Vv. ENUMERARI Asaturi istici mise/cauzelcai, efec- (trasaturi/caracteristict, condi pre c te/functii/scopuri, factori de influenta (determinare), componen. te/variabile, forme/tipuri/sensuri, exponenti/purtatori/ intermediary, asemanari/deosebiri, criterii, venituri/cheltuieli, drepturi/obligatii) Capitolul 1. NEVOILE UMANE. BUBURILE SI RESURSELE ECONOMICE, COSTUL OPORTUN 1. TRASATURILE . A. Nevoilor ¢ (N.U): 1. dinamice numeric, 2. limitate in satisfacere (volum), 3. concurentiale, 4, regenerabile, 5. complementare, 6. substituibile, 7. determinare subiectiva, in principal, si obiectiva, 8. decurg din interiorul si exteriorul fiinfei umane, 9, dive ite etc. B. Resurselor economice (R.E): 1. limitate numeric, 2. dinamice, 3. diversitate, 4. intrari (input-uri) ale activitatii economice, 5. limitarea este permanenta si fluctuanta in timp si spatiu ete. C. Bunurilor economice (B.E); 1. limitate, 2. majoritatea, marfare, 3. iegiri (output-uri) ale activitatii economice, 4. accesul la ele este direct prin autoconsum gi indirect prin intermediul piefei etc. D. Bunurilor libere (B.L): 1. relativ nelimitate in raport cu nevoile, 2. sunt un ,,dar al naturii”, 3. Accesul la ele este dupa nevoi, liber, 4. sunt oferite in mod gratuit, 5. nu au utilitate in sens economic ete. ~ E. Costului oportun (C.op): 1. se numeste si relativ (masoara ,,cAgtigul” prin ,pier- derea” celei mai bune alternative sacrificate), 2. poate fi zero, daca R.E ar fi nelimitate, 3. are tendint& de crestere in conditii de risipa, 4. scade daca R.E sunt utilizate eficient, 5. reflecti limita pana la care se pot substitui doud B.E sau R.E, 6. tendinja sa general este de crestere (exprimati de legea cresterii costurilor relative). . II. TIPURI (FORME; EXEMPLE) DE: Xevoi umane: 1. individuale, 2. colective (de grup), 3. sociale (generale), 4. Bio~ logice (fiziologice), 5. spirituale, 6. elementare (primare: fundamentale), 7. superiout® (complexe; elevate) etc. bie B. Resurse economic : omice: 1. primare. 2, derivate, 3. regenerabile (neepuizabile), 4. regenerabile (epuizabile), 5. recuperabile, 6. partial recuperabile, 7. nerecupersbile: 8. umane, 9. naturale, 10, financiare, 11. informationale ete a C. Bunuri economice: 1. materiale (tangibile; corporabile), 2, nemateriale (intangibile: necorporabile; servicii), 3. informayii, 4, marfare, 5. nemarfare, 6. finale, 7, intermedia" 8. complementare, 9. substituibile ete, ieemy Se thane, Y= facies D. Bunuri libere: 1, lumina sol: de izvor, 5. zApada etc, ard, 2. cAldura cosmica, 3. aerul pentru localnici, 4. 2% 32IL SENSURE AL ALC vului li al resurselor economice 2. potentialul planetei, 3. dezvoltarea stiinei gi tehnicii. raport cu: I. nevoile umane, Capitolul 2, ECONOMIA DE PLATA, AGENTH ECONOMICI. PROPRIETATEA 1 TRASATURILE, A. Economie de L.dominatia proprietatii private, 2. pluralismului formelor de proprictate, 3, formarea liber’ a preturilor, 4. libertatea de decizie gi de actiune a agen- tilor economi relatii economice de piati concurentiale, 6. pluralismul centrelor de decizie economica, 7. Realizarea majorita{ii tranzactiilor economice cu ajutorul unui sistem bancar-financiar complex, 8. Interventia limitata a statului democratic in eco- nomic ete. B. intreprinderilor: 1. produc bunuri economice marfare nefinanciare, 2. scopul lor principal (motivatia) este maximizarea profitului, 3. dispun de 0 anumita autonomie decizionala, 4. creeazi valoare adaugata, 5. isi desfasoara activitatea intr-un mediu economic specific ete. ll. TIPURI (FORME; EXEMPLE) DE: A nfi economic: 1. societati comerciale nefinanciare (firme; intreprinderi), 2. institutii financiare si de credit, 3. administratii publice, 4. administratii private, 5. societati de asigurare, 6. menaje (familii; gospodarii), 7. exteriorul (..restul lumii”; strainatatea). B. Menaje: 1. celibatarul, 2. familia, 3. salariatii, 4. somerii, 5. pensionarii, 6. liberi profesionisti, 8. cantinele, 9. manastirile, 10. internatele etc. C. Proprietate: 1. publica (de stat), 