CZU 628.112.0012 eee eee ROWAnIA EDITUB OFICIALA STAS 1629/3-91 INSTITUTUL ROMAN CAPTARI DE APA SUBTERANA PRIN ee DRENURI conan I See et ee onouno waren nappies oy | CAPTIGR ORS RAee aot mca | aasign oreerat ereettion: | tezecrptiore Math act | OMesioamn” 1 GENERALITATI 1.4 Oblect gl domentu de aplicare 1.44 Prezentul standard stabileste prescriptille generale privind proiectarea captérilor de ap subterand prin drenuri, utilizate in sistemele de alimentare cu apa potabila sau industriala 14.2. Prezentul standard nu se refer’ ia drenurile folosite la colectarea apelor de intiltratie din jus unor constructii sau la coborirea nivelului apei subterane. 1.1.3 Prezentul standard nu cuprinde prescriptii privind calculele de stabilitate si de rezistenta pentru elementele de constructie, si nici pe cele privind instalajile si echipamentele mecanice. (1.2 Captarile prin drenurl se prevad, de regula, in cazurile in care acestea se realizeaza in ‘traturi acvifere cu nivel liber, care au grosimea de 2 ... 5 m, iar talpa drenului se afla ta o adincime de pind la 8 m fata de nivelul terenului. 1.3 Captarile prin drenuri se proiecteaza pe baza studillor de teren $i cercetarilor de laborator efectuate conform STAS 1628/1. 87 si STAS 1242/1- 89. 1.4" Prolectarea captarilor prin drenurl trebuie s& se faca in corelare cu celelalte lucrari de gospodarire a apelor din zona, existente gi de perspectiva. Trebuie s& se tind seama de: = toate captarile de apa subterana existente in zona si posibiltatea unei eventuale interferari cu captarea proiectala; prezenfa unor zone cu stratul acviter impurificat; = chimismul apelor de suprataja (cazul captarilor cu infiltratie prin mal); inundabiltatea zonei captari la ape catastrofale; existenta cailor de comunicatii terestre sau a lucrarlor hidroameliorative; prezenta unor obiective social-economice sau a unor canale gi conducte pentru trans- portul apelor uzate sau al lichidelor ce pot poiua stratul acv Elaborat Aorobet de: MINISTERUL LUCRARILOR INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data Intrdrll in vigoare: PUBLICE, TRANSPORTURILOR | Str. J. L Calderon nr.13 BUCURESTI 1901-07-01 SIAMENAJARIITERITORIALE | Telex 17312 ASR Institutut de Cercetiri, Studi! #1 Prolectirl pentru Urbaniam gl ia contormn lagi eprowucnon tat ce? { =|13 Lacoptirite piwerenurltfebuie uate masurile de protecie gl siquranta perl cata opel, precizate la pet. 4.6.1. 1.6.5. 1.5.1 La captarile ba SEERA zeta ta saiomote de stmentare cu apa potabidiiebite tate misurl pentru realizarea protectiel sanitare, inclusiv a perimetrului de protectio sanitard, stablits pe baz de studii hidrogeologice §i hidrologice, conform reglementéillor tehnicé spectfice. Zona de protectie trebule si se realizeze cel tirziu pind la darea in exploatare a captéril. 1.5.2 Trebuie luate masuri de protectie impotriva inundatilor produse de cursurile de apa inveci- nate, a stagnaril apelor meteorice ¢i a infitrarlor poluante de orice natura, in straturile acvifere. Lucrarile de protectie impottiva inundatilor se protecteaza luind in calcul debitul maxim determi- nat conform STAS 4068/1- 82, la probabilitatea anuala de depasire determinata conform STAS 4068/2 - 87, corespunzatoare clasei de importanta a obiectivelor deservite de captarea respectiva, stabilté conform 'STAS 4273 - 83. Distanta de la dren pina la lucrarile de protectie trebule s& corespunda condititor de protectic sanitara precizate la pet. 1.5.1, 7 1.5.3 in cazul drenurilor care capteaza apa din infiltratii prin mal, trebuie s4 se prevada lucrari de consolidare a malurilor i de stabilizare a albiel. Aceste lucrari trebuie s& nu impiedice alimentarea captarii prin infiltrati, s& nu provoace colmatarea albiei regularizate gi s& se realizeze cel mai tirziu pina ta darea in exploatare a captarii 1.5.4 Trebule proiectate si organizate mésurile de securitate si supraveghere (imprejmuiri, drumuri de acces, paz, lluminat etc.), necesare in timpul exploataril captati 1.5.5 Trebule ca materialele folosite la constructile $i instalafile captarli s8 nu schimbe calltatea apei captate gi 38 fie rezistente la eventuala agresivitate a acesteia (CO, pH, HS, ferobacteri manganobacteril etc). 