PROIECT DIDACTIC

Data: 10.01.2023
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnaziala ,,Mihai Eminescu”, Radauti
Clasa: a IV – a
Obiectul: Geografia României
Tema: Locuitorii şi aşezările omeneşti
Tipul de lecţie: dobândire de cunoştinţe
Propunător: Iuciuc Andreea-Otilia
Obiective de referinţă:

O.R1 : să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice;

O.R2 : să sesizeze şi să explice unele legături vizibile între realităţile lumii
înconjurătoare;
O.R3 : să utilizeze corect elementele de limbaj geografic;
O.R4 : să identifice relaţiile dintre componentele hărţii şi componentele spaţiului
geografic;

Obiective operaţionale:

Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O.O1: să conştientizeze diferenţele dintre aşeările rurale şi aşeările urbane;
O.O2 : să identifice principalele oraşe folosind Harta fizică a României;
O.O3: să preleveze caracteristicile fizico-geografice specifice marilor oraşe ale ţării;
O.O4: să dovedească însuşirea cunoştinţelor de geografie a populaţiei şi aşezărilor
specifice marilor oraşe;
O.O5 : să descrie unul din marile oraşe folosindu-se de cunoştinţele dobândite în timpul
excursiilor desfăşurate pe parcursul ciclului primar;

Strategia didactică:

1. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, observaţia,

analiza, jocul didactic, munca independentă;
2. Resurse materiale: Harta fizică a României, planşă cu treptele de relief, jetoane cu
animale şi vegetaţie, fişă de muncă independentă, calculator, retroproiector, CD, lecturi
geografice;
3. Resurse umane: 25 elevi , învăţătorul;
4. Resurse temporale: 50 min.;
5. Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală;
6. Evaluare: formativă, sumativă;
Bibliografie:
 Curriculum naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti,
2006
 Marcele Peneş, Ioan Şortan – Geografia României – manual pentru clasa a IV-a,
Editura „Ana”, Bucureşti, 2006
 Vasile S. Cucu, Ionica Soare – Ghid de predare-învăţare a cunoştinţelor
geografice la clasele a III- a şi a V-a, Editura N'Ergo, Galaţi, 2001
 Etapele Ob. Conţinut informaţional Strategie didactică
lecţiei Op. Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de Evaluare
procedura materiale organizare
le
1. Moment Se asigură un climat favorabil de Încă din timpul pauzei elevii
organizatoric ordine şi disciplină. au pregătit cele necesare
desfăşurării orei: caiet,
atlas, şablon, Harta fizică a
României
2.Verificarea Se punctează noţiunile Pe banca fiecărui elev există
lecţiei referitoare la vegetaţia, o imagine care repreintă un Frontală
animalele şi solurile specifice animal sau un tip de Conversaţia Planşă –
fiecărei zone de relief – sub vegetaţie. În timp ce un elev Trepte de
formă de joc.(anexa 1) descrie flora şi fauna unei relief individuală
zone de relief, cei care au
jetoanele corespunzătoare
vin la tablă şi aplică pe
planşa cu treptele de relief Jetoane cu
animalele şi vegetaţia vegetaţie
specifică. şi faună

