de © 80 mm, dimensiunea
uzuala folosita in 99% din aplicatiile de acest tip, dimensiune care asigura o sortare optima a
fractiei biodagradabile, Astfel, materialul biodegradabil, va fi directionat catre banda de
colectare a fractiei < 80 mm si apoi catre stafia de compostare iar restul, reprezentéind material
“uscat”, este directionat citre palnia cu alimentare vibranta a unui separator balistic.
SEPARATOR BALISTIC
Materialul alimentat cade pe un fund inclinat, care prin miscarea de rotatie a prinderilor,
transmite un impuls si genereazit o migcare de 2bor contrara a partilor individuale.
tapi partite individuale se comporta diferit; fractiunile usoare (plate si subtiri) cum arf
cartonuil de dimensiuni medii, folia de plastic, materialele textile, etc. se deplaseaza in directia
bbuncarului superior pentru fractiuni usoare iar fractiunile grele (cubive - solide) sunt aruncate
fn sus prin miscarea fundului si curg din pozitia inclinata a acestuia intr-o pozitie de zbor
ditectionata in jos faté de magind unde este amplasat buncarul de descaireare.
Prin urmare, acest proces de separare se genereaza trei fracti:fractia cermuta, fracfia usoara gi
fiacfia grea care sunt apoi transportate Ia etapele ulterioare ale procesului de selectie.
\ eee
Pat &Fenble ems
Paper, OCC & Film
ating ana Seeing Fraction
ig ems Glass and Trash
Containers
CABINELE DE SORTARE,
Cabinele de sortare vor fi fixate pe o structura metalica de susfinere, cu peretiieabinei de sortare
izolati si de asemenea podeaua cabinei cu izolatie. Fiecare cabina de sortare va fi realizata din
elemente prefabricate, cabina urménd sa fie dotata cu un sistem automatizat de furnizare aer
conditionat, recirculare si ventilare. Latimea benzii de sortare va fi de 1.200 mm si viteza
reglabila in intervalul corespunzator cantitajilor de procesat, motoarele cu reduector urménd
30 fie controlate de convertizoare de freeventa. Cabinele de sortare vor include guri de evacuare
a deseului, conform schitelor de proiectare.
Tuminatul cabinelor se va face cu Kimpi fluorescente, Banda de sortare urménd st poati f
‘oprita prin actionarea funiei de oprire, ,ted rope”, configuratie mult mai fiabila decd butoanele
individual — atingerea accidentala duce la opriti repetate si nejustificate ale instalatiei. Partile
Jaterale ale benzii de sortare vor fi acoperite cu elemente de protecte.
‘Numarul operatorilor din cadrul statiei de sortare depinde de cantitatea de deseu ce urmeaz a
fi sortata si de numarul fractiilor care se sorteaza. Este posibil ca fiecare gura de aruncare
(palnie) sa fie deservita de maxim 2 operator.
EVACUARE AUTOMATA MATERIAL,
Bunedtele de colectare fracti material vor fi prevazute cu evacuare automata. In momental in
care buncarul este plin, in funclie de proiectare, senzorul de nivel poate da comanda de
deschidere a buncarului si banda de evacuare va alimenta linia prese. In partea din fata va f
dlotat cu usa care va permite deschiderea/inchiderea automata pentru evacuarea materialului
stocat
PRESA DE BALOTAT
Presa de balotat, va fi echipata cu o gama larga de accesorii, pentru a satisface ceringele si
solicitarile. fiind destinata procesarii hartiet, cartonului, plasticulti ~ foli, containere, PET ~
uti, cutii de Al si table, provenite din deseuti domestice si industriale,
GRANULATOARE FIXE PENTRU PRODUCEREA —COMBUSTIBILULUI
ALTERNATIV (RDF)
Acest tip de utilaj este folosit in industria reciclari, pentru maruntirea secundara a materialelor
cu densitate mica, care sunt elastice sau friabile. Materialul de alimentare este taiat de cditre un
rotor avéind o viteza de rotatie mare. Atat pe rotor cat si pe partea fixa tAietoare (stator) sunt
‘montate cute care marunfese materialul, pana cfind acesta poate trece printr-o sita cu ochiurile
avand dimensiunea conform specificatiei dorte.
SISTEM DE BENZI TRANSPORTOARE
Utilajele care deservese fTuxul vor fi conectate tehnologie prin utilizarea de benzi transportoare.