2. privata sau particulara (individuala gi asociativa), 3. mixta. D. Atribute (drepturi) ale proprietatii: 4. de uzufruct etc. E. Actiuni prin care se materializeaza libera inifiativa a agentilor economicis 1, de a initia afaceri economice, 2. dea stabili dimensiunile afacerii (de a 0 dezvolta, mentine, restrange si modemiza), 3. de a-si alege obiectul de activitate, 4. de a-si alege clientii si furnizorii de R.E, 5. de a se manifesta ca intreprinzatori, 6. de a stabili pre{ul B.E ete, 1. de dispozitie, 2. de posesiune, 3. de folosire, Capitolul 3. UTILITATEA BUNURILOR ECONOMICE $I CONSUMATORUL RATIONAL (U. 1, individual’, 2, totala, 3 marginala, A, Utilitatii, in sens general (U.G re o determinare obiectiva, 2, depinde de pro- prietatile intrinseci, proprii unui bun, 3. este aceeasi pentru tofi consumatorii rationali in 33ie ide 5, reflect ceca ce este eazul unui bun, 4, este proprig (ulurer BLE de caltt loi aun moment dtl necesar individului, B. UtilitAtii economice: |. ate o detern f gusturi, intensitate a never mminare subiectiva, 2. este influenfatd de anuniy Tog, nivel de cultura, situalic economieg on sa ei depinde de raportul stabilit de fiecare Oe eon pea! Neva Sale gi eantitatea constmata dintr-un bun, 4, te diferit de I aoa rated teal altul S. nu este proprie tuturor B.E, 6, reflect preferintele © ilu Si non. sia inifiala a bunului dorit de catre el. 2 DINTRE UTILITATEA INTRINSECA (in sens general) ‘ ubiectiva, 2. prima este data de propre. ortul dintre intensitatea nevoii umane 5 a consumata dintr-un B.E, 3. prima este aceeasi pentru toti consumatorii raj. unui bun, a doua difera de la un individ la altul, 4. toate B.E de calitate a utilitate intrinseca, a a doua, doar anumite B.E au utilitate economic, 5. prima aratil ce foloseste B.E, a doua reflecté preferinfele si nonposesi@ initiald a BLE, de cite consumator. are o determinare obiectiva, a doua s ile proprii, intrinseci ale B.E, a doua de rap. Iv. CONDITHLE iNDEPLINITE DE UN B.E DE A AVEA UTILITATE ECO- NOMICA: 1. initial, consumatorul nu define bunul, dar doreste si-1 cumpere, 2. existenfa unt relatii intre proprietiile bunului si o anumit& nevoie uman’, 3. convingerea consume torului ca folosirea bunului fi aduce o satisfactie cét mai mare; 4. dorin{a si posibiltae financiara de a achizitiona bunul; 5. capacitatea consumatorului de a utiliza efecti bunul respectiv. \V. ELEMENTELE ESENTIALE CARE DEFINESC ESENTA ALEGERI CONSUMATORULUI ° RATIONAL: 1. programul optim de consum, 2. conditia maximizirii satisfactiet uo 3. venitul net (disponibil) limitat. Capitolul 4. FACTORH DE PRODUCTIE (F.P) J. FORMELE (TIPURILE) DE: A. Factori de producfie tradifionali (clasici): 1. mi i ee FI : 1. munca, 2, natura, 3. capital B. Neofactori (F.P noi): 1. abilitatea intreprinzatorilor, 2 rogreateis 36° majia, 4. activitatea de management, 5, activitatea de mnavketing et " J, SINONIME ALE CAPITALULUI CA FAC1 io _ IME AS ‘ALU! FACTOR DE PRODUCTIE: |: real, 2. capital technic, 3, bunuri (mijloace de productie), 4, SEO etc. 34UL. TRASATURILE: A. Factorilor de producfie: |. partea activa a R.E, 2. intrari (input-uri) ale activitagii economice, 3. limitati, 4. diversitate, 5. se pot combina gi substitui, in anumite proportii, in procesul de productic, 6. combinarea lor este expresia a doud laturi (determinari), tehnicad si una economica ete, B. Muneii — F.P: 1. cel mai important F.P, 2. factor aetiv al productiei, 3. factor de- terminant al productiei, in raport cu ceilalti F.P, 4. activitate constienta, rationala, 5. activitate specificA omului, 6. sporirea randamentului sau ii confera calitatea de _munea — capital”, Gc ntului — F.P: 1. cea mai importanta resursa naturala sau factor de productie natural), 2. locul desfasurarii oricdrei activititi umane, 3. limitat ca suprafata, 4. element neprodus de om, 5. element de neinlocuit in raport cu alti F.P, 6. surs& principal de obtinere a B:E, de materii prime pentru industrie, de alimente pentru om, 7. ofera ele- mente nutritive, substanta