STANDARDIZAREA

DATELOR SPATIALE
Master – “Sisteme informaţionale geografice”

Dr. Cristian VASILE

DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

III: Abordarile DUBLIN CORE, North American Profile, FGDC (CSDGM), CGDI, NGICC
1. DUBLIN CORE METADATA ........................................................................................................................................ 2
2. North American Profile ................................................................................................................................................. 3
3. FGDC ........................................................................................................................................................................... 4
4. CGDI ............................................................................................................................................................................ 4
5. NGICC .......................................................................................................................................................................... 5

IV: Directiva INSPIRE, implementari în Europa si tehnologii SDI

1. Directiva INSPIRE ........................................................................................................................................................ 6
2. Implementari INSPIRE in Europa ................................................................................................................................. 6
3. Tehnologii SDI .............................................................................................................................................................. 7

V: Concepte, functionalitati, arhitecturi, studii de caz si tendinţe ale aplicaţiilor geoportal

1.Concepte .......................................................................................................................................................................... 10
2.Functionalitati si arhitecturi ............................................................................................................................................... 11
2.1. Functionalitatile unei aplicatii geoportal ......................................................................................................... 11
2.2. Standarde de Metadate si Metadate 2.0 ........................................................................................................ 13
2.3. Cataloage Distribuite si Cataloage Centralizate............................................................................................. 14
3. Geoportal- Studii de Caz ................................................................................................................................................. 16
4. Tendinte ale aplicatiilor Geoportal .............................................................................................................................. 17

VI: Infrastructurile de Date Spaţiale în era Web 2.0

Figura IV.1. Furnizori in CanadianGeospatial Data Infrastructure (CGDI). ............................................................................................... 8

Figura IV.2. Componente SDI . ................................................................................................................................................................. 8
Figura V.1 Geoportalul - gateway intre resursele geospatiale, furnizori si utilizatori .............................................................................. 11
Figura V.2 Functionalitatea de baza oferita de geoportale. .................................................................................................................... 11
Figura V.3 Exemplu,Geoportal Server Viewer ...................................................................................................................................... 133
Figura V.4 ArcGIS Server Geoportal permite utilizatorilor sa creeze metadate utilizand diferite standarde ........................................ 144
Figura V.5. Geoportale cu Cataloage Distribuite .................................................................................................................................... 15
Figura V.6. Geoportale cu Cataloage Centralizate ................................................................................................................................. 15
Figura V.7. Geoportale Personale si Departamentale ............................................................................................................................ 16
Figura V.8. Geoportale Organizationale si Comunitare .......................................................................................................................... 17

GLOSAR de TERMENI
BIBLIOGRAFIE

1|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

III.

1. DUBLIN CORE METADATA

Dublin Core Metadata Initiative, sau "DCMI" este o organizatie ce se axeaza pe dezvoltarea de standarde
menite sa sprijine o gama variata de strategii si modele de business. Standardul de metadate Dublin Core,
reprezinta un set simplu de elemente utilizat in descrierea unei game variate de resurse distribuite. Standardul
Dublin Core include doua nivele: Simple si Qualified. Standardul Dublin Core - Simple cuprinde 15 elemente;
Standardul Dublin Core-Qualified include in plus inca 3 elemente (Audienta, Originea si Drepturile), precum si
un grup de calificative ale elementelor ce rafineaza semantica elementelor intr-un mod ce poate fi util in
descoperirea resurselor. Semantica standardului Dublin Core a fost stabilita in cadrul unui grup international
de profesionalisti din diferite domenii de specialitate, de la bibliotecari, informaticieni, criptografi, comunitati de
muzee si alte domenii aferente.
Un alt mod de a privi Dublin Core, este ca un "un mini-limbaj pentru a face o mini-clasa de declaratii cu privire la
resurse". In acest limbaj, exista doua clase de termeni - elemente (substantive) si calificative (adjective) - care
pot fi aranjate in simple modele de declaratii. Resursele reprezinta subiectii implicati in acest limbaj. (pentru
informatii suplimentare despre Gramatica Dublin Core, puteti accesa "DCMI Grammatical Principles"). In lumea
Internet-ului, Dublin Core poate fi privit ca "metadate pentru turisti digitali": usor de inteles, dar nu neaparat
pentru a exprima relatii sau concepte complexe.
Scopurile Dublin Core sunt urmatoarele:
 Simplicitatea crearii si intretineri
Setul de elemente Dublin Core s-a mentinut pe cat se poate de simplu si restrans astfel incat sa permita non-
specialistilor sa creeze inregistrari descriptive pentru resurse, cu usurinta si la costuri mici, permitand in acelasi
timp utilizarea eficienta a resurselor respective in medii web.
 Semantici usor de inteles
Descoperirea informatiei in vasta lume a Internetului este impiedicata de diferentele in terminologie si
experientele descriptive de la un anumit domeniu de specialitate la altul. Dublin Core poate ajuta "turistul digital
" -- un cautator non-specialist – sa identifice propria metoda de a sprijini setul de elemente, semanticile in baza
carora sunt intelese si suportate.
 Scop international
Dublin Core Element Set a fost initial dezvoltat in Engleza, dar exista o serie de documente in diferite alte limbi,
incluzand finlandeza, norvegiana, tailandeza, japoneza, franceza, portugheza, germana, greaca, indoneziana si
spaniola. Grupul DCMI - Localization and Internationalization Special Interest coordoneaza eforturile de a
relationa aceste versiuni intr-un registru distribuit.
 Extensibilitate
In timp ce balanseaza simplicitatea in descrierea resurselor digitale cu necesitatea unei identificari precise,
dezvoltatorii Dublin Core au recunoscut importanta furnizarii unui mecanism care sa extinda setul de elemente
pentru necesitati de descoperire a resurselor suplimentare. Elementele de metadate din aceste seturi pot fi
utilizate impreuna cu metadatele Dublin Core raspunzand necesitatii de interoperabilitate.
Aceasta sectiune prezinta fiecare element Dublin Core prin denumirea sa completa si eticheta acestuia. Pentru
fiecare element exista o deocumentatie necesara in crearea continutului de metadate, indiferent ca aceasta se
realizeaza "de la zero" sau prin conversia unui element intr-un alt format.
 Title | Eticheta: Title - Numele dat unei resurse
 Subiect |Eticheta: Subject and Keywords - Continutul resursei.
 Descrierea | Eticheta: Description –O descriere privind continutul resursei.
 Tip | Eticheta: Resource Type – Tipul continutului resursei.
 Sursa | Eticheta: Source – O referinta la o resursa din care a derivat resursa actuala.
 Relatia | Eticheta: Relation – O referinta la o resursa relationata.

