II.Memorii tehnice pe specialitati 1.Memoriu tehnic lucrari proiectate Strazile propuse pentru modemizare se regisesc in Inventarul bunurilor care aparjin domeniului public al Comunei Urechesti, aprobat prin Hotarérea Consiliului Local nr. 30/07.09.2012., strazile ocupand urmatoarele pozitii in cadrul anexei : - Strada Bujorului -HCL 30/07.09.2012 la pozitia 25; ~ Strada Zorilor HCL 30/07.09.2012 la pozitia 26; - Strada Caldaruselor -HCL 30/07.09.2012 la pozitia 23; - Strada Craitelor HCL 30/07.09.2012 la pozitia 43; - Strada Ghiocelului -HCL 30/07.09.2012 la pozitia 28; - Strada Gladiolelor -HCL 30/07.09.2012 la pozitia 48; - Strada Nareiselor HCL 30/07.09.2012 la pozitia 3 - Strada Primaverii HCL 30/07.09.2012 la pozitia 40; = Strada Romanitei -HCL 30/07.09.2012 la pozitia 37; - Strada Socului HCL 30/07.09.2012 la pozitia 41; - Strada Toamnei -HCL 30/07.09.2012 la pozitia 27; - Strada Violetelor HCL 30/07.09.2012 la pozitia 42. La executia lucrarilor de modemizare a strazilor propuse prin prezenta documentatiei (PT+D) nu este necesara ocuparea de noi suprafefe de teren, proiectarea f¥cdndu-se pe ampriza existent a drumului, nefiind afectate refelele electrice, telefonice ete. din zona. Prezenta investitie este amplasata in intravilanul com, Urechesti. Se propune modernizarea unui numar de 12 strazi avand o lungime totala de 5.869 ml sio suprafata ocupata de 28,542 mp. Acostamentele balastate sau betonate ce urmeaza a fi executate vor avea o panta transversala de 2,5 % catre partea carosabila (panta unica) si 4% (panta stanga-dreapta) citre marginea partii carosabile cu latime de 0.50 m. Lungimea strazilor din prezenta documentatic Lungimea strazilor din prezenta documentatie: Strada Bujorului in lungime de L= 578 m; Strada Caldaruselor in lungime de L= 478.50 m; . Strada Craitelor in lungime de . Strada Ghiocelului in lungime de 1 2 4 5, Strada Gladiolelor in lungime de L= 733 m; 6 7 8 Strada Narciselor in lungime de L= 234 m; Strada Primaverii in lungime de L= 1203m. . Strada Romanitel in lungime de L= 228 m; in lungime de L= 670 m; 10. Strada Toamnei in lungime de L= 80 m; 11, Strada Violetelor in lungime de L= 807 m; 12. Strada Zorilor in lungime de L= 100,50 m; ‘Traseul in plan Se urméreste traseul existent, pentru prevenirea angajarii unor lucrari foarte costisitoare si ccuparii_unor suprafefe de teren ce nu au folosing& de drum gi nu apar{in domeniului public. Traseul proiectat va avea in vedere o usoara imbundtijire a elementelor geometrice ale curbelor existente. 70Se vor asigura realizarea elementelor curbelor cu arce de cere proiectate in functie de raze si viteza de baza de 50 km/h . Pe intreg traseul se amenajeazi urmétoare Denumire drum Nr.de | Razele curbelor(minim, ‘Lungimea aliniamentelor curbe maxim) [m] (minim, maxim) [m] wan |?) aan, [pe SeminCaldemnctos| 7 | ane 2500000 8 Lit Strada Craitelor 3 4 oe se Rmax=500.000 Lmin=10.02 Strada Ghiocelului 3 Roan > 00.000 4 ee ~ Strada Gladiolelor ul ern mote poe Strada Narciselor 3 taunen 4 Strada Primaverii 2B a “soo 24 Strada Romanitei 3 eee 4 Strada Soculut ? 50000 8 Limax=185.196 Strada Toamnei 1 ae ceoeue 2 Tanin= 16.681 Strada Violetelor i aman 600.000 12 Strada Zorlor 2 anny 20.000 5 Lmax=47.510 Tabelul 1 ‘Nu exist posibilitatea de amenajare de supralirgiri din cauza amplasirii prea aproape de drum a cladirilor si limitelor de proprietate materializate. Pe planul de situatie sunt aratate caracteristicile fiecdrei curbe, iar in Tabelul 1 sunt prezentate elementele caracteristice ale curbelor gi aliniamentelor . Nu exista spatiu pentru amenajare de noi platforme de intainire din cauza amplasirii prea aproape de drum a cladirilor si limitelor de proprietate materializate dar intersectiile cu strazile laterale sau accesele in incintele mai largi sunt folosite ca platforme de intalnire cu restrictionarea parcarii vehiculelor pe acestea. Singura platforma de intalnire se va realiza pe Strada Gladiolelor in suprafata de 67 mp.(km 0+1 16-0+153- Dreapta) Se vor asigura realizarea elementelor curbelor cu arce de cere proiectate in funcfie de raze si viteza de bazi de 50 km/h nProfile longitudinale Racordarile verticale au fost executate din considerentul evitarii de volume mari de sapaturi si umpluturi, tinandu-se cont de zestrea existenta de balast pe fiecare strada, Profile transversale Profilele transversale sunt de tip acoperis sau cu panta unica avand deverul de 2.50 % caracteristic stratului de uzura din beton asfaltic de la partea carosabila. Acostamente se vor realiza respectand profilurile tip din partea desenata. Acostamentele balastate sau betonate ce urmeaza a fi executate_vor avea o pantii transversal de 2.5 % catre partea carosabila (panta unica) si 4% (panta stanga-dreapta) citre marginea partii carosabile cu Jatime de_0.50 m, © Strada Bujorului (parte carosabila L=4.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Caldaruselor (parte carosabila L=4.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Craitelor (122 m -parte carosabila L=3.00 m si acostamente 2x0.5 m si 133 m- parte carosabila L=4.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Ghiocelului (parte carosabila L=4,00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Gladiolelor (parte carosabila L=4.