1.6 ‘Solutla de captare prin drenurl se adopta numai daca in urma unei analize tehnico- ‘economice rezulta Mal avaritajoas’ in comparatie cu solujia de captare cu puturi. 2 CLASIFICARE 241 Dupa posibilitatea-de vizitare a drenurilor, captairile prin drenuri pot fi: ~ cudrenurinevizitabile, realizate din tuburi perforate cuinaitimea interioarai pind la 1500 mm; = cu drenurl vizkabile, realizate din galerii drenate sau din tuburi perforate cu inatimea interioara mai mare de 1500 mm, 2.2 Dup& pozitia de amplasare a drenurilor in stratul aviter, captarile prin drenuri pot fi: ~ cu drenuri perfecte, cind drenul este agezat pe stratul impermeabil de baz’; ~ cu drenurl impertecte, cind drenul este situat in stratul permeabil acvifer. 23 Dupa provenienta apei captate, captarile prin drenuri pot fi: ~ cu drenuri care capteaza apa din straturi acvifere cu nivel liber; ~ ©u drenuri care capteaza apa infitrata prin maturile furilor. 3 PRESCRIPTII DE PROIECTARE 31 Aledtulre Captarite prin drenur sint alcdtuite din elementole prezentate in fig.1..Dronurie Care capteaza apa provenitd dint-un strat acviler cu nivel lier se amplaseaza, pe cit Posibil, perpendicular pe directia de scurgere a apel Drenurile care capteazai apa infitrata prin malul unui lu se amplaseaza paralel cu malul 3.3. Dimensionare 3.3.1 Panta longitudinala a drenuiui se adopta, de regula, egala cu cea a stratululimpermeabil de baz. Aceasta panta trebule s& asigure scurgerea apei spre camera colectoare gi sé nu fie mai mica do 1%. 33.2 Sectiunea de scurgere a drenului se stabileste avind in vedere debitul de calcul obtinut din Imalorarea cu aprox. 20% a debitulul Qy de dimensionare a captaii (determinat conform pet. 3.3.3.5), Pontru @ fine seama de eventualele depuneri de nisip pe ortficle din peretii drenulul sau pe radieral acestula. 7 Sectlunea ie sourgers a drenuil se dimensioneazd astel ca la debitul de calcil'sh‘e realzeze un grad de umplere de max. 50%. ‘ “8.8.3 Debitul provenit din stratul acviter se determina fn functie de caracteristicile stratulul acvifer, Coeficientul de filtratie gi de panta hidraulic’ a curentului subteran. Pentru drenurils perfecte, in cazurile in care panta hidraulicd a curentulul subteran este mai mare (40 1%= debitul provenit din stratul acvter se determina conform prevederilor de lapot 39.81 S304 Pentru celelate cazuri, determinarea debitul so face tinind seama de condiilereale de scurgere ‘apel spre dren. Incazuni speciale, pentru: eterminarea debitelor proverite din straturi acvifere pot fifolosite sialte metode de calcul numeric, de modelare analogica ete. : 3.3.3.1 Debitul unitar q, (pe unitatea de tungime de front de strat acvifer) ce poate fi captat in cazul Grenurilor care capteazd apa dintr-un strat acvifer cu nivel ber se determina cu relajia: =k iy tm®(sm)) incare k coeficient de fitrajie mediu al stratului acviter, in metri pe secundas, ‘1 Panta hidraulie’ medio a curentulul subteran, care se determing cu relafia: : othr "2D, Ay Hi grosimea stratului de apa subterana, in metr, corespunzatoare nivelulul minim (fig. 2a), cu probabilitatea anuala de depaisire determinata conform STAS 4068/2- 87, In functie de clasa de importan}a a obiectivului deservit de captarea respectiva, stabilita conform STAS 4273-83;STAS_1629/3-91 : 4 ho grosimea stratulul de apa la limita fitulut invers al drenului, in metr: (fig. 2a); D1 distanta de influenta a drenului, in metr, care se poate determina cu relatia empirica: + = 3000 s VE s=My—ho Fig. 2 3.3.3.2. Dabitul unitar g, ce poate fi captat unul riu, se determina cu relajia: cazul drenurilor care capteaza apa infiltrata prin malul mn = kia He tm®i(s.m)) ‘in care k conform pet. 3.3.3.1; lz