Nevespectarea Standardelor de Stat este urmiciti comorm Teall. Reproducerea interzist 20Pag. PRETUL LEI 8,25 (CZU 625.745.11/12 : 624.21.042 STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 1545-89 ROMANIA STRAZI SI SOSELE; instrrurut ROMAN |“ RELE cate a STAS 1365-80 STANDARDIZARE a efiuni Clasiticarea’ altanumericd| . cor ROAD AND STREET PONTS ROUTIERS; MOCTBI YaMHDIE 1 moc. PASSENELLES CEAHDIE, MEPBXONBI [Pars * BRILGES; FOOT BRIDGES Loads ‘Actions 80-u wu peemescue : uf fast 1 GENERALITATL ju de aplicare 11 Obieet si don aaa considerare la proiectarea podurilor pentru strizi si gesele gi a pararelelor, din mi beton armat, beton preccmprimat, zidarie sau lemn, 1.12 Prevederile prezentului standard sint si pentin podurile combinate, in ceea ce priveste partea de gosea atunci cind sint luate in calcul sumai influentele din convoaiele rutiere. Pentru pattea de cale feratd si ori de cite ori intervin in calcul influente din convoaiele de cale feratii, se vor avea in vedere prescriptiile din STAS 1459-78, 1.1.3. Pentru podurile importante, pentru cele care prezinti un catacter constructiy neobig- nuit, precum si pentru podurile cu destinatie special (pcduni mobile, podwsi demontabile ete.) se pot elabora prescriptii sau normative speciale, in rensul prezentului standard, care se vor aplica cu acordul tuturor factorilor interesati. Prezentul standard se refer la determinarea valotii actiunilor care trebuie ‘tal, beton, 1.2 Greutitile tehnice ale materialelor din caro sint alextuite elementele de constructie se iau conform STAS 10103/1-78. : . 13 Clasifiearea gi gruparile actiunilor preeum si coeficien{ii de inedreare si grupare ale acestora sint conform STAS 10101/OB-87. 2 AOTIUNI PERMANENTE 2a 21.1 Greutatea ciii cuprinde: greutatea sistemului rutier propriu-zis, a sapei hidroizolante si a betonului de egalizare sau de panti, greutatea bordurilor si a elementelor trotuarelor (in camul in care acestea mu sint incluse in structura de rezistenti), greutatea elememtelor para~ petelor éte, eutatea edit Greutatea ciii se determing ye baza dimensiunilor adoptate in proiect sia, greuti{ilor tehnice ale elementelor din care este alcituit, 2.1.2 Greutatea ciii se consider’ uniform distribuiti in sensul longitudinal si transversal al podiilui. La dimensionarea consolelor trotuarului, greutates parapetului se consider’ ca o ined care liniar’ uniform distribuiti in jungul podului si aplicats in axul ligei de fixare. 22 2.21 — Greutatea structurii de rezistenta include : greutatea platelajului si a elementelor res- pective de susjinere, greutatea elementelor portante (antretcaze, grinzi principale ete.), pre- cum gi greutatea contravintuirilor. Greutatea structurii de rezistenti JAprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Bd. llie Pintilie nr 5 BUCURESTI | ‘Telex 11912 RS. R | Elaborat de 'MINISTERUL TRANSPORTURILOR $1 TELECOMUNICATILOR — Institutul do Proieetiri Tronsportuel Auto, Navale Dato intrarit tm vigoare : 1989-08-31STAS 1545-89 -—2— Greutatea structurii de rezistent se determink pe baza dimensiunilor adoptate in pro- ect yi a greuti{ilor tehnice-ale elementelor din care este alelituith. + 2.2.2 Greutatea proprie a structurii de rezistentit se consider in calcul ca o incdxeare dis buitd in conformitate eu variatia reali a dimensiunilor seetiunilor, ca greutatea proprie a structurii de rezisten{i s4 fie considerati ca 0 numai in urmitoarele cazuri : uimite care uniform distrib au deschiderea mai mick de 100 m ; — la podurile metalice cu iniltimea constanti, car + Ia podurile masive eu deschiderea mai miei de 30 m, cu condifia ca lungimea vutelor si na depigease 1/10 din deschider — In podurile de lemn, indiferent de mirimea deschideritor si de sistemul constructiv. 2.3 Impingereapimintului 2.3.4 Tmpingerea piminfului se calculeazt finindu-se seama de earacteristicile fizico-meen- nice ale piininvului. Aceste caracteristici se stabilese prin incereAri in laboratoare geotehnice. Valorile normate ale caructeristicilor geotehnice reprezinti: valori medi de refering determinate pe baza unui numir de incerciri corespunziitoare cu impottanfa, tipul construetiet Sisuprafata ocupata de ea precum sien gradul de omogenitate al stratului de pimint considerat Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ce se utilizearat la st&rile limits ultime se determing immultind valorile normate respective cu un coeficient de siguianf’ pentru mate- rial K, care fine seama de vatiabilitaten rezultatelor incereirilor, determinat conform STAS 3300/1°8: Stirile limita de calcul sint definite in STAS 10100/0-75, STAS 10111 STAS 3300/1-85. Stabilirea valorilor normate si de calcul al STAS 3300/1-85, 2.3.2» In lipsa caracteristicilor geotel 2-87 gi aracteristicilor geotehnice se face conform sia coeficientului Ky determinate ea mai sus, pentru yamblee de orice inaltime, alcituite din. paiminturi necoezive, sau pentru ramble eu inaltimi de maximum 4m executate din piminturi slab coezive (argila nisipoasi, prafuri nisipoase, nisi- puri argiloase ete,), se pot admite urmitoarele valori normate ale caracteristicilor necesare caleulului impingerii pimintului : unghial de frecare interioari © = 33° — greutatea volumicé a pimintului eu umiditate obignuitt — unghiul de frecare dintre pimint si zidisie: i aa Zone a Jn calculele la stirile limit ultime, valorile limit ale unghiului de frecare interioari se stabilese admitind o variatie maxim a acestuia AO = + 5°, dupa cum este mai defavora~ il; valori mai mari se vor adopta la piminturile coerive. Valorile limits ale greutitilor volumice ale pimintului se stabilese prin multiplicares valorilor normate en coeficientii de inedreare conform STAS 10101/OB-87, 2.33 Pentru caracteristicile geotehnice ale piminturilor din