1. PRELUCRARI PRIN EROZIUNE Prelucrarile prin eroziune reprezinta ansamblul de tehnologii neconventionale atunci cand utilizarea celor clasice este neeficienta sau realmente imposibila. Prelucrarea prin eroziune este o metodé tehnologicd de finalitate, bazaté pe distrugerea integritatii si prelevarea materialului excedentar (a adaosului de prelucrare) de pe suprafata unui semifabricat prin actiunea dinamicé a unor agenti erozivi sub forma de fluxuri de particule solide, lichide, gazoase, de plasma sau de radiatie electromagnetica. 1.1, Prelucrarea prin eroziune electricd Principiul prelucrarii Prelucrarea prin eroziune electric’ este un procedeu de indepartare a adaosului de prelucrare prin actiunea repetat’ a descarcarilor electrice in impuls, intr-un mediu lichid dielectric (izolator), in spatiul limitat dintre un electrod conectat la un pol si obiectul prelucrdrii conectat la celélalt pol al unui generator de impulsuri de tensiune. oe pe ies ater ® Inertia roa i) {J Suprafata L— Semitarieat preluerath (6P) Descarcarile electrice (ZE) se amorseaza succesiv gi se localizeaza selectiv in diferite zone ale interstitiului in functie de realizarea local a conditiilor disruptive, n raport cu distanta dintre cele dou corpuri metalice si cu proprietatile dielectrice ale mediului,Fiecare dintre aceste impulsuri, actionand in mod discontinuu, constituie un proces elementar de eroziune desfsurat intr-un spatiu restrans format din coloana descarc&rii inconjurat8 de lichidul de lucru. crater deur a) sa Pata cao | cana ur iizt Desetcare lecaich Spatia de aera dementar Pa anosios cater de ree (tg) Eroziunea electrica face parte din categoria procedeelor tehnologice de prelucrare neconventionale destinate doar materialelor electro-conducatoare. Prelucrarea prin eroziune electric’ se bazeazi pe efectul eroziv al unor descarcari electrice sub forma de impulsuri, descarcari amorsate intre electrodul scula si semifabricat, izolati de un lichid dielectric gi in conditiile existentei unui echipament care s8 permitd desfasurarea in timp a prelucrari in cadrul acestei prelucrari, descarcarea electricd are loc intr-un timp extrem de scurt, de 10°...10” s, distanta dintre cei doi electrozi variind in limitele 2 ... 2000 um. Fiecare dintre aceste descarcéri se constituie intr-un proces elementar si separat. Fenomenul cel mai important care std la baza fenomenului de descrcare a energiei electrice in spatiul dintre electrozi este cel de amorsare a canalului de descdrcare, Descarcarea electrica intr-un mediu dielectric (electro-izolant) cum este cel dintre electrozi, se poate produce doar in momentul in care acest mediu devine pe o cale oarecare electro-conducator. Fenomene in spatiul de lucru elementar: a. Formarea canalului ionizat La un moment dat, forta electrostaticd (dezvoltata de campul electrostatic) aplicata particulelor elementare depageste forta cu care acestea sunt tinute inreteaua molecular’, eliberdndu-le. Rezult8 astfel o circulatie de particule. Dieleatric + Semifabricat lonii liberi gi electronii din interstitiul de lucru sunt accelerati, capata o vitezd de deplasare mare, orientandu-se spre anod si catod in functie de polaritate. in urma acestei deplasari se formeaz& un canal ionizat cu caracteristici conducdtoare bune. Dielecwe trod Cp elec F © ees * Mirocna de gat i Tonia + Senifabricat b. Formarea coloanei de plasma lonii si particulele elementare parcurg canalul ionizat forménd o coloand de plasmé, care atinge temperaturi de 50000...80000°, datorita energiei si ciocnirilor tot mai numeroase. Temperatura ridicat din canalul de descéircare provoac’ topirea locala instantanee a stratului de pe suprafata celor doi electrozi. Fare saan de pled Clean de pag crarde 4 seat apt —©. Deformarea coloanei de plasma Topirea gi vaporizarea unor volume mici din materialul ambilor electrozi provoaca cresterea dimensiunii (deformarea) coloanei de plasma si a canalului de gaz. d. Stingerea descdrcérii electrice si expulzarea materialului Datorit8 gradientului mare de temperatur’ gi a timpului foarte scurt de desfasurare