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Narciselor (parte carosabila L=4,00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Primaverii (parte carosabila L=4.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Romanitei (parte carosabila L=4,00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Socului (parte carosabila L=3.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Toamnei (parte carosabila L=4,00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Violetelor (parte carosabila L=4.00 m si acostamente 2x0.5 m); Strada Zorilor (parte carosabila L=4,00 m si acostamente 2x0.5 m); 0° © 00000000 Prezenta documentatie propune o structura ruticra si un profil transversal corespunzator categoriei funcjionale de drum secundar conform Ord. 43/1997 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea dramurilor in localitaile rurale. Drumurile propuse spre moderizare sunt drumuri secundare, dar si principale conform Ord. 43/1997 pentru aprobarea Normelor tehnnice privind proiectarea si realizarea drumurilor in localitigile rurale. Solutia tehnica si indicatorii tehnico-economici din proicctul tehnic au fost stabilite in urma recomandarilor din expertiza tehnica efectuata de catre SC PEMORA SRL si din studiul de fezabilitate, Pentru drumurile propuse pentru modernizare prevazute prin proiect pe care exist 0 impietruire din balast cuprinsa intre 10-25 cm se propune o structura rutier’ compusi din: aport de balast in grosime cuprinsa intre 10-20 cm conform STAS 6400; © strat de piatra sparta amestec optimal in grosime de 12 cm dupa compactare conform SR EN 13242+A1-2008 ; © strat de legiturd din mixturét asfalticd de tip BADPC 22,4 conform AND 605/2017 (EB 20 leg 50/70 pietris concasat conform SR EN 13108-1/2007) in grosime de 6 cm; © strat de ucurié din beton asfaltic de tip BAPC 16 conform AND 605/2017 (EB 16 rut 50/70 pietris concasat conform SR EN 13108-1/2007) in grosime de 4 cm. 2Structura rutiera pentru drumurile propuse pentru modernizare, rezultata in _urma_dimensionarii sistemului rutier reprezint& varianta constructiva optima si se va realiza in urmitoarele etape: - searificarea si reprofilarea mecanicd cu autogrederul a impietruirii existente; + realizarea stratului de balast cu asternere si compactare mecanica: = realizarea stratului de piatra sparta amestec optimal cu asternere si compactare mecanicé, conform normelor tehnice in vigoare; - realizarea stratului de legdturd din mixtura asfaltica de tip BADPC 22,4, asternerea mixturit asfaltice se va face cu repartizatorul finisor, iar cilindrarea cu cilindri compactori conform normelor telnice in vigoare; ~ realizarea stratului de uzurd din beton asfaltic de tip BAPC 16, asternerea mixturti asfaltice se va face cu repartizatorul finisor, iar cilindrarea cu cilindri compactori conform normelor tehnice in vigoare; ~ inchiderea supraferei stratului de uzurd eu dressing. Pentru evacuarea apelor au fost previzute executia de podete transversale tubulare (tip remo), podete laterale tubulare (tip premo) si camere de cadere pentru evitarea colmatarii, amplasate conform tabelelor: Pee one Dee) Ere 2 dere(buc) Strada Bujorului _ Podet transversal 0-002 7,50 300 : _| Podet transversal 04430 10,00 800 - 1 Strada Caldaruselor Podet transversal 0-002 7,50 800 : Podet transversal OF471 800 = Podet transversal 04003 10,00 800 - 1 Strada Ghiocelulut Podet lateral 1304 5,00 600 Dreapta | 1 Podet transversal 14554 7,50 800 - | 2 Strada Gladiolelor Podet transversal o+004 7,50 800 = 1 Podet lateral (04627 5,00 600 Stanga 1 _ Strada Primaverii - Podet lateral 14278 10,00 800 Stanga 1 | Podet lateral 14432 10,00 800 Dreapta 2 Podet transversal 24061 5,00 800 - 1 Podet transversal 24304 5,00 800 = 1 Podet transversal 24377 5,00 800 = a Podet lateral 24464 7,50 600 Stanga 1 Strada Toamnei Podet transversal +002 7,50 800 = = Podet transversal 04079 7,50 800 = 1 Strada Violetelor _ Podet transversal +045 10,00 800 = 2 Podet lateral 04428 5,00 800 Dreapta 2 Podet lateral +434 5,00 800 Stanga 1 BPentru_asis area scurgerii_apelor_s-au_previizut_executi de santuri_neprotejate de pamant, santuri_pereate, santuri ranforsate, rigole ranforsate, rigole carosabile, iar in zona podetelor tubulare se vor amenaja camere de cadere impreuna cu santuri pereate de preluare pe o lungime cuprinsa intre 3.00-5.00 m, amplasate conform tabelului anexat: on ae Dam ao a CLC ; f Pe Ce a ego ; ides Pane aed modernizarii — pamant i) () CU (m) Strada ~ 9 13) Bujorului - 600 Strada - - - 141 Caldaruselor - i 15.| Strada Craitelor | __- 9 = = : Strada = - - 16) gee 822 16 Strada - 229 17-| Gladiolelor : 134 Strada : 18) _ Narciselor - : - 246 Strada : 19) saga - 871 250 13 Strada - - 20.| _Romanitei : - 204 21.