2|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

 Acoperirea | Eticheta: Coverage - Extendul sau scopul continutului resursei. Acest element include
locatia spatiala (numele locului sau sistemul de coordonate geografice), perioada temporala (data, sau
interval de date) sau jurisdictia (numele entitatii administrative).
 Creator | Eticheta: Creator - Entitatea responsabila de continutul resursei. Example de creator:
persoana, organizatie, serviciu.
 Autor | Eticheta: Publisher –Entitatea responsabila de disponibilitatea resursei.
 Contribuabil | Eticheta: Contributor - Entitate responsabila cu contribuirea la continutul unei resurse.
 Drepturi | Eticheta: Rights Management – Informatie cu privire la drepturile asupra unei resurse.
 Data | Eticheta: Date – O data asociata cu un eveniment din ciclul de viata al resursei.
 Format | Eticheta: Format- Modul de prezentare fizica a unei resurse.
 Identificator | Eticheta: Resource Identifier – O referinta neambigua la resursa intr-un anumit context.
 Limba | Eticheta: Language – Limbajul continutului resursei.
 Audienta | Eticheta: Audience – Clasa de entitati pentru care se considera utila resursa
 Provenienta | Eticheta: Provenance – Declaratie cu privire la orice modificare in ceea ce priveste
detinerea resursei de la crearea sa care ar fi importanta pentru autenticitate, integritate si interpretare.
 Drepturi | Eticheta: Rights Holder – O persoana sau o organizatie ce gestioneaza drepturile asupra
resursei.
 Metoda de Instruire | Eticheta: Instructional Method- Element Description: Proces realizat in vederea
imbunatatirii aptitudinilor la care trebuie sa raspunda resursa.
 Metoda de angajament | Eticheta: Accrual Method – Metoda prin care elementele sunt adaugate la o
colectie. Recomandarea este sa se foloseasca un vocabular controlat.
 Periodicitatea angajamentului | Eticheta: Accrual Periodicity – Frecventa cu care elementele sunt
adaugate unei colectii.
 Politica de angajamente | Eticheta: Accrual Policy- Politicile ce vizeaza adaugarea de elemente la o
colectie.

2. North American Profile

Comunitatea internationala, prin International Organization of Standards (ISO), a dezvoltat si aprobat
standardul international de metadate, ISO 19115 – Geographic Information Metadata. Ca membru ISO, SUA a
participat la dezvoltarea ISO 19115 si a cooperat cu Canada pentru dezvoltarea North American Profile
(NAP) of ISO 19115.

In acelasi mod in care standardul existent - FGDC Content Standard for Digital Geospatial Metadata (CSDGM)
a codificat documentatia despre datele spatiale pentru comunitatea interesata de datele geospatiale din SUA in
1994, NAP a extins standardizarea peste granite.
In plus, NAP ofera urmtoarele caracteristici:
 Mai putine elemente obligatorii si mai multe elemente optionale
 Elemente extinse si elemente noi pentru a captura informatie mai specifica
 O structura ierarhica pentru a crea ‘pachete’ de metadate ce pot fi reunite si combinate astfel incat sa
formeze inregistrari noi de metadate
 Suport pentru documentarea de noi topologii si tehnologii de date geospatiale incluzand geodatabase-
uri, aplicatii web de cartografiere, modele de date, portale de date, ontologii, etc.
 Sugestii bazate pe cele mai bune practici pentru popularea elementelor de metadate intr-un mod ce
inglobeaza calitatea si necesitatea de metadate.
North American Profile (NAP) of ISO 19115: Geographic Information - Metadata a fost adoptat oficial de catre
American National Standards Institute (ANSI) in Iunie 2009. S-a lucrat in continuare pe NAP pentru o integrare
cat mai completa a documentatiei la nivel de baze de date geospatiale specificate intr-un standard relationat,
ISO 19110: Geographic Information: Feature Catalogue. Odata finalizat, Federal Geographic Data Committee

3|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

(FGDC) va procesa NAP ca un standard Federal si va promova implementarea acestuia in cadrul comunitatii
geospatiale.
 July 2009 FGDC press release regarding NAP
Resursele North American Profile
Documente si Prezentari
 Preparing for International Metadata: North American Profile of ISO 19115: Geographic Information -
Metadata – CSDGM to NAP transition guidance document, March 2010 [PDF 890KB]
 North American Profile Development for ISO – NSDI Training Program lesson (PPT), March 2008
Convertori si alte Aplicatii
 ISO Metadata Editor Review –Informatii colectate de dezvoltatori si utilizatori despre ISO 19115
Metadata Editors
 CSDGM to NAP Transforms – un efort cumulat, sponsorizat de NOAA pentru construirea de convertori
(XSLTs) pentru conversia metadatelor CSDGM (incluzand Biological Profile si Remote Sensing
Extension) in NAP

3. FGDC
Federal Geographic Data Committee (FGDC) este un comitet ce promoveaza dezvoltarea, utilizarea,
partajarea si diseminarea datelor geospatiale la nivel national. Acest efort la nivel national, pentru publicarea
datelor gospatiale este cunoscut ca National Spatial Data Infrastructure (NSDI). NSDI reprezinta o retea fizica,
organizationala, si virtuala creata pentru a permite dezvoltarea si partajarea resurselor geografice in format
digital. Activitatile FGDC sunt administrate prin Secretariatul FGDC gazduit la U.S. Geological Survey.
Standardele faciliteaza dezvoltarea, partajarea si utilizarea datelor geospatiale. FGDC dezvolta standarde
pentru datele geospatiale in scopul implementarii NSDI, in colaborare cu institutii guvernamentale de stat,
locale, si regionale, cu sectorul privat si comunitati academice, dar mai ales in colaborare cu comunitatea
internationala. FGDC dezvolta standarde de date geospatiale doar in cazul in care nu exista standarde
echivalente.

Inca de la inceputurile sale, FGDC a lucrat la implementarea a sase

blocuri fundamentale, sau elemente NSDI: metadate, clearinghouse,
standarde, framework, date geospatiale si parteneri. Fiecare dintre aceste
componente serveste ca temelie in stabilirea structurii si consistentei in
documentarea datelor spatiale utilizate in diferite aplicatii, precum si
construirea unei retele distribuite de producatori si utilizatori care sa
faciliteze partajarea datelor.

4. CGDI
Canadian Geospatial Data Infrastructure (CGDI) ofera accesul la informatii cu privire la locatie, disponibile
online, ofeirind astfel si support decizional. Adeseori prezentate sub forma de harti digitale sau imagini satelitare
bogate in detalii, aceste informatii geografice, permit factorilor de decizie, sa evalueze optiunile, sa inteleaga
tendintele, sa prevada riscurile, sa evalueze situatiile de urgenta, si multe altele. In esenta, CGDI este o resursa
de informatie usor de utilizat, avansata, online, ce ofera beneficii valoroase factorilor de decizie, din 4 domenii
prioritare:
 Factorii de decizie din domeniul de asigurare a sigurantei publice pot utiliza CGDI pentru a partaja harti
stradale, poduri, retele electrice, sisteme de apa, cladiri si multe altele asemanatoare; aceste harti ofera
suportul decizional in vederea unei planificari mai bune si raspunsul la situatiile de urgenta si dezastre;
 Comunitatea din domeniul sanatatii publice poate utiliza CGDI pentru a partaja informatia bazata pe
locatie in mod securizat, in scopul urmaririi incidentelor, analizei tendintelor si monitorizarii sanatatii
populatiei;
 Factorii de decizie din comunitatea autohtona pot utiliza CGDI pentru a conecta comunitatile, pentru a
identifica cartografic noi tendinte si pentru a identifica noi oportunitati.

4|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

 Factorii de decizie din domeniul mediului si dezvoltarii durabile pot utiliza CGDI pentru administrarea
mai buna a resurselor teritoriale si cartografice, evaluarea mediului si monitorizarea ecosistemelor.