straturile naturale in situatia freare nu se dispune de un numir suficient de determinari de teren sau laborator, pe baza Tiyelor de foraje executate, se pot adopta orientativ ea valori de caleul pentru unghiul de frecare interioari si coeziune, cele cuprinse in STAS 3300/1-85. structurilor fundate direct, eu adincimea de incastrare a fundatie! mai npingerii pasive’a terenului de fundatie. Exceptie Tela aceasta xe face la verificarea stabilit3tii la lunecare a aripilor, zidurilor de sprijin si bloeu- Sta de ancoraj la care se admite luarea in considerare a impingerii pasive, cu conditia ea Geplasirile corespunzitoare producerii impingerii pasive sh nu aibi conseeinte defavorabile Saipra exploatarit constructiei, Adineimea de ineastrare se consider’ de 1a nivelul eel mai c Dont al fundului albiei (dupi afuiere). culei, ziduri de sprifin ete.), previzute eu drenuri pe con- “i in planul de separatie dintre piimint 2,34 La caleulul int mick de 5 m nu se tine senmna de actiunea i 2.3.5 La clementele de constrnetii sole, se considers el impingerea pimintului actionea Si dren, pe inaljimea consolei si a drenului.seeemeeeemees STAS 1545-80 Dact drenul nu este rezemat pe consol, se ponte considera ck impingeren. piimintulut actioneazi in planul de separatie dintre teren si dren, numai daci drenul are insl{imea elemen- tului care preia impingerea, sau daci, talpa blocului de fundatie a elementului este cu eel putin 1,00 m maijjos decit talpa drenului. sis 2.4. Forfele de precomprimare Solicitirile produse de forjele de precomprimare, se determin’ conform STAS 10111/2-87. 3 AOTIUNI TEMPORARE DE LUNGA DURATA 3.1 Thefireiirile produse de greutaten obiectelor BAL Inelireitrile produse de greutatea obiectelor sau a instalafiilor fixe cave se monteant, pe pod (conducte, fire, cabluri precum si greutatea dispozitivelor eare le sustin), se introdue in caleul separat de greutatea struciurii de reristenti si a chil $i se determing pe baza dimen- siunilor reale adoptate in proiect gi a greutifilor tehnive ale materialelor din care aint alestuite, 1 instalafiilor montate pe pod 3.1.2 La determinarea actiunilor date de conducte, se fine xeama de greutatea fuidelor eare ‘uli prin acestea, precum si de actiunile care apar datoriti procesului tehnologie de exploa- taro a lor, inelusiv cele de probi. 3.2 Variatiile termice anuale Prin variatie termicd anual se intelege diferen{a dintre temperatura la inchejerea con- strucfiei si temperatura medie de vari, determinat& pe baza izotermei luni iulie, respectiv a temperaturii medii de iarnd determinat pe baza izotermei lunii iannarie. Lzotermele lunilor iulie si ianuarie se stabilese pentru regiunea unde este constructia, pe-baza hirtii climatologice, In lipsa unor date certe se pot admite urmiitoarele valori medii ale izotermelor — izoterma luni iulie +15°0 — izoterma Tuni 3° ianuarie : Bo ‘Temperatura de incheiere a constructiei se considers cea ariitati Ia pet. 4.7.2. La caleulnl solicitirilor se consider’ ca temperaturi maxime “ale materialelor construcfiei, valorile izotermelor de mai sus. 3.3. Deformafiile in timp ale hetonulni 3. iunea doformatiilor in timp ale betonului se ia in considerare In ealeulul podurilor static nedeterminate, din beton simplu si beton armat, la calculul tablierelor metalice conkn- crind eu platelajole de beton armat gi la calculul tutwror podurilor din beton precomprimat, 3.3.2 Deformafiile in timp ale betonului de a eXror acfiume trebuie si se fink seama in calcul Sint eurgerea lent gi contrac 33.3 Valoarea si efectele actiunilor deformatiilor in timp ale betonului asupra soliitiilor din structurile de beton armat, beton simplu, beton precomprimat $i a celor,metalice eoulu- rind cu platelajul de beton armat, se determing in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87, lente se poato 3.34 La constructiile de beton gi beton armat efectul contracfiei si cungeri asimila intr-un ealeul simplifieat, eu o sclidere de temperaturs At eare se ia: At=20°O pentru bolfi de deton simplu sam structuri de beton armag avind un procent mediu de armare de 0,5 % 5 At=15°C pentru bolfi si arce de beton armat cu procent dp armare minim pre- vizut in STAS 10111/2-87 gi pentru structuri de beton armat avind procentul edit de armare ‘de 1,0-% 3 importante din aceasta, pini la incheierea constructiei, valoarea At se poate reduce cu 5 in, functie de marimea intervalului de timp de la turnare si pind la incheierea construcfiei. 3.4 Tasarea gi deplasarea fundatiilor 41 Marimile tasirilor si ale deplasirilor fundatiilor se stabilese conform STAS 3300/2-85 tinind seama de caracteristicile fizico-mecanice ale piminturilor. Cind se iau masuri speciale pentru reducerea contractiei prin consumarea unei pirti 10°C, 34.2 _Ladeterminarea solicitirilor prodnse de tasarea i deplasarea fundafillor podurilor de beton, beton armat’ gi beton precomprimat, se recomiandi a s0 lua in’ eonsiderare yi efectal “caigerit lente a betonului. +BTAS 1545-89 -4- 3.5 Presiunea gi subpresiunea hidrostatied la nivelul mediu 3.5.1 Subpresiunea hidrostaticd 1a nivelul medi al apelor se ia in considerare Ia? — calcula! stabilitafii la Inecare si risturnare a elementelor cu adincimea de fundare mai mick de 5 m (adineime la care nu se ia in considerare incastrarea in teren a elementului) ; — determinarea presiunilor efective pe teren; — stabilirea capacitifii portante a terenului (conform STAS 100 1-855). 3.5.1.1 La caleulul stabilitiii gi la determinarea presiunilor efective pe teren se consider’ eX - subpresiunea hidrostaticd acfioneazi prin reducerea greutitii proprii a elementelor de construe- fie gi a greutitii volumice a pimintului de pe treptele acestora. 