fF 1 tt A par ame pan pee a COMENTARIT LA DIPLOMA DIN 1285 PRIVIND PE MAGISTRUL GHEORGHE AURELIAN SACERDOTEANU = Sint unele acte diplomatice fundamentale pentru istoria unui popor sau pentru limurirea unei chestiuni interesind istoria in general. Intre astfel de acte este si diploma cu data de 8 ianuarie 1285, prin care Ladislau IV zis Cumanul, regele Ungariei, rasplateste faptele de merit ale magistrului Gheorghe. Intre altele, in ea se vorbeste $i despre noi, despre fara noastra, in condifii care ne intereseazi deosebit de mult. Vom incerca sa prezentam aici in intregime acest interes, pe baza unei lecturi revizuite a textului original. Textul diplomei a intrat in circulatie in modul urmator: In anul 1780 Carol Wagner publica 0 colecfie de documente privitoare la comi- tatul Saros din Ungaria. Intre acestea sint o serie de documente scoase dupa originalele din arhiva familiei nobile Sés de Sdvar, din care douad intereseaza direct si istoria noastra : primul, diploma care face obiectul acestei cercetri, in care intre actele de bravurd ale magistrului Gheorghe se numéra si omorirea lui ,,Lythen wajwoda” si capturarea fratelui sau ,Barbath"; al doilea, din 6 octombrie 1288, este donatia insdsi a acestui magistru catre comitele Petru Pirus, care il insofise in lupta impotriva lui ,Litva vaivodam’'). Doi ani mai tirziu Katona le foloseste in vasta sa istorie critic’ a Ungariei, le publica ex auto- grapho dar citeaza editia precedenta rectificind lectura datei de zi a primului document’). In acelasi an informatia cea noua, datorita lui Gebhardi, trece pentru intiia oara in istoria noastré incadrata in a Ungariei : regele Ladislau, prin magistrul Gheorghe, bate pe ,,voivodul yomin Lythen sau Litva” pentru ci ocupase banatul de Severin, Geb- hardi observa chiar ca in anii 1279—1324 banii unguresti de Severin lipsesc din listele oficiale *), }) Piplomatarium comitatus Sarosiensis, quod ex tabulariis et codicibus ma- userptis eruit Carolus Wagner Hungarus ‘Zboraviensis, Bibliothecae Universitatis Regiae Budensis custos. Posonil & Cassoviae. MDCCLXXX, p. 203-207 si Pr OES? it Cay Conspectus chronologicus diptomatarli- Satosiensts. @tona, Historia critica regum Hungatiae stirpis - mulus VI. Budae 1762, p, 911-016 si 958900, tte SMPlS atpadianae, To YLudewig Albrecht Gebhardi, Geschichte des Reiches Hungar und der damit verbundenen Staaten, Vierter Theil Leipzig 17 79, (Allgemeine Weligeschichte, vol. 15, partea. IV). —— - ‘Scanned with CamScannerite w ince: eosebi {aU itiva ani Engel, folosind pe Katona si pe Gebhardi, vorbey = si a a caeetl valah’Lythen, care se sustrage datoriei sale fata de rege pentru acelasi Severin ‘), De la Engel informatia trece la Sincai, care sub anul 1272 spune : ,Mai de a se crede ar fi ce scrie Engel : ca nin ani de pruncia lui Ladislav al 4-lea (doaré in anul 1272), Lithen chenezul rominilor celor din partea farii de peste munti, s-au lasat de ascultare de coroana ungureasca si de banul Zeverinului, si nedind vreun tribut, se purta ca unul cum nu-i porunceste altul ; ce oarecare generariu unguresc, anume magistrul Gheorghie, au baitut pre Lithen si pre Barbat, fratele lui, I-au prins si aga i-au facut pre amindoi iarasi tributari". Pind aci Engel, si i-asi crede ca la un preten’’®). In sfirsit documentele se republicd in colectia lui Fejér, mult mai raspindita apoi dar care nt diferd de precedentele %). Nu mult mai tirziu 7) Fl. Aaron le va folosi tacit si le va pune in circulatie intr-o interpretare cu totul liberd, folosind lectura Liten pentru numele voivodului ro- min‘). In modul acesta s-a introdus in istoriografia -noastraé Liten- Litean voevod, in timp ce Litva, a doua forma care apare intr-un con- text greu de inteles, a disparut cu totul. Astfel istoria noastra s-a mai imbogatit cu o figuré noua in partea ei cea mai intunecata, Editiile de pind acum ale documentelor in discufie nu difera intre ele si au o lacuné comuné: elimina pasajul cu descrierea hotarelor mosiilor acordate. Era normal ca revizuite si figureze si in colectia fundamentala a izvoarelor istoriei maghiare. Serviciul acesta il face Gusztav Wenzel in 1874. Dar el se gaseste in fata a douad copii sensibil ‘gohann Christian