Universitatea de Stat din Moldova

Faultatea de Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Lucrul individual

Disciplina Prețuri și Tarife

Varianat 5

A efectuat:Chivriga Anastasia Fb -172

Chişinău – 2021
Aplicația 1

Calculaţi preţul de vînzare cu amănuntul al unei unităţi de produs şi alcătuiţi structura acestuia,
dacă se cunosc următoarele: Costul unitar de producţie – 775 lei, profitul producătorului 200 lei,
Cota accizului – 70 lei pentru o unitate, Cota TVA – 20%. Adaosul comerciantului(cu ridicata) –
10%, Adaosul unităţii de comerţ(cu amanuntul) – 12%. Determinaţi TVA la fiecare stadiu de
mişcare a bunului de la producător la consumatorul final.

1.775+200=975

2.975+70=1045(pret cu acciz)

3.TVA=1045*20%=209lei

4.Pret cu TVA=1045+209=1254lei

5. Adaosul commercial=1045*0.1=104.5lei

6. Pretul cu ridicata=1045+104.5=1149.5lei

7. tva=1149.5*20%=229.9 lei

8. Pretul cu ridicata TVA=1149.5+229.9=1379.4lei

9. Adaosul commercial cu amanuntul=1149.5*12%=137.94lei

10.Pretul cu amanuntul fara TVA=1149.5+137.94=1287.44lei

11.TVA=1287.44*20%=257.488lei

12.Pretul cu TVA=1287.44+257.488=1544.928

13.775+200+70+104.5+137.94+257.488=1544.928

14.775/1544.928*100=50.16

Raspuns:Conform calculelor
Aplicația 2

Completaţi indicatorii lipsă în baza datelor prezentate mai jos:

Tabelul 1

Date privind costurile firmei B

Q FC VC TC AFC AVC ATC MC

10 800 400 1200 80 40 120
20 800 2800 3600 40 140 180 240
30 800 3550 4350 27 119 145 75
40 800 4350 5150 20 109 129 80
50 800 6000 6800 16 120 136 165
60 800 10400 11200 14 174 187 440
Formulele utilizate :TC=VC+FC,ATC=AVC+AFC, MC=delta TC/deltaQ

Aplicația 3

Se cunosc următoarele date pentru o lună înregistrate de o entitate economică care activează pe o piaţă cu
concurenţă perfectă:

Q Pret VC TC MC TR MR Profit
0 5 0
10 5 30 5
20 5 58 5
25 5 67.5 5
30 5 75 5
35 5 94.5 5
50 5 145 5
70 5 300 5
100 5 500 5

Costurile fixe lunare constituie 5000 lei. Determinaţi cantitatea ce va fi produsă în condiţii de profit
maxim, dacă preţul pieţei este egal cu nr. din registru lei.
Aplicația 4

De determinat preţul de vînzare conform metodei costului total pentru produsul A şi B fabricate de
agentul economic „X”(baza de repartiţie consumul de muncă) dacă se cunosc următoarele date:

Indicatorii A B
1.AVC total,inclusive
1.1consum de munca 65 lei 35 lei
1.2alte consumuri variabile 30 lei 40 lei
2.costuri fixe total 6300 lei 6300 lei
3.rentabilitatea 15 % 15%
4.volumul productiei 150 unitati 200 unitati

Aplicația 5

De determinat preţul de vînzare conform metodei costului total pentru produsul A şi B fabricate de
agentul economic „X”(baza de repartiţie volumul vînzărilor) dacă se cunosc următoarele date:

Indicatorii A B
1 AVC total,inclusive: 135 355
1.1consum de munca 85 lei 105lei
1.2alteconsumuri variabile 50lei 250lei
2.Costuri fixe total 7800 lei 7800 lei
3.rentabilitatea 20% 20%
4.volumul vinzarilor 150 unitati 250 unitati
1.AVC(A)=85lei+50lei=135 lei

AVC(B)105lei+250lei=355 lei

2.Volumul vinzarilor total=150 unitati +250 unitati=400 lei

3. k=7800lei/400lei=19.5

4.ATC(A)=135+19.5=154.5

ATC(B)=355+19.5=374.5
5.P(A)=154.5+30.9=185.4 lei

P(B)=374.5+74.9=449.4 lei

Raspuns: Conform metodei costului total in baza de repartitie a vinzarilor am obtinut urmatoarele
date:P(A)=154.5 lei

P(B)=449.4 lei

Aplicația 6

Un bun de consum este importat de un agent economic şi revândut unui detailist. În documentele
vamale sunt înregistrate următoarele date: preţul extern/unit 75$ (cursul de schimb 20.02 lei 1$),
cheltuielile de transport/unit 1$, cheltuielile de asigurare/unit 0,75$, cheltuielile de încărcare-
descărcare/unit 0,25$. Regimul fiscal la frontieră cuprinde taxa vamală 20%, taxa pentru procedurile
vamale 0,2%, TVA 20%. De calculat preţul de import.