3.5.1.2 La stabilires capacitatii portante a terenului si a presiunilor conyentionale de calcul, subpresiunea hidrostaties actioneaz’ prin reducerea greuti{ii volumice a pimintului. Greutatea volumicd a pimintului sub api +, jinind seama de subpresiunea hidrostaticd se determin’ sciizind 10 kN/m® din greutatea volumici a pimintului saturat. 4 AOPIUNI TEMPORARE DE SOURTA DURSTA 4.1 Inciredrile din convoaie 4.1.1 Podurile pentru striiti si gosele se calculeaza la inekrcirile produse de convoaiele tip de autocamioane, vehicule speciale pe roti sau pe senile gi cele de tramvaie care se iau in conformitate cu prevederile STAS 3221-86, corespunziitor clasei de inetireare a podului, 4.1.2 tn cazuri speciale, la caleulul podurilor amplasate pe traseele pe care se vor efectua transportuzi_de piese grelé gi agabaritice, sau a podurilor in ineinte industriale, se vor lua in considerare gialte convoaie de vehicule sau vehicule izolate nestandardizate decit cele previizute in STAS 3221-86, cu condifia indicirii lor de citre organul de administratie al podulut si eu acordul forurilor in drept: ‘41.8 Stabilirea eforturilor in elementcle structurilor de poduri se face folosind inciiretiri concentrate, incdredri repartizate pe suprafefe reduse date de convoaiele prevaaute in STAS 3221-86, sau inedredri uniform distribuite (echivalenti) previizute in anexa A tabelele 5... 10 4.1.4 La podurile combinate de yosea sicaleferata, elementele supuse uumai influen{ei ined eirilor ratiere so calculeazd in conformitate eu prevederile prezentului standard, preeumn 3 eu cele ale STAS 3221-86, iar elementelo supuse nuniai influen{ei incircirilor feroviare se cal- culeazis in conformitate ct prevederile-STAS 1489-78 si cu cele ale STAS 3220-89, Blementele supuse ambelor categorii de incireiri se calculeaz’ Ia actiunea simultant a ambelor convoait, solieitirile produse de unul dintre ele fiind reduse cu 25%. Reducerea de 25% se aplich convoiului care produce solicitarea cea mai mica, 4.1.5 _Incdrcdrile din convoaiele de autocamioane, din convoaiele de cale feratd precum gi din tramvaie se consider a fi aplicate dinamic tnekreitrile aplicate static. convoaicle de vehicule speciale, pe rofi sau pe senile, se consider’ a fi Pentru a se fine seama de actiunea dinamici a inciredrilor transmnise de convoaiele de vehicule, acestea se inultiplici cn un eoeticient dinamic ¥, a elirui valoare se stabileste func de felul convoiului, de sistemul static adoptat, de materialul din care este construit elementul eo se caleuleazi side deschiderea de caleul a acestuia, 4.1.5.1 Coeficientul dinamic ¥ cu care se multiplics incdrcérile transmise de convoaicle de autoeamioane 4.1.5.1.1 Pentru suprastructuri metalice si elemente izolate alefacestora (longeroni, antretoaze eic.), coeticientul dinamic se ia in functie de deschiderea conventional de caleul L (definita Ia pet. 4.1.5.1.4) conform tabelului 1, ‘Fabelul 14.1.5.1.2 Pentru infrastra minime adiacente. cturile metalice, coeficieninl dinamic se ia identi 0 cel al deschiderii Saiemas COUY suprastructurile podurilor masive, coeticientul dinamic se ia in tunctio de sistemul coustructiv si de deschiderea convenfionali de caleul 1, colon watt rai a Tabet 2 Swemalcontrcvateeaast [kL we 7 Mi Sis | Podust tn are | <20 | 120 [re Sm |_ 13) | Pods botte <2 | 13s Sm | i Jn cazul in care 6 < J < 45 m respectiv 20 < TZ < 70 m, valoatea cooticientului aie pemuiCa®® “etermink prin interpolare iniars intre valorile limita’ respective proviswtone: ee belul 2, \ 4.5.1.4 Th tabelele 1 si 2, L represintk deschiderea definits dup cum urmeaz: convenfionalit de calcul a elementulu ~ Ia caleuttl longeronilor, Z este distaufa intre axele antretoazclors ~ 1a caleutal antretoazelor, Z este distanfa intre axele grinzilor prineipates ~ Ja caleulnl dalelor si grinzilor simplu rezemate, precum si cel bolfilor eu o singuri deschidere, 1. este deschiderea de calcul respectivs Sole Cileulul daletor, grinzilor, cadrelor, arcelor si bolfilor continue, pentru caleulul Taleiat stor incovoietoarein elmp, L este deschidérea de calcul a cimpului respedtiv, far ‘penton caleutul momentelor incovoietoare si reaetiunile pereazem, Leste media aritmeticd a neeiiie rilor_adiacent al gadrelor, arcelor gi . — la caleulul grinzilor cu console si articulatii (Gerber), . = = ‘pentru grinzile eu console, L : este distanfa dintre reazemele grinzilor respective iar pentru grinsil independente, Leste distanja Gintre punctele de rezemare de pe console ; — la caleulul elementelor in consol, Z: este lungimea con silel eu exceptin consolelor ‘antretoazelor la care W' se admite egal eu eoeticientul dinarnie al oo itretoazelor respective ; zal Stinzile eu zitbrele, toaté elementele grinzii se ealculeazi eu cocticientul dinamie conegpunzitor sistemulul ef deschiderii ¢rinzii, cu exeeptia montan{ilor falsi la care so aplicn Ce coeficientul dinamic al antretoazei respective ; ‘ io qigttueturile sledtuite din grinzi principale, longeroni"si antretoaze, dact se tine seama de continuitates si conlucrarea suturor elementelor, ealeulul longeroancier sf antec, : Zelor se face admitind si pentru ele coeficientul dinamic al grinzilor principale, pentaa oteriere = ©e provin prin conlucrare; iat pigatculul plicilor armate pe o singur’ drectie, L este deschiderea de calcul a plicit; 4a caleulul plieilor armate pe dou directii, 1 este deschiderea cea mai mich; Fe, caleulul clevatiilor infrastructurilor ale&tuite din structuri in cadre, cooticietul dinamic se ia cel corespunzitor pentru ealeulul reactitilor suprastructuris, 415..5 Pentru podurile de lemn, indiferent de deschiderea de caleul a elementului, coeticien- tal dinamie se ia astfe — pentru clementele e&ii actionate direct — pentru elementele ei actionate indirect — pentru traversele sau grinzile principale care sustin direct podina de rezisten{’i a1 — pentru