a procesului eroziv, se formeaza o mare cantitate de gaze sub presiune intr-un spatiu ingust, determindnd o situatie asemanatoare exploziei. Se creeaz un salt brusc de presiune care, la randul sau, determina formarea unei unde de soc hidromecanice, Aceasté unda de soc hidromecanicd, impreuna cu cea produsé de explozia stratului de vapori supraincéiziti antreneaza in migcare produsele solide si gazoase rezultate in urma procesului de eroziune.Prelucrarile prin eroziune electrica se diferentiaz&, din punctul de vedere al principiilor de lucru, prin natura electrodului sculd cu care se efectueaza prelucrare cu electrod masiv si cu fir, rezultdnd astfel si cele dou grupe de utilaje prelucratoare prin intermediul acestui procedeu. PRELUCRAREA ~ CU ELECTROD MASIV Principiile de lucru ce stau la baza prelucrarii prin eroziune electric permit generarea unor suprafete oricat de complicate, in materiale de orice duritate Prelucrarea este relativ simpla, deoarece se realizeaz cu o masina unealtd a c&rei cinematic trebuie s& asigure doar o miscare dupa o singura directie, cea de avans, egal’ ca marime cu viteza de erodare a materialului. Forma parti active a electrodului sculd se regseste astfel in forma suprafetei prelucrate. Majoritatea masinilor ce prelucreaza cu electrod masiv au posibilitatea executérii mai multor migcari ale Es. S-au dezvoltat procedee care permit migcarea / rotirea a cel putin unuia dintre cei doi electrozi (Es, Ep) sau deplasarea electrodului scul dupé traiectorii complexe. Pot fi executate migcéri singulare sau combinate pe oricare dintre axele unui sistem de coordonate, pentru obtinerea cavitatilor cu profil complex, de exemplu matrite destinate prelucrarii prin deformare sau injectarii maselor plastice. Circulatia lichidului de lucru: C splarea interstitiului prin refulare (a sic), care asigurd stabilitatea procesului electroeroziv, diminueaza precizia prelucrarii (conicitate de circa 0,02/10 mm) si nu trebuie utilizatd la treceri de finisare; C2 splarea interstitiului prin aspiratie (b si d), desi asigurd o precizie mai bund(conicitate de circa 0,01/10 mm), diminueaza stabilitatea procesului prin retinerea bulelor de degeu gazos si trebuie utilizata in special la treceri de finisare. 1 dimensiunile orificiilor practicate in electrodul sculd pentru circulatia dielectricului sunt de @ 1...3 mm, iar lungimea lor trebuie s8 fie in final, dupa uzarea electrodului de minimum 4....5 mm; C_amplasarea orificilor se face la distante de 20...40 mm, asigurand cel putin un orificiu de spalare la 0 portiune de @ 80 mm a suprafetei active a electrodului scula, PRELUCRAREA CU ELECTROD FILIFORM0 Acest procedeu se utilizeaz pentru generarea unor contururi complexe, in piese de grosime relativ mica aig rul ipa de aa as) Pot realiza precizii de + 0,002 mm si chiar mai bune, in conditille unei rugozitati a suprafetei de Ra = 0,18 um la prelucrarea carburilor metalice si de Ra < 0,1 um la prelucrarea otelurilor. Electrodul scula este un fir de sérma calibrat, cu diametrul de 0,025..0,33 mm, din cupru (simplu sau placat cu zinc), molibden, alam& si aligje ale acesteia, intins intre doud role si cu o lungime cat mai mare (7.000...12.000 m ~ max. 25 kg). Acesta se deruleaz& continu, cu o vitez constant necesara pentru compensarea uzuri.2. Prelucrarea prin eroziune electrochimic’ Principiul prelucr&rii Prelucrarea dimensional& prin eroziune electrochimic’ are la baz8 procesul de dizolvare anodic (electroliza). Obiectul prelucréirii (piesa) este legat la anodul (+) unei surse de curent continuu, iar obiectul de transfer la catodul (-) aceleiasi surse. intre cei doi electrozi se introduce un electrolit, care, in prezenta cémpului electric, genereaza o serie de procese fizice si chimice, dintre care o parte duc la erodarea progresiva a obiectului prelucréiri O tensiune scazuta de 7...25 V este in general aplicata intre cei doi electrozi mentinuti la un mic interstitiu unul fat’ de celéilalt (0,025....0,50 mm). Electrolitul (de regul 0 solutie de NaCl sau NaNOs) este fortat s& curga printre cei doi electrozi