5. NGICC
In scopul promovarii si armonizarii activitatilor SDI, Consiliul de stat din China a aprobat National Geo-Spatial
Information Coordination Committee (NGICC) in 1999. NGICC este condus de State Development and
Reform Commission, fiind compus din 11 membrii principali ce reprezinta departamente guvernamentale
centrale. Acum exista 21 de membrii care se alatura la NGICC.
Responsabilitatile principale ale NGICC sunt urmatoarele:
 Strategii de lucru si planuri pentru dezvoltarea industriei informatiei geografice in China;
 Formularea reglementarilor si politicilor pentru schimbul de informatii geografice;
 Rol de coordonare in realizarea reglementarilor si politicilor legate de supervizarea si implementarea la
cheie a proiectelor ingineresti din domeniul informatiei geografice;
 Armonizarea cu privire la activitatile de cooperare internationala si de siguranta;
NGICC a realizat un document draft privind Development Strategy and Plan of National Spatial Information
Infrastructure. National Spatial Information Network System sprijinit de NGICC este dezvoltat de National
Information Center of China. NGICC depune eforturi pentru realizarea unui alt proiect cheie, denumit
Establishment of Database for Natural Resources and Geospatial Information.
Sunt incluse in acest proiect cinci baze de date fundamentale:
 Fundamental Geographic Information Database, incluzand data geografice si date de teledetectie;
 Natural Resources Information Database, incluzand resurse teritoriale, minerale, hidrografice si retele
de irigatii, silvice, maritime, meteorologice;
 Integration Database, integreaza date la nivel national cu informatii fundamentale privind resurse
naturale, dezastre, mediu, dezvoltarea durabila si multe altele;
 Centru de resurse naturale si informatii geospatiale;
 Constructia Strategiei si Legislatiei.

5|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

IV.
Multe state europene sunt in proces de dezvoltare SDI, ca raspuns la initiativa Comisiei Europene din 1996
privind Informatia Geografica si la initiativa INSPIRE (Infrastructure for Spatial Information in Europa), lansata
in 2001.

1. Directiva INSPIRE
Infrastructure for Spatial Information in Europe (INSPIRE) este o directiva aprobata de Comisia
Europeana, in calitatea sa de organ executiv al Uniunii Europene, in vederea crearii unei Infrastructuri de Date
Spatiale pan-Europene. Scopul acestei directive este de a favoriza colaborarea intre producatorii si utilizatorii
de date spatiale prin intermediul unei infrastructuri accesibile via Internet, prin crearea unei singure comunitati
geospatiale in vederea asigurarii suportului decizional pentru o Europa sustenabila si productiva. INSPIRE se va
materializa sub forma unei retele formate din mai multe Infrastructuri de Date Spatiale interoperabile ce sunt create si
administrate de catre tarile membre ale Uniunii Europene si de agentiile acestora. Comisia Europeana a redactat cinci
seturi de reguli de implementare ce vor defini o Infrastructura de Date Spatiale ca fiind conforme Inspire:
 Metadata
 Data Specifications
 Network Services
 Data and Service Sharing
 Monitoring and Reporting

INSPIRE are la baza cateva principii fundamentale:

o Datele trebuiesc sa fie colectionate o singura data si stocate acolo unde ar putea fi intretinute in cel mai
eficient mod.
o Trebuie sa fie posibila combinarea fara probleme a informatiei spatiale din diferite surse din intreaga
Europa si partajarea acestora cu diferiti utilizatori printr-o gama variata de aplicatii;
o Informatia colectionata la o anumita scara trebuie sa poata fi partajata la diferite alte scari;
o Informatia geografica necesara pentru o buna conducere la diferite nivele trebuie sa fie disponibila;
o Trebuie sa fie permisa cu usurinta identificarea datelor geografice, a modului in care acestea pot fi
utilizate pentru o anumita necesitate si in ce conditii pot fi achizitionate si utilizate.

2. Implementari INSPIRE in Europa

Legislatia
Directiva 2007/2/EC a Parlamentului European si Consiliul din 14 Martie 2007 ce a stabilit Infrastructura pentru
Informatia Spatiala in Comunitatea Europeana (INSPIRE) a fost publicata in jurnalul oficial pe data de 25 Aprilie
2007. Directiva INSPIRE a intrat in vigoare in data de 15 Mai 2007. INSPIRE se bazeaza pe infrastructurile de
date spatiale stabilite in 27 de state membre ale Uniunii Europene. Directiva adreseaza 34 de teme de date
spatiale necesare pentru aplicari la nivelul mediului, cu componentele cheie specificate prin reguli tehnice de
implementare.
Pentru a asigura faptul ca Infrastructurile de Date Spatiale ale Statelor Membre sunt compatibile si utilizabile
intr-un context national si international, Directiva impune ca Regulile de Implementare (IR) sa fie adoptate intr-
un anumit numar de domenii specifice (Metadata, Data Specifications, Network Services, Data and Service
Sharing si Monitoring and Reporting). Aceste IR-uri sunt adoptate ca Decizii ale Comisiei sau Reglementari,
si sunt obligatorii in toate elementele lor. Comisia este asistata in procesul de adoptare a regulilor de catre un
comitet de reglementare compus din reprezentantii statelor Statelor Membre si prezidat de un reprezentant al
Comisiei.
Geoportalul INSPIRE
Geoportalul INSPIRE pune la dispozitie mijloacele necesare cautarii datelor spatiale si serviciilor de date
supuse restrictiilor de acces, vizualizarii si descarcarii seturilor de date spatiale apartinand statelor membre

6|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

UE, in contextual Directivei Infrastructure for Spatial Information in the European Community (INSPIRE).
INSPIRE isi propune sa permita accesul la informatii geografice relevante, actualizate si de calitate, menite sa
sprijine formularea, implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor si activitatilor ce au un impact direct
sau indirect asupra mediului.
Aceasta versiune este un prototip de geoportal INSPIRE si permite descoperirea si vizualizarea seturilor de
date spatiale si serviciilor. Scopul sau este sa identifice probleme legate de implementarea sa si accesarea
serviciilor INSPIRE distribuite, pentru a ajuta mai departe implementarea geoportalului operational. In versiunea
existent, geoportalul INSPIRE permite accesarea unui numar limitat de servicii de descoperire si vizualizare,
putand fi identificate si vizualizate doar cateva metadate pentru seturi de date si servicii. Aceste resurse vor
continua sa se extinda pe masura ce mai multe servicii vor fi disponibile prin intermediul Statelor Membre UE.
Pentru a asigura functionalitatea deplina a geoportalului INSPIRE, oferita prin accesul la servicii de Vizualizare
si Descoperire, testele s-au realizat in deplina colaborare cu Statele Membre.

3. Tehnologii SDI
SDI, reprezinta tehnologia, politicile, standardele si resursele umane necesare achizitiei, procesarii, stocarii, distribuirii si
utilizarii datelor spatiale. Se poate vorbi despre SDI la nivel global (GSDI), la nivel national (NSDI), la nivel regional sau la
nivel local. Principalul obiectiv al unei SDI consta in maximizarea utilizarii informatiei geografice detinuta de o gama
variata de proprietari, ce apartin atat de sectorul privat cat si de cel public. Acest obiectiv, impune colaborare intre diferite
guverne. Implementarea SDI implica o serie de resurse si activitati, care tin atat de aspecte tehnice precum – date,
tehnologii, standarde si mecanisme de livrare - cat si institutionale, legate de responsabilitati organizationale, politici si
legislatie le nivel national, disponibilitatea resurselor financiare sau umane.