si energie pentru toate fiintele vii, 8. neregerabil, 9. partial recuperabil, 10. principal mijloc (bun) de productie in agricultura, 11. sporirea randa- mentului confera calitatea de ,.pamant — capital”. D. Capitalului — F.P: 1. factor derivat al productiei, 2. contribuie indirect la satisfa- cerea nevoilor umane, 3. sporeste eficienta utilizarii factorilor primari de productie, 4. in sens general, capitalul, parcurge in cadrul activitatii economice, mai multe stadii, cu 0 anumit& vitez’ de rotatie (circulatie), 5. are doud componente principale: capital fix si circulant, 6. se consumé in procesul utilizarii sale, treptat sau dintr-o data, dupa caz etc. E. Capitalului fix (Kp): 1. participa la mai multe cicluri de productie, 2. se consuma treptat pe parcursul folosirii sale productive, 3. se inlocuieste dup o perioada mai mare de timp, 4. prin folosirea sa productiva sufera uzura fizic& si dupa caz, morala, 5. ex- presia valoricd a uzurii sale se numeste amortizarea. F. Capitalului circulant (Kc): 1. participa la un singur ciclu de productie, 2. se con- sum dintr-o data, in intregime, prin folosirea sa productiva, 3. se inlocuieste odata cu reluarea unui nou ciclu de productie. IV. CAUZELE CARE, DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, DETERMINA UZURA (DEPRECIEREA) CAPITALULUI FIX: 1. folosirea efectiva in productie, 2. actiunea factorilor externi, naturali, 3. promovarea progresului tehnic, 4. modificarea conditiilor pietei. V. FACTORIT DE CARE DEPINDE COMBINAREA F,P: 1. proprietitile F.P, 2. natura activitatii economice, 3. cererea de B.E, 4. conditiile de productie, in raport cu gradul asimilarii progresului tifico-tehnic, 5, abilitatea intreprinzatorului, 6. acti- vitatea de management, 7. activitatea de marketing etc. VI. CRITERIILE CARE EVIDENTIAZA DEOSEBIRILE, DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMI: PRE CAPITALUL FIX SI CEL CIRCULAI 1. numérul ciclurilor de producti¢ la care participa, 2. modul de consumare, 3. petioada de inlocuire. 355 NATURHL, ca FP: 1. pimanty, » cosmice utilizate in productie, VU. COMPONENTE PRI PALE AL! 2. resursele de apd, 3, resursele minerale, 4. Fes “ Isw ). 6. cresterea productivitatii muncii, 7. recuperarea gi refolosirea materialelor, 8. aprovi- zionarea tehnico-materiala ritmica, 9. utilizarea eficient& a utilajelor, 10. perfectionarea tehnologiilor de fabricafie, 11. diminuarea cheltuielilor administrativ-gospodaresti, de desfacere etc. V. EFECTELE REDUCERII COSTURILOR: 1. sporirea productiei (ofertei), fara deprecierea calit&{ii, 2, reducerea prejului B.E, 3, cresterea cererii, 4. sporirea puterii de cumparare a populatiei, 5. cresterea gradului de satisfacere a nevoilot sociale, 6. spo- rirea veniturilor, 5. cresterea profitului, 6. sporirea capacit§tii firmelor de autofinantare, 7. protectia mediului inconjurator, 8. asigurarea echilibrului ecologic etc. Capitolul 7. PROFITUL (Pr) 1. FUNCTHLE (ROLUL) PROFITULUE: 1, recompensé (pret) pentru riscul asumat de catre intreprinzator, 2. prejul abilitajii antreprenoriale, 3, principala sursa de auto- finanjare, 4, criteriu de alocare gi ulilizare eficient& a resursclor economice, 5. premis: si mijloc de crestere a eficientei firme, 6. dovada utilitaii B.E objinute, 7, principala sursa de motivare a intreprinzatorului in inifierea unor activitati comereiale, 8.venitul posesorului F.P capital investit in activitatea economica, 9. sursi de tinanfare a activi- tatilor social-culturale ete. 32mi absolute: b arginal, 4. net (ais), 5: normal (obis- 7, economic (pur). & de monopol, 9. legitim IL FORMELE PROFTPULUE in nar 1. total (brag reztdual), 2 mediu (unitar). nuit: ordinar), 6, suplimentar (supraprolit), (legal), 10, nelegitinn (nelegal). LL FORMELE PROFTTULUL, in marini relative, sau 2 eee eet 1 rentabilitatii (rata profitului faa de cost), 2. rata profitului fata de en ra de afa- geri, 3 rata profitulu fata de capitalul tehnie utilizat ANIVELUL SI DINAMICA PROFITULUI: 1. promovarea larg’ a progresul