panta hidraulic& medie a curentulul subteran, care se determina cu relatia: He grosimea stratului de apa subteran de infitratie prin mal, in metri, corespunzatoare rivelului minim din riu (ig. 2b), cu probabilitatea anuala de dep&sire conform STAS 4068/2 - 87, determinata in functie de clasa de importanta a obiectivului deser- vit de captarea respectiva, stabilité conform STAS 4273 - 83; fo grosimea de ap& ta limita ftrutulinvers al drenului, in mete (ig. 20); D2 distanta de la axul drenuiui ta ru, in mete. Pentru evitarea colmatiri, ia trebuie s& respecte condita: ig < 0.015 cu exceptia cazurilor in care straturile acvifere sint alcatuite din nisipuri fine sau apele sint feruginoase, pentru care trebule sa se respecte condi ig < 0,010 3.3.3.3 Debitul Q, ce poate fi captat dintr-o zon cu caracteristici hidrogeologice aproximativ uniforme, se determina cu relatia: Qc =08 q Le ims}5 STAS 1629/3.91 incare @ conform pet, 3.3.3.1 (q) sau pt. 33.3.2 (gn), in met cubi pe secunda gi metru; Le lungimea posibila a segmentului de strat acviter avind caracteristici hidrogeologice aproximativ uniforme, in mete In cazul int care captarea cuprinde un numar/ de segmente de straturi acvifere, debitul Q, care poate fi captat dintr-un strat acvifer se determina cu relatia: 1 Qe = 08 Y ai Le {m/s} in care qi debitul unitar ce poate fi captat de drenul in metri cubi pe secunda gi metru; Let lungimea posibita a segmentului / de strat acvifer, in metei 3.3.34 Incazulin care drenurlle capteaza ati apa dint-un strat acvifer cu nivel liber eft gi apa infitrats prin malul unui riu, se calculeaza debitul corespunzatorfiecdrei situaii conform prevederiior de la pct. 3.3.3.3, dupa care acestea se insumeaza. 3.3.3.5 Debitul de dimensionare Q, a captarii se determina cu relatia Qu =a Qe ims} incare @ _coeficient de siguranta prin care se tine seama de efectul de colmatare in timp in zona vecina drenului; are valoarea 0,8 ... 0,9, aleasa in functie de caracteristicile stratului acvifer; conform pct. 3.3.3.3 sau pot 3.3.3.4, in metri cubi pe secund’ 3.4 Prescriptil constructive 3.4.1 Drenurile se prevad, de regula, perfecte (agezate pe patul impermeabil al stratulul acviter), pentru a putea intercepta integral curentul subteran. Drenuri imperfecte (agezate deasupra patului impermeabil se folosesc numal in cazurijustificate tehnico-economic. 3.4.2 Diametrul interior al tuburilor de drenaj trebuie sa fie de minimum 20 cm. 3.4.3 Drenurile vizitabile se folosesc numai in cazul captarilor importante, cu debite de peste 0,2 m*/s gi unde conditiile de exploatare justifica aceasta solutie (curatirea periodic a depunerilor de calcar, fier, mangan) 3.4.4 Tuburile de drenaj pot fi din: ~ materiale plastice. 3.4.5 Tuburile de drenaj trebuie prevazute la jumatatea lor superioara cu orificil realizate din constructie, avind diametrul de 1 ... 1,5 cm. Se interzice realizarea orificilor prin spargerea ulterioara a tubului, cu exceptia tuburilor din materiale plastice, care pot ‘Suprafafa totala a orficilor de intrare a apei la exteriorul drenului trebuio si fle de 3 ... 4 % din supratata totala a zonei perforate. 3.4.6 Daca se folosesc tuburi circulare, este recomandabil ca acestea s& fie prevazute cu muta. In ‘cazul tuburilor circulare cu capat drept trebuie sa se prevada mangoane care st asigure coaxialitatea tuburilor.STAS 1629.91 6. 3.4.7 Tuburile de drenaj se agaza, de regula, pe un strat egalizator din beton 3.4.8 In jurul drenului se realizeazé un filtru invers (fig. 2a gi 2b), alcatult din mai multe straturi, avind grosimea total de min. 40. cm. Numairul si compozitia granulometric& a straturilor fittrulul invers se stabilesc in functie de compozitia granulometric& a nisipului din stratul acviter gi de dimensiunile orificilor drenutul 3.4.9 _ in lungul drenurilor se prevad camine de vizitare: I ~ la schimbari de directie ale traseului, schimbari de panta sau de dimensiuni ale sectiunii de scurgere; in aliniamente, ta distanta de: 60 ... 