REGNUL PROTISTA Caractere generale + Constituie un grup heterogen, Unele protiste traiesc in mediul umed = Sunt organisme eucariote, unicelulare : + Ele au nutrifie autotrofa sau heterotrofa ‘ + Locomotia se realizeaza cu ajutorul flagel lor, ste asexuata si sexuata. cito Ele aezi, in special, mediul acvatie me’ sau in corpul plantelor si animalelor. : sau pluricelulare, solitare sau coloniale, profita sau parazita). pseudopodelor, cililor. + inmultirea ¢: Clasificare jtie. Astfel sunt: ol- pee ; fl constituie modul de nutritie. # = 10) Criteriul de clasificare il co! stoaze’plantelor (algele si euglenele); i anal » protiste autotrofe asem: : : + protiste heterotrofe asemanatoare animalelor (sarcodin ciliofore si sporozoare); + protiste asemanatoare e, zoomastigine, fungilor (oomicete si mixomicete). “ Alge + Constituie un grup diversificat, in car si brune) si algele aurii (diatomeele). * Majoritatea traiesc libere (Chlorella), alge formeaza colonii (Volvox aureus) (fig. 1)- + Algele verzi traiesc in apele dulci sau salmastre, 4 umede; cele brune traiesc in zona litoralé a marilor si 0 intalnesc de obicei la adancimi mari, in apele marine si oceanice din zonele calde. + Au talul unicelular imobil (verzeala-zidurilor — Pleurococcus) saumobil (Chlamydomonas care este biflagelat), (fig. 2). Talul poate fi pluricelular neramificat (matasea-broastei — Spirogyra) (fig. 3) sau ramificat (lana-broastei — Chladophora); \a algele brune apare 0 diferentiere a talului (un crampon pentru fixare, o parte cilindricé asemanatoare unei scurte tulpini si o parte latita ca o frunza). + Toate algele sunt autotrofe; la algele verzi predomina pigmentul verde, la e intra algele propriu-zise (verzi, rosii altele sunt fixate (Fucus). Unele Pek SEAT pe soluri sau in Jocuri ceanelor; cele rosiise 3 algele brune —pigmentul brun, iar la algele rosii — pigmentul rosu (fig. 4). / + inmultirea se face asexuat prin diviziune (Pleurococcus) sau sexuat prin conjugare (vezi fig. 3), ori prin zoospori care vor da indivizi cu gameti masculi (anterozoizi) si indivizi cu gamefi femeli (oosfere). Prin fecundare rezulta oul (zigotul), care germineaza si produce un nou organism producator de spori. be 7 Fig. 4. Alge pluricelulare: A. alga verde — salata de mare (Ulva /actuca); B. alga bruna (Fucus); i (Ceramium rubrum). : : cooatic, Niale, ine, Si cle + Diatomeele (Pinularia) domina fitoplanctonul marin si sunt unicelulare. In citoplasmi se giisesc cloroplaste mari numite cromatofori cu pigmenti asimilatori. Ele prezinta peretele celular impregnat cu siliciu (fig. 5) Dupa moartea organis- melor, prin sedimentare, se formeaza o roca silicioasa numité diatomita. Euglene : 3 + Sunt organisme de obicei, acvatice, solitare, rarcoloniale, cu aspect arboricol. + Prezinti 1-2 flageli, cu rol in locomotie; la baza flagelului se afla stigma, 5. de culoare rosie, cu rol in orientarea individului spre lumina (fig. 6). ineg + Sunt unicelulare, cu un nucleu mare, central si numerosi cromatofori care La : contin pigmenti verzi, galbeni si bruni cu rol in fotosinteza. : + La lumina se hranesc autotrof, la intuneric—heterotrof. Unele sunt parazite. * Substanfele hranitoare patrund prin osmoza pe toata suprafata corpulut. + Produsele de dezasimilatie sunt eliminate printr-o vacuola pulsatila. + Se inmultesc asexuat prin diviziune directa longitudinala. Sarcodine + In acest grup intra: amibele, radiolarii si foraminiferele. + Hranirea este exclusiv heterotrofa. + Traiesc libere in mediul acvatic si sunt unicelulare. + Au pseudopode cu rol in deplasare si inglobarea particulelor de hrana. Amibele traiesc in apele dulci sau sunt parazite (Amoeba proteus). Se hranesc prin fagocitoza, iar digestia are loc in vacuolele digestive (fig. 7). Se inmulfesc numai asexuat, iar pe timp nefavorabil se inchisteaza. Unele paraziteaza vertebratele inclusiv omul, producand boli (de exemplu, Entam- oeba histolitica provoaca dizenteria). Foraminiferele traiesc in mari si oceane. Ele sunt acoperite cu un invelis calcaros din care s-au format depozite de creta (fig. 8). Radiolarii prezinta spiculi siliciosi din al caror schelet a luat nastere roca numita radiolarit (fig. 9). vacuola vacuol& digestive = puisatila A ae nucleu 5 L > pseudopode Fig. 7. Amiba (Amoeba proteus). Fig. 8. Foraminifer. foa Zoomastigine + Sunt zooflagelate (au unul sau mai mulfi flageli) care duc, in general, o viata parazitara, producand boli grave la om cum sunt: giardioza (Giardia intestinalis); boala-somnului (Trypanosoma gambiense — fig. 10 — traieste in sdngele omului, fiind transmis prin intepatura mustei tete); tricomoniza (Trychomonas vaginalis), boala cu transmitere sexuala. Codonosiga si Vorticella sunt coloniale libere; la Proterospongia, indivizii flagelati din colonie au rol in locomotie, iar cei neflagelati—in nutritie, Unele zoomastigine sunt saprofite, ingerand organisme moarte sau absorbind nutrimente din materia organica. Sunt si forme simbionte, de exemplu, cele care traiesc in intestinul termitelor si care produc enzime ce degradeaza celuloza, Fig