stiintifico-tehnic, 2. nivelul pretului, 3. nivelul costului tumuli, 4, volumul, structura gi calitatea productiel, 5. viteza de rotafie a capitalului activitatii manageriale, 7. proportia repartizarii veniturilor totale FP. etc. IV. FACTOR CARE DETERMIN folosit, 6. calitat obtinute de firma intre posesori c apitolul 8. PLATA 1. VARIABILELE PIETE (numai in economia de piata) 1. cererea, 2. oferta, 3. preful, 4. marfurile, 5. concurenta Il, FUNCTHLE (ROLUL) PIETEL: 1. de informare a agentilor economici privind Variabilele pietei, 2. de reglare a vietii economice, 3. de selectie a agentilor economici iterii de eficienta, 4. de comunicare intre productie si consum, 5. de validare gi prientare a deciziilor economice ale purtatorilor cererii si ai ofertei etc IIL SENSURILE $TUNTIFICE ALE PIETEL 1. spatiul economic in care au loc actiuni de schimb marfar, 2, locul intalnirii gi confruntarii cererii cu oferta, 3. spatiul ate jn care se intdlnese cumpirdtorii cu vanzitorii, 3. locul forma pret 4. locul adoptarii deciziilor pentru realizarea propriilor interese, 5. locul pees curenjei ete. IV. FACTOR CARE INFLUENTEAZA CEREREA: 1 i » 21. i nsumatorilor, 3. numrul cumparatorilor, 4, preferinfele al A veri uri, preferinte, anotimp, 6. prejul bunurilor substituibile, 7 Beil bunurilor mplementare, 8. previziunile (asteptarile) const : 2 umator ivi 1 si a veniturilor etc rilor privind evolugia preturilor NOTA: Factorii 2 —+ 8 sunt factorii non-pret sau conditiile cererii, ererii, VTIPURI DE CERERE, in functie de valoar . en sesh aa de pret (1. elasticd, 2. inelastic’, 3, unitard, 4, perl ee “ elasticitat: fa cd, 5. perfect inelastic’): b. fata de venit (1. pentru bunun normale, 2 ie, 2. pent i superioare, de 1ux). Pentru bunuri interioare, 3, pentru bunut 38VL FACTORIL CARE A OFERTA: 1. pre{ul BLE, 2. costul pro- dusului, 3. Moditicarile tehnologice, 4. numitul olertanfilor, 5. prejul bunurilor sub- stituibile in producti (olerta), 6, preful bunurilor complementare in oferta, 7. estimarile {asteptatile) producatoritor privind evolutia prefucilor, 8. taxe, 9. impozite, 10. subventit (subsidii), 11. condifiile naturale si sociale ete, NOTA; Factorii 2 —> 11 sunt fretorii non-pre( sau condifiile ofertei. VIL TIPURL DE OFERT) dep Telastic in funcfie de valoarea cocficientului de clasticitate fata inelastica, 3, unitara Vil. TIPURL D! ministrate, 3, mixte. ETURI, dupa modul de formare: 1. libere (de echilibru), 2. ad- TULUL DE ECHILIBRU: I. se formeaza liber la piaa, A cererea si oferta satisficute la volumul maxim al tranzactiilor, 3. este un pret unic la un moment dat, pe ansamblul piefei unui bun, 4. este dinamic daca se modifica raportul cerere-oferta, 5. face selectia agentilor economici pe criterii de eficienta, 6. asigura satisfacerea optima a intereselor producatorilor gi consumatorilor, in conditii minime de risc, 7. reflect alocarea si utilizarea eficienté a F.P., 8. permite autoechili- brarea pietei unui bun economic etc. Capitolul 9. CONCURENTA 1, FUNCTILE (ROLUL) CONCURENTEL: 4 promovarea progresului general, 2. stimuleazi reducerea costurilor, sporirea si diversificarea productiei (ofertei), 4. stimuleaza imbundtitirea calitatii, 5. este cale de satisfacere a intereselor participantilor la schimb, 6. stimuleazi alocarea si utilizarea eficienta a F.P, 7. face selectia agentilor economici pe criterii de eficienta, 8. asigura cresterea competitivitajii firmelor nationale pe piata mondiala etc. I]. PREMISELE PRINCIPALE ALE CONCURENT: 1. formarea liber’ a pre- qului, 2, numerogi participanti la tranzaciii, 3. libertatea decizionalé a agentilor econo- mici ap4rata gi garantata legal etc, I]. FACTORIT DE CARE DEPINDE AMPLOAREA CONCUR! méarul vanzatorilor si al cumparatorilor, 2. gradul de diferentiere a ofert telor cumpardtorilor exprimate la piaja, 3. capacitatea societaqii de a stimula initiativa, creativitatea gi spiritul de competitie ale agenjilor economici. IV. FORMELE CONCURENT| 1, perfecta, 2, imperfecta, 3, monopolistica, 4. de