grinzile principale care sustin podina prin intermedial traverselor 10 — pentru podina de rezistenfi Ia podurile de lemn cu calea de asfalt U1 Br — pentru restul elementelor ale acestor poduri vaio 4.1.5.1.6 Pentru calculul aparatelor de reazem, al tirantilor de suspense, al articula{iitor,aleusi- nofilor si al presiunilor de sub cuzineti, coeficientul dinamie este acelasi cu cet admis Ie clog structurii sustinute sau suspendate pentru desclfiderea minima adiacentaeSTAS 1545-80 4.5.1.7 Nu se ia in cousiderare actiunea dinamick in urmiitoarele cazuri: — Ja caleulul podetelor inecate gi podurilor masive avind deasupra o umpluturi de £ pitmint de cel putin 0,50 ms “ia caleulul pilelor si culeclor din idirie sa = ia ealeulul sistemélor de fundare gi al presiunil ~ a ealeulal fmpingerii pimintului provocate de inedrearea cu com 4.8.2 Coeficiontul dinamic eu care se multiplici inedretnile transmise de eonvoaiele de eale ferati ge in in conformitate cu prevederile STAS 1489-78, 4.1.8.8 Oveficientul dinami@ cu care se multiplict inetirearile transmise de convoaiele de tram- sie Sate acelagi en cel corespunzitor convoiului de cate feratd ear cireuld pe gine eu rostt- wie einte. valoatea lui stabilindu-se in mod corespunziitor prevederilor STAS 1489-78 in funefie de viteza de circulate si de deschiderea de calcul a elementulus, 4.2 Forfa centrifuga (la podurile in curb) 4.2.4 La podurile amplasate in curbii eu 1aza mai mick sau egal cu 250 m, se ia, in consi Geratie actitinea fortei centrifuge, exercitatd de convoaiele de autovebicule si tram ‘Valoarea fortei centrifuge produse de autovehicule va fi afectats de cocficienfii de redu- core previzufi in STAS 3221-86 pet. 2.2.0 in funetie de numirul de gituri.« La podurile combinate de sosea si cale ferit4, mirimea fortei centrifuge transmis do ‘convoaicle Ae cale feratt si de gosea se cumtleazi, mirimea forfei transmise de convoaiele de tale feratis-determinindu-se conform prevederilor STAS 1489-78, r efective pe teren; wvoaie de vehicule. ‘YValoarea fortei centrifuge transmis de convoaiele de tramvai se determini ea gi pentru convoaiele de cale feratii Taeumarea efectelor fortei centrifuge la podurile combinate se face conform: STAS 3091-86 pet. 2.5 respectindu-se acceasi prevedere ca si pentru inciircdrile verticale. 4.2.2 Valoarea forfei centrifuge produsi de convoaiele unui sir de autovehicule, se determini cu relafia : sar? (ex) @) 137. viteza de circulajie a convoiului, in km/h, corespunaiitoare caracteristicilor geome- {rice ale curbei in care este amplasat podul BR raza curbei, in m P inckrearea din convoinl de autovehicule, in KN, multiplicatt cu coeficientul di- namic Forja centrifugi se consider aplicatit Ia inilfimea centrului de greutate conventional al autovehiculelor avind ditectia orizontali. si perpendicular’ pe axa longitudinal a podului (sensu! find orientat spre exteriorul curbet). i 4.2.3. Vehiculele speciale pe rofi sau pe senile nu se vor considera ci, transmit forte centrifuge. 4.3 Incireirile produse de oameni 4.34 _ Trotuarele podurilor din afara localitiilor se caleuleazd la o inedreare uniform dist ‘puité de 3000 N/m* sau la inedrciri concentrate de 1500 N dispuse la intervale de 2,00 m. 4.3.2 Incircarea podurilor cu vehicule speciale pe roti sau pe genile nu se in simultan eu inedtearea trotuarelor de amen 4.3.3. Pasarelele gi trotuarele podurilor din localititi se calculeazit la o Inetireare uniform dis- tribuita de 5000 N/m reprezentind aglomeratii de oameni. 43.4 — Podurile din localitati unde se pot produce aglomerafit de oameni se verified In o inelir~ Care exceptional uniform distribuitd. de 5000 N/m? acoperind partea earosabild si trotuarele, 43.5 La incireisile produse eu oameni mt se aplick efectul dinamic 4.3.6 Parapetele gi consolele trotuarelor la podurile din afara_ localitifilor se calculeazi la o Habingere onontals de 500 N/m aplieatt Ta nivelu! superior al miinii curente a parapetulai. Mina curenté a parapetului se verified si la o ineireare concentratii, vertical de 800 N._ TA STAS 1545-89 43.7 Parapetele si consolele trotuarelor In pasarelele si la podurile din localittti se verified Jao impingere orizontali de 1500 N/m. ‘Mina curenti a parapetului se verific 44 Forfele de inergie (1a podurite mobile) - Forfele de inertie care se produe Ia deplasarea in plan orizontal sau vertical sau la roti- rea podurilor mobile, s¢ ia in considerare finind seama de maxa elementelor care se deplaseazi sau se rotese gi de viteza maxim’ de deplasare Tiniari sau unghiulard. In o ineiireare concentratii, verticald de 1200 N. 4.5 Impingerea pimintului din convoaie tip Impingerea pimintului dati de convoinl de calcul se determin’ inlocuind convoiul eu un strat de plimini a elirui grosime se stabileste in funefie de clasa de incdreare a podului con- form STAS 3221-86. : 4.6 Frfnarea vehiculelor 4.6.1 Ineirearea produsi de frinarea vehieulelor este o fort care actioneazd in planul cdi paralel cu aul longitudinal al podului. 4.6.2. Valoarea for{ei de frinare se stabileste conventional in funcjie de lungimea incareati L a'liniei de influen{’ a reactiunii reazemului considerat, dup! eum’ wmeazit : — pentru L < 25 m ~ = pentru 25 <1 < 50m = pentru L> 50m in care P groutatea autocamionului convoiului de caleul conform STAS 3221-86 s * BF (rotunjit in plus la unit intregi) in care m este numiral maxim de benzi de circulatie pe pod Incirearea din frinaro nu se is In considerare pentrn yehiculele speciale pe roti dau ge- nile, 4.6.8 tn cazul in care pe-pod circulk ai tramvaie, precum gi pentru podurile combinate de gosea gi cale feratii, forta de frin: ileste separat pentru partea de sosea in functie de humirul de benzi de circulatie respective, conform pet. 4.1.4 yi 4.6.2 si pentru partea de cale ferat& sau tramvaie conform STAS 1480-18, 4.6.4 Forja de frinare se ia in calcul fart coeficient dinamie. 