DESCRIERE FLUX COMPOSTARE
Dimensionare proces
Dimensionare tratare biologicé intensiva
Durata propusa pentru compostare zile 21
Tntrare (mast anwala) - Van 44680
Intrare (masa inicd): Uzi ‘Aprox. 123,
Intrare (volum anual) m3/an | 89.360
Intrare (volum zilnic) m3/zi | Aprox. 246
Durata trata zie 21
31 ‘Volumul unei celule pentru tratarea intensiva m3, 460,00
Lungime m 20,00
Lajime im 10,00
{naltime grimad la coama im. 3.50
Tnaltime pereti lateral im. 2,00
Tnaltime Zid de sprijin im. 4,00
celuld se umple in zile 2,00
Numiir necesar de celule 12
MATURARE
imensionare zona maturare
Durata propusi pentru maturare 7ile 1s
Intrare (masa anual): ‘van 33510
Densitate material vim" 0,55
Intrare (masa zilnicd) wai 92.25
Intrare (volum anual) man (60927,27
Intrare (volum zilnic) mai 167,73
‘Volum ocupat de material mt 2342,2
Dimensiuni neeesare brazda
Layime la baza (impusa de utilaj) m 450
Letime la varf (impusa de util) 1,09
Tnatjime (impusd de utilaj) ~ 2330
‘Numa de brazde propus _ 8,00
Lungime brazda m 50
Spatiu intre brazde m 2.00
Suprafata ocupata de brazde (inclusiv spatiul m (45x50 x8) ¥ (2X50 x7)
dintre avestea)
DESCRIERE SISTEM CONSTRUCTIV
Elementele principale ale sistemului su
= Ziduri despartitoare de beton (sistem lego),
= Sistemul de acoperire compus din membrane respirante hidroizolante semi-permeabile,
= Sistemul de aerare (ventilare si distributie a aeruluiysistemul de colectare a levigatuli
= Sistemul computerizat de control,
= Magina de rulare/derulare pentru manevratea foliei acoperitoare.
Sistemul de aerare este compus dintr-o pardoseala de beton in care sunt incastrate canale de
aerare. Pardoseala este divizata astfel ineat un numa de trei canale de aerare sa corespunda
fiecdrei grimezi individuale supuse tratamentului de biooxidare.
Materialele organice vor fi transportate cu ajutorul unor containere AB ROLL sia unui
{ncarcator frontal din zona de pre-tratare. Acestea vor fi apoi depozitate in pozitie de gramada
libera. Aerisirea materiei prime pregatite in prealabil este 0 cerinta esentiaki a unui proces
optim de descompunere.
Sisternul de aerare utilizeaza ventilatoare care transporta controlat volumul de are necesar
oxidarii in-gramada prin intermediul eanalelor de aerisire, Valoarea de adaos a aerului este
controlaté de misurdtorile de oxigen si temperaturd,asigurand menfinerea condiilor aerobe
pe toata durata procesului.
2 Fluxul de aeriesit din dispozitivele de ventilare ~ suflante (cate una pentru fiecare gramada)
este distribuit uniform eatre linile de aerare incastrate in platoul de beton deasupra ciuia este
amplasat materialul biodegradabil
Dupa ce materalele organice au fost plasate pe pardoseala de aerare, peste grads se plaseaz
folia acoperitoare, cu ajutorul masinii de rulare, pentru a realiza un medi inchis, propriv
desfigurarit procesulu
Materialul de acoperire cdntareste aproximativ 450g/m2 si poate revista unorviteze ale vntului
de 120 kmlora fari securizare suplimentara, Materialul este rezistent, putind suporta eu
suring’ deplasarea oamenilor pe suprafata acestuia
Ventilatia va fi controlata automat de sistemul de control al stati. Sistemul de control consti
S-ar putea să vă placă și
- Proiect Plan de Management Actualizat Shcrisuri 2021 Vol1 PDFDocument410 paginiProiect Plan de Management Actualizat Shcrisuri 2021 Vol1 PDFbgdspeedÎncă nu există evaluări
- Cap Iii. Solul 2021Document22 paginiCap Iii. Solul 2021bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Cap IV. Utilizarea Terenurilor 2021Document12 paginiCap IV. Utilizarea Terenurilor 2021bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Sectiunea3 Conectivitate TeritorialaDocument31 paginiSectiunea3 Conectivitate TeritorialabgdspeedÎncă nu există evaluări
- Cap Vi. Padurile 2021Document19 paginiCap Vi. Padurile 2021bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Cap X. Consumul Si Mediul Inconjurator 2021Document12 paginiCap X. Consumul Si Mediul Inconjurator 2021bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Raport2016 2025Document115 paginiRaport2016 2025bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Plan Drum-Platforme Final - 3.1-09.08.2022-V3-Plan Retele A1-1lA1000Document1 paginăPlan Drum-Platforme Final - 3.1-09.08.2022-V3-Plan Retele A1-1lA1000bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Studiu - Impact - GualaPackDocument67 paginiStudiu - Impact - GualaPackbgdspeedÎncă nu există evaluări
- Aviz ANIF PDFDocument2 paginiAviz ANIF PDFbgdspeedÎncă nu există evaluări
- EA Tratare Deseuri MM FinalDocument165 paginiEA Tratare Deseuri MM FinalbgdspeedÎncă nu există evaluări
- Aviz NR 98 M Agriculturii DRDocument2 paginiAviz NR 98 M Agriculturii DRbgdspeedÎncă nu există evaluări
- 6 Componenta Corpului de ExpertiDocument2 pagini6 Componenta Corpului de ExpertibgdspeedÎncă nu există evaluări
- Acord IPJDocument1 paginăAcord IPJbgdspeedÎncă nu există evaluări
- Pliant NationalDocument24 paginiPliant NationalbgdspeedÎncă nu există evaluări
- Acord de Mediu NR 7 Din 16.06.2022Document25 paginiAcord de Mediu NR 7 Din 16.06.2022bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Inginerie Seismica CursDocument67 paginiInginerie Seismica CursbgdspeedÎncă nu există evaluări
- Chimie 10Document13 paginiChimie 10bgdspeedÎncă nu există evaluări
- Raport Audit Minimizare Deseuri 2022Document24 paginiRaport Audit Minimizare Deseuri 2022bgdspeedÎncă nu există evaluări