80 min cazul drenurilor nevizitabile cu inaljimea interioara de pind la 0,8 m; £100 min cazul drenurilor nevizitabile cu indimea interioara de 0,8 ... 1,5 m; 200 min cazul drenurilor vizitabil, Cota radierului cAminului de vizitare trebuie sa fie cu cel putin 50. cm mai coborité deci a radierului ‘drenului, in vederea realizarii unui mic bazin de colectare a nisipului 3.4.40 Drenul se realizeaza, de regula, in dou’ ramuri In punctul de cota minima a drenurilor se prevede o camera colectoare. Camera colectoare trebuie prevazuta cu dispozitive de inchidere pentru izolarea drenutilor (daca este cazul), conducte de golire fixe sau mobile, sorburi la conductele de plecare a apei, ventilati, spatiu necesar pentru depunerea Nisipului antrenat de apa. | 3.4.11 Caminete de vizitare si camerele de colectare se acoperd cu placa de beton armat. ‘in cazuri justificate, utilajul de pompare poate fi montat in spatiul comun cu camera colectoare, cu luarea de masuri pentru evitarea impunticarii apei captate. { ‘Accesul prin placa de beton trebuie sa fie situat la cel putin 0,7 m deasupra terenulul sau, fn cazul tocurtior nundablle, deasupra nivelulul apelor mari cu probablitatea de depaire gl tinind seama gl de suprapunerea efectulul valurilor. La captarite utilizate pentru alimentarea cu apa potabil, accesul in c&minele gi camerele colec- toare trebuie prevézut cu capac sau ug metalica, cu sistem de incuiere corespunzator. Capacele se agazi pe un rebord cu Inajimea de 20 cm tat’ de suprafata superioara a placil 8.4.12 Tubul de aerisire trebuie sa fie mai inalt cu cel pujin 2 m fafé. de nivelul accesulul gi trebuie | astfel realizat incit sa nu poata fi demontat din exterior gi s& nu permita patrunderea corpurilor straine in interior. 3.4.13 Pentru coborirea in camine si in camerele colectoare, trebuie prevazute la interior sc&rl metalice fixe, protejate cu vopsea anticoroziva. 3.4.14 La drenurile vizitabile, cu inaltimea interioara peste 2 m, in cazul captarilor de apa potabil’, Tinga sau deasupra cunetelor de scurgere a apei captate, se recomanda prevederea unei banchete de circulatie deasupra careia trebuie 8 fie 0 inaltime de cel putin 1,7 m. In cazuri speciale aceasta inalyime se admite de 1,5 m. Bancheta trebuie s& fie situata la cel putin 0,3 m deasupra nivelulul de scurgere a apei din cuneta si sa alba reborduri pentru evitarea impuriticarli apei captate. 3.4.15 In locurile inundabile, in jurul partilor de constructie care depagesc nivelul terenului, trebule Prevazutd o umplutura de pamint cu taluzuri protejate. 3.4.16 Captarile prin drenuri trebuie sa fle prevazute cu dispozitive de masura a debitulul de apa captata.Zz STAS 1629/3.91 , 4 PRESCRIPTII FINALE 4.1 Adaptarea prolectului la situatille reale din teren se face numai cu acordul proiectantulul, iar in cazul unor condiii hidrogeologice deosebite gi cu asistenta tehnica de specialitate. 4.2 Pe baza prescriptillor stabilite in proiectul de executie, beneficiarul trebule sa intocmeasc regulamentul de exploatare a captati 4.3. _ jin cazul captanior importante, prin proiect trebuie $8 se prevada profile (cu minimum trei foraje de observatie fiecare, din care doua in amonte si unul in aval), amplasate transversal pe frontul de captare, astfel ca sa se poata observa si inregistra varialia in timp a nivelului apei din stratul captat Distanta intre profile trebuie sa fie de 200 ... 500 m, stabilitd in functie de caracteristicile stratului acvifer. 4.4 Proiectul de execute trebuie SA cuprinda un program de unmérire de c&tre beneficiar a comportatii sursei, in scopul obtinerii de date privind imbunatafirea exploalarii st privind posibilitatile de extindere a captari 4.5 Captarile utiizate in sistemele de alimentare cu apa potabila se dau in funcjiune numai dupa © dezintectare corespunzatoare a constructillor si instalatillor hidraulice, cu avizul prealabil al or- ‘ganelor de resort