| Strada Socului 74 16 - : 174 22.) Strada Toamnei : 6 - = - Strada a} sia - 1067 302 - 24,|_ Strada Zorilor : 166 - = : Total (m) 989 3111 250 531 746 4Pentru_mentinerea_curi{enici, esteticii_ruticre si conditiilor optime de exploatare ale drumurilor dupa modernizare, intrari ile laterale se vor amenajat: 15,00 m_cu_un strat de fundatie d asfaltic de tip BADPC 22.4 in grosime de_6 cm si un strat de uzuri din beton asfaltic de tip BAPC16 in grosime de 4 cm, drumurile laterale ce trebuiese amenajate fiind in numar de 15 bucati amplasate conform tabelului anexat: yee - 5 Latime See eT a a oe Pr igh bah rere Er eater ae ea) ay Sn ans 1. Strada Caldaruselor_ Dreapta_|_0+148 4,00 2x0,50 | 2. ~ Strada Ghiocelului Dreapta_|_1+304 2,75 2x0,375 Dreapta_|_0+282 4,00 | _2x0,50 5 Strada Gladiolelor Stama “01621 4,00 | 2x0,50 a Strada Narciselor Dreapta_| 0+122 4,00 | __2x0,50 Dreapta_| 14432 4,00 | _2x0,50 Stanga_[ 14558 | 275 20,375 5 Strada Primaverii Stanga | 14564 | __2,75 2x0,375 Stanga | 1+824 2,75 | 2x0,375 - Stanga | 24464 400 | 2x0,50 Dreapta [01223 275 2x0,375, 6. Strada Socului Dreapta_|_0+327 2,75 2x0,375 - Dreapta_|_0+430 2,75 2x0,375 Dreapta | 0+428 4,00 2x0,50 5 Strada Violetelor Stanga | 0434 275 | 2x0,375 Total drumuri laterale - 15 Pentru_amenajarea drumurilor laterale prevazute prin project se propune o structura rutier’ compusi din: © aport de balast in grosime cuprinsa intre 30 cm conform STAS 6400; © strat de legiturét din mixturd asfaltica de tip BADPC 22,4 conform AND 60/2017 (EB 20 leg 50/70 pietris concasat conform SR EN 13108-1/2007) in grosime de 6 cm; © strat de uzurit din beton asfaltic de tip BAPC 16 conform AND 605/2017 (EB 16 rul 50/70 pietris concasat conform SR EN 13108-1/2007) in grosime de 4 cm. Structura rutiera pentru amenajarea drumurilor laterale, rezultata in_urma dimensiondrii sistemului rutier reprezint& varianta constructiva optima si se va realiza in urmAtoarele etape: ~ realizarea stratului de balast cu asternere si compactare mecanicd; = realizarea stratului de legdturd din mixtura asfaltica de tip BADPC 22,4, asternerea mixturii asfaltice se va face cu repartizatorul finisor, iar cilindrarea cu cilindri compactori conform normelor tehnice in vigoare; - realizarea stratului de uzurd din beton asfaltic de tip BAPC 16, asternerea mixturii asfaltice se va face cu repartizatorul finisor, iar cilindrarea cu cilindri compactori conform normelor tehnice in vigoare; - inchiderea suprafe(ei stratului de uzurd cu dressing. 8Pentru siguranta circulatiei se vor prevedea indicatori de orientare si avertizare, dupa cerintele SR 1848-1 Necesarul de indicatoare rutiere cuprinde un numér total de 4 indicatoare octogonale “OPRIRE® _ si 22 indicatoare ,CEDEAZA TRECEREA” conform SR 1848-2011, prezente in fabelul anexat: Numar indicatoare NV Perr ee ee eae oe cra f a Conn Strada Bujorului zs 1 Strada Zorilor elelalalefale|s Strada Caldaruselor Strada Craitelor Strada Ghiocelului Strada Gladiolelor Strada Narciselor Strada Romanitei S| Strada Socului Strada Toamnei 1 1 1 T 4 1 Strada Primaverii 5 | : 1 4 1 2 Strada Violetelor - Total 22 4 Vv Fig. Bl — Cedeaza trecerea Fig. B2— Oprire Pe vi ‘caj longitudinal _pe toati lungimea wre in Jungime totala de 10,02 km: Ty rae marcaj(km) Strada Bujorului 0,98 ‘Strada Caldaruselor 0,81 Strada Craitelor 047 Strada Ghiocelului 0,85 | _______ Strada Gladiolelor 1,25 1618. Strada Nareiselor 0.40 19.1 Strada Primaverii 2,05 20. Strada Romanitei 0,39 C ~ Strada Socului . Strada Toamnei 23. Strada Violetelor 24. _ __ Strada Zorilor Total Pentru asigurarea siguran{ei rutiere se va monta parapet metalic de tip semigreu conform Lungime parapet metalic(m) Strada Gladiolelor ___ 302 Strada Primaverii 246 Total 548 Pentru confortul si fluidizarea circulatiei rutiere pe Strada Gladiolelor se va amenaja 0 platforma de incrucisare in suprafata de 67 mp.(km 0+116-0+153- Dreapta). Motivul realizarii acestei platforme de incrucisare este panta destul de accentuata si latimea de 4,00 a partii carosabile pe acest sector de strada, Realizarea acesteia se va realiza conform planului de situatie anexat in partea desenata. Vor fi prevazute semnalizari rutiere pe perioada executiei. Realizarea unor parametti tehnici optimi privind semnalizarea corespunzatoare, asigurarea colectarii si scurgerii rapide a apclor pluviale, asigurarea vizibilitatii asigura un grad inalt al sigurantei circulatiei pe intreg obiectivul proiectat. Clasa betonului folosit a fost adoptata in functie de prevederile SR EN 206-1 si SR 13510/2006 si anume: Casa de Clasa de ‘Clasa de beton | rezistenta la | Clasa de expunere Dmax clonai | TP de ciment ‘compresiune Beton ebvatie ‘C810 x0 315 10,10 | CEMWALL425R Beton ekvatio |__C3037 XCAXD TF XATXN 315 Ci0,10_| CEMWALL 425R ‘Beton findatie [C2025 XOXC3. 16 C10,10_[CEMWA-LL 42,5R Proiectarea lucririlor de modemizare se va face pe amplasamentul actual , asa cum este inscris in documentatia de Carte funciara a UAT Urechesti, fara a se dispune mutari, modificari de construcfii sau instalatii. 12. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Asigurarea sigurantei la foc Solujia constructiva propus& nu utilizeazd materiale combustibile in exploatare, astfel c& nu existi pericolul amplificarii unor evenimente rutiere prin aportul combustibil al obiectivului Principalele performange privind siguranja la foe vor fi asigurate pe intreaga durata de utilizare a constructiei functie de: -riscul extrem de redus de izbucnire a incendiilor in zona drumului; -comportarea la foc a drumului in ansamblu sia principalelor parfii componente: -condifiile de siguranja ale utilizatorilor prin asigurarea conditiilor de siguranta a circulatiei. Trebuie menfionat c4 drumul insusi constituie o bariera pentru propagarea focului, De asemeni prin imbunditafirea cai de rulare a sectorului studiat se creaz un acces mult mai favorabil pentru interventiile pompierilor. Asigurarea siguran{ei in exploatare Realizarea unor parametri tehnici optimi privind pantele longitudinale, transversale, separarea ‘Aluxurilor de circulafie, marcarea si semnalizarea corespunzatoare a intersectiilor, asigurarea colectitii, scurgerii rapide a apelor de suprafafa, vizibilitatea in intersec{ii si pe traseu, asigur’ un grad inalt al surantei circulatiei pe intreg tronsonul proiectat. Circulafia in zona modernizaté se va desfaisura in conditii de siguran{& si confort la o vitezi de baz de 50 km/h iar pentru circulatie maxim 50 knv/ora cu restricfii de viteza acolo unde se impune , functie de elementele geometrice ale drumului Traseul va fi semnalizat si borat conform SR 1848/1, Siguranja circulafiei. Indicatoare rutiere. Clasificare simboluri i amplasare si SR 1848/7 (M), Siguranta circulafiei, Marcaje rutiere Vizibilitatea in curbe se va asigura prin condifii de proiectare (STAS 863/85) si prin mAsurile de semnalizare ce trebuie luate pe timpul exploatarii drumului. Vor fi semnalizate curbele cu raze minime cu restrictii de viteza. ‘Siguranja in exploatare va fi asiguratd si prin intrefinerea drumului pe timp de iad, prin degajarea zApezii, sporirea aderenfei si combatarea derapajului prin asternerea de material antiderapant. Cel mai important Ineru privind sigurana in exploatare prezinté urmiirirea comportirii in timp a construefiilor (Legea nr. 10/1995) prin organizarea urmétirii curente a drumurilor ce revine beneficiarului, supraveghere ce se va executa cu personal si mijloace proprii (conform indi 130/97). ‘Unmirirea curenta, are ca scop depistarea din faza incipienta a nivelelor de periculozitate si economicitate, in vederea luarii la timp a masurilor de intervenjie necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora. Supravegherea curent& are caracter permanent, pe toata durata de serviciu a drumului, Aceasta activitate se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii,ale regulamentului privind urmarirea in exploatare,interventii in timp si postutilizare a constructiilor. Persoanele desemnate de catre proprietarul constructiei sa efectueze urmarirea curenta sau urmarirea speciala se numese responsabili cu urmarirea comportarii constructiei. Urmarirca comportarii constructiei se face pe baza unui program stabilit de proiectant. Evenimentele se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor. Proprietarul constructiei organizeaza activitatea de urmarire a constructiei si institute un sistem de urmatrire care va trebui sa prevadii in mod explicit procedurile care se utilizeaz de catre responsabil si relagiile cu proiectantul in cazul aparitiei unor situafii neprevizute. Urmiarirea comportirii in timp este de doua categorii : o urmirire curenta gi o urmarire special Urmarirea curenti si speciala a comportarii constructiei nu se exclude reciproe; inceperea urmatirii speciale nu intrerupe efectuarea urmaririi curente,cele doua categorii avand perioade de observatie si obiective diferite. iv 78Beneficiarul in urma semnalizarii unor situafii ce efectueaz aptitudinea pentru exploatarea drumului, va lua imediat masuri de intretinere si reparare, conform normativelor departamentale (sprijiniri, consolidare, reparafii capitale) conform P95/77. Durata de serviciu a stratului de uzura este de 5 ani. Lzolatii termice, hidrofuge si pentru economia de energie Modernizarea trascului prin solutiile constructive propuse va conduce la 0 economie de combustibili si energie (corectarea elementelor curbelor, imbrac’imintea modema si protejarea platformei drumului). Dimensionarea la inghej-dezghe{ va face ca fenomenul de inghet si un ajunga la patul drumului, deci un se vor produce umflari ale paméntului din terasament care si distruga sistemul rutier, Proteetia impotriva zgomotulu Calitatea traseului, suprafaja carosabila neteda fri denivelari va asigura o fluenté a circulatiei astfel incét nivelul de zgomot propus de autovehicule si fie cat mai redus. Pentru reducerea nivelului de zgomot din circulafie se va prevedea o suprafatd carosabila netedi, fird denivelari, La traversarea localitiilor nu se admite claxonatul. Nivelul de zgomot produs de autovehicule in zona unitajilor publice (scoli, gradinige, dispensare, cdmine culturale) nu trebuie sa depageasca 30 dB. Traseul poate fi completat perimetral cu plantafii, amplasate in spafiul de siguranja a drumului , pentru constituirea unei perdele naturale impotriva perpetuairii zgomotului Pe perioada de operare a drumului principala sursa de zgomot si vibratii este data de circulatia autoveviculelor pe drum. Valorile nivelului sonor pe se inscriu in limitele admise de STAS 10009/88-Acustica urbana- Limite admisibile ale nivelului de zgomot. In vederea reduceri zgomotului provocat de santier, propunem urmatoarele masuri: Deoarece in cadrul bazelor de