1.Echivalam pretul in lei=75$*20.02=1501.5 lei

2. Valoarea cheltuielilor de transport=1$*20.02lei=20.02

3. Valoarea cheltuielilor de asigurare=0.75$*20.02 lei=15.02 lei

4. Valoarea cheltuielilor incarcare – descarcare=0.25$*20.02=5 lei

5.Valoarea marfii in vama =1501.5 lei+20.02 lei+15.02 lei+5 lei=1541.54 lei

6. Valoarea Taxei Vamale =1541.54 lei*20%=308.308

7.Valoarea procedurilor vamale=1541.54*0.2%=3.08308 lei

8. TVA la importul de marfa = (1541.54 lei+308.308+3.08308)*20%=370.5862 lei

9. Pretul de import al marfii=1541.54+308.308+3.08308+370.5862=2223.5172 lei

Raspuns: Conform calculculelor pretul de import este 2223.5172 lei

Aplicația 7

Incoterms – standard de interpretare a regulilor în comerţul international

Prin conţinutul lor, INCOTERMS constituie un ansamblu de reguli prin care se determină
drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională; alegerea unei reguli de
interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi
exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. În funcţie de obligaţiile părţilor într-un contract
de vânzare internaţională, se deosebesc mai multe tipuri de contracte în care sunt desemnate anumite
clauze.

Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS s-au luat în considerare ca punct de plecare:
predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului; regulile privesc obligaţiile
fiecărei părţi, care sunt grupate în zece articole, cu titluri identice pentru toate regulile. Datorită
evoluţiei semnificative a comerţului internaţional, în vederea punerii la dispoziţie a comercianţilor a
unor reguli în interpretare a condiţiilor comerciale utilizate frecvent în comerţul internaţional,
Camera Internaţională de Comerţ de la Paris a elaborat un set de condiţii de livrare destinate
interpretării acestora în domeniul vânzării internaţionale, reguli care erau în practica comerţului
internaţional nişte cutume, dar care nu aveau aceeaşi semnificaţie pentru comercianţii din diferite
ţări.

Datorită evoluţiei semnificative a comerţului internaţional, în vederea punerii la dispoziţia

comercianţilor a unor reguli în interpretarea condiţiilor comerciale3 utilizate frecvent în comerţul
internaţional, au fost elaborate încă din 1928 de către Camera Internaţională de Comerţ de la Paris
(CIC-Paris4 ) un set de termeni comerciali sau condiţii de livrare destinate interpretării acestora în
domeniul vânzării internaţionale, reguli care erau în practica comerţului internaţional nişte cutume,
dar care nu aveau aceeaşi semnificaţie pentru comercianţii din diferite ţări.

În perioada interbelică comerţul internaţional şi, în special, cel transatlantic, cunoaşte o dezvoltare
extraordinară. În 1936 Camera Internaţională de Comerţ de la Paris editează pentru prima dată
Regulile Internaţionale de Comerţ – INCOTERMS – ce cuprindea 11 termeni comerciali
internaţionali, cunoscuţi şi sub numele de „clauze de livrare”, care s-au bucurat, în general, de
audienţă în rândul comercianţilor. Prin această editare, Camera Internaţională de Comerţ de la Paris
nu a făcut decât să dea o interpretare unor termeni deja existenţi şi utilizaţi în comerţul internaţional.
Regulile INCOTERMS sunt recunoscute de către UNCITRAL ca fiind standardul global pentru
interpretarea termenilor în comerţul exterior şi prevăd norme acceptate pe plan internaţional
specificând definiţiile şi normele de interpretare pentru cei mai comuni termeni comerciali.

Pe măsura dezvoltării comerţului mondial, a modernizărilor ce au caracterizat procesul evolutiv

al vieţii economice internaţionale, varianta revizuită a fost adoptată la Congresul CCI de la Viena
din 1953 şi este cunoscută sub numele de INCOTERMS 19535 , aceasta fiind prima variantă de
bază a regulilor ce au recunoaştere internaţională, ce cuprindea nouă termeni6 comerciali. Ulterior,
în 19677 , 19768 , 19809 , 199010 şi ediţia INCOTERMS-200011 au adus modificări importante ale
termenilor atât sub aspectul denumirii, cât şi al conţinutului lor, creându-se o nouă variantă de bază
a regulilor. Scopul INCOTERMS este acela de a oferi un set de reguli internaţionale pentru
interpretarea celor mai uzitaţi termeni comerciali ce sunt încorporaţi în mod regulat în contractele de
vânzare în întreaga lume şi au devenit parte din limbajul cotidian al comerţului.

