Programare in C

IDENTIFICATORI

Identificatorii reprezinta numele dat entitatilor intr-un program C. Identificatorii pot incepe cu o
litera sau cu semnul _ (underscore). Pot contine numai cifre, litere si underscore (bara jos) _

Exemplu:

Variabila

_variabila

variabila1

variabila2

variabila_123

Identificatorii se clasifica in:

VARIABILE si CONSTANTE

Toate programele lucreaza cu informatii. Aceste trebuie salvate / memorate undeva. Acel undeva
este memoria RAM a calculatorului.

Pentru a putea manipula informatia intr-un program, folosim variabilele. Variabilele, fiind
identificatori, trebuie denumite dupa regulile de denumire ale identificatorilor prezentate mai
sus.

Variabila este o zona temporara de stocare, rezidenta in memoria RAM, care are un nume
simbolic (identificator) si stocheaza un anumit tip de date. Ea poate fi modificata pe parcursul
executiei programului

Pe scurt, o variabila este un identificator (o denumire) care memoreaza o valoare. Ii se spune

variabila pentru ca pe parcursul programului are posibilitatea sa isi schimbe valoare. Daca pe
intreg parcursul programului ar trebui sa aiba aceeasi valoare, s-ar numi CONSTANTA.
TIPURILE DE DATE

Tipul de date se refera la ce tip are valoarea la care ne referim la un moment dat. Tipuri de date
sunt: numeric (valoarea contine un numar), caracter sau string (valoarea contine un caracter sau
un sir de caractere), logic sau boolean (valoarea contine DA sau NU, ADEVAR sau FALS).

In C avem urmatoarele tipuri de date de baza:

int Tipul de date int este un numar intreg cuprins in intervalul

- 32,768 si 32,767 (inclusiv)

float Tipul de date float reprezinta numere rationale in virgula mobila,

simpla precizie, pe 32-biti, intre

- 3.4 * (10^38) si 3.4 * (10^38)

double Tipul de date double este o reprezentare in virgula mobila, simpla

precizie, pe 64-biti, intre

- 1.7 * (10^308) si 1.7 * (10^308)

bool Tipul de date boolean are doar doua valori posibile: true (adevarat) si
false (fals). Utilizeaza acest tip de date pentru indicatorii ce urmaresc
conditii true/false.

char Tipul de date char reprezinta un character

INITIALIZAREA VARIABILELOR.

Pentru a folosi o variabila intr-un program, trebuie sa o declaram si sa o initializam.

Cum declaram o variabila?

- Ii specificam NUMELE

- Ii specificam TIPUL (tipul de data, de ce tip este valoarea pe care o va contine)

Cum o initializam?

- Ii atribuim O VALOARE

Exemplu:

int numar = 10;

OBS: Fiecare linie in limbajul de programare C trebuie sa se termine cu semnul ;

Ce inseamna:

int numar = 10;

Inseamna ca am definit o variabila (un identificator) care se numeste numar, care este de tipul
int si care are valoarea 10.

Alt exemplu:

char caracterul_meu = “C”;

Inseamna ca am definit o variabila care se numeste caracterul_meu, este de tip char si are
valoarea C. Caracterele respectiv sirurile de caractere trebuie delimitate prin ghilimele “ “.

Mai multe exemple:

boolean result = true; Am definit o variabila cu numele result de tip boolean care
are valoarea true (adevarat).

byte s = 100; Am definit o variabila cu numele s de tip byte care are

valoarea 100.

char sir = “X”; Am definit o variabila cu numele sir de tip char care are
valoarea X.

int i = 1; Am definit o variabila cu numele i de tip int care are

valoarea 1.
Putem de asemenea sa declaram o variabila fara sa ii stabilim in acel moment valoarea. Valoarea
i-o putem atribui ulterior.

Exemplu de definire a variabilelor fara a-i atribui o valoare:

boolean result;

byte s;

char sir;

int i;

Atribuirea unei valori pe parcursul programului

Atribuirea unei valori catre o variabila se face prin semnul egal =

Exemplu:

result = true;

s = 100;

sir = “X”;

i = 1;
OPERATORII

Operatorii desemneaza operatiile care se executa asupra operanzilor si pot fi grupati pe categorii,
in functie de tipul operatiilor realizate.