cu vitezi mare (30...60 m/s) pentru a elimina produsele reziduale din zona de lucru Ca urmare a actiunii agentului eroziv, de pe suprafata obiectului prelucr&rii se detaseaz8 particule sub forma de ioni ai metalului de prelucrat, care rman in mediul de lucru sub forma de hidroxizi.Actiunea agentului eroziv este dirijata doar spre obiectul prelucrarii (piesd), asigurandu-se astfel realizarea procesului de eroziune fra ca scula s& se uzeze, cea ce constituie un avantaj al prelucr&ri Erodarea electrochimica a suprafetei semifabricatului se realizeazé doar acolo unde sunt indeplinite conditille optime, adic’ acolo unde interstitiul dintre electrozi este minim. ‘ Wd Avantajele prelucrarii Obiectele supuse prelucrarii nu sunt influentate termic sau mecanic Pot fi prelucrate obiecte nerigide (flexibile, cu pereti subtiri), neexistand contact fizic intre sculd si semifabricat Scula nu se uzeaz’ Se pot prelucra suprafete cu forme complexe Prelucrarea este mai rapid& comparativ cu agchierea clasic’ Dezavantajele prelucr&rii: Este mai scumpa decat agchierea conventional Suprafetele ocupate de utilaje sunt mai mari Electrolitii sunt poluanti si pot distruge utilajele de lucru Consum energetic mare Pot fi prelucrate doar materiale bune conducatoare de electricitate Pasivarea este fenomenul care provoaca o franare a procesului de dizolvare anodicé. Pentru asigurarea continuitatii eroziunii trebuie luate masuri de activare permanenta10 a suprafetelor utile ale electrozilor. Depasivarea se poate realiza natural sau fortat pe cale chimic’, hidrodinamic’, mecanicd cu corp solid sau electric’, dup’ cum urmeaza : depasivarea naturala este realizata prin degajarile de gaze si prin dizolvare; depasivarea chimic’ const in introducerea in mediul de lucru a unor agenti chimi i cu rol de indep&rtare a stratului pasiv; depasivarea hidrodinamicd se realizeaza prin circularea fortata a electrolitului in interstitiul de lucru; depasivarea mecanica este asigurat printr-o actiune mecanic& a unui corp solid care freacd suprafetele electrozilor; depasivarea electricd se realizeaza prin schimbarea periodicd a polaritatii electrozilor. Utilaje gi echipamente tehnologice pentru prelucrarea electrochimic’3 Principiul prelucrarii Electrolyte feed { et Toot" La acest tip de prelucrare, scula si piesa nu intra in contact, intre ele ramanand in permanenta un spatiu de lucru prin care circula electrolitul. Masinile de prelucrat prin eroziune electrochimicd se pot clasifica, la fel ca gi procedeele de prelucrare: * dup modul in care se realizeazé depasivarea; * dup modul de generare a suprafetei; * dupa operatia realizata a. Masini de prelucrat electrochimic cu depasivare hidrodinamic& cast) Magina dispune de o camer de lucru inchisa, care impiedica rspandirea electrolitului pompat la o presiune ridicata (circa 20 bar).12 Camera de lucru dispune de un ventilator, al c&rui debit trebuie astfel dimensionat incat s& nu permit& cresterea concentratiei de hidrogen peste 2%. Sistemul de curdtire a electrolitului trebuie s asigure o concentratie volumic’ in hidroxid mai mic’ de 5%. Filtrul F va fi astfel dimensionat incat s& retina toate particulele cu dimensiuni apropiate de dimensiunea interstitiului de lucru (25...75 im) Capacitatea rezervorului pentru electrolit se alege astfel incat si asigure de 5...10 ori debitul pompel P. Sistemul de termostatare a electrolitului trebuie s8 asigure mentinerea acestuia in limitele temperaturii de lucru optime, cu o precizie de * 19C. Temperatura optima a electrolitului este cuprinsé intre 20..60°C, functie de natura acestuia. Caracteristicile de baz ale sistemelor de avans sunt urmatoarele: * viteze mici de avans : 0...15 mm/min; + inertie redusé; * posibilitatea realizirii unor forte mari de avans, proportionale cu presiunea electrolitului si suprafata de prelucrare. b. Prelucrarea electrochimica cu depasivare naturala Procedeul se numeste cu “depasivare natural” deoarece nu foloseste nici un mijloc de inl&turare a peliculei pasive. Procedeul nu se aplic’ pentru inlaturarea adaosurilor de prelucrare