Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dokumen - Tips - Manual Istorie Clasa A 12 A

    Încărcat de

    Ioan Albert Silvesan (Ionuț)
    11 vizualizări56 pagini

    Titlu original

    dokumen.tips_manual-istorie-clasa-a-12-a

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări56 pagini

    Dokumen - Tips - Manual Istorie Clasa A 12 A

    Încărcat de

    Ioan Albert Silvesan (Ionuț)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 56
    POPOARE $I SPATII ISTORICE 2 Lupoaica - simbolu descendentei romane (mit Rome!) Traditia romanitatii Asezati la interferenta unor mari civilizatii occidenta vantind —, roménii si-au furit 0 cultura gi o civilizatie trainice, puternic ancorate in traditiile, obiceiurile gi felul lor de a gandi. Situatd in aria civilizafici bizantine, orto- doxia a constituit una dintre componentele princi- pale ale constiinjei colective rominesti. Mai veche decat aceasta gi mai profundi a fost traditia ori- ginii romane, a descendentei din Roma (Doc.1) si colonistii ei, idee prin care s-a exprimat indivi- dualitatea poporului roman in contextul Europei risiritene si de sud-est. Constiinta descendenjei romane s-a manifestat indeosebi prin numele insugi al poporului roman, provenit din limba latin’ de la romanus. Izvoarele medievale externe, indeosebi ger mane $i slave, ne-au consemnat sub numele de valah, viah, voloh, bloch, blach, olah etc., termeni care exprima incontestabil nojiunea de romanitate. Definiti coordonatele romanitatii romé- nilor. Primele marturii asupra constiintei romanitatii la romani inceputul ideii romanitAtii romanilor cores- punde incheierii procesului de etnogenezi rom- neasca in spatiul daco-moesian, moment din istoria poporului romén marcat prin stabilirea identitagii sale etnice intre celelalte popoare europene. Cea dintai atestare a elementului romanic la nord de Dunare in izvoarele medievale dateaz din secolul al Vil-lea si este mengionata intr-un tratat militar bizantin Strategikon, populatia fiind desemnatii cu termenul de romani. Pentru secolul al IX-Iea, geografia armeani a lui Moise Chorenati aminteste ,.tara necunoscuta Balak-Valahia”, iar eronica turca Ogitenamre serie despre o jar a vlahilor (Ulak-ili). La inceputul secolului al X-lea, imparatul bizantin Constantin al Vil-lea Porfirogenetul infajiseaza in lucrarea Despre administrarea imperiuiui intrepitrunderea lumii paleoslave cu cea protoromAneasc’, desemnand aceasta din urma populatie cu termenul de romani, speci- ficdnd ca ,,acestia se mai numesc gi romani pentru céi au venit din Roma $i poartd acest nume pand in ziua de astazi" In Sfaturile si povestirile tui Kekaumenos (sec. XI) sunt amintiti viahii (comnii) sud-cunareni care traiau in apropierea Dunarii gi pe Saos (Sava). Din acceagi perioada datcazi gi tratatul geo grafului Gardizi, intitulat Podoaba istoriilor. Referindu-se la romani, Gardizi fi asaza intre slavi (bulgari), rusi si unguri, intr-un spatiu cuprins intre Dunare si un ,munte mare”, probabil Muntii Carpati. Strabatdnd finuturile roménilor nord-duna- reni (secolul al Xil-lea), lean Kynnamos consemna despre vlahi: ,,se zice cd sunt coloni veniti de demult din alia”. in corespondena dintre Ionit& cel Fumos $i Papa Inocengiu al Il-lea, ideca romanititii romanilor occupa un loc central, surprin- zAndu-se atdt afirmarea legiturii dintre originea etnicd si Roma, cat si mandria romanilor de a avea o asemenea descendenta. Cronica notarului anonim al regelui Bela al Ungariei (Gesta Hungarorum) furnizeaz& cea mai bogatt si complet relatare medievali despre stirile gisite de ungur: la pitrunderea lor in teri- toriile locuite de romani. Relaténd venirea ungurilor in Pannonia, Anonymus aminteste faptul c& acestia au dat de o populajie nume- roast, alcituiti din mai multe neamuri (Doe. 2). Activitate independenta Studiati Doe. 2 si rispundegi urmatoarelor ceringe: 1, Identificati in text populatiile gasite in Pannonia la venirea ungurilor. 