A.NUTRITIA Stiti deja c& toate fintele indeplinese fimefii de nutrific, de relatie si de reproducere. In sens larg. prin fimeyii de nutrifie se inteleg toate activititile prin care organisme- le prelucreaza gi transport substanfe: /irduire, respirafie, circulagie si excretie. in sens resirans, nutritie inseam’ numai brinire. Amintiti-v8 8 toate fiintele se hrimese, dar o fae in moduri atat de diferite meat de- vine foarte dificil descoperirea acelei proprietiti comune care da insisi definitia nuttitiei. Ea este construtrea de sine a organismelor pe seama subsiangelor preluate din mediu. Nutritia este de fapt asimilatia (anabolismul), latura construetivasa metabolisinului infelegem ca substanfele nu pot fi utilizate in starea in care se gisese ele in bran’. Stim ci @ planta se hrémeste cu CO, dar mi este formata din CO,, aga cum o oaie mananed iarba, dar nu este formata din fesuturi vegetale. Deci. organismele trebuie si transforme substante straine in substante proprii. VA propunem si descoperiti diferite moduri in care organismele rezolva aceast problema. Ca sa intelegeti datele problemei, amintiti-va c& materia vie este format in mod esential din substanfe organice care sunt combinatii ale carbonului. Deci, pentru a se construi pe sine, toate om ganismele preiau din medin o sursi de carbon, in functie de sursa de carbon, distingem in natura dou’, moduri findamentale de nutitie: A. Nutritia autotrofa consid 1 sinteza substantelor organice pornind de a carbon anor- ganic, dela CO, B. Nutr heterotrofit const in hranirea cu substante organice produse de alte organisme. Ad. NUTRITIA AUTOTROFA Organismele autotofe produc substanfe organice mai bogate in energie chimich decat CO, inifial. Hrinirea autotrofi este un proces chimic endoterm, asa ci este nevoie de o sursa externa de energie. Dupi susa de energie utilizatd, distingem dou tipusi de nuttitie autowoft : Ez 1 Fotosinteza, cu utilizarea energiei Inminii: 2.Chemosinteza, cu utilizarea energiei rezultate din oxidarea ‘nor substanfe anorganice din mediu. Acest mod de nutriie exist la ‘unele specii de bacterii ‘in ecosisteme, organismele autotrofe au functia de producatori. => => FOTOSINTEZA Stitt cd fotosinteza consta in sinteza substantelor orga- nice, pornind de la apa, dioxid de earbon si sarurt minerale, cu ajutorul energie luminii, eu eliminare de oxigen. Aceasta definitie descrie chiar ecuatia chimicé general a fotosin- tezei: CO, +HO,+ siruri mineralefaorei Substante organice + 0,1Pot realiza fotosinteza numai organismele care au pigmenti asimilatori. Acestia capteaz energia luminii 3i o convertesc in energie chimied. Amintiti-va. e& se hrdnese prin fotosinteaza cianoficeele, al- gele si plantele verzi. ‘Orgamul vegetal specializat in fotosinteza este frunza, desi mai existl fesut asimilator si in alte organe expuse la lumina, FRUNZA~STRUCTURA $I ROL + Amintiti-va structura frunzet pe care afi studliat-o re cent. Identificagi (in fig. 5 $i pe um preparat microscopic): epiderma superioara, epiderma inferioara, stomatele, fesutul palisadic, fesutul lacunar, spatiile intercelulare, pocitia tesutwilor in nervurt (lemons, liberian, mecanic). Precizati rolul fiecewreia din aceste structurt. Aleatiti o colectie de frunze cu forme cat mat difente(fig. 24) Observati teaca, pefiolul, limbul sé nervurile (fig.25). Ce importante ave forma turtita a limbului? Dar pozitia iut pentru unlizarea lumi- nit? Desenati diferite frunze: simple (cu limbul dintr-o singuré bucata), compuse (cu limbul cu mat multe “foltole”). Identificati specitle mai comune dupa forma frunzelor: Puteti organiza si un concurs pe aceastét tema. Apa cum stiti din studiul celulei, sedin! fotosintezei este cloro- plastul Desenapi un cloroplast, identificcnd membrana externa, mem- brana interna cu tilacorn st grana (fig. 26). Pigmenfii asimilatori sunt plasati pe membrana interna unde sunt asociai ett alte substanfe, mai ales cu proteine. Plantele contin dowd tipuri de clorofilé - a sib impreund cu dous tipuri de pigmenti carotenoizi : caroten (portocalin) si xantofila (galben). “a Pentru a constata in ce condi se formeaza clorofila mutafi o plantés edteva =ile la intuneric. Ce constatafi? De ce sc tuberculit de cartof lasati la lumina? De ce se decoloreaza firarzele din mijlocul capagdnit de varza? 