Infrastructurile de Date Spatiale sunt in continua dezvoltare atat la nivel national cat si la nivel subnational. Principalele lor
obiective constau in general in promovarea dezvoltarii economice, simularea unei mai bune guvernari si asigurarea
sustenabilitatii mediului la toate aceste nivele. Deoarece aplicatiile geoportal sprijina realizarea obiectivelor urmarite de
SDI prin facilitarea colaborarii, acestea au fost dezvoltate ca parte componenta din SDI. Printr-un geoportal timpul de
cautare al resurselor poate fi redus de la zile intregi la doar cateva secunde.

Statele Unite se regaseste printre primele care au inceput eforturile pentru dezvoltarea SDI. Acestea au stabilit in 1990
Federal Geographic Data Comitee (FGDC, http://www.fgdc.gov), agentie inlcusa in U.S. Geologycal Survey (USGS) si
membrii tuturor departamentelor federale principale, interesate de informatia geografica.

In Canada, programul GeoConnections (http://www.geoconnections.org), o componenta importanta a CGDI (Canadian

Gaospatial Data Infrastructure), a dezvoltat un geoportal ce dispunea de un catalog online a informatiei geografice privind
nivelul de trai in Canada.

Australia and New Zealand Land information Council (ANZILIC) a condus implementarea pentru Australian Spatial Data
Infrastructure (ASDI). Componenta cheie ASDI consta in Australian Spatial Data direcory (ASDD, http://asdd.ga.gov.au),
un geoportal ce dispune de o interfata de cautare a resurselor spatiale din Australia.

Procesul dezvoltarii si implementarii SDI consta in patru componente de baza. Dupa cum se poate observa si in figura de
mai jos (Victorian Spatial Information Strategy), cele 4 componente reprezinta aranjamente institutionale, necesitatea
pentru distribuirea informatiei geopgrafice, a sarcinilor relationate crearii si intretinerii seturilor de date, a procedurilor
pentru accesul la datele spatiale si a modalitatilor de facilitare a dezvoltarii de tehnologii si aplicatii strategice

7|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

Figura IV.1. Furni zori in Canadian Geospatial Data Infra structure (CGDI).

Figura IV.2. Componente SDI .

8|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

Costurile si beneficiile asociate cu dezvoltarea unei SDI, nu pot fi estimate cu precizie. Totusi, se cunoaste ca procesele
asociate cu coordonarea si conducerea unei SDI, sunt relativ necostisitoare in comparatie cu costurile de productie a
informatiei geografice. In schimb costurile asociate dezvoltarii bazei de date digitale sunt relativ mari. Multe tari din
Europa sunt in proces de dezvoltare a SDI ca raspuns la initiativa Geographic Information 2000 lansata de Comisia
Europeana in 1996 si la directiva INSPIRE. Esri sprijina Directiva INSPIRE in Europa, oferind software si servicii
pentru accesul, descoperirea, administrarea si partajarea datelor geospatiale in intregul continent. Cateva dintre
implementarile SDI la nivel European cu suport tehhnologic Esri sunt:
Portale Nationale
o The Republic of Croatia
o Lithuania's LGII
o Portugal National System for Geographic Information (SNIG)
o Austrian Umbrella Organization for Geographic Information AGEOportal
Portale subnationale
o Regione Lombardia Italy
o Geoportal Saarland Germany
o GeoSN Sachsen Germany
o Navarra, Spain
Portale tematice
o British Geological Survey GeoScience Portal
o Geological Survey of Sweden Balance Data Portal
o Polish Geological Survey
o Italian Geological Survey Geoportal

Infrastructurile de Date Spatiale, pot atrage dupa sine o serie de beneficii economice, sociale dar si pentru mediu si joaca
un rol foarte important in promovarea dezvoltarii durabile in intreaga lume. La nivel national sau local, acestea ofera
datele necesare gestiunii si monitorizarii eficiente a resurselor naturale.
Beneficii Economice
 O piata interna extinsa pentru produse si servicii GI
 Competitie mai mare, oportunitati mai multe pentru exportul produselor si serviciilor GI
 Eficienta mai mare atat in organizatiile din sectorul public cat si in cele din sectorul privat
 Noi oportunitati pentru aplicatiile si serviciile orientate pe GI
 Sisteme de gestiune imbunatatite, pentru retelele de infrastructura si transport
Beneficii Sociale
 Conducere nationala si locala imbunatatita
 Mai multe oportunitati de angajare in procese democratice
 Securitatea proprietatii mai eficienta
 Raspuns mai rapid la situatii de urgenta
 Posibilitati de a raspunde la cerinte si nevoi specifice anumitor sectoare
Beneficii de Mediu
 Promovarea dezvoltarii durabile
 Monitorizare si gestiune maibuna a resurselor naturale

9|P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

V.

Dintotdeauna a existat un schimb permanent de informatie geografica intre oameni si organizatii, insa acest fenomen s-a
extins exponential in ultimii ani, odata cu popularitatea Internetului si a Web-ului. Un volum enorm de date geospatiale
este colectat in permanenta si din ce in ce mai multe continuturi geografice sunt generate pe web de catre utilizatori, pe
langa multe alte resurse precum imagini satelitare, date GPS, etc. Aplicatiile Geoportal – reprezinta “site-uri web” unde
informatia geospatiala poate fi descoperita – faciliteaza descoperirea, accesibilitatea si utilizarea resurselor geospatiale
de catre utilizatori. Aplicatiile Geoportal au inceput sa apara pe piata in anii ’90, multe tari dezvoltand astfel de aplicatii ca
parte integranta a strategiei de implementare a unei Infrastructuri de Date Spatiale (SDI). Aceste aplicatii faciliteaza
partajarea informatiei geospatiale si ofera resursele necesare pentru dezvoltarea altor aplicatii GIS axate pe Web.

1.Concepte
Notiunea de “portal” semnifica poarta sau intrare. Aceasta notiune a fost adoptata prima data pe la jumatatea anilor ’90,
semnificand Portale Web, site-uri Web ce servesc ca “porti de intrare” pentru alte site-uri Web si geoportale, in
consecinta portite de acces la informatia geospatiala.

Porti de acces la Informatia geo-spatiala

Derivata din termenul latin porta, indicand o “usa”, un portal Web, sau pur si simplu un portal, este un site Web ce
functioneaza ca o poarta de acces la World Wide Web. Un portal ofera instrumente de cautare, ce ajuta utilizatorii sa
identifice informatia pe Web si in general ofera de asemenea link-uri la o serie de resurse online, organizate pe categorii.
Portalele Web, s-au extins foarte mult de la jumatatea anilor ’90 pana in prezent, de vreme ce si volumul continuturilor
expuse pe Web a crescut foarte mult, iar utilizatorii Web au identificat metode pentru localizarea rapida acontinuturilor
necesitate.