oligopol, 5. de oligopson, 6. concuren{a intre cumpardtori, 7. concuren{a intre vanzitori (producatori) ete. 39NEL PERFECTE: 2, omogenitatea Produselor similar de intrarc/icsire a unui bun sau agen! a mobilitate a pp PEL CONCURE cererii gia olert 4, libertate: relor cconomice), 5. perfect 3. transparenta per piel economic perde pe piata (lipsa bare 6, Tuiditatea pertecta a laturilor pielei. RISTICILE) CONCURENTEI PERFECT, i economici, 2. obiectul concurenfet il constituig 4. firmele sunt ,,primitoare de pret”care decizionala mare, 6. grad ridicat de i, 7. participantii la tranzactii, prin VI. TRASATURILE (CARACT! 1. numar teoretic nelimitat de agent eantitatea oferi formarea liberd a prejurilor, este wimpus, dat” de eltre piafi, 5. independenta re a intereselor participanfilor Ia tranz: individuale nu pot influenta pretul ete. istin Vl. TRASATURILE (CARACTERISTICILE) CONCURENTEI IMPERFECTE; 1. numarul participantilor la tranzactii variaza, in raport de tipul concurenfei impertecte, 2. obiectul concurentei il constituie produsul (calitatea, marca, aspectele functionale, de . de comercializare, serviciile acordate cumparatorilor etc.), 3. independenta agentilor economici, mai mare sau mai mica, privind formarea pretului si stabilirea cantitatii oferite, dar fari si fac abstractie de deciziile concurentilor mi apropiati, 4. firmele sunt ,cduttitoare de pret” care si le maximizeze profitul etc. VII. FORMELE CONCURENTEI IMPERFECTE: 1. concurenta monopolistica, 2. oligopolul, 3. oligopsonul etc. IX. TRASATURILE (CARACTERISTICILE) CONCURENTEI MONOPOLISTICE: . 1. numar teoretic mare de cumparatori si vanzitori, 2. diferenticrea produselor similar 3. putere economica de piafi relativ redusd, apropiatii de a impune prejul si cantiatee prin politica sortimentelor de produse, 4, relativa libertate de intrare (iesire) pe (de pe) ° ‘4, 5. independent individuala decizionala in raport cu ceilalti participanti la tran mare, dar nu perfecta, a piejei, 7. o buna satisfacere a ceretii ete X. TRASATURILE (CARACTERISTICILE) CONCURENTEI DE OLIGOPO 1. numr mic de firme, 2, fiecare firma (ofertant) poate influena pretul, 2. produce! de bunuri similare, omogene gi diferenfate, 3. interdependent decivichal’ inte Fo" teneri, 4. incheierea de injelegeri intre firme (cartelul si trustul) ita a ae i‘ rentine a piata, 5. atomicitatea cererii, 6, accesul dificil al noilor fmm en ae facere a consumatorilor etc. irme, 7. grad ridicat de s# XI. TRASATURILE (CARACTERISTICILE) © OLIGOPSC TICILE) CONCURENTEI DE 1. numar mic (cajiva) de cumparatori, 2, omogenitatea br poate influenta pre(ul, 4. atomicitatea ofertei (numer ‘ hivelul prefului). bunutilor, 3, fiecare cumparater Tosi vanzitori care nu pot influent! 40XU TRASATURILE MONOPOLULUE Lun singur v troleaza piata, termen seurt, ainzitor (producator) con- omogenitatea bunului oferit, nesubstituibil pe puternice bariere de intrare a noilor firme, 5, libertate decizionala mare, 6. In raport de situatic, firma poate stabili, uncori pretul piefei, alteori cantitatea care poate inonata, 7, dominatia cumpiritorului de catre vanzator, 8. grad scazut de saisticere a cumparitorilor, 9, pentru a-i limita pozifia pe piatd, se ut masuri cgislative antimonopol, 10, inexisten{a in realitate a monopolului “pur” sau “absolut”, Momicitatea cerer XU. TRASATURILE TONOPSONULUE: L. un singur cumparitor, 2, omogenitatea - cumparatorul determina pretul (mai mic decat in cazul concurentei per- tecte), 4. numar mare de vanzatori care nu influenteaza pretul (atomicitatea ofertei) etc. \. STRATEGH CONCURENTIALE: 1. a elitei (.Mercedes”), 2. a costurilor (,, japoneza”), 3. a efortului concentrat. Capitolul 10. BANIL, PIATA M TARA. DOBANDA (D) 1. EXEMPLE DE BUNURI CARE AU AVUT ROLUL DE BANI, in evolutia lor istorica: 1, anumite bunuri materiale marfare cu rol de intermediar in Pprocesul schim- vite, scoici, miere, sare etc.), 2. metalele pretioase (aurul si argintul), monedele din aur si/sau argint, 4, banenotele (biletele de banca; moneda