4 Evidentiatt prezenfa pigmenilor clorofilient in organele verzi ale plantelor asifel: Puneti intr-un baton Erlenmeyer frunze (preferabil de urzica sau spanac) proaspete st fierbeti-le intr-o cantitate egala de alcool concentrat, la flacara mica (3i eu génil balomului acoperit eu 0 sticla de ceas, casa mu se aprinda vaporii de alcool). Cénd frunzele s-au decolorat, filn.api solutia verde de clorofila objinuta. Punefi solutia inty-o eprubetd. Privifi-o in zare si veft observa ca ; » 4 : . Fig. 24, Tipon de frumze 2) Ginkgo biloba: 1) Sorbus rorminalis ©) Quercus frainezo, 8 Htepatca nobis: ©) Brassica napus 9 Faiersama opfcrats 2) Ramune acer imp Nervert Petiol Teac Fig. 25, Alestuitea unei frunze Mambrans vacuta dint-o amumita directie, clorefla ra ee mai pare verde. Afi descopernt fluorescenta, proprietatea unor subsianje de a emite lumina de o amunita culoare. Ce culoare ave lumina pe care o ennte clorofila? Adaugayt peste solutta de clorofila benzina $2 edteva picdturt de apa. Lasayi eprubeta in repaus. Vett descopert ca cloro- fila este insonita st de alti pigmenp. Ce cu Fig. 26. CloroplastalRolul pigmentilor asimilatori in fotosinteza. Fazele fotosintezei. Sub influenfa tuminii, molecula de clorofilé elibereaza un electron, Energia fi- minii a fost transferata acestui electron liber. deci a devenit energie chimica. In cloroplast, energia este apoi folositi pentru: a) descompunerea (fotoliza) apei in oxi- gen gi hidrogen. Oxigenul va i pus in liber tate iar hidrogenul va fi acceptat de substante organice, cu energia pe care o confine; b) producerea unei substante speciale purtitoare de energie chimicd numité ATP (acid adenozintrifosforic). Clorofila recupereaza un electron revenind la starea initials. Evenimentele descrise pana acum formeazi fica de lumina a fotosintezei. Umneaza faza de intumertc (numita asa nu pentru cA necesité intuneric. ci pentru cA ‘au mai necesiti Inmina). Acum hidrogenul si CO, sunt incorporate independent in substanfele organice, Rezulti 0 mare varietate de molecule organice noi: glucide, lipide, proteine ete. (fig. 27). ren yl Importanta fotosintezei + Fotosinteza este sursa principali de substanfe organice, hran& pentru organis- mele heterotrofe din ecosisteme. + Datoriti fotosintezei, biosfera este racordata la o sursA inepnizabilé de energie care o mentine in functiune: energia solard. Planeta noastra poate astiel s& stocheze o paste din ener Fig. 27. Fotosinteza~ schema ‘general ia solara primita, + Prin fotosinteza se mentine constant compozitia atmosferei in echilibru cu reactiile consumatoare de oxigen: respiratie si arderi + Fotosinteza sti la baza productiei agricole i silvice. Ea fumnizeaza civilizafiei umane brand, materii prime si energie. Chiar si combustibilii fosili (cirbume. petrol, gaze naturale) provin din biomasa care a rezultat cndva tot din fotosintez’. Retine! J Fotosinteza este cel mai important proces metabolic de pe planeta. Ea susjine ener getic si material intreaga biosferd. ExistA fotosintezi acolo unde exist clorofild, care ‘transforma energia huminii in energie chimic’3. Procedee bazate pe evidentierea substantetor organice sintetigate Dinire numeroaseie subsiante orgamce produse prin fotosnteza, amidonul poate fi identificat folosindu-se iodul ca indicator Acoperiti partial 0 frumza cu stant- ol si lasafi-o cdteva ore la lumma. Apot desprindeti frinza de planta, oparifi-o cu apd 31 apoi fierbefi-o in alcool pant se decoloreaza.. Seufindati-o in solutie de I, in IK. De ce unele zone se albastrese $# altele ru (fig. 29)? Se mai pot compara masele a dows Jumatayi de frunce sau rondele (de frunze) egale ca suprafata (unele expuse la lumina sraliele nu), considerdndu-se