Portalele Web pot fi clasificate functie de tipul de continuturi expuse: in portale generale (sau orizontale) si portale
specializate (sau verticale). Un geoportal, dupa cum indica si prefixul geo, este un portal specializat pe informatia
geospatiala. Un geoportal reprezinta un site Web ce ofera acces printr-un singur punct de intrare, la date
geospatiale, servicii Web si alte resurse geo-spatiale relationate. Mai simplu spus, un geoportal reprezinta un site
web unde pot fi descoperite resurse geo-spatiale.
Geoportalele, ca punct de acces la informatia geospatiala, faciliteaza partajarea informatiei geospatiale intre furnizorii
acesteia, cei care detin aceasta informatie si utilizatorii, cei care au nevoie de informatia respactiva. Furnizorii de
informatie geospatiala publica metadatele – descrieri ale datelor geospatiale, serviciilor Web si documentelor – in
geoportale. Utilizatorii pot explora sau cauta prin intermediul geoportalelor, pentru a identifica resursele geospatiale
relevante si pentru a evalua nivelul de aplicabilitate a acestora. Ulterior, utilizatorii pot descarca datele localizate online,
pot sa se conecteze si sa utilizeze serviciile Web disponibile, sau pot sa contactacteze furnizorii datelor sau
documentelor offline.

10 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

Figura V.1. Geoportal - gateway i ntre resursele geospatiale, furni zori si u til izatori

GEOPORTAL

Ca
e
at

uta
ad
et

si
M

de
ca

sc
bli

op
Pu

era
Documente
Cntacteaza, achzitioneaza,
FURNIZOR UTILIZATOR
Descarca, conecteaza, utilizeaza
Copii Offline

Date Offline

Servicii Web

2.Functionalitati si arhitecturi
Aplicatiile geoportal ofera o serie de functionalitati disponibile administratorilor, furnizorilor de continut (autorilor) si
utilizatorilor. Catalogul de metadate constituie o componenta fundamentala in cadrul acestora, putand fi administrat intr-o
arhitectura centralizata sau distribuita.

2.1. Functionalitatile unei aplicatii geoportal

Geoportalele trebuie sa ofere o functionalitatea tipica potrivita pentru fiecare dintre cele trei roluri – autor, administrator si
utilizator – asociate cu geoportalul.

Figura V.2. Functionalitatea de b aza oferita de geoportale

Administrare cont…
Administrare metadate…
ADMINISTRATOR Administrare securitate...

AUTOR UTILIZATOR

Inregistrare cont… Cautare resurse…

Creare Metadate… Vizualizare metadate…
Publicare metadate… Descarcare date…
Securizare Metadate... Vizualizare servicii de harta...

Autori
Autorii ofera continut pentru geoportal. Aplicatiile geoportal in general, pun la dispozitia autorilor, urmatoarele
functionalitati:
 Crearea conturilor: permite autorilor sa se inregistreze, sa detina drepturi de autor, si sa se alature la
anumite grupuri.

11 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

 Crearea de metadate: permite autorilor sa creeze metadate care sunt conforme cu anumite
standarde.
 Publicarea de metadate: permite autorilor sa contribuie cu metadate in geoportal.
 Securizarea metadatelor: permite autorilor sa specifice daca metadatele detinute sunt publice sau
accesibile doar anumitor grupuri.
 Alte functionalitati: include inregistrarea dictionarelor de metadate pentru a fi disponibile cautarii.
Aceasta functionalitate, de obicei este dedicata acelor autori care detin anumite geoportale si doresc sa
integreze continuturile dincadrul acestora in alte geoportale.
Administratori
Administratorii administreaza continutul din cadrul unui geoportal. Aplicatiile geoportal in general, pun la dispozitia
administratorilor, urmatoarele functionalitati:
 Gestionarea conturilor: permite administratorilor sa verifice noile conturi, sa aprobe sau sa dezaprobe
cererile utilizatorilor noi de a primi drepturi de publicare, si sa accepte utilizatori noi in anumite grupuri.
 Gestionarea de metadate: permite administratorilor sa verifice inregistrarile de metadate publicate si
sa le accepte sau sa le respinga.
 Gestionarea securitatii: sprijina administratorii in verificarea privilegiilor pentru fiecare grup si in
configurarea continuturilor accesibile fiecarui grup.
 Alte functionalitati: includ gestiunea cautarii/distribuirii si asigurarea faptului ca aceste functionalitati
apar conform programarii stabilite.
Utilizatori
Utilizatorii cauta continutul din cadrul unui geoportal ce indeplineste necesitatile lor. Aplicatiile geoportal in general, pun la
dispozitia utilizatorilor, urmatoarele functionalitati:
 Cautarea de metadate: ofera o interfata pentru utilizatori, pentru specificarea criteriilor ce au la baza
intrebari precum Ce (cuvinte cheie, tip de continut, format), Unde (extend spatial, informatie cu privire la
locatie), Cand (interval temporal), apoi pentru cautarea metadatelor si returnarea rezultatelor
identificate in cadrul unei liste sortate dupa relevanta sau alte proprietati.
 Vizualizarea de metadate: permite utilizatorilor sa vizualizeze metadatele descoperite in formatul
original sau in formate derivate prin conversie, acestea din urma fiind de obicei mai usor de citit.
 Descarcarea de date: ofera link-uri care permit utilizatorilor sa descarce resursa descoperita.
 Vizualizarea serviciilor de harta si utilizarea serviciilor Web: permit utilizatorilor sa previzualizeze
serviciile individuale de harta, sau sa creeze harti combinate prin intermediul unui viewer de harta.
 Alte functionalitati: includ crearea de conturi, gestionarea profilelor personale, salvarea anumitor
criterii de cautare, salvarea hartilor create, crearea de mushup-uri de harti si notificarea utilizatorilor
atunci cand metadate relevante sunt publicate sau adaugate la geoportal.

Functionalitatea unui geoportal poate fi oferita printr-o serie de metode. Spre exemplu, aplicatia Esri ArcGIS
Server Geoportal Extension permite realizarea unei cautari, prin urmatoarele modalitati:
 Web Site-ul Geoportalului: Utilizatorii viziteaza site-ul web al aplicatiei geoportal, specifica criteriile
de cautare si vizualizeaza rezultatele identificate.
 Instrumentul de cautare rapida din Browser: utilizatorii isi pot inregistra propriul geoportal, ca
furnizor de resurse in browser-ele web si pot beneficia de caseta de cautare rapida din interfata
browser-ului fara a fi necesara lansarea paginii Web a aplicatiei geoportal.
 Plugin-uri si Widget-uri: utilizatorii au posibilitatea de a instala plugin-uri in ArcGIS Explorer si ArcGIS
Desktop, precum si widget-uri entru HTML si ArcGIS Viewer for Flex, menite sa le permita cautarea de
resurese geospatiale si utilizarea resurselor descoperite direct prin intermediul acestor clienti.
 Interfete de programare: ArcGIS Server Geoportal extension ofera o interfata REST si o interfata
CSW, ce ofera o serie de posibilitati de integrare cu alte medii specifice aplicatiilor. Interfata de REST
poate returna rezultatele cautarii in formate GeoRSS, KML, HTML, JSON. Aceste formate suporta o
varietate de clienti – spre exemplu, puteti subscrie le GeoRSS prin Microsofy Office Outlook si alte
solutii ce interpreteaza RSS.