Elevii scot în evidenţă

Se fac referiri la rezervaţiile importanţa păstrării Problemati
naturale, monumentele naturii echilibrului natural pentru zarea
precum şi la acţiunile ce se pot om şi pentru Terra.
întreprinde pentru protecţia
mediului înconjurător.
În acest sens li se propune
elevilor să desfăşoare acţiuni de
colectare a deşeurilor refolosibile
şi de împăduriri.
3. Cine pune în pericol natura? Elevii fac referiri la
Introducerea Cum? diferitele activităţi ale
în noua temă oamenilor care contribuie la
şi anunţarea distrugerea mediului Problema
acesteia, înconjurător: aruncarea tizarea
precum şi apelor murdare în râuri şi
obiectivele lacuri prin gurile de canal, Planşe cu
ce trebuie poluarea aerului prin fumul poluarea
îndeplinite coşurilor uzinelor, al aerului, frontală
automobilelor, poluarea solului,
solului prin răspândirea în apei
cantitate mare a
îngrăşămintelor peste
culturile agricole, aruncarea
Într-un cuvânt locutorii acestei diferiteklor obiecte uzate
O.O1 ţări sunt cei care pot distruge sau direct pe pământ etc.
proteja mediul înconjurător. Elevii notează titlul lecţiei
În lecţia de astăzi vom învăţamai pe caiete
multe lucruri legate de locuitorii
şi aşezătile omeneşti – se scrie
titlul lecţiei pe tablă şi se enunţă
obiectivele operaţionale ale
lecţiei.
4.Dirijarea O.O2 Se subliniază caracteristicle Receptează Conversaţia
acţiunilor de populaţiei: frontală
învăţare * definirea noţiunii de populaţie; Explicaţia
populaţie rurală şi urbană;
* numărul şi evoluţia populaţiei;
diferenţierea în funcţie de
formele de relief, respectiv
condiţiile de viaţă, mediu;
* alcătuirea populaţiei din
România;
* aşezările omeneşti şi
reprezentarea lor pe hartă;
« Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă
gândesc la locul
naşterii mele, la casa părinteascâ din
Humuleşti, la stâlpul Audiază şi recunosc Conversaţia
hornului unde lega mama o şfară cu fragmentul;
motocei la capăt, de crăpau mâţele Poartă discuţii referitoare la
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel
humuit, de care mă ţineam când locul naşterii lui Creangă şi
începusem a merge copăcel, la cuptiorul cel al naşterii lor. Explicaţia
pe care mă ascundeam, când ne jucam noi
băieţii de-a mijoarca, şi alte jocuri şi
jucării pline de hazul şi farmecul
copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima
de bucurie. »
(Ion Creangă – Amintiri din copilărie)
Unde s-a născut marele
povestiror ? Dar voi ? predictivă
Se scot în evidenţă trăsăturile
satului şi ale oraşului :
Folosindu-vă de cunoştinţele
despre sate şi de ceea ce ştiţi
despre oraşul vostru, realizaţi
difereţele dintre cele două
aşezări omeneşti. Elevii compară şi arată
răspândirea geografică, felul
Se evidenţiază părţile unui sat – în care mediul înconjurător compararea
suprafaţa locuită, suprafaţa e modificat mai ales în Frontală
cultivată şi cu păşuni ; se oraşe.
clasifică satele în funcţie de Se scot în evidenţă aspecte
relief, cu trăsăturile lor comparative legate de
 specifice ; se scot în evidenţă numărul de locuitori,
tendinţele actuale ale dezvoltării ocupaţii, obiceiuri, port,
satelor, găzduirea turiştilor, instituţii.
dezvoltarea edilitar-
gospodărească, ceea ce va duce
la apropierea saturlui de oraş.
Care este cel mai mare oraş al
României, în funcţie de numărul
de locuitori, de importanţa Bucureşti, capitala
economică, administrativă şi României
O.O3 politică ? Elevii completează tabelul
(anexa 2)
Ce alte oraşe mai cunoaşteţi ? Elevii dau exemple de alte
oraşe cunoscute.
Din « Harta cu buzunăraşe » cele
5 grupe de elevi extrag câte un Pe grupe
bileţel conţinând numele unuia Se completeaă tabelul cu Tabelul
din cele mai mari oraşe ale ţării, denumirea oraşului extras
oraşe în care am realizat excursii de fiecare grupă.
pe parcursul ciclului primar –
Iaşi, Constanţa, Braşov, Galaţi,
Se vor consemna date referitoare
la aşezarea în cadrul unităţii
principale de relief, tipul de
climat, activităţi economice
predominante şi obiective
turistice. Localizează pe hartă Demonstraţi Harta
Se studiază harta cu marile oraşe a cu ajutorul fizică a
(anexa 3), se localizează oraşele imaginilor României
pa harta fizică a României, după Vizionează filmul filmul
care se vizionează filmul
 « Aşezări omeneşti : Sate şi
oraşe »
5. Obţinerea O.O4 Propun elevilor să analizăm Elevii analizează fiecare
performanţei O.O5 oraşele folosindu-ne de suportul oraş propus, urmărind Exerciţiul Formativ-
vizual dar şi de cunoştinţele criteriile stabilite. tabelul secven
dobândite în timpul excursiilor Problemati Pe grupe ţială
organziate în oraşele menţionate zarea
în cadrul tabelului.
6.Intensifica O.O5 Deoarece Brăila este oraşul în tabelul
rea retenţiei care locuim, adăugăm denumirea Elevii completează tabelul indepen
şi asigurarea acestuia în tabel, cu toate că nu cu oraşul nou introdus dentă
transferului se încadrează în grupa oraşelor
foarte mari.
7. asigurarea După completarea tabelului se Explicaţia
feed-back- alege un oraş căruia i se face Realizează portretul sumativă
ului portretul pe baza datelor reliefate oraşului ales. expunerea frotală
(evidenţiate), precum şi cel al
oraşului natal
8. Încheierea Li se prezintă elevilor filmul
lecţiei „Brăila de ieri – Brăila de azi”, filmul frontală
după care se fac aprecieri şi Vizionează filmul
observaţii asupra răspunsurilor
date la lecţie, acordându-se şi
calificative.
 AŞEZĂRI OMENEŞTI

SATE ORAŞE

ASEMĂNĂRI

DEOSEBIRI

ORAŞELE

Nr. Denumirea oraşului Locuitori Aşezarea în cadrul Tipul de cliamt Aşezarea în raport Activităţi Obiective turistice
Crt. unităţii principale cu o unitate economice
de relief acvatică predominante

1. Bucureşti

2. Iaşi

3. Constanţa

4. Braşov

5. Galaţi

6. Brăila