Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Scan 12 Nov. 22 03 27 59

    Încărcat de

    Elena tudorescu
    1 vizualizări12 pagini

    Titlu original

    Scan 12 nov. 22 · 03·27·59

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    1 vizualizări12 pagini

    Scan 12 Nov. 22 03 27 59

    Încărcat de

    Elena tudorescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12
    ee rn faa 62° 3 ye i raelaaeeneene re eel @) SOC HEMORAGIC Este caracterizat de o pierdere masiva de singe sau plasma pricinuité de ruperea vaselor sangvine. Poate aparea dupa arsuri cutanate intense (ce afecteazA 0 mare parte a corpului) sau profunde (ce distrug mai multe straturi de picle), cand se produc traumatisme importante sau dupa interventii chirurgicale complexe, efectuate unor pacienti cu hemofilie, trombocitopenie, ciroza hepatica. Prevenirea socului hemoragic se face prin aplicarea de perfuzii cu Dextran, clorura sodica, glucoza 5% sau 10%. Se poate perfuza de Ia inceput solutie macromolecular. Cand volemia este mare se indica daca este posibil ridicarea picioarelor la vertical sau in unghi de 30-40°, fapt ce obtine un volum de 1000 ml snge. Se monitorizcaza pulsul si TA. La unitatea sanitara se continua perfuzia gi se administreaz4 totodata intercalata singe proaspit sau preparate de plasma. Se asiguri incalzirea Victimei prin incdlzire progresiva cu termofoare (sticle cu apa calda) aplicate la nivelul extremititilor si hidratare cu bauturi calde. Oxigenoterapie —- daca este posibil ANAFILAXIA ©) vA Socul anafilactic, numit si anafilaxie, este cel mai sever si mai Anafilaxia este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de este brusc, aparand in secunde sau minute de la contactul cu un alergen. Reactia sistemica, nu se limiteaza la locul iritafiei. Simptomul caracteristic este constrictia Constrictia se asociazi adesea cu soc, situatie in care se produce 0 scadere brusea | sangvine ce determina puls rapid, precum si slabiciune, paloare, confuzie mental si Anafilaxia necesita tratament imediat si poate produce moartea dac& nu este tratata rapid. O care are inifial doar o reactie usoara poate prezenta 0 reactie severa dupa o alta expunere. 0 poate prezenta hipersensibilizare in orice moment, indiferent ci a fost sau nu sensibilizata) Semnele si simptomele socului anafilactic: constrictia cAilor respiratorii, inclusiv edem ce duce la o respiratie dificild, oc asociat cu o scddere severa a tensiunii sangvine, puls reactic. Anafilaxia survine mai frecvent ‘cap ‘intepaturile: intravenoasa a numitor medicamente, Anumite alimente, cum ar fi declansa, de asemenea, reactii fatale, Polenurile determina rareort reactii anafilactice cérora nu li se poate depista cauza, Tratamentul standard pentru anafilaxie este injectarea de adrenalind (epimefrina) Aceasta deschide caile aeriene si amelioreaza circulatia sangvind, Resusci traheotomia de urgenté trebuie realizate uneori ca metode de salvare aVieHii, 19) MASURI DE URGENTA iN CAZ DE ARSURI TERMICE Arsurile termice sunt leziuni produse de agresiunea caldurii (/lacard, fluide fierbinti — apa, smoald, gaze sau aburi supraincal= i, metale topite, corpuri incandescente). Manifestarile arsurii termice. locald ~ cuprinde suprafafa arsa $i toate {esuturile subiacente afectate de cildura in intensitate diferita, spre profunzime. Leziunea este tridimensional — gravitatea ei depinde de intindere si profunzime. Tulburari generale — sciderea debitului cardiac — in primele 6 ore pana la 70% — prin pierderea de lichide si substante proteice la nivelul suprafetei arse, dispnee — leziuni ale mucoasei respiratorii — prin inhalarea vaporilor fierbini, tulburari hepatice, renale, gastro-intestinale (varsituri — pot accentua