12 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

Figura V.3. Exemplu, Geoportal Server Viewer - h ttp://geoss.esri.com/geoviewer/

2.2. Standarde de Metadate si Metadate 2.0

Metadate
Metadatele, sau “date despre date”, reprezinta informatie ce descrie alte date. Metadatele geospatiale se refera la
informatie ce descrie date geospatiale, servicii Web si alte resurse geospatiale.
Importanta metadatelor pentru aplicatiile Geoportal
Metadatele geospatiale, de obicei prezentate in format XML reprezinta raspunsurile la intrebarile “cine, ce, cand, unde,
de ce si cum”, aplicate unui set de date spatiale sau unei resurse (FGDC 2006). Metadatele geospatiale, de obicei includ:
 Identificarea: precum titlu, abstrat, scop cuvinte de cautare asociate setului de date.
 Calitatea: acuratetea sistemului de pozitionare, completitudinea datelor si consistenta acestora.
 Referinta spatiala: sistemul de coordonate si limita de reprezentare spatiala.
 Informatia Temporala: data la care au fost achizitionate datele si intervalul de timp pe perioada caruia
sunt valabile datele.
 Informatia de distribuire: detalii despre distribuitor si optiunile de obtinere a datelor, precum formatul
resurselor si URL-ul utilizat pentru descarcarea datelor sau pentru accesarea serviciilor Web.
Metadatele sunt utile in arhivarea datelor, evaluari, management, descoperire, transfer si distribuire. In contextul
aplicatiilor Geoportal, metadatele au urmatoarele intrebuintari1:
 Descoperirea resurselor: metadatele sunt setate la fel ca un catalog in cadrul unei biblioteci ce
organizeaza cartile din cadrul bibliotecii, dupa autor, titlu si subiect, astfel incat sa poata fi identificata
cu usurinta orice carte. Metadatele asociate datelor geospatiale includ limita de reprezentare spatiala,
limita de reprezentare temporala, tipul resursei, etc. Acest lucru permite specificarea criteriilor de
cautare ce ofera o apropiere de autor, titlu, cuvinte de cautare. Geoportalele permit cautarea in
catalogul de metadate si returnarea rezultatelor obtinute precum si a detaliilor asupra modalitatilor de
accesare a resurselor geospatiale sau a detaliilor asupra persoanei de contact pentru obtinerea
resurselor
 Evaluarea resurselor: Odata ce este descoperita o resursa, trebui sa vedem in ce masura aceasta
raspunde anumitor nevoi - spre exemplu ‘Setul de date dispune de rezolutia adecvata si de o calitate
acceptabila pentru indeplinirea cerintelor proiectului?’; ‘Exista restrictii de folosire?’ Raspunsul la astfel
de intrebari poate fi obtinut din metadatele asociate resursei.
 Utilizarea resursei: Metadatele de cele mai multe ori includ si specificatii tehnice, precum volumul
setului de date, formatul de date, tipul de serviciu Web si instrumentele software necesare pentru a
gestiona resursa respectiva. Astfel de informatii vor conduce la utilizarea eficienta a resursei.

1
Longley et al. 2005; van Ossterom and Zlatanova 2008

13 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

 Contract intre utilizator si furnizor: Furnizorii pot dezvalui termenii de utilizare in metadate, cum ar fi:
limita de utilizare pe zi a unui serviciu Web, cerinte copyright si alte limitari si constrangeri. In cazul in
care exista dispute sau nerespectari ale drepturilor de copyright, furnizorul este scutit de
responsabilitati.
Un standard de metadate este un set obisnuit de termeni si definitii ce descriu resursele geospatiale. Un standard de
metadate subliniaza proprietatile ce trebuie inregistrate precum si valorile permise pentru fiecare proprietate. Standardele
de metadate sunt fundamentale pentru interoperabilitatea metadatelor, astfel incat metadatele sa fie intelese si
interpretate in cadrul unui geoportal sau intre diferite aplicatii geoportal. Cateva dintre principalele standarde de metadate,
includ standardele discutate in sectiunile anterioare precum: DUBLIN CORE, FGDC METADATA (CSDGM), ISO
METADATA STANDARDS.

Figura V.4. ArcGIS Server Geoportal permi te uti li zatori lor crearea de metadate utilizand diferite sta ndarde preconfigurate

Metadate 2.0
In contextul prezentei universale a resurselor informationale descrise pana acum, in era Web 2.0., partajarea continutului
nu mai este limitata la comunitatile stiintifice sau formate din profesionisti. Oricine doreste sa partajeze propriile resurse si
continuturi trebuie sa aiba aceasta posibilitate. Astfel ca, facilitarea procesului de partajare a resurselor atrage dupa sine
si necesitatea de facilitare a procesului de descriere a resurselor ce sunt partajate, iar acest lucru conduce la
necesitatea de metadate 2.0, ce sunt usor de creat pentru contribuabili si usor de interpretat si utilizat de catre utilizatori.

In timp ce metadatele 1.0 raman in continuare importante deoarece ofera profesionistilor si organizatiilor, posibilitatea de
a documenta propriile resurse GIS, si de a descoperii aplicabilitatea acestora pentru anumiti utilizatori, metadatele 2.0,
precum tag-urile, incurajeaza participarea extinsa la partajarea informatiei si reprezinta o strategie, ce poate fi adoptata de
catre aplicatiile geoportal in diferite situatii.

2.3. Cataloage Distribuite si Cataloage Centralizate

Geoportalele, in special cele realizate la nivel national si regional, implica diferite modele in functie de metadatele
integrate. In functie de tipul de catalog de metadate, centralizat sau distribuit care acceseaza mai multe cataloage din
diferite locatii, aplicatiile geoportal pot fi clasificate ca avand o arhitectura centralizata sau distribuita.

Cataloage Distribuite
Un geoportal cu catalog distribuit va permite realizarea de cautari distribuite, cautari care indeplinesc cerinta de cautare a
utilizatorului, prin cautari in mai multe cataloage. Un exemplu de catalog distribuit este NGDC, care mai tarziu a fost
inlocuit de GOS.

14 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

Figura V.5. Geoportale cu Cataloage Distribui te

Agentii
Federale

re
uta ta
C a ri b u i
t
dis
Institutii de
stat

HTTP

Universitati
Utilizator
NGDC
Gateway

NGO

Centre ale
organizatiilor furnizoare
de metadate
Cataloage centralizate
Un geoportal cu un catalog centralizat are toate inregistrarile de metadate stocate in cadrul unui singur catalog. Aplicatiile
geoportal de dimensiuni mici si medii, abordeaza cu usurinta arhitecturile centralizate. In cazul aplicatiilor geoportal de
dimensiuni mari, acestea implica mai multi furnizori de date, fiecare cu propriul catalog de metadate, iar un catalog
centralizat poate constitui o solutie eficienta si in acest caz. Fiecare catalog al fiecarui participant, poate fi incarcat in
catalogul central prin distribuirea metadatelor sau sincronizare. Fiecare furnizor poate inregistra propriul catalog de
metadate. Totusi, este bine de retinut faptul ca arhitecturile centralizate si distribuite, sunt complementare si sunt ambele
necesare in procesul de partajare a informatiei spatiale.