productie nivelul ridicat de zgomot afecteaza personalul, se vor Tua masuri speciale de protectie antifonica. Executia unor protectii acustice in prima faza de santier ,acolo unde este posibil. Referitor la vibratiile produse de traficul greu, se recomanda ca viteza si nu depaseasca 20kmv/ora la trecerea prin localitati. Prin modemizarea strazilor din prezentul proiect, se va asigura o circulagie fluent, reducdindu- se zgomotele cauzate de opriri bruste sau ambreieri. Sinitatea oamenilor si proteetia mediului Pe timpul execufiei Iucrarilor Statia de preparare a mixturilor asfaltice va fi amplasata in afara localititi si prevazuta cu filtre de praf si fum, respectiv cu instalafii de absorbyie a prafului. Terenul folosit pentru organizarea santierului va fi redat circuitului agricol sau plantat la terminarea lucririlor. Administratorul drumului nu va permite depozitarea deseurilor si gunoaielor pe zona drumului, Drumul vicinal prezent pe Strada Caprioarei la Km 0+118 se va moderniza pe o lungime de 15 m pentru scuturare rojilor de praf $i noroi, folosind o imbricdminte formata dintr-un strat de balast de 30 em, strat de Binder BADPC 206.00 cm si strat de wzura BAPC 16=4,00 cm. Podefele de descircare deja existente sunt amenajate cu camere de captare si linistire, astfel se va evita erodarea terenului inconjurator. 7»Reducerea gradului de poluare din noxe datorat autovehiculelor, se realizeaz& prin asigurarea Aluenfei circulafiei, astfel incat noxele s& nu depageasca: 0,5% CO2; 1,0% CHA $i 0,3% CO.Combaterea prafului, a depunerilor atmosferice si a particulelor de cauciue, rezultate din uzura pneurilor si a noxelor rezultate din funcjionarea motoarelor se face prin stropirea suprafejei carosabile cu o emulsie de bitum diluat cu apa in proportie de 1/10 limp. Protectia impotriva radiafiilor Activititile de executie a lucrarilor se desfaigoara cu utilaje si echipamente care nu utilizeaza surse de radiajii . De asemenea, lucrarile propuse nu constituie surse de radiagii ionizate. Protectia asezirilor umane si a altor obiective de interes public {In perioada de executie a lucririlor, sectorul de populafie afectat este cel reprezentat de locuitorii asezarilor traversate de drumurile tehnologice. Se apreciazii ci, dati fiind perioada scurta de expunere a populafiei localitailor potential afectate la impurificarea cu substanfe cu potenfia cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul prezentat de acesti poluangi este minor. in perioada de execufie se va realiza si un impact pozitiv, deoarece vor fi create noi locuri de munca, Santierul va cauza perturbiiri ale traficului prin vehicule (betoniere, transportoare de utilaje si materiale, vehicule personale ale muncitorilor etc.) care vor utiliza refeaua de drumuri locale. Pentru atenuarea acestor incoveniente accesele la santiere vor fi amplasate ct mai eficient cu putinfa. Solutiile constructive adoptate se incadreaza in specificul natural fara a afecta sau adresa organizarea existenti a teritoriului, Ordonanta nr. 195 din 2005 stipuleaza obligativitatea respectarii principiilor ecologice in procesul de dezvoltare social-economica, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos pentru populatie. Amplasarea drumurilor trebuie sa se faca fara a prejudicia in vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei. ‘in acest scop se pot avea in vedere urmatoarele: -realizarea, dezvoltarea si intretinerea spatiilor verzi cu rol atat antipoluant - impotriva noxelor, zgomotului -, cit si estetic; -folosirea, in masura posibilitatilor, a unor tipuri de imbracaminte rutiera absorbanta foni -executia de treceri sigure pentru pietoni; -executia de parcari_ speciale pentru persoanele cu handicap. Protectia soh i si subsolului Conform Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcfiilor de locuinfe, social culturale, agrozootehnice si industriale P100-92 amplasamentul drumului se incadreaz& intr-o zona seismic de calcul D eu Te=1,0 si Ks = 0,16. Perioadei de executie ii sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluantilor. Pulberile rezultate din procesele de excavare, incarcare, transport $i respectiv desciircare a agregatelor pot fi considerate poluante numai in masura in care sunt asociate cu alti poluangi (de ex. SO2 cu particule de praf ). In perioada de executie se poate produce poluarea solului cu reziduri de produse petroliere (motorind, uleiuri ete.) in zona organizaii de santier. Acest tip de poluare poate fi evitat prin {ntrejinerea corespunzitoare a utilajelor si o bund organizare de santier. 80De asemenea, au loc o serie de modificari in calitatea i structura solului gi subsolului ca urmare a ocuparii unor suprafefe cu organizare de gantier. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi -~decaparea stratului de sol vegetal si realizarea platformei organiza de santier si amplasamentului acesteia; -betonarea unor suprafeje din ampriza lucratii sau din organizarea de santier; -polutiri accidentale cu hidrocarburi sau alte substanfe precum si cu ape uzate fecaloid menajere: -depozitarea necontrolata a deseurilor, a materiatelor de constructii, a descurilor tehnologice; -modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale. Pentru diminuarea impactului asupra solului in perioada de realizare a lucrarilor, se propun urmatoarele masuri de protectia solului: -solul fertil decopertat de pe terenurile agricole va fi depozitat astfel incat se poati fi refolosit; -se vor evita materialele cu rise ecologic imediat sau in timp ; -zonele in care s-au depozitat materiale provenite din excavafii lucratilor. Terenurile limitrofe lucr terminarea luerarilor. Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumurilor, antreprenorul va lua masuri pentru asigurarea stabilitatii solului, corelnd lucrarile de constructie cu lucrarile de ameliorare a terenurilor afectate. La executia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu rise ecologic imediat sau in timp. ‘or fi reamenajate le terminarea isi organizarii de santier vor fi protejate si redate mediului natural la Drumurile, prin lucrarile de exploatare si intretinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, intreruperea cailor de deplasare a faunei, ocuparea de teren agricol sau cu alta destinatie productiva. Pe durata exploatarii si intretinerii drumurilor se vor respecta masurile de protectie a ‘mediului in conformitate cu legislatia in vigoare: -se vor mentine in buna stare de functionare amengjerile antipoluante si de protectie a mediului; -se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulatie si prin informarea publicului asupra importantei ecologice a obiectivului. Protectia calitati aerului pe perioada de implementare a proiectul Sursele principale de poluare a aerului specifice luerarilor de modernizare a drumurilor judefene -activitatea utilajelor de constructie ; -transportul materialclor de constructic (beton, asfalt,ete.); -utilajele indiferent de tipul lor funetioneaza cu motoare Diesel,gazele de esapament evacuateein atmosfera continand intreaga gama de poluanti specifici arderii interne a motorinei:oxizi de azot (NO) compusi organic volatili (VOC), metan (CH), oxizi decarbon (CO,CO2) amoniae (NH3), particule cu. metale grele (Cd,Cu,Cr,Ni,Se,ZN),hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (S02). Gama poluantilor organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament contin substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta pe langa poluantii comuni (NOx, $02, CO, particule ) a unor substante cu potential cancerigeni evidentiat prin studii epidemiologice efectuate de Organizatia Mondiala a Sanatatii: cadmiu , nickel, crom si hidrocarburi aromatice policiclice. Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N20)- substanta incriminate in epuizarea stratului de ozon stratospheric- si a metanului, care, impreuna cu CO2 au efecte globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera. Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de constructie depind, in principal de urmatorii factori: -nivelul tehnologic al motorului 8-puterea motorului; -consumul de carburant pe unitatea de putere; -capacitatea utilajuluis sta utilajului/motorului; -dotarea cu dispozitive de reducere a pouarii (catalizatoare). Este evident ca emisile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, {endinta in lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cit mai mici pe unitatea de putere si cu un control cit mai restrictiv al emisilor. Aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica legistatici in domeniu! mediutui a UE sia SUA Pentru mijloacele de transport incadrate in categoria vehiculelor grele (havy duty vehicles), estimarile efectuate de literatura de specialitate americana coreleaza emisiile de poluanti cu nivelul tehnologic al motorului, consumu! de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km, varsta vehiculutui ete. Astfel, metodologiile americane estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum mediu de 29,9 1/100 km, in timp ce basculantele de16 t fabricate in Romania au un consum de carburant de 40-45 1/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tona de material transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor romanesti de16 t. Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si a mijloacelor de transport se cosidera ampriza lucrarii extins’ lateral, pe ambele, pari, cu cate 0 fasie de 10-15 m lajime, Concentratiile maxime de poluanti se realizeaza in cadrul acestei arii, Studii de dispersie completate cu masuratori arata c4, in exteriorul ac substanje poluante in aer se reduce substangial. Astfel, Ja 20 m in exteriorul acestei fasii, concentratiile se reduc cu 50%, iar la peste 50m reducerea este de 75%. In tabelul de mai jos prezentam o estimare a emisiilor la autovehicule si vehicule grele in conformitate cu literature de specialitate . tei arii, concentrafiile de Tabelul cu Estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km) TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE IN SUSPENSIE Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18 Fara catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29 Autoturisme<2000cme 0,5 0,105 0,4 0,131 Autoturisme>2000cme 0,5 0,105 0,7 0,131 Autovehicule<3,5t 1,5 07° 13 06 Autoveh. 3,5-5,5t 2,0 10 60 1,0 Autoveh, 5,5-12,0t 4,0 25 10,0 2,0 Autoveh. 