dezechilibru hidroelectrolitic), hipovolemie pana la anurie, tulburiri nervoase — agitatie, neliniste, somnolenté, apatie. Aprecierea arsurii prin determinarea suprafefei. Suprafaja arsurii se exprima procentual in raport cu suprafata corpului considerati 100%. Se foloseste ca procedeu de calcul regula Iui ,,9”. Arsuri usoare — sub 15% (necesita spitalizare copii, bitranii, gravidele) sau arsuri de la nivelul capului, gat, Picioare, regiune genitala. Arsuri intre 15-30% — sunt generatoare de soc, necesita internarea. Arsuri critice intre 30-40% - au prognostic rezervat. Arsuri cu rise letal peste 40-50%. Regula lui ,,9”. Capul si gatul 9%. Fiecare membru superior 9% + 9% — 18%. Fiecare membru inferior 9% + 9% + 9% + 9% = 36%. Trunchi anterior 9%+9% = 18%. Trunchi posterior 9%+9% = 18%. Regiunea genitala 1%. ‘Total 99% +1% = 100% Aprecierea arsurii prin determinarea profunzi eritem dureros, pigmentare trecéitoare, edem, adul I — congestie puternicd, apoi sturime, HTA, hipertermie. Vindecare in 2-3 zile fra calcinare), Evolutia este de citeva 0-24 ore apartulburéi circulatori ui Juni. Dupa 10-24 ore apar tut ‘Plasmoragii, hemocon: eet eccmetioess iomene i : sormolent(ofiguric, anure) albu encase Fe ear cyanea tools Goa) saa suri ter sat qcctoral at Ten) — et vou fir Ect et em ea er aoe 3 Oi are at re ‘rca lace cts a ei a Groluenza in functie de eriterit Steatat I~ primele 3zile— perioad ‘oculul = rin edem, hipovotemie Bray, ado re, hipoxie intens oligoansri 5% ey catabolism profund in conditt Miponise de reechilbrre pind Teas siurzei, Fevenirea starii de co sroape de Fimitle normale Stal I ‘s2Laile- otutia diferd dupa ered Sedu HTK ~ 2- Lun ~ eves sascle ‘indecare, se pot apliea / rota Stsatel 1V— $07 ret tcombasonal = en sso IS biologie de gravitate cexceptionald. 5 exetreue prognostic CP). in Ke, ‘ge mirimen supraete tegumentare profunzimes oats eats proenosticns ti ge prognostic: 20% ae BEN The 20 x 2-= 40 IPs 20% re 3 gem ‘igasuri de prime cuter = 6 Meri. Desire Tepid 8 VE, i Pwelitimesit in pats, plapura, bai ile de haine sau tegument ae Ieziuni se de antalgice subcutanati! obisnuite sau morfing, Se face toaleta locala Nocet — numai dacét transportul pital. Daca pulsul cat mai rapid, Ia g perfuziei pentru e evita accentuarea d Ungrijirea unui bolnav cu arsuri se va conduee dup gradul arsurii, suprafata stare generala a organismului si a sistemului ‘nervos, 15) STOP CARDIO-RESPIRATOR 4 Oprirea respiratie — stop respirator. Opritea inimii — stop Cat si a functici cardiace due la stopul cardiorespirator caze moartea clinica $i moartea biologica a tesutului nervos — jesutul cel exista un interval de timp scurt de 30-90 secunde in care funcfille vitale respiratici este urmatd la citeva minute de oprirea circulatiei — a inimii. Oprirea cfteva secunde (30 secunde) de oprirea respiratiei. Stopul cardiae este un necesita obligatoriu resuscitarea ambelor functii gi care produce leziuni celulare, a prin acumulare de deseuri— acid lactic. ‘ Cauzele stopului cardiac °i /sau respirator pot fi: hipovolemie, tahicardie tamponada cardiac, hipoxie, durere intensi, infarct de miocard, embolie gacoasi, emofie puternicd, fibrilatie ventriculard. Pals “ampli, bine Colaps vascular Pals filiform TA prabusita A) SUPORT VITAL DE BAZA Suportul vital de baza (SVB) reprezinta men bert ‘erine, suportal vente: Teprezint& mentinerea liberti edilor : Steiatic! Gira ajuoral vreumui echipament eu excetin dispoctveer & poetic ee a Securitatea salvatorului, vitimei sia persoanelor din jur, EVALUEAZA STAREA DE CONSTIENTA Se evalueaza starea de constienta a victimei - se scuturé usor de umer ise inteab cu voe ae: "ea intamplat ceva?” Daca victima raspunde verbal sau prin migcare se lash in