Figura V.6. Geoportale cu Cataloage Centralizate

Z39.50
re
ta
l ec date
Co eta
M
XML in
format Web

HTTP CSW

Utilizator
Catalog
central

OAI-PMH

ArcIMS metadata
service

Diverse Cataloage de
etadate si organizatii
contribuabile

15 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

3. Geoportal - Studii de Caz

Aplicatiile Geoportal pot fi clasificate dupa utilitate, tema, sau formatul continutului. Spre exemplu, geoportalele pot fi
clasificate in geoportale nationale, departamentale, organizationale, nationale sau globale, in functie de sfera de
aplicabilitate.
Dupa tema, geoportalele pot fi geoportale generale sau pot avea o orientare mai specifica, cum ar fi spre anumite
domenii: clima, transporturi, raspuns la situatii de urgenta sau o serie de alte subiecte.
Dupa format, geoportalele variaza de la date disponibile online sau servicii disponibile online la alte formate si combinatii
de formate pentru expunerea resurselor. Aplicatiile geoportal au diferite caracteristici si considerente de proiectare.

Tabelul de mai jos reda trei studii de caz ce evalueaza trei tipuri diferite de aplicatii geoportal:
Utilizare Geoportale personale si Geoportale organizationale si Geoportale regionale, nationale
departamentale comunitare si globale

CARACTERISTICI Compatibilitate si integrare cu instrumentele proprietare pe care Standardele nationale si

indivizii, organizatia sau comunitatea se focalizeaza. Standardele internationale precum ISO pentru
nationale si internationale sunt mai putin importante. metadate si OGC pentru srvicii
web, sunt mai importante.

METADATE Simple pentru obiective specifice; pot sa nu fie conforme cu Important sa fie conforme cu
standardele; standardele nationale si
internationale
METODE DE PUBLICARE Formular online, simplu. Formular online si uneori Pe langa formular online si
incarcare format XML incarcare XML, adeseori exista
publicare grupata si distribuire.
ADMINISTRARE Deloc sau automata. Gestionare de conturi si metadate.
SECURITATE Variaza functie de cerintele specifice.
METODA DE DESCOPERIRE Explorarea poate fi suficienta. Cautare sau explorare(Search Cautarea este critica.
sau Browse)
CLASIFICARE REZULTATE Nu este importanta datorita Important Foarte importanta deoarece o
numarului mic de rezultate returnare poate intoarce enorm de
multe rezultate
PERFORMANTA Nu este importanta datorita Foarte importanta odata ce dimensiunea catalogului creste.
numarului mic de rezultate

Identificam in continuare cateva exemple situatii din fiecare categorie de geoportal descrisa anterior:
 GEOPORTALE PERSONALE SI DEPARTAMENTALE
ArcGIS service Directory, intr-un geoportal personal sau departamental proiectat astfel incat sa lucreze cu ArcGIS
Server web Services permite explorarea continutului serviciilor web disponibile pe ArcGIS Server, examinarea
medatadelor pentru serviciile respective, previzualizarea si utilizarea anumitor informatii din cadrul serviciului.
Figura V.7. Geoportale Personale si Departamentale

16 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

 GEOPORTALE ORGANIZATIONALE SI COMUNITARE

ArcGIS Online utilizeaza un format simplu de metadate. Autorii trebuie doar sa ofere cateva informatii, pentru a
contribui cu continut. Functionalitatea de cautare pentru ArcGIS .com este integrata in produsele ArcGIS.

Figura V.8. Geoportale Organizationale si Comunitare

 GEOPORTALE REGIONALE, NATIONALE SI GLOBALE

Un exemplu de geoportal regional, national si global este reprezentat de Geospatial One-Stop
(http://www.geodata.gov), aplicatie ce ofera acces la sute si mii de inregistrari de metadate la nivel de servicii de
harta, seturi de date, imagini, documente de harta, etc.

4. Tendinte ale aplicatiilor Geoportal

In ultima perioada, tehnologiile geoportal au avansat remarcabil in mare parte datorita eforturilor depuse in
institutiile guvernamentale, academice si in sectoarele comerciale. Deoarece volumul datelor geospatiale
continua sa creasca odata cu popularitatea tehnologiilor GPS, aplicatiile geoportal vor deveni din ce in ce mai
importante. Adevaratul potential al acestor aplicatii, de a extinde utilizarea datelor spatiale, va fi cunoscut mai
rapid, datorita sprijinului oferit la nivel guvernamental si participarii din ce in ce mai ample a publicului larg.
Viitoarele dezvoltari ale tehnologiilor geoportal intampina o serie de provocari. Cateva domenii de cercetare
importante pentru facilitarea utilizarii la o scara din ce in ce mai mare a aplicatiilor geoportal, au inclu si
urmatoarele sectiuni:
 Gestionarea complexitatii standardelor de metadate;
 Suport pentru cautarea semantica - ce consta intr-o cautare bazata pe sensul cuvintelor cheie mai
degraba decat pe ortografia acestora;
 Protejarea drepturilor de autor;
 Data mining – Datele spatiale partajate in majoritatea aplicatiilor geoportal existente, reprezinta date
provenite de la agentii guvernamentale, universitati si alte organizatii profesioniste din sectorul privat.
Aceste date sunt de obicei de calitate si extrem de valoroase. Totusi, la fel de valoroase pentru
anumite aplicatii pot fi si datele provenite de la diverse comunitati de utilizatori Web. Aceste date sunt

17 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

adeseori nestructurate, dinamice si uneori nu atat de calitative precum cele descrise anterior, dar totusi
sunt utile. Cum se extrage informatia din mediile Web, cum se verifica autenticitatea acesteia, cum se
determina acuratetea sa spatiala si temporala si cum se integreaza in aplicatii geoportal, reprezinta
cateva dintre temele de cercetare pe viitor.

Volumul de informatie geospatiala in ultimii ani, s-a dezvoltat extrem de mult prin tehnologii GPS, teledetectie,
si alte tehnici de masurare ce au facilitat eforturile guvernului, sectorului privat si chiar al cetateanului, pentru
colectarea si diseminarea datelor geospatiale. Cu cat exista disponibila mai multa informatie, cu atat mai dificila
devine localizarea unei componente din aceasta si cu atat este mai necesara realizarea de aplicatii geoportal.

Formatele utilizate pentru partajarea informatiei geo-spatiale, de asemenea au avansat si s-au diversificat in
ultimii ani. Serviciile Web aduc o serie de avantaje in ceea ce priveste partajarea datelor spatiale. Producatorii
de date pot controla accesul la informatie si totusi in acelasi timp pot proteja mai bine drepturile intelectuale
asupra proprietatii. Geoportalurile ar trebui sa faciliteze eficient descoperirea si utilizarea serviciilor Web
realizate pe baza resurselor geo-spatiale.

Tim Berners-Lee, parintele Web-ului, prevede faptul ca urmatoarea generatie de Web, va fi un Web semantic.
Intr-un Web Semantic, se tine cont de sensul informatiei, facand posibila prelucrarea acesteia de catre masini2.
Desi va mai dura ceva pana la existenta unui astfel de mediu Web, prin implementarea sa, se preconizeaza
reducerea ambiguitatii, incertitudinii si inconsistentei limbajului natural, facand astfel descoperirea informatiei
geo-spatiale mai precisa si mai corecta.

Partajarea informatiei nu constituie doar un aspect tehnic ci si un aspect social.

2
Berners-lee, Handler and Lassila 2001; W3C 2001

18 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

VI.