fiduciara: de incredere), 5. banii scripturali (de cont), 6. banii electronici. bului (pi UL. FUNCTHLE BANILOR: 1. etalon general de masurare si comparare a valorii marfurilor, prin intermediul pretului, 2. mijloc de schimb al matfurilor, 3. mijloc de plata a datoriilor, 4. mijloc de economisire (de rezerva), 5. mijloc de schimb universal (banii universali). Il. PURTATORH CERERH MONETARE (DE CREDITE): 1. firme, 2. populatia, 3. trezoreria statului, 4. bancile si alte institutii financiare (pe scurt, au calitatea de de- bitori) etc. JV, PURTATORI OFERT 1. banca nationala (de emisiune; central), 2. bancile comerciale, 3, trezoreria statului, 4. populatia, 5. firmele, 6. casele de economii, 7. casele de pensii, 8. societitile de asigurani (pe scurt, au calitatea de creditori), TONETARE: V. INTERMEDIARIL PIETEL MONETARI 1. bancile, 2, casele de economii, 3. societajile de asigurari, 4, casele de Ppensii etc, VI. TIPURT DE OPERATH MONETARE: 1. de finanjare, 2. de refinangare, 3. active, 4. pasive, 5. pe 0 4i (termen foarte scurt), 6. de la 2 1a 90 de zile (fermen scurt), 7. de la 90 de zile la 2 ani (termen mediu) etc, 4\TARE: aderea vitezci de rotatic a banijg, vgchimbul valutar al monedg} strging nea celelalte rimén constante) VIL CAUZELE ((MPREJURARIL by) CRES! 1. sporitea volunmlui valor al tranzaefiilot, 2: 8 Lconvertibiliaten ein parte d 3. acoperirea detivitului bugettt, in moneda nationald (figeare tmprejunnt . te : SEI MONETARE: VI. CAUZELE (IMPREJURARILE) RE DUCI Se ieei orate ae 1. diminuarea volumului valoric al tranzactiilor, 2. cresteres i ironedel ‘nai ior, X excevlentul bupetar, 4, convertibititatea! schimbul valutar a ‘afionale i, 7 4 celelalte rman constante). moneda staina (fiecare imprejurare in parte daca celelalte rama’ ). IX. OPERATHLE (CAILE) CRESTERU MASEI MONE ‘ARE: 1. avordarea de eredite de edtre banci, 2. emisiunea monetare de catre banca centrala, Terea ratei rezervelor obligatorii monetare ale bancilor comerciale, 4. schimbal valutar al monedei straine convertibile (cumparare) in moneda nationala (vanzare), in principal, de eatre banca centrald sau alte Banc. PHILE (CAILE) REDUCERII MASEL MONETARE: 1. limitarea (pla- tre binci, 2. rambursarea: creditelor ajunse la scadenti, etare ale bancilor comerciale, 4. schimbul vertibile (vanzare) efectuat, creditului_ de rea ratei rezervelor obligatorii mont \alutar al monedei nationale (cumpirare) pe alte monede com in principal, de catre banca central sau alte banci. XI. FACTORIL (INDICATORIT) PRINCIPAL] CARE INFLUENTEAZA MASA MONETARA: 1. nivelul prefurilor, 2. volumul bunurilor marfare, 3. viteza de rotatie a banilor, 4. vo Jumul creditului comercial (de consum) ete. XI. FORMELE DOBANZII, in mirimi absolute: 1, dobanda simpla, 2. dobindé compus& (capitalizati), 3. doband’ nominala, 4. reala, 5. dobanda activa, 6. dobinds pasiva. XI. FORMELE DOBANZII, in mirimi relative sau ale RATEL DOBANZIE 1. 82 Gobansii nominal, 2. rata dobanzii real, 3. rata dobanzii activa, 4, rata dobanzii pas XII. FACTORIT CARE INFLUENTEAZA RATA DOBANZII: 1. raportul ce re-oferté de credite, 2. riscul plasamentului, 3. durata creditului, 4. inflatia, 5. 6° junctura economicd (crizele economice) etc. 7 : XIV, TRASATURILE PRINCIPALE ALE DOBANZI: J. este un venit pentru creditor, 2. este un cost pentru debitor, 2. este pretul creditului @! folosiei uni sume imprumutate pe un termen limita, de regula seurt), 3. influent orientarea factorilor de producjie spre domenii de maxima eficiena, 4. stimnuleaz Po” pulajia sé economiseasc’ (in exzul rate dobnzii pasiva mai mi ty 5 stinnalea aaa sa investeasca (in eazul ratei dobinzii activa mai mie) 42a } Capitolul 11, PIATA CAPTPALURILOR: (FEINANCIARA, de reg lung) ji, pe termen 1 TRASATURILE ACTIUNUE 1, este un ilu de valoare: 2. este un title de propri- detindtorul ei ineaseaza un venit variabil, denumit dividend, 4. implica riscuri 5. se emite pe piaa financiar’ primar gi se revinde pe piafa financiara se iv, la bursa de valori), 6. poate