2. Explicati sensul afirmariilor lui Anonymus: si acum romani pase pe mosiile Ungariei La sfarsitul secolului al XIIlI-lea isi scrie on de Keza, cel care a trait in mijlocul romanilor, subliniind ca si Anonymus ci acestia sunt ,,pastorii romanilor” Despre romanitatea romanilor in secolele XIV-XVI Procesul de cristalizare a constiintei originii romane a rom: nilor este subliniat prin faptul c4 la enumirea data acestora de ciitre striini se adauga cea pe care si-0 dideau ci ingisi. Accasté asociere se apropie de cea din cronicile maghiare: ,, Blachi ac pastores Romanorum”. Se aduc in sprijinul romanitapii roménilor argumente istorice si filologice: cucerirea si colonizarea romeni a Dacici, limba de origine latina vorbitt de romani, dar se intreprind si primele incereari de a explica termenul ,,valachus” (Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Picolomini, Laonic Chalcocondil, Antonio Bonfini s.2.) (Doe. 3). Secolul al XVi-lea marcheazd europenizarea cunostinjelor despre originea romana a poporului romén, dar si afirmarea limbii romine scrise. Nicolaus Olahus, umanist de origine romana, a fost primul care a sustinut unitatea de neam, limba, gi religie a roménilor, argumentandu-le prin origi Francesco della Valle (Doc. 4), cét si Anton Verancsics s-au bazatin afirmatiile lor despre romanitatea romAnilor pe cunoasterea directa a acestora. Veacul al XVI-lea a adus §i prima afirmare a limbii nationale, Tiparul romanesc a prilejuit o puternicd afirmare a constiingei de neam si de origine in tipariturile bisericesti. Diaconul Coresi justifica, in Psaltirea sa din 1570, tip’rirea de c&ryi romanesti: ;, ma toate neamurile au cuvéntul tui Dumnezeu in limba lor, rumai noi rumanii nave”. Doe. 2 $1 s€ Muda peimdniet Pannoniet ca Pied extraordinar de bun. Céci spe eau 8 acolo curg cele mai renuite isvoare de ape, Dundrea si Tisa gt alte prea vestite ape pline cu peyte bun. Ca aceasta fard o locutese slavi, bulgartt $i blachti, adicd pastorit romanilor Flinded, dupa meartea regelu! Athila, ‘péiaidniud Pannoniei romans ziceau cd este pasune, fundea mrmele lor pasteau tn Tara Parnoniel. $icu drept euvdnt se spunea ed pamantul Pamnontei ar fi pasunile romanilar, fiinded si acum romani pase pe mosiile Ungariet Cronica tut Anonymus Doe.3 Urmanistul italian care a contribuit cel rai mull Ja raspindirea teorici despre riginea roman’ 2 poporului romén a fost Enea Silvio Piccolomini, devenit Papa Pius al Il-lea. Dar pe lang argu rmenicle sustinute de ecilalti umanisti, el prezimi& denaturat originea euvine telor valachi gi Valachia, legind-o de numele general probabil cel céntat de Ovidiu, din care au devivat termenii Flaci sau Flaccia, ppeatru vlabi, Valachia. Aceasta inter pretare a fost preluata de malt efrasrari in secolele urmatoare. oman Flaceus, Doe. Francesco della Valle a fost primul carturar eare a reprodus © propozitie in limba roman’: ,Sti Rominest” (,$tii romaneste?”), aflata de Ia romani gi Infeleasi de italian. Este © propoziie simpli, dar deosebit de sugestiva, cdi cca reda de fapt numele pe cere poporul roman si-l didea siesi si limbii sale. j = 2 a = z 5 2 2 = g POPOARE SI SPATHISTORICE “ Doe. $ Inceputu rilor acestora yi meammult imoldovencscu si mantenescu $i edit Sunt gi in farile umguresti cu acest ‘mame, romani si pad arid, de unde ‘ani 1 de ce seminge, cle ind si curn tau descdiecat aceste piri de pamanin. { scrie mulid vreamme ta cumptind crs Stdtat sufletul nostra. S@ inceapa osteneala aceasta. dupa atta veact de la diseatecat! p2ndlor cel dintdi de Traian, imparai Réulul cu estore ssute de ani peste mie trecate 59 sparie geindd (od) Biraticau gandhl 36 md ‘rrmeu de sceast3 trad2, 33 cof lumit lavedeare felu! neamult, din ce izvor gi temintie santw ldeuitorii farsi hroostre, Moldovei si Tanai Muntencyt? siroménit din fariie unguresti,€@ tof tin mec gio dal dlvedlicgi oda [ Miron Costin, Predoslovie fa De recat! moldovenilor Dos. 6 Jara noi, ruménit, séntem adevarasi ‘romani $i alesi romani fn eredingaigi in barbaric, den carti Ulpie Traian \-awe asezal aiei in urma tui Decheval, dupre ce de tot I-au supus si law pierdut, $? apo! si alalt to1 sireagul fmparatiior aya i-au