von Engel, Geschichte der Walachey, Halle, {004 (Geschichte des ungarischen Reichs und ‘seiner Nebenlaenden IV. Thuy 4, Abtheilung, sau Fortsetzung der Algemeinen Welthistorie durch eine Goselleckon pmsaplentten in Teutchland un England ausgelertiget, 49, ‘Theils 4. B. 1, Abth) p 1a7: pln den Jahren der. Minderjachrigkeit Ladisiavs 1272 f. ‘rise tick Hiachische Knéz Lythen in parte regni ultra alpes von der Gerichtsbarkat Get Krone (und des Schlosses Zevrinum) Jos, verweigerte allen Tribut, awd tact Leeens Anabhaengig auf; aber ein ungrischer General M, Georgius schlug dienes blrbew Dahm seinen Bruder Barbat gefangen, und legte beyden die vorige aaee barkeit wieder auf”, iG: $imeai, Cronica; partea aceasta nu va intra tn circulatie decit odaté Gere recta parite, Buda 1844, dupa care citi. Indoiala lut Sincal st in nelceae, Sirulul ox Cet Engel, banuind c& magistrul Gheorghe ar fi fost ban al see, Tinulyi gi Craiovei” cind de fapt a acea data era ban Laurentia: yoy) & Feder Codex aiplomaticus ‘Hungariae, V," 3, Budae 1690, p. 274277 si 397, JAdiche! de Kogalnitchan, Histoire de la Valachie, de Mola res ajumradues Transdanubiens, Berlin 1837, desi Tolososte_ pe Engel wun ee et asajul. Ct. 91 reeditarea in Mihail Kogalniceanur Oni Intorige, ed. A. Ofetea, Bucurest 1945, p. 43534 fone eee VTL Aaron. Manual de istorprincipawwlut Romaniel, Bucureyt, 1899, B97 nCu late 8 protectia, Ungariet are uyoart priniit romfal iy BCueeE gS mal cu'seamd, dupa ce au vazut eH rigit Ungariel, coprinsind Seroaahe eae, Set Inuinzh 9} mal fncoaci In Romtnla, De aceea In’ anti 12M, persia, ah Se stapinea nevirstnicul riga Ladislau, prinjul romin ‘ita n S-a tras cu totul de sub juris- Gietia coroanel ungurestt #1, nevrind s& mai plateascd tribut, stiptnos ico ne tee Un general ungurese numit'M, Gheorghie, viind cu arme astipra luis Saha Tae $1 Prinzind pe fratele séu Barbat, ia facut pe amindol tibutant, Dupe Peeeitee ea recut mult si a murit Lien”. Aaron, Idee ‘tepede de. lateria’ wich eaity Tart Rominesti, 1, Bucuresti 1935, nu vorbegte Inc& nimic de “areata istorle. 28 Scanned with CamScanner oud | le voev el Sntul cu ‘amind me mena impo 9deosebite una de alta in ce priveste dispozitia textului_documentului si nu incearca verificarea lor ci gaseste nimerit sé le publice pe amindouad una dupa alta *. Esential in aceasta edifie,e faptul ca nu- mele voevodului romin e citit corect : Lython, si completeaz docu- mentul cu enumerarea hotarelor, variabil de la o copie la alta. Data find importanja acestor documente pentru istoria noastrd ele nu pu teau lips! dintre documentele noastre externe. Astfel in 1887 Nic. Densusianu, fara si-si pund vreo problema de autenticitate sau indo- ala, ia textele intocmai de la Wenzel gi le introduce in colectia noastra fundamentala "), Istoricii nostri au avut acum lectura corecté a nu- melui voevodului, Cu toate acestea Hasdeu va ramine la lectura Liten fi va imbrobodi pe voevod cu toati poezia slavo-romina, contestind Stice stapinire ungureasca in Oltenia, inclusiv Severinul, la 1247, si facind din Litean, dup& parerea sa cu numele intreg Mihai Litean, un domn romin pagin sau papistas. Infidelitatea lui fafa de regele ungu- resc este pentru Hafeg "!), Alfi istorici romini au primit lectura corecta a numelui, Lython, si au aderat fie la parerea ca finutul unguresc de peste munfi (ultra alpes) era Severinul, dacé nu cumva Oltenia toata, fie ca era vorba de Hateg. Numai D. Onciul schimba pozitia: forma pars ultra alpes in-sec. XIII, spune el, este echivalenta cu terra tran- salpina in terminologia sec. XIV; in consecin{a, teritoriul unguresc in litigiu este de cautat in stinga Oltului si nu in Oltenia'’). Punind astfel teza situafia istorici se schimba cu totul. ‘Nu este in intentia mea s& reiau discutia asupra acestor chestiuni. Este invederat insa ci diploma din 1285 prezinta pentru istoria noastra un interes cu totul deosebit atit din punct de vedere politic cit si so- cial. Aceasté diploma, alaturi de diploma din 1247, formeaza cheia deslegarii istoriei noastre in sec, XIII, nu prin introducerea in istorie a unor nume de voevozi sau cnezi, ci prin cunoasterea bazei sociale cu care acfionau acestia si in ce