ca diferenfa reprezinta: cantitatea de substanfe organice produsa prin fotosinteza. Se fine seama ca rezultatul set nu fie viciat de respiratie sau de continutul de apa diferit al celor doua probe. INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA INTENSITATIE FOTOSINTEZEL Stiti cA factorii de mediu infiueateazé toate functiile orza- Fig, 29. Bvidentiores fotosin- nismelor, inclusiv fotosinteza. Cus fezet producers de joscand aceste influente, putem interveni in mod constient in viata ple "ots antelor pentru a mati intensitatea fotosintezei sia creste astfel productia vegetala. ‘Va propunem si aprofiundati aceste aspecte gi si va familiarizati cu telinicile specifice de investigafie experimentala: Influenta luminié Lumina reprezint& sursa de energie pent fotosintezi. Graficul din fig. 30 reprezinta variafia intensitatii fetosintezei Ia plante inbitoare de lumina, in funcfie de intensitatea Inminii Observati cf fotosinteza are loc chiar si Jn Tumind foarte slabs. in realitate, la nmin’ minima plantels au elimina O, deoarece consuma O, prin respirafie, de aici rezultand impresia cd fotosinteza mu are loc. Linelegeti de ce relatia fotosinteza ~ respiratie trebuie avuta in vedere in inter- pretarea rezulta‘elor experimentale? Pe misura ce intensitatea luminii creste, creste si fotosinteza, la inceput mai rapid, Fig. 30, Inlvenfa lumii asupra fotosinezei apoi mai lent, pind Ia 0 valoare a iluminasii em?0,dm7/or& Neoas 20 40 60 80 100 120 140de circa 50,000 de hucsi, ntre 30.000 gi 100.000 de Iuesi fotosinteza ramane constanté. Peste 100.000 de Iucsi, fotosinteza scade din cauza leziunilor celulare produse de lumina in exces. Fig. 31. Spectral luminii Plantele adaptate a umbri ating platoul de maxim al fotosin- tezei la intensititi mai mici ale luminii, Ele au frunze mai subtiri, eloro- plaste mai mari si mai multé clorofila Culoarea Iuminii corespunde Itngimii de unda a radiafiei Iuni- noase (fi 31). Ea influenteazA fotosinteza deoarece clorofila absoarbe cel mai bine radiatia corespunzatoare luminii rosii. Algele brune si cele sunt adaptate la viafa in adncuri. Fle au pigmenti care absorb mai bine radiatia corespunzatoare lnminii verzi si albastre care patrunde and Ia acest nivel Influenta temperaturit Observand fig. 32 constatati c& Ia cele trei specii fotosinteza are loc la tempera- ‘turi minime putin peste 0°C. Peste tempera- tura optima (gffati-o din grafic!), fotosinteza scade din cauza alterarii enzimelor gi struc- turli cloroplastelor Diferite specii sunt adaptate la regimuri termice diferite. caracteristice regimurilor geografice de origine. Astfel molidul si graul continua fotosinteza chiar si Ja temperaturi usor negative. Influenta umiditatii Deficitl de apa creste vascozitatea citoplasmei, incetinind circulatia molecule lor necesare fotosintezei. La plantele ofilite, stomatele se inchid im- piedicénd patrunderea CO, in frunze. Excesul de ap’ mfreste volumul celulelor micsoriind spatiile intercelulare, limitand circulatia gazelor in frunze si scdzind fotosinteza. Hidratarea optima este de 70 — 80 % din capacitatea de retinere a apei Influenta concentratiei CO, Limita inferioara a concentratiei CO, Ia care fotosinteza poate avea loc este in jur de 0.01 %. Cresterea concentratiei CO, peste valoarea me- die atmosferica (0.03%) duce la sporirea fotosintezei. Peste 2 — 5° devine toxic. Concentratii mari nu se pot obtine decat in spatiiinchise Influenta sdruritor minerate Toni minerali participa direct sau indirect Ia sinteza substantelor organice, De exemphu, fara ioni azotafi nn se pot sintetiza proteine, fra fosfafi nu se pot produce acizi nucleici ete Plantele extrag din sol cantitati mari de N. P si K, moderate de S, Ca, Mg. Na, Fe si infime din alte elemente: Cu, Zn, Mn, B. ete. Cand unul sau altul dintre elementele necesare este insuficient, apar boli fiziologice specifice (chiar dacd necesarul este uneori foarte mic). Carenfele minerale scad fotosinteza si implicit, recoltele, Agricultura moderna