sinus $i -au dasat agezayi aicé ‘sidintr-acelora réamdsitd sd trag pand ‘astdzi rumdnii acestea Ins, rumanit Inpoleg mu mumai cestea de aici, ce siden Ardeal carii incd mai neaosi sini, si moldoveanti, si toti céft ‘i fam-altd parte sd afld $i cu aceasté Uimba macard fie $i covasi mal osebitd in niste cuvinte den amestecarea altor imi, tot romani ii finem cd tofiacestea dintr-o fanténd au izvorat sf curd. C, Cantacuzino, [storia Tarit Roménesti Doc. 7 Dimitie Cantemir (1673 ~ 1723) Secolul al XVIl-lea - epoca de aura culturii medievale romanesti Un foarte bun cunoseator al rom4nilor a fost Martin Opitz, care a gisit 0 confirmare a originii romane a poporului roman in limba romana, considerata cea mai apropiata de latina dintre limbile romanice gi in obiceiurile populare roménesti.. Larandul lor, istoricii sagi Johann Troster si Laurentius Toppel- timus au sustinut originea purromand a poporului roman, combaténdy-1 pe Szamosk6zy, care, dup§ unirea infiptuitl de Mihai Viteazul, nega autohtonia si continuitatea romGnilor in vatra Daciei strabune. Primul reprezentant de seama al umanismului roménesc in secolul al XVIl-lea a fost Grigore Ureche. El a reliefat constiinta romanitiii sia unittqii neamului, contribuind la dezvoltarea constiingei de neam. Cel care a acordat o atentie deosebit® originilor neamului a fost Miron Costin in Letopiseful Tari Moldovei gi De neamul moldovenilor. in opinia cronicarului, istoria romanilor incepe cu cea a dacilor antici, cucerifi si supusi de romani lui Traian, socotit primul ,descalecdtor” al romAnilor (Doe. 5). Stolnicul Constantin Cantacuzino, in [storia 7arii Ro- mdnesti, agaz% \a originea etnogenezei romanilor elementele de bazii dacii gi romanii (Doe. 6). * Activitate pe grupe Studiati Doc. 5 si Doc. 6 $i identificati asemanarile dintre ele. Dimitric Cantemir (Doc. 7) abordeazi in treacat in Des- crierea Moldovei romanitatea romAnilor, dar tn Hronicul romano- moldo-viahilor reia aceasta idee, amplificdnd-o gi tratand-o into lucrare de dimensiuni impresionante. El a sustinut originea pur romana a roménilor, anticipand una dintre ideile de bazi ale ,$colii Ardelene" (Doe. 8). Romanitatea romanilor silupta de emancipare politica si nationala Toan Inochentie Micu a fost primul care a claborat un pro- gram complex de emancipare politic& si socialf « nafiunii roméne din Transilvania, aducdnd ca argumente romanitatea neamului, vechimea gi continuitatea roménilor. Ca reaeyie la migcarea lui Inochentie Micu, au apairut in secolul al XVII[-lea primele teorii tendentioase despre ori a romanilor gi despre prezenja lor mai recent in Transilvania, ca urmare a unei imigr@ri tarzii (Dae. 9). Laastfel de reactii, reprezentantii ,$colii Ardelene” au raspuns prin noi argumente istorice, uneori ajungand la exagerari (descen- denfa pur romani a roménilor- ,,scoala latinista”) Supplex Libellus Valachorum din 1791 a reprezentet primul program politic modern al roménilor din Transilvania si, odata cu i, ideea romanitafii roménilor s-a transformat intr-o veritabild arma politica, ‘Accast evolutic se va mentine si fn anii urmatori, end afirmarea somanitajii va deveni o permanent politic& activa. Daco-romanismul manifestat in momentele cruciale ale intregii natiuni romane: 1848, 1859, 1877 $i 1918. STINETI! “Romanitatea romanilor a fost componenta fundamental a constiinfei de sine a romanilor, factor esential in definirea identititii ea popor, care explici ,enigma si miracolul storie” al supraviefuirii poporului roman. ‘S Am riimas romani — spunea Nicolae Iorga— pentru ci hu ne-am putut desparti de amintirea Rome’ Pe baza textelor de mailos, acatult un eseu despre romanitatea romanior: 08 intelegem prin iteea romantitt roménior? Acsasts este fn primul ‘én ideea despre dascendenta ramand a roménior din colanisti romani tans- ‘pleniet in Dacia traland; de ale decurg agleo sare dell inruate !adlacerte, ar care teparte dn ansamblu categorie tsiotce de romanitate a romantor. ‘Acests idei complementare sunt idea stervinte/elementut/ roman in Dacia

    S-ar putea să vă placă și