Infrastructurile Nationale de Date Spatiale (NSDI) includ politicile si tehnologiile utilizate in cadrul unei natiuni
pentru producerea, administrarea si partajarea informatiei geospatiale. NSDI promoveaza colaborarea la nivel
local, regional si national. Prima decada a implementarii NSDI, a fost centrata la nivel guvernamental si se
baza pe duplicarea datelor pentru partajarea informatiei geospatiale. Agentiile depindeau de site-uri FTP pentru
partajarea datelor. Intarzierea si costurile mari generate de duplicarea datelor s-a materializat intr-o bariera
pentru potentialii utilizatori ai datelor geo-spatiale. Web 2.0 ofera principii si tehnologii noi ce faciliteaza
partajarea informatiei si colaborarea, servicii Web gratuite si interoperabile, arhitecturi orientate pe Web
(WOA), mashup-uri si cloud computing. Noua generatie NSDI – NSDI 2.0 – ar trebui sa beneficieze de toate
aceste avantaje, in vederea abordarii unor metode mai eficiente pentru partajarea informatiei geo-spatiale.

Fezabilitatea si beneficiile construirii NSDI 2.0, prin extinderea utilizarii tehnologiilor Web 2.0, se reflecta in
cateva initiative in intreaga lume ce sunt demonstrate de succesul a numeroase aplicatii. Serviciile Web, cloud
computing, mushup-urile, geobrowser-ele si alte tehnologii Web 2.0 sporesc cu mult flexibilitatea partajarii
informatiei si incurajeaza continutul generat de utilizatori, iar aceste evolutii tehnice ar trebui sa lucreze in
favoarea NSDI. Pentru a dobandi eficienta maxima NSDI 2.0 ar trebui sa aiba o arhitectura decentralizata,
similar cu mediile Web ce faciliteaza productia si intretinerea datelor. Resursele geospatiale – date harti si
instrumente - trebuiesc partajate ca resurse gratuite, standardizate si usor de utilizat. Serviciile Web trebuiesc
pe cat posibil sa faciliteze realizarea de mashup-uri, in geobrowsere si alte aplicatii si ar trebui sa fie disponibile
si altor organizatii si cetatenilor, maximizand astfel valoarea resurselor geo-spatiale.

Metoda traditionala de partajare a datelor si informatiei geospatiale prin duplicarea acestora, mai poate fi de
folos inca si poate fi aplicata cu succes, insa prezinta si unele dezavantaje:
 Intarzieri: Operatiile de export/import. Transport/download, de obicei sunt mari consumatoare de timp
 Costuri mari pentru recipiente: Organizatia receptoare, trebuie sa detina solutiile hardware
necesare, aplicatiile software compatibile si personal adecvat cu cunostinte specializate in importul
datelor, si utilizarea acestora.
 Probleme la nivel de drepturi de autor: Proprietarul datelor pierde controlul asupra acestora odata
ce sunt publicate de catre alti utilizatori.
Noile metode de partajare a informatiei geospatiale bazate pe tehnologii specifice erei Web 2.0, servicii Web,
si arhitecturi orientate pe servicii, cloud computing, mashup-uri, etc, prezinta urmatoarele avantaje:
 Eficienta costurilor pentru organizatia client: Organizatiile client pot utiliza o serie de servicii
gratuite sau pot realiza un abonament, care este cu mult mai ieftin decat achizitia si instalarea
solutiilor GIS hardware si software sau a datelor.
 Date de o mai mare actualitate: Odata actualizata baza de date sursa, actualizarile se vor reflecta
imediat in serviciile Web fiind disponibile in toate aplicatiile client
 Flexibilitate mai mare: WOA, beneficiaza de avantajele Web-ului, livreaza flexibilitatea SOA si
integreaza serviciile Web prin intermediul mashup-urilor sau a geobrowser-elor.
 Interoperabilitate mai usoara: Formatele de date nu mai reprezinta o bariera, datorita serviciilor
Web care permit cu usurinta vizualizarea datelor in diferite aplicatii client fara a mai fi necesara
conversia acestora in alte formate.
 Protectie mai sigura a drepturilor de autor: Mentinerea drepturilor de proprietate se realizeaza
mult mai usor. Un furnizor isi poate partaja resursele gratuit sau in baza unui abonament anual.

In concluzie, NSDI 2.0 va deveni decentralizat, deoarece atat sectorul privat cat si cetatenii individuali, joaca un
rol extrem de important in culegerea datelor si distribuirea serviciilor Web. Ar trebui sa se bazeze pe servicii
Web conforme anumitor standarde si pe principiile SOA pentru a permite reutilizarea cu usurinta si flexibilitate
a informatiei.
19 | P a g i n a
DR. CRISTIAN VASILE Master “Sisteme informaţionale geografice”- Curs

 ANZLIC - Australia and New Zealand Land information Council

 Cloud Computing – Se refera la furnizarea de resurse de calcul, la cerere, prin intermediul unei retele
web.
 CEN (http://www.cen.eu/ ) - Comitetul European pentru Standardizare, este o organizatie non-profit a cărei
misiune este de a stimula economia europeană în comerţul global, de bunăstare a cetăţenilor europeni şi a
mediului prin furnizarea unei infrastructuri eficiente pentru părţile interesate pentru dezvoltarea, întreţinerea şi
distribuirea seturilor coerent de standarde şi specificaţii.
 CGDI – Canadian Geospatial Data Infrastructure
 DCMI (http://dublincore.org/ ) - Dublin Core Metadata Initiative, sau "DCMI", este o organizatie ce se axeaza pe
dezvoltarea de standarde ce sprijina o gama variata de strategii si modele de business.
 FGDC ( http://www.fgdc.gov/ )- Federal Geographic Data Committee- Comitet ce promoveaza
dezvoltarea, utilizarea, partajarea si diseminarea datelor spatiale la nivel national.
 INSPIRE - Infrastructure for Spatial Information in Europe (INSPIRE) este o directiva aprobata de
Comisia Europeana, in calitatea sa de organ executiv al Uniunii Europene, in vederea crearii unei
infrastructuri de date spatiale pan-Europene.
 ISO (http://www.iso.org/) - International Organization for Standardization
 Mashup – Se refera la combinarea resurselor sau datelor unei aplicatii cu alte servicii Web externe.
 NAP - North American Profile
 NSDI ( http://www.fgdc.gov/nsdi/nsdi.html ) - National Spatial Data Infrastructures , Executive Order 12906 –
oficializeaza implementarea National Spatial Data Infrastructure, care presupune tehnologiile, politicile si
comunitatile necesare promovarii partajarii datelor geospatiale in toate nivelele guvernamentale, in sectoarele
private si organizatiile non-profit precum si in cadrul comunitatilor academice.
 NGICC - National Geo-Spatial Information Coordination Committee
 SOA - Service Oriented Architecture - Arhitectură software bazată pe servicii) este un tip de arhitectură
software care presupune distribuirea funcționalității aplicației în unități mai mici, distincte - numite servicii - care
pot fi distribuite într-o rețea și pot fi utilizate împreună pentru a crea aplicații destinate afacerilor.

 Web GIS – Principles and Applications – Pinde Fu, Julin Sun. Crane, ESRI Press, Redlands,
California, 2011
 http://inspire.jrc.ec.europa.eu/
 http://www.isotc211.org/Outreach/ISO_TC_211_Standards_Guide.pdf
 http://dublincore.org/
 http://www.fgdc.gov/
 http://www.cen.eu/

20 | P a g i n a