sau tehnologice, ci numai pentru o egalizare a microneregularitatilor de la suprafata pieselor finite. Procedeul mai este cunoscut si sub denumirea de Justruire electrochimicé.Schema de principiu a lustruirii electrochimice: 1 - electrod; 2 - obiectul de lustruit; 3 - electrolit + Dizolvarea metalului va incepe in regiunea varfurilor asperitatilor, datorita concentratiei de cmp electric in aceast& zoné. + Electrozii se confectioneaza din materiale electroconducatoare (cupru electrolitic, grafit) si se amplaseaza la o distant& de 40...100 mm de piesa de prelucrat. + Sursele de energie sunt generatoare de curent continuu cu U = 6...12 V sil = 5...25 A/dm”, pentru electroliti reci si 40...280 A/dm”, pentru electroliti calzi. c. Masini de prelucrat electrochimic cu depasivare mecanicd (abraziva) Procedeul de prelucrare electrochimica abrazivé se bazeaz’ pe desfgurarea simultana a unei prelucrri electrochimice cu depasivizarea mecanica fortat prin intermediul unei scule abrazive 7 ~ electrod-scul8 cu granule abrazive; 2- piesa; 3- electrolit; 4 ~ pelicula anodi J, Il migc&rile electrodului-scula. 4, EROZIUNEA ABRAZIVA4 Eroziunea abraziva este o metoda tehnologica de prelucrare dimensionala care const in agchierea - zgarierea - deformarea plastic’ a suprafetei piesei de c&tre granulele abrazive amplasate intr-un suport solid, lichid, gazos sau magnetic. Procedeul se bazeaza pe distrugerea integritatii si prelevarea adaosului de prelucrare de pe suprafata unei piese prin actiunea dinamic& a agentilor erozivi, materializati sub forma unor particule solide (granule abrazive). Work Utilizarea particulelor abrazive drept scule agchietoare are ca principale obiective obtinerea unor suprafete: + deo calitate deosebitd, + cu o inalt precizie dimensionala, de forma si pozitie. Atingerea acestor scopuri presupune ca adaosul de prelucrare s& aib valori foarte mici, uneori submicronice. Eroziunea abraziv se poate realiza > cu granule fixate intr-un corp solid: + rectificare + honuire > cu granule semilibere, inglobate intr-un c&mp magnetic sau intr-un mediu lichid vascos (finisarea magneto - abraziva, lepuirea, prelucrarea dimensional ultrasonica etc); cu granule libere, puse in migcare de un lichid cu vascozitate mic sau de un gaz (debitarea cu jet abraziv). Granula abraziva are o forma neregulat’, cu muchii ascutite gi cu varfuri rotunjite, avand o raza de bontire 2 Existenta acestei raze este benefic’, deoarece ea asigura15 rezistenta corespunzatoare a grauntelui. in timpul prelucrarii, varful se toceste, raza de bontire devine tot mai mare, granula abraziva pierzandu-si proprietatile agchietoare. EROZIUNEA CU FLUIDE $1 SUSPENSII ABRAZIVE Eroziunea cu fluide si suspensii abrazive are ca principala aplicabilitate superfinisarea suprafetelor pieselor, nefiind ins& excluse operatiile de debitare, degrosare sau finisare, la care rugozitatea obtinutd are valori mai mari. Comparativ cu alte procedee de prelucrare, eroziunea abrazivai asiguré cea mai buna calitate a suprafetelor, rugozitatile rezultate fiind de ordinul Ra = 0,32..0,0002 um. Metodele de prelucrare prin eroziune cu fluide si suspensii abrazive se clasific’ in functie de mai multe criterii dupa tipul de energie folosita pentru activarea eroziunii ™ energia cineticd a fluidelor aflate in migcare (a); ®@ energia ultrasonicé (b); ™ energia unui cémp magnetic sau electromagnetic (c) ft 1D dupé gradul de mobilitate al granulelor abrazive: ™ granule cu grad ri icat de mobilitate, antrenate de jeturi de fluid (a); ™ granule mobile, aflate in suspensie in diferite lichide (b); granule cu un grad sc&zut de mobilitate, situate in campuri magnetice (c). © dupa modul de generare a suprafetelor: + prin copiere16 + prin generare cinematic& © dupa genul operatiei: + lepuire; + prelucrare dimensionalé ultrasonic’; + debavurare ultrasonic’; + finisare magneto - abraziva; + debitare cu jet abraziv; + prelucrare prin emisie elastic etc. Proprietatile materialelor abrazive: duritate; tenacitate; capacitate abraziva; granulatie. Duritatea abrazivilor: Se defineste ca fiind