4.6.5 Forfadefrinare se considers eX provine vehiculecivenlind in acelagi + sens. e In toate girurile de 4.6.6 Pentru caleulul reazemetor fixe metalice si al infrastructurilor respective, se admite si se determine incircarea ce revine unui aparat de reazem fix, seiizind din intreaga forts de frinare:jumitate din inedrearea produsi de freearea aparatelor de reazem mobile metalice si impirfind restul la totalul aparatelor de reazem fixe metalic ‘tn nici un cas ineXreares orizontali astfel determinati care revine unui aparat de reazem fix metalic, nu poate fi mai mick decit aceea care ar rezulta daca toate reazemele ar fi consi- detate fixe. 4.6.7 Pentru calculul reazemelor mobile metalice si al infrastructurilor respective, se considers cl acestea preiau 50% din intreaga fort’ de frinare in cazul ci reazemele mobile metalice sint eu frecare de alunecare gi 25% din intreaga forfi de frinare dack reazemele mobile metalice sint eu frecare de rostogolire, emai mult In nici un caz aparatele de reazem mobile metalice nu pot prelua din fre Aecit forja de frecare caleulati conform pet. 4.9.2. 4.68 Pilele pe care sint dispuse aparatele de reazem fixe si mobile metalice, se consider’ inedreate cu stima fortelor-transmise de fiecare aparat de reazem, caleulati conform prevederilor pot. 4.6.6 i 4.6.7, insti nu mai mult decit ar rezulta daci toate reazemele ar fi fixe. 4.6.9 Ta ealeulul culeclor se admite a se neglija forfa de frinare a vehiculelor agozate pe ram- bleu. 4.6.10 La calculul podurilor cu suprastructuri simplu rezemate sau continui previzute cu reazeme din neopren. se vor determina solicitirile produse de frinare in infrastructuri_tinind seamia de rigiditatea reazemelor din neopren si de rigiditatea pilelor.pees -—o— 4.6.11 Pentru calculul infrastructurilor podurilor eu grinzi drepte, for{a de frinare se consider’ aplicatis la jumitatea iniilfimii aparatului do reazem. Pentru caleulul podurilor in cadre, forta de frinaré se consider aplicatil in axul riglei, Pentru caleulul podurilor in aree sau bolfi cu calea sus, fora de frinare se considers aplicati in axul secfitunit de la cheie. 46.12 La calculul elementelor suprastructurfi care transmit forta de frinare la reazemele fixe nase {ine seama de frecarea reazemelor mobile. 4.7 Variajiile termice zitniee 4.7.1 Prin variatia de temperaturi zilnic’ se infelege diferenta dintre izoterma luni iulie si temperatura maxima. de vari, respectiy diferenta dintre izoterma lunii ianuarie si temperatura minimis de iarni, Diferentele dintre temperatura maxims de vari si izoterma lunii iulie, respectiv dintre temperatura minim’ de iarnd §i izoterma lunii januarie, se stabilese pentru regiunea unde este situat’ constructia, pe baza hir{ii climatologice, La stabilirea varia{iilor de temperaturi ale materialulni de construetie se va tine seama, de inertia termied a materialului respectiv, de dimensinnile elementului de construefie si de mgrimea suprafetelor expuse influen(ei temperaturii aerului. In lipsa uno date certé de caleul, se pot admite urmiitoarele valori ale temperatu maxime si minime : — pentru poduri metalice +50°0 si —30°C — pentru poduri masive -+25°0 31 —15°0 La stabilivea valorii maxime si minime aritate mai sus, s- mick diferiti a metalului si a betonului sau zidiriei. finut seama de inerfia ter- ‘Daci nu existii alte indieafii, se poate admite ek temperatura de incheiere a construc~ . +15°6, in funofle de anotimpul si regiunea in care se giseste construct; 4.7.3. Se permite neglijarea in calcul a actiunii variatiei de temperaturi la podetele inecate de orice fel, avind un strat de acoperire de cel pufin 1,00 m grosime, precum gi la cele bol- 1 tite avind deschiderea L < 15 m gi sigeata f > j 47.4 La podurile din heton, beton armat si beton precomprimat, temperaturile extreme pre- vizute la pet. 4.7.1 pot fi reduse cu cite 5° G dacii dimensiunea minim’ d asectiunii clementulut calculat, inclusiv eventuala acoperire cu pimint sau alte materiale izolante, este d> 70 em. ‘Daci dimensiunea minim a seefiunii elementului caleulat este a < 20 cm, se admit valorile previizute. Pentru dimensiuni minime ale seetiunii clementului calculat, cuprinse intre 20 em si 70cm reducerea valorit températurilor extreme, se determing prin interpolare liniars, intre 0° (pentru 20em) si 5° (pentru 70 em). La clementele din beton casetate, dimensiunea minimise consider egal eu suma gro- similor pere{ilor dae% aria see{iunii golurilor este mai mare decit 50 % din aria suprafefel deli- mitate de conturul exterior al elementului, In eaz contrar secfiunea este consideratt plin’, Ii du-se ci dimensiune minimi, dimensiunea minim exterioara. 47.5 in caleul se pot adopta unmiitorii coeficienti de dilatatie liniard (e,) : — pentru poduri metalice a = 1,2 x 107% = entra poduri metslice care coniicreazdi cu platelajele de beton si poduri din beton, beton srmat si beton precomprimat a = 1,0 x 10-* = pentru peduri de zidirie de piatri’ natur 4.8 Diferenta de temp La podurile metalice cu platelaj metalic sau care conlucreazi cu platelajele din beton armat, se iau in considerare diferente de temperaturi de seurti durati de 19° C intre diverse clemente ale stucturii, + Ta podurile din beton armat si beton precomprimat, aceste diferente se vor limita la 5°. Elementele considerate sint astfel alese incit si se realizeze solicitarea cea mai defavo- rabiki in elementul calculat, eu conditia ea din punct de vedere constructiv si fie posibili ine§l- zirea lor diferit’, . a = 08 x 1075, Nu se admit diferente de temperatura int tirilor produse de variafia anuali a temperaturi. Diferenta de temperaiuri intre elementele constructiei se