12,0-15,0t 45 3,0 13,0 25 Autoveh.> 15,0t 5,0 3,5 20,0 3,0 Avand in vedere c& unele firme de constructii au in dotare vehicule de ultima generatie fabricate in strainatate, putem aprecia ca activitatile de santier nu vor avea un impact deosebit asupra calitigi aerului din zonele de lueru si nici in zonele adiacente acestora, 82Protectia calitati aerului pe perioada de operare In perioada de operare sursa principal de poluarea aerului in zona este circulatia autovehicolelor.Tinand cont de valorile de trafie viitor ,dupa 10 ani , se poate aprecia ca traficul nu va contribui in mod semnificativ la poluarea aerului din zona. Trebuie menjionat c& imbunditifirea continua a performantelor motoarelor autovehicolelor are in vedere reducerea noxelor rezultate din arderea carburanfilor in motoare. De ascmenea, respectarea prevederilor legale privind verificarea tehnica periodic’ a autovehicolelor, va contribui la reducerea noxelor. Surse de poluangi si proteetia faunei si florei in perioada de executie a lucrarilor se inregistreaz& urmatoarele tipuri de impacturi asupra vegetatici, faunei terestre gi ccosistemelor acvatice: -Inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin luc: (decopertare, betonare, ) pentru organizarea de santier. -Efectele poludrii asupra vegetatiei Pe intreaga perioada de execufie a lucrailor, prineipalii poluanfi prezenti in mediu in zona lucrarilor sunt particulele de praf si in cantitate mai redus& poluangi chimici precum: NOx, S02, CO. {n timpul perioadei de constructie vor aparea situafii pe termeni scurfi de stres chimic asupra vegetatici, generate de nivelurile concentratiilor de NO si de SO ce vor apairea in vecinatatea organizarii de santier pana la distanje de 300 de metri, mai ales in cazul utilizarii de statii de betoane dotate cu tehnologie clasica, fara filtre de retinere a pulberilor. -Ffectele poludrii asupra faunei Din literatura de specialitate reiese ci expunerea pe termeni scurt (ore) la niveluri coborate de NO conduce la efecte cuantificabile. Totusi expunerea pe durate de ordinul saptiminitor la concentratii mici determina o serie de efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii si functie plimanilor, efecte extrapulmonare. in cazul lucrarilor propuse, durata de executie este scurti, iar efectul poluatii asupra faunei nu va conduce la efecte cuantificabile. -Efectele poludrii asupra ecosistemelor acvatice in cazul lucrarilor preconizate, arealul de lucru si volumele de material ce vor intra in suspensie sunt mici in raport cu dimensiunile ecosistemului receptor. Din acest motiv, se poate aprecia ca impactul lucrérilor de execufie asupra ecosistemului pardului Bistricioara este suficient de redus pentru a permite refacerea naturala a zonelor afectate, la scurt timp dupa incetarea acestor lucrari. In perioada de operare impactul asupra florei si faunei poate fi considerat mai redus decat cel inregistrat in prezent deoarece prin refacerea structurii rutiere se asigura fluenta traficului si implicit reducerea poluarii atmosferei. lle desftisurate Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice La lucrarile de drumuri se va asigura protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitati si productivitatii naturale ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale, Controlul respectarii reglementarilor de protectic a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si exercitat de catre autoritatile din domeniul mediului, apelor, sanatati si de alte autoritati, potrivit competentelor legale. Conceperea si elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea solutiei optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie sa fie proiectat si intretinut pentru a proteja drumul si terenurile adiacente, sa fie compatibil cu mediul inconjurator. in cazul in care drumul strabate zone umede , se vor executa lucrari specifice pentru eliminarea apelor de pe amplasamentul respectiv, pentru a evita fenomenele de baltire. Se vor avea insa in vedere efectele pe care le pot provoca aceste lucrari cu propunerea masurilor de protectie adecvate astfel incat sa nu fie periclitate speciile specifice zonelor umede. Lucrarile de 83executie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protectie sanitara impuse de legislatia in vigoare. Pentru protectia faunei acvatice se vor prevedea masuri conform legislatiei in vigoare, astfel incat Iuerarile de drumuri sa nu dauneze faunei aevatice si sa protejeze speciile rare intalnite. Executia Iucrarilor de infrastructura se va face astfel inedt contaminarea potentiala a cursurilor de apa (paraul Bistricioara) , panzei freatice sa fie evitata. Amplasarea lucrarilor de arta — podefe - se va face astfel incat sa se evite: - modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea sectiunilor de scurgere a apei - intreruperea scurgerilor apelor subterane. Apele de pe suprafata drumului se vor colecta in santurile laterale drumului, prevazute si dimensionate conform legislatiei in vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementarilor pentru protectia calitatii cursurilor de apa si solurilor cu prevederea lucrarilor necesare. Deversarea apelor uzate menajere in santurile laterale dramului este interzisa. Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajarile colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin instalatii de preepurare, care trebuie sa fie proiectate si executate conform normativelor in vigoare. Instalatiile se executa si se intretin in buna stare de functionare de catre beneficiarul acestor lucrari. Regimul deseurilor Principalele produse generate de activitatea de modemizare si intretinere a drumutilor, ce pot fi clasate ca deseuri, sunt materialele rezultate din decapari si din demolari. in activitatea de constructie si intretinere a infrastructurilor rutiere se va tine seama de reglementarile in vigoare in colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea deseurilor. Obligatiile ce rezulta din prevederile Ordonantei nr. 195 din 2005 sunt urmatoarele: - Gestionarea descurilor trebuie sa se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, - Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. in cazul accidentelor in care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curatarea locului accidentului de resturi de metal si sticla, decopertarea solului imbibat cu produse petroliere si alte substante periculoase, refacerea vegetatiei, precum si repararea imbracamintei rutiere si lucrarile de consolidare a drumurilor avariate intra in sarcina celor vinovati de producerea incidentului, conform normelor in vigoare privind stabilirea si sanctionarea contravenientilor la normele privind exploatarea si mentinerea in buna stare a drumurilor publice 3. Masuri privind tehnica securitatii muncii 1.Executantul rispunde de misurile de securitate gi sAndtate in munca si siguranta circulatici pentru intreaga activitate organizatorica desfagurata pentru executia Iucririlor din prezentul caiet de sarcini 2.Se vor respecta urmatoarele instructiuni de securitate si sinatate in mune’ : -Legea securitati s i in munca ,nr. 319/2006 ; -H.G. nr. 1425/2006-Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitajii si findtifii in munca snr. 319/2006 ; -H.G. 971/2006,privind cerinfe minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sAnatate la locul de munca; -H.G. 1051/2006 ,privind cerinfe minime de securitate si sindtate pentru manipularea manual’ a maselor care reprezinta riscuri pentru Iueratori, in special de afectiuni dorso-lombare; -H.G. 1091/2006, privind cerinfe minime la locul de munc&; -Ordonanja de urgentii 195/2002 modificata prin Legea 49/2006; -Regulamente de ordine interioara, 84-H.G. nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sindtate pentru santierele temporare sau mobile; -H.G. nr, 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sinalate pentru utilizarea in muni de catre lucratori a echipamentelor de munca; -H.G, nr. 355/2007 privind supravegherea sinataii lueratorilor; -NSPM 79 Norme de prote a muneii pentru exploatarea gi intrefinerea drumurilor si podurilor precum gi alte norme specifice de protectic a muneii conexe ; -SR ISO 4304:1994 Instalajii de ridicat, altele decat macarale mobile si macarale plutitoare; -SR ISO 1819:1994 Mijloace de transport continuu.Reguli de securitate Reguli generale; -STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate.Conditii tehnice generale; -STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii.Prescriptii generale; “SR EN 292-2:1997 Securitatea masinilor.Concepte de bazA,principii generale de proiectare.Partea 2 : Prici tehnice; -STAS 10241-80 Masini pentru construcfia si intrefinerea drumurilor.Repartizatoare-finisoare de mixturi bituminoase si beton de ciment,Parametrii principali; -STAS 1848/2-86 Siguranja circulafiei.Indicatoare rutiere.Prescripfi tehnice; -STAS 1848/3-86 Siguranfa circulafiei.Indicatoare rutiere.Seriere,mod de alcatuire; -STAS 1848/7-85 Siguranfa circulatici. Marcaje rutiere; -STAS 1948/1-91 Lucrari de drumuriStalpi de ghidare si parapete.Prescripii generale de proiectare si amplasare pe drumuri; ISO 2860:1997 Masini de terasament, Dimensiuni minime pentru deschideri de acces; -STAS 10609-86 Masini de terasamente Mijloace de acces; -STAS 11164-90 Masini de terasamente.Dispozitive de protectie.Prescripjii ; -STAS 11165-90 Masini de terasamente.Echipamente de frénare.Condifii tehnice generale de calitate; -STAS 6929/17-85 Vehicule rutiere.Asigurarea protectiei ocupantilor din cabinele vehiculelor utilitare. Metode de incereare; -STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de mune; -Normativ-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin Ordinul nr.225/21 iulie 199: -Norme de prim ajutor in caz de accident conf. Ordin M.T.Te. nr. 17/1985. 3.Pentru siguranta circulatiei se vor respecta ,,Norme metodologice privind conditiile de inchidere si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului” -M.L/M:T. 1112/411/2000 . 4.Constructorul va efectua instructajul general si cel specific locului de munca pentru tofi muncitorii, Se va pune la dispozifia muncitorilor echipamentul de protecfie specific fiecdrei lucrari conform normelor in vigoare. Se vor monta plancarde $i afige cu indicafii precise si clase privind protectia muncii. Intocmit, Mobil CenterjTest S.R. 85