fi defimutd pe termen lung, relativ ne~ rma finctioneazd), 7. prineipalul emitent il reprezinta societdile pe numeste acfionar, 9. detinatorul ei are calitatea de copro- poate istrdina prin vanzare, mostenire, donafie, 11. pot firma emitenta, 10, uive si la purtétor” e I. PRINCIPALELE ELEMENTE DE IDENTIFICARE A ACTIUNIE 1. numele firmei emitent valoarea nomina mnatura persoanei autorizaté de firma emitenta, 4. data emiterii, 5. numarul de identificare, 6. elemente de securitate etc. I. DREPTURILE PATRIMONIALE ALE ACTIONARILOR: | de a primi, anual, © parte din profitul firmei (dividend), 2. suporté acoperirea pierderilor daca activitatea firmei este neeficienti, 3. de a primi o parte din capitalul firmei daca aceasta se li- chideaza sau desfiinjeazé etc. IV. DREPTURILE SOCIALE ALE ACTIONARILOR: I.de a fi informasi privind situatia economico-financiara a firmei, 2. drept de a vota cand participa la adunarea generala a actionarilor i de a alegerea consiliului de administratie, 3. de a participa la administrarea si controlul gestionarii firmei etc. V. TRASATURILE OBLIGATIUNIL,: 1. este un situ de valoare, 2. este un titlu de credit, 3. posesorul ei incaseaza la scaden{a un venit fix, cert, numit dobandé (cupon), 4. implica riscuri reduse, aproape mule, 5. detinatorii lor se numese obligatari, 6. obligatarii nu au niciun drept asupra emitentului, 7. durata existentei sale este pe termen lung, dar limitat, 8. detinatorul ei are calitatea de creditor, 8. emiten{ii sunt: administrajiile publice (cei mai importanti), firmele comerciale importante cu reputatie buna, de stat si private, bancile si societitile financiare, 9. pot fi nominale $i la ,,pur- tdtor” etc. VI. PRINCIPALELE ELEMENTE DE IDENTIFICARE A OBLIGATIUNIL: 1. numele emitentului, 2. valoarea nominala 3, semnatura persoanei autorizate de firma emitenté, 4, cuponul sau rata cuponului, 5, scadenja, 6. imprimeuti speciale etc. VU. ASEMANARIL valoare mobiliare, 2. sunt nominative gi venit (dividend; doband, dupa caz), 4, 5. se emit pe piafa financiara primara pectiv, la bursa de valori) ete, DINTRE ACTIUNI St OBLIGATIUNE: 1. sunt titluri de purtitor’, 3. defindtorii lor incaseaz’ un ¢ tranzactioneaz’, de regula, pe termen lung, revind pe piafa financiard secundard (res- 43 a ae a ere ETTeT St OBLIGATIUNI (O): 1. ,,A”, VIN, DEOSEBIRILE DINTRE AC UNE (AD 9 a - AY eo + Ste un till parrimonial, 07, este tun titty de credit, 2. defindtorul de A” se numeste ge, Fe ce nmmeste obligarar, 3. calitates delinatorulul de 5, A*este de on, “Oreste de creditor, 4. Ne ul adus de A", se numeste dividend ig yd ce setinerea de 40", se numeste dahil (onpon, 5 dividend ete un veg jar eupon an vent fix. 6. torment de flefinere a A", este, eoretic, nelimta '. este imitat, detinatorul de WAY, are a serie de drepturi (patrimoniale si sa de) canpma firmed emitente a eel de.» Oe are METAS drept asupra emitentul & yiscwile sunt mari in cazul detinerit de WA” st mici, chiar nule in cazul ,O”. fic iar de propr 1X. PRINCIPALELE MODALITATE DE iNSTRAINARE A TITLURILOR DE VALOARE MOBILIARE (ACTIUNI SI OBLIGATIOND: |. vanzare, 2 dons 3. mostenire ete Xx DEOSEBIRILE DINTRE PIATA FINANCIARA PRIMARA SI CEA UNDARA: 1. pe prima se tranzactioneaza fitluri noi, pe doua se negociaza titi “ose emise, 2. eursul ttlurilor, pe piala primara este fix, egal cu valoarea nominalé a titlului, iar pe cea secundara este variabil, 3. pe prima, intermediarii sunt bancile si Je de valori mobiliare, iar pe a doua sunt brokerii, 4. operatiile executate, sit anna fa vedere, pe piata primar, iar la bursa de valori sunt fa vedere $1 majoritatea, la termen (speculative). XI. TRASATURILE PRINCIPALE (ROLUL/FUNCTHLE) ALE BURSEL DE VALORE 1. finantarea pe termen lung a investifilor, in principal, pentru extinderea si modern yarea afacerilor, 2. Grad ridicat de mobilitate si lichiditate a capitalurilot, 3, transformarea rapida si operativa a capitalului banese (a economiilor) in capital rea (utilaje, echipamente etc.) si invers, 4. transferarea