capacitatea unui material de a opune rezistenté la 0 actiune mecanica menit& s&-I distruga. Un material este considerat cu atat mai dur cu cat rezistenta opusé distrugeril sale este mai mare. Tenacitatea abrazivilor: Este proprietatea care caracterizeaza friabilitatea materialelor abrazive, adic’ acea insusire a granulelor de a se sfarama sub actiunea unor sarcit aplicate prin soc. Tenacitatea este exprimaté in procente gi scoate in evidenta cantitatea de material abraziv care a rezistat operatiei de sféramare, Granulatia abrazivilor: Granulele abrazive se definesc ca fiind acele particule ale cSror marimi maxime nu depagesc 5 mm gi care au raportul dintre dimensiunea maxima gi cea minima mai mic decat 3. Granulatia abrazivilor reprezinta acea proprietate care are rolul de a exprima cantitativ dimensiunile particulelor, 5. PRELUCRAREA PRIN EROZIUNE CU JET ABRAZIV Principiul prelucrdrii cu jet abraziv Prelucrarea cu jet hidroabraziv se bazeaza pe * cresterea presiunii apei la valori foarte mari (300 - 600 MPa), * directionarea ei printr-un orificiu practicat intr-un material extrem de dur, * formarea unui jet coerent de apa de viteza foarte mare (1000 m/s), = _amestecarea cu particule abrazive si proiectarea catre suprafata care urmeazé a fi prelucrats.V7 Din punct de vedere hidrodinamic, curgerea jetului de fluid este caracterizata prin urmatoarele elemente + regimul de curgere este turbulent; + lichidul este compresibil la presiunile de lucru; + curgerea este nestationara. Procedeul nu este de fapt o "taiere", ci o agchiere, asemanatoare debitérii cu ferastraul, Formarea gi proprietatile jetului de fluid Prelucrarea presupune introducerea in fluidul de lucru a granulelor abrazive, Abrazivii sunt inglobati in jetul de apa impreuna cu aerul (principiul tubului Venturi), formand o suspensie, cu nenumarate particule cu pozitii aleatoare si muchii aschietoare dispuse intamplator in momentul contactului cu piesa.Aer ‘comprimat camers (aersabeazi) Rezervor beanie —_ Tab de aimee Jet de tsiere 6. ECHIPAMENTE DE PRELUCRARE PRIN EROZIUNE CU JET ABRAZIV a. Prelucrarea cu jet criogenic eu Fazal ‘mat prericire | gi ape, 1 Fazal Sormarea particullor de ghiaga pine ora19 ‘Apa sub presiune este supraracitd printr-o spirala aflatd intr-un recipient cu propilen glycol (To = -10°C). in tubul de amestec, in locul abrazivului este injectat azot lichid. Acesta, in contact cu apa supraracit3, formeaza cristale de gheat& cu diametrul cuprins intre 45 si 90 de microni. Folosirea particulelor de gheat are ca rezultat economia de abraziv, reducerea deseurilor periculoase si greu asimilate de mediu (nimolul rezultat in urma prelucrarilor cu jet abraziv), economia de api, prin refolosirea celei utilizate la prelucrare (reducere a consumului de apa cu peste 90%). Procedeul de tdiere cu jet de gheat prezint& avantaje in domeniul securitatii muncii, fiind eliminate particulele de abraziv ce sunt degajate in atmosfer8 in timpul prelucrarii, suprimand astfel pericolul inhalérii acestora, De asemenea, se elimina riscul de patrundere a particulelor de abraziv in materialul semifabricatului sub forma de incluziuni cu efecte nocive in structura pieselor rezultate. b. Prelucrarea cu jet de apa Se bazeaz pe lansarea unui jet directionat cu presiune si vitez& foarte mare spre materialul de prelucrat (p > 300 MPa; v ~ 900 m/s). Coerenta jetului se obtine prin directionarea acestuia printr-un inel (duza) din material extrem de dur (diamant, safir etc), prevazut cu un orificiu cu un diametru de 0,03 - 0,3 mm. in continuare, jetul de apa este dirijat prin tubul de focalizare spre zona de prelucrare. Distanta optima fata de piesa prelucratd este in general 1- 2 mm. c. Prelucrarea cu jet de apa si aditiv Folosirea aditivilor polimerici poate prelungi mentinerea coerentei jetului de apa de 2 - 3 ori, in functie de concentratia si de tipul aditivului. Folosirea aditivilor prezint& si avantajul reducerii uz&rii camerei de mixare, @ tubului de focalizare, a duzei de iesire. Precautiile de folosire a aditivilor in medii industriale sunt respiratorii, de