Regulile globale introduse de ICC şi utilizate de către companii în nenumarate tranzacţii de

afaceri din întreaga lume sunt o parte esenţială a activităţii ICC şi ne diferenţiaza de multe alte
organizaţii de afaceri internaţionale12. Pentru a ţine pasul cu dezvoltarea rapidă a comerţului
internaţional şi cu globalizarea, regulile INCOTERMS sunt revizuite o data la 10 ani. Având în
vedere că, de la ultima revizuire din 2000, s-au schimbat multe în comerţul internaţional, Camera de
Comert Internaţională întrunită la Paris în septembrie 201013 lansează publicaţia INCOTERMS®
2010, ce stabileşte un ghid practic pentru a ajuta utilizatorii în alegerea mai uşoară a celor mai
potrivite reguli pentru tranzacţile lor14. Noii termeni INCOTERMS au fost elaboraţi cu scopul
delimitării drepturilor şi obligaţiilor părţilor participante în comerţul internaţional de mărfuri şi au
intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011. „Nu există o organizaţie mai bine plasată decât ICC – acestă
organizaţie este creată şi menţine regulile INCOTERMS – pentru a ajuta comercianţii în aplicarea
corectă a normelor pentru operaţiunile lor globale sau de vânzare pe piaţa internă” 15. Regulile
INCOTERMS sunt un standard recunoscut la nivel internaţional şi sunt utilizate la nivel mondial în
contracte interne şi internaţionale pentru vânzarea de bunuri.
 Aplicația 8

Analizați sistemului actual de preţuri al Republicii Moldova.

Efectele fenomenelor de la sfârșitul anului 2014 s-au resimțit pe parcursul anului 2015. Situația
instabilă în regiune, situația politică instabilă din țară, deprecierea leului, au influențat masiv
evoluția prețurilor din acest an. Dispariția unui miliard de USD din circuitul economic al țării a făcut
presiune enormă asupra cursului valutar, care a afectat direct evoluția prețurilor pe toate categoriile
pe parcursul anului 2015. După cum am anticipat în Monitorul Economic, pe parcursul anului au
avut loc majorări de tarife la energia electrică și gazele naturale. La energia termică putem vorbi de
o inflație amânată deoarece tarifele încă rămân la același nivel, datorită influențelor politice - contrar
prognozelor noastre din Monitorul Economic. Astfel, în 2015 estimăm că indicele prețurilor de
consum va atinge valoarea anuală de 14 %.

Efectele fenomenelor de la sfârșitul anului 2014 s-au resimțit pe parcursul anului 2015. Situația
instabilă în regiune, situația politică instabilă din țară, deprecierea leului, au influențat masiv
evoluția prețurilor din acest an. Dispariția unui miliard de USD din circuitul economic al țării a făcut
presiune enormă asupra cursului valutar, care a afectat direct evoluția prețurilor pe toate categoriile
pe parcursul anului 2015. După cum am anticipat în Monitorul Economic, pe parcursul anului au
avut loc majorări de tarife la energia electrică și gazele naturale. La energia termică putem vorbi de
o inflație amânată deoarece tarifele încă rămân la același nivel, datorită influențelor politice - contrar
prognozelor noastre din Monitorul Economic. Astfel, în 2015 estimăm că indicele prețurilor de
consum va atinge valoarea anuală de 14 %.

Aplicația 9

FUNDAMENTAREA PREŢURILOR LA PRODUSELE NOI.

Pentru fundamentarea pretului noilor produse se au in vedere:estimarea cererii, ceea ce presupune

urmatoarele etape:

a. exploatarea preferintelor consumatorilor si a posibilitatilor de stimulare a consumului pentru

noul produs avandu-se in vedere:

-consumatorii actuali ai produsului pe care-l inlocuieste cel nou;

- consumatorii potentiali, atrasi printr-o politica adecvata de promovare a noului produs.

b. estimarea unui interval privind ordinul de marime pentru pretul noului produs prin dialog direct
cu distribuitorii;

c. vanzarile probabile pentru diferitele niveluri de preturi se determina pe baza de experienta si

cercetarea pietei;

d. reactia la pretul stabilit din partea productiei si a vanzarii produselor inlocuite prin noul produs
care se manifesta sub forma micsorarii preturilor la aceste produse.

2. stabilirea strategiei de promovare a noului produs presupune precizarea obiectivelor strategice

privind pozitia de piata si de organizare a productiei:alegerea cifrei de afaceri de
realizat;identificarea si evaluarea actiunilor de intreprins pentru realizarea produselor;identificarea
canalelor de distributie eficiente.