OPERATORII ARITMETICI
Operatorii aritmetici sunt:

* inmultirea

/ impartirea

% restul impartirii intre doua numere intregi

+ adunarea

- scaderea

De asemenea este folosit operatorul unar ‘-’ (minus) pentru schimbarea semnului, precum si
operatorul unar ‘+’ (plus) (introdus pentru simetrie).

Exemplu:
int i = -1;
int i = 1; este echivalent cu int i = +1, doar ca in cazul valorilor pozitive, semnul + este
considerat implicit.

OPERATORII DE INCREMENTARE SI DECREMENTARE

Operatorul de incrementare este ++
Operatorul de decrementare este –
Acesti operatori sunt unari si au ca efect marirea (respectiv micsorarea) valorii operandului cu 1.

Exemplu:
int i = 1; //este declarata o variabila i de tip int careia ii este atribuita valoarea 1
i++; //valoarea din variabila i este incrementata cu 1, avand la final valoarea 2
//Constructia i++; este echivalenta cu i = i + 1;
Mai multe exemple:

int x = 5; Variabila x de tip int are valoarea 5

x = x + 7; La valoarea initiala care exista in variabila x se adauga valoarea 7

iar valoarea finala din variabila x va fi 5 + 7 adica 12

int y = 3; Variabila y de tip int are valoarea 3

y++; Se adauga 1 la valoarea continuta de variabila y

y--; Se scade 1 din valoarea continuta de variabila y

y = y + 10; Se aduna 10 la valoarea continuta de variabila y

y = y - 20; Se scade 20 din valoarea continuta de variabila y

Pe scurt, o variabila este o denumire care contine o valoare.

Studiu de caz:
int x = 5; // declaram o variabila x de tip int care contine valoarea 5
x = x + 10; // se aduna 10 la valoarea lui x (care este acum 5), rezultatul final fiind 15
// in consecinta dupa aceasta operatie, variabila x va contine valoarea 15
x--; // se scade 1 din valoarea lui x (care este acum 15), rezultatul fiind 14

Concluzie:
Dupa urmatoarele instructiuni:
int x = 5;
x = x + 10;
x--;
Variabila x va contine valoarea 14.
OPERATORII RELATIONALI
Operatorii relationali sunt operatori binari si desemneaza relatia de ordine in care se gasesc cei
doi operanzi: <, >, <=, >=.
Rezultatul aplicarii unui operator relational este true daca cei doi operanzi sunt in relatia indicata
de operator si false, altfel.
De exemplu, expresiile logice:
2 > 14 are ca rezultat valoarea false
15 <= 21 are ca rezultat valoarea true

OPERATORII DE EGALITATE
Operatorii de egalitate sunt folositi pentru testarea unei egalitati sau inegalitati intre doua valori.
Sunt operatori binari si arata relatia de egalitate == sau inegalitate !=
== se citeste este egal cu
!= se citeste este diferit de
Rezultatul aplicarii unui operator de egalitate este true daca cei doi operanzi sunt in relatia
indicata de operator si false altfel.
De exemplu, expresiile logice:
5 == 2+3 are ca rezultat valoarea true
5 != 2+3 are ca rezultat valoarea false

OPERATORII LOGICI
Operatori logici se aplica asupra unor operanzi de tip boolean.
Exista trei operatori logici globali:
negatia logica (not) reprezentata cu !
conjunctie logica (si logic) reprezentata cu &&
disjunctie logica (sau logic) reprezentata cu ||
Exemplu:
Expresia: ( a == 6 ) && ( a < 7 ) se citeste astfel:
DACA variabila a are valoarea 6 SI IN ACELASI TIMP valoarea lui a este < 7
INSTRUCTIUNI
Orice program C este format din INSTRUCTIUNI. Instructiunile se executa in ordinea in care apar
in program.
Sintactic, blocurile de instructiuni sunt delimitate de acolade { }. Blocurile de instructiuni pot fi
incluse (imbricate) in cadrul altor blocuri de instructiuni.
Insasi declararea unei variabile sau atribuirea unei valori care o variabila reprezinta o intructiune.
In C, fiecare instructiune trebuie sa se termine cu ghilimele ;
Exemplu:
int x = 1; // aceasta este de fapt o instructiune
int y; // alta instructiune
y = 7; // alta instructiune