poziia i cae a fst gist (cu conditia sa fie in siguranta), este evaluat starea victimei si, dacd este necesar, se solicit auto: S¢ trimite 0 persoana dupa ajutor sau, daca salvatorul este singur, se las vitima si merge chiar et dupa ajutor; salvatorul reevalueaza periodic victima, STRIGA DUPA AJUTOR Daci vietima nu réspunde, slvatorultrebue s strige dupa ajator DESCHIDE CAILE AERIENE ee eS Nictima va fi agezata in decubit dorsal; se desehid eile series pe tndnd po faa ge Dindete, se impinge capul spre spat, pistrind police i index libre pty cvs at (cd ve ccaead retary eu vara degtior eal mle a ; __hasului (daca va fi necesard ventilarea) Tidicd barbia victimei pentru a deschide cle ‘incearca sa stabileasca, timp de maxim 10 secun ae Yentilatori ineficiente, gaspurile) privind misarile percent f ‘espiratorii de a nivelul cailor aeriene superioare, sii + PA VENTILATHLOR NORMALE ‘aerione, Menfindnd ctileasiene desis 5 jac victima respirt normal (Se Me. ae Yul trace anterior, *aeaiiad de aer pe obra. Nu tespit normal salvar va His vita se va ce dupe sy a 30Compresn Toracice ‘Salvatorul ingenuncheaza | palm ‘oracel vctimet; podul cate sat pe tore se ona ia minor web fe nel a eae prs pe Pe apenas eva post ea Ystimei gu coase imine a fea comprise 3 ae re ae ompretie oracle eb rvin a oa it pledconacl nar Gecompresiile se continu cu o frecventé de 100/minut (ceva mai putin de 2 con i oo ‘si decompresiile trebuie sa fie egale ca intervale | et "= =a 2 VENTILATII30 ComPREsH Du 30 decompress eesti eile aero prin pings api iar mands pensar parle mo ale nasi flsind pole nde man de me se ec pap Gavitatea ucla vice mentinnd inst bia Hesston nd noma pe ae jr gr vite air on stant exp ont nerve ntl xp salvatoral va priv ies pers tock enter va uri menial oa ap de sca xno ep noma acne etn at ie al hiperentese 9 bin Hat sender gu Ge tn 9 te ae Dorian: pe mur ce aca se din pian salatrl apt din ou xp et dal Bur vistmei ate nets bin dou venta iene, uph scat, s ene pe Inn tn piconet pe oracle vise ent aexceta ine 30 de compres era venta it-un ‘i Se continua efectuarea compesilortoracce sia venlatilor I OTE aceasta ieee rs lor si ventilajilor pentru recvaluares oe eae Sot 9 et ca oe ee volum de aer 4 udministreze 0 ventilatie inr-o secundd, cu un volu idcarea peretelui toracic, ea into respratie normal Sone tits mac tans efi ar ncn! aerate oa el se werd dn mov dad een cap iearea Barb sn core, rem: toracice i mult de dows ventilati, inaine de fiecare reluare a compresiilor Dacd la resuscitare partici ma mali resus tite eatin a Gene i ii See ar trebui s4 se schimbe la fiecare 1-2 mings pea a ei fetareaschimblu erect eva fe lt ma cu compre toacce- poate feta, dap cum umes dae sara Sint oe ms = ore sf adinisteze venta gute gr, tne va efectum Jor compen toracie; in acest caz, compres foraiceebuie eftcuate cantina, io ferent de 10am BBeeeetares Ya opi peut resvelnr Gow cacd vies fcrpe ones ae ‘Tesuscitarea nu trebuie it e fi ss nis intcpt, Resuscara va contimall pla clad pose Seer en cpr oct, vena bc i ml rl a fs Roe Be ese iprerec prin 40% cin pce ister el confundate cu respiratia normals, ae ae en = ‘Suport vital de baz4 in spafii inguste. in cazul SVB in spatii inguste efectuati de un singur salvator se recomandatsefecuarearesuscitarca peste capl vitne ir ncaa exsenfel a dol salar se tecomandd porificllare, Resuscitarca cu dl sefvator, Dei rsuschara feta de doi svor {ste ma pin solicit, tots este portent ca ami esuxcato &cunoased complet agora Gisaheculenaq,Chernarea sutra et o porate ane, un iva ncepe singer rescarea Mr Scat peach dup autre recomandl en slvatori stu deo parte de alta a vce, (= iniscard ub caport de 30 compresi in? venilafi la finaal Heer seri de 30 compeesi, slat raret