condifii istorice o faceau. Dar pentru a se bucura de toat& increderea cuvenita este necesar si ne asigurém mai intii de autenticitatea lor. De data aceasta am posibilitatea sa ma ocup de diploma din 1285. Acest lucru este cu atit mai necesar acum cu cit in noua colectie de documente in curs de publicare au aparut deja doua variante de traduceri care au la baza textul unei variante din Hurmuzaki, insi nu cel menfionat acolo c& e dupa original ci cel dupa un transumpt '), Traducatorii procedind astfel au dat nastere legi- timei intrebari de ce nu au adoptat lectura zisi dupa original, pe care %) Monumenia Hungariae Historica, Diplomataria. XXII, Budapest 1874, p. 434—437; descrie documentul ca fiind orig. perg., sigiliu atimat cu snur de matase alb-verde si a fost publicat dupa copia Iuaté de raposatul Kaprinay Karoly ; a doue varianté, p. 498—441, e publicataé dup& aceeagi copie. Provenienta amindour copiile e aceeasi arhiva. %) Hurmuzaki-Densusianu, Documente, I, 1. Bucuresti 1887, Pp. ‘454—456 gi 457—459. 4) B. P. Hasdeu, NegrueVodd. Un secul s! jumétate din inceputurile Sta~ tului Terei-Rominesti_ (1230—1380), ca introducere la tomul IV din ,,Etymologicum magnum Romaniac", Bucuresti, 1898, p. CVI, CXXVIII, cu larg excurs despre Litfa, Lituania si piginismul ei. . %) D. Onciul, Radul Negru gi originile principatului Tarii Rominesti, in Opere complete, J, ed. A. Sacerdofeanu, Bucuresti 1946, p. 110, 168169 si 171. 43) Documente privind istoria Romintei, C. Transilvania, 1952; B. Tara Romt- neasci, 1953, sub data, 29 Scanned with CamScannerfi © calificd de simplu ,,text cu unele deosebiri” "'), Era de dorit ae facut’ mai intii lumina in aceasté chestiune, fiinded posto ea existau"), Prin amabilitate arhivisticd astazi sint in situatia de @ 8 ain fotocopii atit de pe originalul din 1285 cit si de pe transumptw tial 1346, Confruntarea acestor texte cu textele din editiile anterioare ta da dreptul si revin asupra lor si si incerc 0 exegezit mal adi Se uel ce priveste importanta continutului integral al documentu Mh in eetce timp se va degaja de la sine necesitatea aplicdrii unei metod® Ort a.” stricte in ce priveste editarea si traducerea unor astfel de te jatice. tnt Poem fa infelege mai bine diploma din 1285 prezentém mai intti in liniile sale esentiale confinutul diplomei din 1247, partea care nm priveste, Din aceasta reiese ca regele ungurese Bela IV este dispus Si-si asiguré apararea unei parti din granija orientalé a regatului ase- rind in tara Severinului pe cavalerii ioanifi, Pentru subsisten}a si implinirea sarcinilor ce le revin le asiguraé 0 baza materialé dindu-le jumatate din toate veniturile regaliene ale acestei fari si din cele pind ia riul Olt; de asemenea Ie mai da incepind de la Olt si de la muntii Transilvaniei toata Cumania, in aceleasi condifiuni ca fara Severinului. Intreg acest teritoriu de la Severin pind in Cumania, care aceasta este un finut de recuperat, nu are aceeasi situafie juridicé fafa de rege, de aceea este obligat si enumere exceptiile. Mai intii in Oltenia excep- — ohare re uf Lytuoy pe care o liasim — zice el — romi- ‘lor precum au finut-o acestia pind acum"; partea regald di weniturle de la biseriei trece intreaga asupra cavalerilor “Semin ind inse neatinsé partea arhiepiscopilor si a episcopilor ; mo ile le rami in intregime ,,afaré de cele din i alee eee si iazurile de la Celei vor fi fat folodetd ooen Pesc&riile de la Dundre lerilor. Apoi, ¢ a i nund a Tegelui si a cava- fg tlcene Seis numai ,jumatate din toate veniturile locuiesc in tara Lytua, afard de er mane regelui de la rominii ce tp Schum rominis (lui Lytuoy si din tara 'szoc, cu dependintele sale top 1 o2bO} pe zisii frati i a } tat noastre catre straini nesupusi : astre si altmintrelea acesti D ini nesupu: e WOUL 86 dee acestnr lea acesti frati in caguri asemanatoare, ee nt din stings Oltu “ Sprijin si ajutor cit vor putea” + Sd fie ului este di xceptie a de : i semen PH vey nilor, p © am lasat-o asat-o ace Szenesley tara lui tora dupa cum Sau rascumpasusen cent, erpietativa: dine me Ge le Next traducerea ae ig atl, de 1346 et de Textrait de 1513, qui sont un ignag er emission fidele de Veriginal Scanned with CamScanner