STRUCTURI FUNDAMENTALE DE CONTROL

Instructiunea IF

Sintaxa instructiunii este:

if (expresie)
{
instructiuni_1;
}
else
{
instructiuni_2;
}
unde: expresie specifica expresia de evaluat
instructiuni_1 instructiunile de executat
instructiuni_2 instructiunile de executat
Semantica:
Se evalueaza expresia expresie, daca rezultatul evaluarii este TRUE se executa
instructiuni_1, daca rezultatul evaluarii este FALS se executa instructiuni_2
Exemplu:
int x; //declaram o variabila x de tip int
x = 5; //atribuim variabilei x valoarea 5
bool b; //declaram o variabila b de tip boolean (logic)

if (x < 10) //DACA valoarea lui x este mai mica decat 10

{
b = true; //valoarea variabilei b va fi TRUE
}
else //ALTFEL, adica daca valoarea lui x ar fi mai mare sau egala cu 10
{
b = false; //valoarea variabilei b va fi FALSE
}

Dupa executia acestui program, variabila b va contine valoarea TRUE, pentru ca se executa linia
b = true, deoarece expresia x < 10 este adevarata.
Daca am da variabilei x de la inceputul programului valoarea 12 de exemplu, expresia x < 10 ar fi
FALSA si atunci s-ar executa instructiunile de dupa ELSE (in traducere ALTFEL), adica b = false;
Instructiunea WHILE

Sintaxa instructiunii este:

while (expresie)
{
instructiuni;
}
unde: expresie specifica expresia de testat
instructiuni instructiunile de executat

Semantica:
Se evalueaza expresia expresie, daca valoarea expresiei este FALSE se iese din ciclul while,
daca valoarea expresiei este TRUE se executa instructiunea atita timp cat valoarea
expresiei este adevarata.

Instructiunea DO - WHILE

Sintaxa instructiunii este:

do
{
instructiuni;
}
while (expresie)
unde: instructiuni instructiunile de executat
expresie specifica expresia de testat
Semantica:
Se executa instructiuni si apoi se evalueaza expresia expresie.
Daca valoarea expresiei este FALSE se iese din ciclul do-while, daca valoarea expresiei este
TRUE se executa instructiunea (din ciclul do-while) atita timp cat valoarea expresiei este
adevarata.
Instructiunea FOR

Sintaxa instructiunii este:

for (valoare_initiala; conditie_sfarsit; valoare_increment)
{
instructiuni;
}
Instructiunea for foloseste de obicei o variabila denumita variabila de control care indica de cate
ori s-au executat instructiunile instructiuni din corpul ciclului.
Instructiunea for contine patru sectiuni:
sectiunea valoare_initiala atribuie variabilei de control o valoare initiala (care de cele mai
multe ori este 0 sau 1)
sectiunea conditie_sfarsit testeaza valoarea variabilei de control pentru a stabili daca
programul a executat instructiunea de atatea ori cat s-a dorit
sectiunea valoare_increment adauga (sau scade) (de obicei valoarea 1) la variabila de
control, de fiecare data dupa ce se executa instructiunea din corpul ciclului. Valoarea de
incrementare sau decrementare poate fi desigur diferita de 1
sectiunea instructiuni reprezinta setul de instructiuni (sau instructiunile) care se doresc a
fi executate repetat in ciclul for-ului
Exemplu:
Se calculeaza suma numerelor de la 0 la 100:
int valoare; //declaram o variabila denumita valoare de tip int
int contor; //declaram o variabila denumita contor de tip int
valoare = 0; //initializam variabila valoarea cu valoarea 0
for (contor = 0; contor <= 100; contor++) //pentru fiecare valoare a variabilei
//contor incepand de la zero: contor = 0
//pana la 100: contor <= 100
//incrementand valoarea lui contor cu 1
//contor++
{
valoare = valoare + contor; //la valoarea initiala a variabilei valoare care
} //implicit este zero se adauga valoarea
//variabilei contor care se incrementeaza