consider: coucomitent ou variatiile termice zilnice. Jemente de construcfie la ealculul solic-9- STAS 1545-89 4.9 Frecarea aparatelor de reazem mobile 4.9.1. Incicarea produsi de frecare la aparatele de reazem mobile metalice, se intrduce in calcul ea o for} orizontala paralelt-cu axul Tongitudinal al suprastrueturii, a cdrei linie de ac- Jiune este situata la jumitatea inilfimii aparatelor de rea 4.9.2 Valoarea maxims T forfei de frecare se determing eu relatia: r (3) in care { coeficient de frecare a cirei valoare se stabileste in funcjie de felul aparatului de reazem, dup cum urnieazi : 1 = 0,2’ pentru reazeme cu frecare de alunecare £ = 0,03 pentru reazeme cu frecare de rostogolire . N _ reactiunea ¢ransmisi asupra aparatului de reazem respectiv, in momentul produ- ceri fortei de freeare Pentru aparatele de reazem mobile aledtuite din alte materiale (neopren ete.) fortele de frecare se iau in considerare conform reglementirilor tehnice de specialitate in vigoare, 4.9.3 Forfa de frecare T se ia in considerare Ia calculul aparatelor de reazem gi al ancorajelor Jor, la caloulul cuzinetilor gi la cel al infrastructuril 4.10 Presiunea vintului 4101 Incirearea produsi, de presiunea vintului transversali podulai se consideri ca o fort uniform distribuiti, aplieati pe ‘toati suprafata sam mumai pe anumite par{iuni, dups com este mai defavorabil pentru elementul considerat. 4.10.2 Se admite neglijarea acfiunii vintului asupra podurilor cu deschideri pink la 20 m gi on in&lfimi mai mici de 10m deasupra terennlui sau a etiajului. 4.10.3 Presiunea vintului transversal podului se consider ei acfioneazti cu wmitoarele intensitdfi pe suprafefe expuse (inclusiv coefieientul aerodinamie) : — in cazul podului inctireat eu vehicule 1500 N/m? = in cazul podului descireat 2000 N/m? 4.10.4 Suprofata de calcul pe care se consideri aplicate presiunile previzute la pot. 4.10.3 se admite dupi cum urmeazi : — suprafata total lateral in eazul podurilor cu grinzi cu nimi pling infrastructurile mai inalte de 10 m peste etiaj ; — 0.4 4, la poduri cu grinzi eu ziibrele eu douk grinzi pri total’ determinati de conturul exterior al grinzii ; — 0,5 A Ia poduri cu grinzi cu zibrele cu trei sau mai multe grinzi principale. precum si pentru cipale, in care A este supratata Presiunea laterals a y nului se neglijeazi. ntului pe pile cu inklpimea sub 10 m peste etiaj, sau nivelul tere- 4.10.5 Gonvojul se consider e& prezint o suprafa(a eu inalfimen de 2,0 m la poduri si 1,8 m r Ja pasarele, misurati de la nivelul ciii gi cu lungimea determinati conform pet. 4.10.1. 4.10.6 Presiunea vintului in lungul podului se ia astfel — pentru grinai cu zibrele, in proportie de 60 % din presiunea transversal; ~ = pentru infrastructuri, cu aceeasi intensitate ca presiunes transversal, Presiunea longitudinal a'vintului mu se ia simultan ou presiunea transversal. La gringile eu inim pling nu se ia in ealeul presiunea longitudinalé a vintulti pe su- prastruetur, 4.10.7 La podurile combinate cu structuri metalic’, suprafaia opush vintului se va determina conform STAS 1489-78. 7 4.11 Presiumea si subpresiunea apei de Ia nivelul media ta nivelul maxim sau mi 4.11.1 Influenfa subpresiu leazi conform pet. 3. 4.11.2 Diferen{a in plus datoriti subpresiunit pink la nivelut maxim, sau diferenta in minus datoritt subpresiunii pini la nivelul minim, se iau in considerare separat de subpresiunea hidro- static’ de la nivelul mediu, dup% cum este mai defavorabil pentru elementul caleulat. apei de Ia nivelul mediu Ia nivelul maxim sai minim se caleu- 4.11.3. La infrastructurile sau zidurile de sprijin situate in ape cu adincimi mari (de exempla Jacuri de acumulare) sau la infrastructurile podurilor executate in zona marini se fine Keama gi de actiunea hidrodinamici a apei produsi de valuri : 4.11.4 La zidurile de sprijin situate pe malul riurilor sau lacurilor cu variatie mare in timp seurt a nivelurilor apelor trebuie sii se fini seama si de diferenfa presiunilor apei din spatele si fafa zidului de sprijin.STAS 1545-89 4.12. Izbirea vehiculelor de borduri sau parapete de-sigurangi in considerare cao for{_orizontalt transversal, apli- tatea inilfimii parapetului de signrantit. 4.12.1 Aciunea izbirii vehiculelor se ati la nivelul superior al bordurii sau la ju 4.12.2 Valoare: conform prevederilor pet. 4.1 normaté a inckreivii Tz produst de izbireg autovehictlelor de borduri, se ia 1. A123. 4.12.21 In cazul convoaielor de autovehicule : = pentru convoi A830 Tz = 4000 N/m = pentru convoi A 13 Is = 3000 Nim — ‘pentru convoi A 10 I: = 2000 Nhuf Incdircarea Iz se consider uniform distribuiti pe orive lungime, in pozitia cea mai defayo- rabild. 4.12.2.2 In eamul yebiculelor speciale pe roti sau pe senile 7" — pentru V 80 Iz = 50000 N = pentru $ 60 Ts = 49000 N — pentrn S 40 Te = 30000 N Tnelirearea Iv se consider’ ca o for{ii concentrata, aplicat in pozitia cea mai defavo- abil. 4.12.2.3 Forfele de izbire previizute la pet. 4.12.2 nu se majoreazi prin aplicarea cooficientulut dinamie, iar valorile de ealeul sint egale cu cele normate. {abivea antovehiculelor de borduri sau parapete este considerath in g1 mentali in exploatare pentru parapet si borduri, 413° Presiunea ghefii uparea I funda- 4.13.1 Presiunea #ho(ii se ia in considerare numai Ia calculul infrastructurilor podurilor peste Dunire sau peste lacuri de acumulare, Aceasti actiune se consider atit transversal eit si long tudinal podului 4.13.2. Actiunea static’ a cimpulni de ghea{i continud Q, depinde de grosimea si intinderen Cimpului de gheati, de gradientul temperaturii in masa acestuia, de rezisten{a ghefil cristaline la shirimare (strivite). 