ingerare sau atingere, cu respectarea normelor de securitate in folosirea acestora. d. Prelucrarea cu jet de apa si abraziv Jetul de apa (1), aflat la 0 presiune de peste 350 MPa, trece printr-o duzé (2)20 (diamant, rubin, safir) ajungand la viteza de peste 1000 m/s. Jetul de apa intr apoi camera de mixare (3) gi in tubul de focalizare (4). In camera de mixare, jetul de apa coerent preia abrazivul pe baza efectului Venturi, Jetul abraziv (6) este propulsat apoi asupra semifabricatului (7) 7. PRELUCRAREA PRIN EROZIUNE MAGNETO-ABRAZIVA Principiul prelucr&rit Prelucrarea suprafetelor prin eroziune magneto ~ abraziva se realizeaz cu ajutorul unor medii de lucru cu proprietati concomitent magnetice si abrazive, liantul granulelor constituindu-I c&mpul magnetic. Mediile de lucru utilizate sunt pulberile magneto - abrazive, in diferite compozitii si concentratli, care formeazi asa - numitele "perii magneto - abrazive "sau "scule magneto - abrazive" Prelucrarea magneto-abraziva presupune in primul rand, contactul cu suprafata semifabricatului al unei granule abrazive, Pentru a ramane in contact cu suprafata de prelucrat, inclusiv in conditile existentei unei miscari realizate de ctre granuld si/sau semifabricat, sunt necesare, pe de o parte, existenta unui cmp magnetic suficient de puternic, iar pe de alta parte, granula trebuie s8 dispuna de proprietati feromagnetice. Existenta unor deplaséri relative intre “firele periei abrazive si suprafata semifabricatului va determina un proces de microaschiere, in cazul in care muchille21 granulei in contact cu semifabricatul sunt suficient de ascutite sau un proces de microdeformare superficial’, dac8 muchille sunt mai putin ascutite. Caracteristici generale ale eroziunii magneto - abrazive Eroziunea magneto - abraziva face parte din categoria metodelor tehnologice de prelucrare dimensionala situaté la granita dintre procedeele conventionale si cele neconventionale. Caracterul conventional al prelucr&rii este dat de modalitatea prin care se indeparteaz adaosul de prelucrare (aschiere cu granule abrazive), iar cel neconventional deriva din tipul de energie (magneticd) introdusa in zona de lucru. Avantajele prelucrarii pieselor prin eroziune magneto - abrazivé: * este prezent fenomenul de “autoascutire” permanenta a ‘periei magneto - abrazive", prin faptul c& muchiile uzate ale granulelor se reorienteaz’ continu; * nu apare fenomenul de ‘imbacsire’, caracteristic corpurilor abrazive (pietre de rectificat, de polizor etc); © duritatea 'periei magneto - abrazive" poate fi ugor reglaté, intre anumite limite, ‘in functie de natura materialului obiectului de prelucrat; «se pot prelucra cu usurint alezaje cu diametre foarte mici, prin utilizarea unor pulberi magneto - abrazive cu o granulatie find; © datorita fortelor care apar in timpul prelucrari, tensiunile remanente au valori reduse. Dezavantajele prelucrarii pieselor prin eroziune magneto - abraziva inurma prelucrarii rezult8 un cémp magnetic remanent; 1 obtinerea unor pulberi cu caracteristici concomitent abrazive si magnetice presupune o tehnologie complexa; CO procedeul nu poate fi aplicat unor piese cu dimensiuni prea mari datorita complexitatii utilajelor necesare. Materiale utilizate ca medii de lucru Materialele recomandate pentru constituirea mediilor de lucru se impart in mai multe categorii: + granulele feromagnetice :sunt obtinute din materiale cu proprietati concomitent abrazive si magnetice. Cele mai des utilizate materiale de acest tip sunt feroborul, ferowolframul si fonta dura.22 granulele compozite : sunt alcatuite dintr-o matrice cu proprietati feromagnetice care inglobeaza mai multe particule abrazive. suspensii abrazive: sunt lichide la care granulele sunt imersate intr-un ferofluid. Utilizarea ferofluidelor este recomandata la finisarea suprafetelor interioare de mici dimensiuni sau a celor greu accesibile, datorita proprietatii acestor lichide de a uda toate suprafetele si de a fi pozitionate si mentinute exact cand si unde este necesar, prin crearea, din exterior, a unui cmp magnetic.