a fonceai st adninisteze cele dou venti entra o mai bund coordonae, cel care Fae caestie peat numdra ct voce ae area barbie exensia cpu vor fi mene tt A ark ak admired ec oul venti inp i cr compres ace se Ite imp ei a dao a doua vena, stptnd dar ca savior st depareze zee de ai cine dat savatori vor st fac shimb de Tear, pent cde oi, clea he Compresile trace oboseste, asta trcbuie ss fad ct mai rapid cu puting Sigortmal suport vital de bazk im spit. Pent sop aospray patent ak diftsena dine SVB si SVA (suport vial avansat) nu este tit de net, resusitare ind un poset aaevat venipele de imerveaic sie lett pint-un numdr de telefon standard a resuscianes ‘4 poata fi inifiaté imediat. Resuscitarca imediata presupune folosirea adjuvangilor pentru menfineres “Getchist ciloracrene i pentru ventilate, accel 1a un defbiator Tntr-un timp mai mic de 3 "| ate. Toti pacieni eu rise inalt de stop cardion tae exit pont de monorre pentane Secret de ci: sigur scaitnsvaorui ia tin -constien a pacientul ical in prezenta un ‘ : Berisesfairva cocina mitt jeter 8 fal tenes wn pacino oo ee Bee ‘poi va evalua stare de conten a vite. Dac pacintal SS ep epic Indeparteasi orice corp stm sau seer vibe de la nveuleavita bucae folsind 0 pens sau ‘aspirator. dact se suspcioneaci rau cervieald se vor deschie cdile aerienefolosind subhexaia ‘anterioard @ mandibule; menjinerea deschish a cilor aeiene si ventiaia adeevath reprint 0 Porte fn fata uneisuspiciun’ de lean spinal, daca subluxaia mandibue est insuiien entra Aeschidereacailor acriene se va recurge lao minima extensie a apului pent deschiderea acestora {olosind stabilizarea manvali a capului pentru mentinerea acestuia in ax cu tranchi (sunt necesart inal mult salvater). Meninind eaile aeiene deschise, salvatorul Tncearca s4 stabiease ip de thaxim 1 secunde, daca victim respirk normal privind migirle pertlui tora anterior, aseultind yomotcle respirator la nivel cil aeriene speroare,simjind fuxul de ar la nivelulobraz Respiraa anormald (gaspurt, respirafieslaba sau =gomotoast) reprecint un semn de instalare al SCH si nu va fi considera’ semn de prezeni a circulajeisangvine). Personal medial va palpa pulsul carotidian simultan cu cdutarca semmnclor de vias nu mai mult de 10 secunde, Dac pacentl resin semne de vita sau exist dubiise va incepe imediat SVB, daci pacenol nu respi dar Drevin’ pols carotdian se va ventila cu o ffecvenjé de 10 ventiai pe minut verifiend pues! — rreiediae Ig -necare 10 venilai O persoané va incepe SVB iar celeste vor chema echipa de aaa or peat echipamentl i vor aduce dfibriltorl In cazul unui singursalvetoracesia v8 ggg Firat pater pont aleraveaechipe! de vesscitre. Scevns SVB riméne semodifeal GOS rare ct tanciceurmate de 2 venient a cia oboscala personals entra a menting aos cempresiortoracice cv cat ie efetueazh se vor schimba la 2 inte. Cile serene calitnte ange doachise, iat venta se va efectun cu echipamentul adesrat care se aft ol mai rer ae biaina (och mask masca laringian su masc-blon de venti) nba bas apron de victint cket ma a cee enn Tingle ui es deo find tec spa expo tebuie st producd expansane orcich normal. Se va adminis seen ede poh O data tahed nubs compresile vrai vor fi efsstuate nesters Ot ee dtr) cu 0 teenth de 10 pe minut ar wna vo = (re minat cine hiperwntaa pci In absent echipamentll 3 Acinic 10 Pe ea venice la ur Incl i cre slvatoal nu poate Sau mu we 38 Yeni 3 ve et vo i eect nma compres icp a sei ajo se = ines de vena. Cand dfibnoa ete ances) we ated imediat pale echipamen ens oueave vor 1 ales fick invenperen compresilor Ones i= aoa ccs vor fincas imedn dup ible. Ressciara se contin noses ce cetar sau pd sand pinta rezn serine de vi Dak exis sue! pooont

    S-ar putea să vă placă și