presupune analiza ofertei minerale a solurilor pentru a.0 com- pleta prin fertilizare numai cu substantele necesare. CO /dm’ 0 5 1015 20 25 30 35 40 45 50 55 Fig, 32. Influenia temperaturit asupra fotosintezei 1 -eartof ‘omati 3 castravete | FacTorI = &> co, ed or eeRefine! Pentru fiecare specie si fiecare factor de mediu existd intensitati minime (sub care fenomenul nu are loc), optime (la care intensitatea fotosintezei este cea mai mare) si maxime (peste care fotosinteza nu este posibilA). Factorii de mediu actioneazé impreuna. Cultivatorii de plante dirijeaza factorii de medin. S-a constatat c& recolta este limitata de factorul cel mai deficitar. De exem- plu, pe timp de seceti fotosinteza se poate reduce drastic chiar daca tofi ceilalti factori de medi au valori optime VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE: 1. Examinand graficul din fig. 32, precizati care din cele trei specii s-a format intun mediu mai rece 2. Explicafi ce legaturd au cu fotosinteza: a) anderea gazufui metan direct in sere; b) semfnatul eastravetilor in camp dupa plantatul cartofilor: ©) asigurarea unui anumit raport dintre inalfimea plantelor gi distanta dintre ele, 3. Alegeti varianta corecta Cele mai indicate ingriséminte minerale sunt cele care a) contin azot, fosfor si potasiu: b) confin cele mai importante elemente chimice nutritive: ¢) completeaza oferta mineralé a solului: 4) sunt folosite de plante. 4. Caracterizafi actiumea factorilor de mediu asupra fotosintezei la plantele cultivate in solarii CHEMOSINTEZA Dupa substanfele pe eare le prefuereaz, bacteriile chemosin- tetizante pot fi: sulfuroase, nitrificatoare, metanogene ete. Bacteriile sulfuroase activeaza pe fundul unor ape stitatoare, Unele oxideaza hidrogenul sulfurat (H,S) pani la sulf. Altele duc oxida- rea mai departe pand la sulfati (stiti c& H,SO, nu exist liber in mediu). Astfel se elimind din medin H.S toxic si se formeazi depozite geologice de sulfati, mai ales de gips. AEE Amintifi-va cét in addncul Mérii Negre, mediul este toxie din cauza ca, in absenta oxtgenulua, HS nu poate fi oxtdat, Bacteriile nitrificatoare sunt rispandite in soluri si in ecosis temele acvatice. Ele oxideaza amoniacul (NH,) rezultat din descompu- nerea substanfelor organice azotate. Unele duc oxidarea pani la stadiul de nitviti (sarurile acidului azotos HNO, iar altele in continuare produc nitrati (siruri ale acidului azotic, HNO,). Prin activitatea lor, bacteriile nitrificatoare contribuie la circuitul azotului in natura. In absenta aces- tor bacterii amoniacul ar creste toxicitatea mediului si, in plus, 0 parte din azot s-ar pierde in atmosfera (Stifi ¢& amoniacul este un gaz). HIDROGENBACTERI, 00000fBacteriile metanogene reduc CO, la CH, in absenta O,: 4H, + CO, => CH, + 2H,0 Ele sunt prezente in stomacul rumegitoarelor si in nimolul de pe fundul unor ape stititoare and mu demult se credea c& rohil bacteriilor chemosintetizante ca producdtori in ecosisteme este neglijabil. Recent au fost descope- rite pe fundul oceanelor ecosisteme unde producitorii sunt bacterii care oxideazi H,S din emanafiile vuleanice submarine. Sunt si pesteri in care producdtorii sunt sulfobacterii. Un asemenea ecosistem cavemicol a fost descoperit si in tara noastra, in Dobrogea. Chemnosinteza este considerata cel mai vechi mod de nutritie antotrofi. VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE: 1, Comparati fotosinteza eu chemosinteza. 2. Apreciati ce important are absenfa curentilor marini verticali in Marea Neagra 3. Apreciati rolul geologic al bacteriilor chemosintetizante. 