Aceste obiective au in vedere urmatoarele elemente:

a. costurile implicate de modificarea tehnologiilor, de extinderea si modificarea capacitatii de

productie, cheltuielile de desfacere;

b. evaluarea si previziunea efortului institutional in ceea ce priveste capitalul angajat, costurile de

finantare si costurile de exploatare.

Numai in masura in care exista siguranta ca totalul costurilor legate de introducerea noului
produs vor fi acoperite inainte de momentul in care acesta devine un bun comun usor de inlocuit
trebuie sa se ia decizia de lansare a noului produs.

In practica intalnim doua strategii privind preturile noilor produse:

1. Preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mari pentru reclama si

continuat apoi cu reducerea treptata a pretului. Aceasta se bazeaza pe:

- cererea mai putin sensibila (elastica) in primele etape de aparitie si afirmare a produsului fata de
perioada de maturitate;
- se realizeaza o argumentare in timp a pietei, la inceput pretul mare se adreseaza segmentului de
cerere insensibil la pret, iar reducerile succesive de pret vor face posibil accesibil produsul
segmentului de piata din ce in ce mai sensibil la pret;

- da un plus de siguranta productiei asigurandu-i venituri importante chiar in faza de lansare a

produsului micsorand riscul de a nu-si acoperi costurile.

2. Preturi mici de la inceput care sa actioneze ca o bariera eficace, protectoare impotriva

concurentei:

 asigura o patrundere rapida si larga a produsului pe piata;

 pretul devine accesibil unei largi game de consumatori;

 presupune o mai mica micsorare a pretului in timp;

- reprezinta o politica de pret cu risc mai mare ceea ce impune anumite conditii de aplicare in fazele
initiale: existenta unei cereri de elasticitate mai mare de pret; produsul nou nu trebuie sa fie privit de
consumatori ca o “ciudatenie”, ci sa fie rapid integrat in consum; pretul trebuie sa fie o bariera
pentru posibilii concurenti directi; produce efecte de scara importante in planul costurilor de
productie; modificarile mici de preturi duc la cresterea vanzarilor si deci si a profitabilitatii.

Corelarea preturilor presupune efectuarea comparatiilor pe baza carora sa se stabileasca raportul

corespunzator intre produsele noi si cele similare existente atat sub aspectul valorii de intrebuintare,
cat si sub aspectul eficientei economice la produse si consumatori.Prin corelare se stabilesc preturi
in apropierea preturilor existente al caror nivel si structura au fost confirmate pe piata.

Comparatiile se efectueaza:

 pentru valoarea de intrebuintare necesara pentru a delimita modificarea performantelor

tehnico – functionale;

 pentru elementele structurale ale pretului noului produs, separat pentru costuri ( pe elemente
primare sau articole de calculatie) si separat pentru venitul net.
Corelarea preturilor inlatura arbitrariul in stabilirea preturilor; permite luarea in considerare a noilor
conditii economice si sociale in care se vor produce si se vor consuma produsele si presupune in
acelasi timp si o analiza a preturilor rezultate din corelare, analiza ce se efectueaza pe baza unor
obiective economice si financiare in cadrul politicii economice.

Aplicatia 10

Care este rolul statului în reglementarea prețurilor și tarifelor?

În cadrul economiei de piată, în situatia fundämentării deciziilor cu privire la pret, sunt pusi
inainte ＇de toate agenții economici, care vând și cumpără mărfuri materiale și nemateriale, precum
și diferite organisme ale statului, însărcinate să asigure echilibrul economic și financiar la nivel
macro. Ori de câte ori formarea liberã a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, în luarea
deciziilor de preț intervine statul. Intervenția statului în stabilirea, dirijarea și urmărirea evoluției
prețurilor este determinată de mai multe situații sau cerințe economice, și anume: penuria de resurse
de materii prime și energie, oferta deficitară la unele produse importante pentru economie și
populație, cu influențā negativă asupra cererii și a nivelului de trai al populației, protejarea
producției autohtone de concurența străină, combaterea ＇unor situații de monopol sau oligopol,
precum și al concurenței neloiale. Cu cât piața reală este mai îndepărtată de concurența perfectă, cu
atât necesitatea și eficiența controlului statului, a intervenției lui asupra prețurilor este mai mare. În
general, intervenția statului în domeniul prețurilor a fost prezentă în toate timpurile, fiind mai
intensã în perioadele de criză economică, declin economic, sau în timp de război etc. și mai ușoară
în perioadele de stabilitate economică. Prin amestecul în procesul formării preļurilor se urmåresle
asigurarea unei stabilităļi economice și protecļii sociale, satisfacerea unui minim. de cerințe si
interese.