capitalurilor individuale de 12 ° firma la alta sau dintr-o tara in alta, 5. favorizeaz’ procesul concentrarii puterii ec nomice si controlul asupra activitatii unei societiti pe actiuni prin dobandirea pact alui acfzunilor de control”, 6. aprecierea nivelului de dezvoltare economic’ a unei si deci ,,barometru" sensibil al starii economiei, 7. este piata care tinde spre concurent? perfectd etc. xi. INTERMEDIARII PE PIATA CAPITALURILOR (FINANCIAR: A): 7 bancile, 2. societatile de valori mobiliare; 3, brockerii (agentii bursieri) x4) Xi, SCOPURILE PRINCIPALE ALE TRANZACTHLOR PE piat® FINANCIARA: 1. objinerea de venituri pe termen lung, de regula, in vederea investi jor ulterivare in diferite scopuri, 2. infiinjarea une SEE societati pe actiuni, 3. sporirea capitalului social al unei societdqi i sis eee Reise 7 ae Societe wire Geicitului bugear, 5, obfinten unui chetng octal $30 ee fiei cursului tilurilor de valoare, intr-o perioada de timp a ig potential dat 44XIV, FACTORU PRENCIPALL = CARE | INFLUENTEAZA — CURSUL TITLURILOR DE VALOARE: 1. raportul dintre cererea 3i oferta de titluri de valoare, 2. sittafia economico — finan 1 firmed emitente, 3. evolufia venitului (profitului) firmei emitente, in trecut si perspectivele de vitor, 4. rata dobinzii pe piata monetara, a inflaticl, 6. conjunctura interna gi international economica gi social-politica, Dilitatea social politica din fa ete Capitolul 12. PLATA MUNCH SESALARIUL 1. PRINCIPALELE TRASATURI ALE PIETEL MUNCIE: 1. piata derivata, 2. piaté contractuala, 3. pia eterogena privind obiectul tranzactiilor, 4. grad inalt de on in formarea laturilor sale, pe termen scurt, 5. transparen{a scizutd (opacitate), 6. mobi- litate relativ scizuta a laturilor sale, 7. grad ridicat de organizare si reglementare, 8. piata imperfect concurentiali etc Il. INTERMEDIARIT PIETEI MUNCIE: 1. sindicatele, 2. guvernul, 3. oficiile de plasare a forfei de munca ete. Ill. ASEMANARILE DINTRE CEREREA $I OFERTA DE MUNCA: L.sunt de- rivate, 2. se formeazi in timp indelungat, 3. sunt perisabile (nu se conserva), 4. sunt satisficute pe termen scurt, 5. au mobilitatea relativ redus&, 6. au transparent relativ redusa (opacitate), 7, au la baza criteriul salarizarii etc. IV. FACTORI PRINCIPALI CARE INFLUENTEAZA CEREREA DE MUNCA: 1. dezvoltarea economicé a farii, 2. investifiile, 3. salariul, 4. productivitatea marginald a muncii (dac3 Inmg > Iw), 5. cererea de B.E pe piata etc. V. FACTORI PRINCIPALI CARE INFLUENTEAZA OFERTA DE MUNCA: 1. procesele demografice, 2. salariul, 3. preferintele indivizilor privind raportul timp liber-timp de munca, 4. acfiunile sindicatelor pentru salarii mai mari sau mai multe locuri de munca etc. VI. FORMELE SALARIULUI: 1. nominal, 2. brut, 3. net, 4. real, 5. colectiv, 6. social, 7, familial etc. Vil. FACTORI CU ACTIUNE DIRECTA CARE INFLUENTEAZA MARIMEA SALARIULUE: productivitatea muncii, 2. raportul dintre cererea si oferta de mune, 3. dinamica prejurilor bunurilor de consum, 4, costul muncii, 5. raporturile care se stabi- Jese intre veniturile posesorilor F.P (salariu, profit, rent, dobanda) ete. VIN. FACTORI CU ACJIUNE INDIRECTA CARE INFLUE MARI- MEA SALARIULUE: J. gradul de organizare in sindicate, indicatelor de a-gi impune revendicarile in faja patronatului, 3, migragia i aitionala a muncii, 4, intervenjia statului pe piaja muncii prin stabilirea salaciului minim, 5. legislatia pri- 45grevistd, 6, capacilal at Salariatilor qo, snizaii), 7. discrimi * dea Vind salarizarea, protectia gomerilor, migearea rile salari ariale py Peni organiza gi dea dialoga cu diferite nil i (ory sori sociale (femei, imigranti » $f FORMEAZA PE PRIMA TREAPTA (Faz ;)y MUNCIE: 1, conditiile generale de an rea Salaiie inalt sau mai scazut de stabilire a salariilo, 2. principiile de salarizare, 3. nivelul ma x ELEMNTELE CAR KORMEAZA PE A DOUA TREAPTA (FAZA) py ONSTITUIRE A PIETEL MUNCIE I. conditiile de munea, 2. conditiile de sd aa ‘mul de mune’, 4, orele suplimentare, 4, numarul locurilor de mun 46