4.13.21 Pentru o kitime (D) mai mick de 50 m a cimpului de ghea{d, misuratt pind la malul opts, valoarea impingerii orizontale Q, se poate calcula cu relafis (ty +I as Q = 8 ea Oh (N/m) a in care: ty temperatura initial, medie pe grosime a ghe eu 0,35 din temperatura aerului la acea dati 0 raportul dintre cresterea temperaturii cimpului de gheatf in intervalul de timp 8 + iinirimea acestti interval in ore, Aceasti crestere a temperaturii cimpului de Zheat poate fi egali cu 0,35 din cresterea temperaturii in acelasi interval i grosimea cimpulai de gheati 4.13.2.2 In Q, calcula! in grade, care poate fi luati egal mal unci ifimi (D) a cimpului de gheatii egalti sau mai mare de 50 m, valoarea cu telajia (4) se multiplici-eu un coeficient a’ conform tabelului 3. abet 3 ee Pe Tso ..re | a5...100 | 200 wo | 10 | I > [oe fee [or | es 4,132.3. Iutervalal § (ore) trebuie si fie suficient de mare (4... .6 ore) pentru ca incdlzirea inn gistrati a aerulni si se poati transmite intregii mase de gheaja si si product dilatatia termi corespunziitoare, 2.4 Grosimea ghetii, ini metri, se ia egal cu 0,8 din grosimea cea mai mare inregistrat® in de acumulare sau ‘sectorul respectiv al cursului-u- STAS 1545-89 4.13.2.5 In lipsa inregistr¥rilor necesare, pentru o Kitime (D) a cimpului de gheafii de 50 ... 150 m gi peste 190 m, se pot admite valorile impingerii podului compact de ghea{t conform tabelutui 4 Tabetul 4 Latinien D wl etme | se | 4.13.2.6 Grosimea maximi a podului de gheat cristalini: pe Duniirea inferioar’ este de apro- ximatiy 0,70 m. 4.13.2.7 Deoarece 8/9 din grosimea ghetii se giiseste sub nivelul apei, impingerile se vor consi- era in 0,4 h sub api acest nivel care se slabileste in limitele hidiologice permise, in pozifia cea mai defavorabili. 4.13.2.8 Actiunea statics a cimpulyj de sloinri in stare liber de plutire, masate in fata infrastruc turilor : Componenta P, a impingerii cimpului de sloiuri care actioneazdt in plan orizontal, per= pendicular pe infrastructura podului se caleuleari cu formula : Py= lpr} Pe tps) sin «+ pe sin B 6) © suprafafa cimpului de gheatit Pi forfa de frecare a curentului de api de suprafafa interioary a cimpului de sloiurt P2 fora de impuls a curentului pe marginea exterioari a cimpului de sloiuri Ps compouenta greulittii propria sloiurilor, dupi panta curentului yy, fora de frecare a vintulut pe suprafaja slojurilor @ $79 unghiutle nite normala pe infrastructura podult sf dimecia nent, @ vinta ui. Marimile py, Ps Ps Si py se iau egale ew: 05 oe Pi = 0,5 ¥ Pr= 50 5 Ps = 920 hi ©) py = 0,002 wt v viteza curentului sub gheata, eal eu 0,8 din viteza misuratd a curentului liber, in perioada acumulinii sloiuzilor (m/s); Pentru v < 0,1 mjs se admite p, = pp = ps~p,=0 Ww viteza vintului la un unghi de incidenfit 45° < B < 195° si eu asiguraren de 1% (nj) bh grosimea c mpalui de gheata definitd ca la pet, 4.1 D_ lungimea modie « cimpului de gheatit, in Iungul cursului de apa (m/s) i panta cursulut de ay 4.13.3 Impingerea dinar ici datori plutese liber Impingerea may‘ pe unitatea de Lilime a infrastructurii podului este: Thy was = keh. By } ori constructiei de citre sloiurile de gheafit izolate care in care: Re revistenta la ccpresiune w wholii (Ri corsiderarea’strivirii locale) care se va lua 450 kN/m? h grosimea sloiului de gheati+ STAS 1545-89 —w- kz cocficient. care tine seama de contactul partial al ghefurilor eu constructia, ext cu 0,6 pentru stadiul inifial, respectiv 0,8 pentru nivelul maxim de seurgere a ghe- jjurilor. / 4134 Actiunea vertical de smulgere a elementelor verticale ‘Actiunea vertical F,, eare se transmite la pilotii asezati i de cktre cimpul de ghea{’s in eazul cresterii nivelutai de ap’ se dete 3000 he, jlat gi la grupurile de pilofi, nin’ cu formula : (KN) (8) oF ny in care: ~ hh grosimea_olmpulii d® gheaf, a.m @ — diamotrul pilojilor sau a grupului de pilofi, in m 4.19.4.1. Relatin (8) este aplieabi 4.13.4.2 Se consider ea pilott izolafi coloanele si grupurile de pilofi in jurul cirora cimpul de Biieatii continun se produce :pe o raz de cel pufin 20h. 4,134.3 Dact lumina intre pilotj este sub 1m, aefiunea de siulgere se calculeaz pentru intre- gal grup de pilofi Z junile datorate ghetii determinate conform acestor ptevederi se recomand si fie » Verificato cu ajutorul unor observafii in naturi, extinse pe o durath de timp eff mai 'n cazul existen{ei unui cimp de gheafi continuu, 4.14 Inclirearea eu zipadé fnciirearea cu zipad’ nu se ia in considérare, de reguli, la poduri. ‘In cazuri speciale, cind exist’ posibllitatea de a se produce incArearea eu atipad simul- tan cu inedrearea din convoaie, cum ar fi cazul podurilor acoperite, se aplick pentru deters narea miirimii inedredrii, prevederile STAS 19101/21-78. 4.15 In similare reirile care apar Ia montajul in consol a suprastrueturilor sau la alte operajiuni La stabilirea incirctrilor care apar la montajul in consol a suprastructurii sau la alte operafiuni similare cum ar fi modificlri sau consolidiri de suprastructurd ete., trebuie sh se find seama de prevederile pet. 4.16.1 gi 4.16.2. 4.16 — Ineiiredri provenite din transportul, execufia montajul elementelor 4.16.1 Incircirile care actioneaz’ structura si fiecare din elementele acesteia in timpul trans- portului, execuitiei §i montajului (greutatea proprie, incArcarear cu egafodaje, utilaje, oameni > Te.) se determina pentru fiecare element §i stadiu caracteristic de executie, finind seama de sian efectivd respectvs gf de revederile prezentului standard precum ‘gi cele ale STAS 10101/1-78, ac 4.16.2 Greutatea proprie a clementelor montate cu macaraua sau alte magini de ridicat, se multiplies eu un coefivient dinamic : ¥ =1,2 la clemente eu greutate G < 200 kN ¥ = 11 Ia elemente eu greutate G> 200 kN. Gu aceiasi coeticionti dinamici se multiplied gi greutatea proprie a maginilor de ridicat cu care se manipuleazi elementele co so monteazi. 5 ACTIUNI EXCEPJIONALB 5. Iabirea navelor si ambareafiunilor de pilele podurilor peste eursuri de api navigabile 5.1.1. Ta podurile peste cursuri de aps navigabile sau eu perspectiva de a deveni navigabile, Ia caleulul pilelor, se tine seama de acfiunea izbirit navelor gi ambarcaiunilor. 5.1.2 Valoarea forfelor transmise prin izbirile produse de nave gi ambarcafiuni se stabileste pe bazii de preseripfii speciale.13 - STAS 1545-80 20) KN (9) pentru nave mai scurte de 150 m Q = 102 L,— 170) kN (10) pentru nave maj lungi de 150 an — transversal “axului podului 10(2 L,— 40) KN (11) pentra nave mai scurte de 150 m LO(4 Ly 340) KN (12) pentru naye mai lungi de 150 m L, Tungimea navei sau ambareafiunii Inciredri_ seismice IncArcirile seismice pentru calculul podurilor de gosea ge stabilese in functic de zonarea seiamied STAS 11100/1-77 gi reglementarilor tehnice normative de specialitate in vigoare, 5.3 Ineirelirile produse prin distruyerea unor instalafii fixe Inciredtrile produse prin distrugerea unor insialafii fixe sint acelea care apar in uma spargerii unor conduete s1 inundarea unor anumite parti de pod cu lichidul seurs din conducte, san datoriti ruperii tnor fire ale unor instalafii de electrifieare, ruperii unor eabluri ete. “Mirimea acestor inciredri se determin& pe baza unor miisuritori sau pe baza unor valori communicate de organul care are in administrare aceste instalajSTAS 1545-89 -— iu . ANEXA A EOHIVALENTI PENTRU CONVOAIBLE TIP aa Axor Asay Aany Stor Sov Veo ‘AL Behivalenfii pentru convoniele tip A 30 gi V 80, sint conform tabelelor 5 si 6 Tabet 5 init de nflaent a triunghiare avind vr twat le 7 tnijloeul desehiderit sfertul deschideri | marghnea desehiders Lungimea +p (eine [anc ann SRR tncdveare Converat Up So ———————_ ™ am | van | Am v 80 | As | ve po Tahivatenti, EN 4 180,0 aso | 180.0 a0 | 220.0 5 165.4 ms | isa sos | 20520, 6 160.0 tis | soln to 488.7 7 450:2 Bet 45072 woz _| wor 4 14050 sao | 140.0, saz ~ | 155.0 ° 1304 ao | sole Son | 14222 0 105 ae | is mo | ia un 337 403 | iis i2 41007 aso | 108.7 13 4300/4 35.0 | 100;3 4 017 ne aur 15 8955 223, 806 6 85.0, 308 a.0 is 79 23.0, mo 20 ma 25.7 ws 2 as 237 O48 24 60.0 23 00 26 35,8 210 55:8 2s 522 2 a0 sont ao 32 432 40.2 36 a5 45, 40 87°8 378 50 305 eo . 2518 w aa i 19.4 ion 45,6 cy 43.0 140 1315 100 1238ee STAS 1545-89 rae Tae [hat | 10. ons, | 2. > Pate | B. tnedrcare nedreare : mee| (arom OWSERVATIT: Y'Goetiien{it de coree\ie Stheate in tabelul 6 pentra see\hmile corespunzatoare Ce aren taleul 8 se folosese nummal pentru ealcule aproximative sau tn anteproiecte | 1 af tnilor de influen{asle- momentelor_geinailor continue eu seefiunea constant 4 Gatien ae coring deschlderiecxireme eee dn ioe de Ta 1:1 pn 103: 2 es din Mitel sperSTAS 1545-89 — 16 — A.2 Echivalentii pentru convoaiele tip A 13 si S 60 sint conform tabelelor 7 gi 8 ‘Tabelal 7 2 Tint de ntiven} a trionghtotare avin wrTul sitont Ja mite | stertat | marsnen | tn orice jematsea} archers | atseicent | decntaent | penet Incite casi = aw | 8% : 4 oe as | ots S| wong |) cae |p una G] aa | as | Be : a | eae |) | on a] go | Me |. ae S| as ae wo | Be Bo nl me | ae | ae | ve | ee an | Bo 2 uy) Bs | z: - ele we ee n | me at . | isa no es |e ua | a 24 na | aa | male te ie cel oe a ]oas | aa | Bo dee Bs a | iso | 3 iss ma | % | be a a fe 133 & a na m | Ba He wae | oaS vo | ge Bu m | Be Ba aa = | Ba 13Aue STAS 1545-8 9 ‘Tabelul & Jrorma tintei de intiuen}s pentru oetlelen{ll de corectie 7” vind Valorie: Forma liniet de influent pentru coetitentit ‘e coreefle 9" avind valorile 075... | 075... | 0,75... [108... a0. 0,75... | 405... | 1,30 de fe . Aneiireare | | inéiireare 1 | ©) a pes | | eee i ‘S60, kNjm OBSERVATIE — Kehivalen}it din tabetul 8 se folosese rma pentru ealeule aproximative saw in anteproiecteSTAS 1545-89 —18 OBSERVATIE Eenivalenti A. 3 Behivalenii pentru convouiele tip A 10 si8 40, sint conform tabelelor 9 si 10 Tabet 9 [Leia de itiventstrhungninlareavind wine stwat lar [iftoout | stertat | marginea | in orice . bangin) desert | desehiderit | gesenideny, | Punet : tacireare Convio " = at s40 [=e Ne a] | as “5 3 wo woe é 30 8 ° 5 | 0's an s aoa | ak 2 | ao ans | 223 34 | 203 | i0'8 t ios i we | i | 173 ry | 2 ’ au | 28 2 % i | % a | om | | in ho | | | ‘Tapelul 10 ‘Forma nied de influenfa pentru cveficientul de | ‘eoreelie ,.v avind valoriie 0,75. 75.06 0,75. | > 1.08. inetreare | | Bj ome | me | ie] ie | Ba % 10,0 | 40,0 100 100 11,0 din tabelul 10 se folosese numal pentru ealeule aproximative sau im ante=aaemeee STAS 1545-89 AA In tabelele 6, 8 $1 10, coeficientul de-corectie v se determind cu relafia : AQ =a in care: 2 suprafala liniei de influenga eu contur curbiliniu pe Tungimea L AQ — jumitate din valoarea produsului dintre lungimea Ta liniei de influent si or donata cea mai mare a liniei de infuenfi cu contur curbiliniu, in tabelele 5.10 pentru valorile lungimilor intermediare ale liniilor de influent’, inci cizile echivalente se determina prin interpolare liniar’. +. fm cazul lungimilor de inciireare de 10 m si mai mari, pentru liniile de influent eu coatur parabolic si de tipul triunghiului curbiliniu previzute in tabelele 6, 8 si 10, inedredrile echivalente se admit a fi determinate cu relafiile + = pentru convoi A380 k= vky + (1-9 140 = pentru convoi AIS k= vky + (1 — ») 1115 = pentru convoi ALO k= vy + (1 —») 0,86 in care: ¥ cooficientul de corectie ky incirearea echivalenti pentru linia de influent triunghiulars cu virful corespuns ziitor celei mai mari ordonate a liniei de influen{a curbilini Solicitirile produse de incirciirile date de vehicule se determina prin immulfirea supra- fotelor liniilor de influent cu inc&re%rile echivalente. incirearea liniilor de influent’ se face conform STAS 3221-86. 4