4, Ce rol au bacteriile chemosintetizante in agricultura? Fig. 33. Cinperci saprofite A.2. NUIRITIA HETEROTROFA Organismele heterotrofe se diferentiaza in categorii care se d sebese intre ele prin sursa de substante organice gi de modul de folosire a branei, NUTRITIA ORGANISMELOR SAPROFITE Din categoria organismelor saprofite fac parte unele bacterii si ciuperci (fig. 33). Ele absorb dferite substante organice dizolvate in apa. Substanfele cu molecula mare. insolubile, sunt descompuse in vederea absorbtiei in substanfe mai simple: acestea sunt solubile si pot fi absor- bite. De exemplu, proteinele sunt descompuse in aminoacizi iar poliza- haridele (celuloza, amidonul) sunt descompuse in glucide simple. Unele saprofite se pot brani cu substante organice dintre cele mai variate, provenite din resturi vegetale sau animale, Este cazul mmucegaiului alb. Altele pot folosi numai o anumit’ substanta (exemplu, specia Mycoderma acett care transforma aleoolul etilie in acid acetic). Actionand impreun’, diferitele saprofite descompun pana la urma in intregime resturile organice, mineralizandu-le. Ele asigued in acest fel hrana mineral necesari plantelor verzi. De asemenea, ele indeplinese o actiune igienicé insemnata, Saprofite specializate si eventual transfor- mate genetic pot fi folosite pentru distrugerea unor poluanti cum ar fi petrolul si masele plastice. Anumite saprofite produc alterarea alimentelor si nutrefurilor: Le combatem creandu-le un mediu nefavorabil prin frig, deshidra-tarea alimentelor. folosirea unor solufii concentrate (0 dulceata bine “scdizuti” nu mucegtieste), adaos de substanfe conservante ete, Pro- bleme aseménstoare apar 9i in conservarea construstiilor din lemn, Saprofitele concureaz§ intre ele pentru hrand. Are locun adevirat rizboi chimic: unele specii igi inlaturd concurentii secretdnd substantele numite antibiotice. Omul profits din plin cultivand acele microo nisme in instalatii industrial si obtinand de la ele medicamente ca peni- cilina, streptomicina et NUTRITIA ORGANISMELOR PARAZITE Parazitii dauneaz gazdelor prin extragerea de substante mutri- tive, prin eliminarea de substante toxice pentru gazd4 sau prin lezarea ‘nor structuri ale gazdei. Gazdele prezinta semne de boala (simptome) caracteristice si au reactii de apirare specifice: cresteri de temperaturd. iumultirea unor globule albe ete. Bacteriile produc boli, mumite bacterioze, plantelor, animalelor si omului, Bolile produse de ciuperci parazite se numese micoze. Exist chiar gi plante superioare parazite: ele si-an pierdut clorofila si extraz substante organice din alte plante prin prelungiri numite haustori care ajung pan’ in fasciculele conducatoare ale gazdei. Cea mai cunoscut plant& parazith de Ja noi este euscuta (torte- ul) ig. 34) Alte plante parazite sunt lupoaia si numa padurii (Gg. 35) Unele specii paraziteaz’ o singuré specie gazd8. De exemplu einperea Laboul- Benta baveri paraziteazi numai musca de casi. Alli paraziti pot trece de la o gazd8 la alta, De exemplu, ciuperca mugina gréului paraziteazi aliemativ si obligatorin gréul si dracila (0 specie de arbust). Foarte inte- resante sunt speciile parazite care pot trece de Ia animale la om. Bolile produse de ele se mumese 2oonoce. Tati unele exemple: Fig. 4. Cuscuta(toretul) Fig, 35, Plante parazite: bacterioze ca antraxul, leptospiroza. salmo- sym phan la eo smn neloza, tubereuloza sau micoze cum este 1) lupoaia - Orebancie minor tricofitia (0 boalA de piele). Se poate vorbi si de organisme parazite utile ommuhui, De exempln, bacteria Bacillus thuringiensis paraziteaza insectele si deja este folosita cu succes ca “insecticid biologic”. NUTRITIA MIXOTROFA LA PLANTE Plantele mixotrofe sunt verzi. Ele sunt de fapt antotrofe dar se hicinese exploatand alte spec Plantele semiparazite extrag apa si siruri minerale din alte plante cu ajutorul unor haustori. O asemenea planta este vascul care frdieste pe ramnurile unor arbori (fig. 36) Fig. 36. VisePlantele carnivore triiese in medii sfrace in sAruri minerale, Ele isi procuri sArurile minerale int-un mod neobisnuit: capturénd si di- ‘gerind animale mici. Fiecare specie are frunze transformate in adevirate capcane: peri lipiciosi, ume ete. (fig. 37). Franzele produc si enzime di- gestive. NUTRITIA SIMBIONTA Stiti c& simbioza este o relatie reciproc avantajoast intre doua specii. Exist’ si simbioze care au ca obiect apararea sau raspindirea, dar cele mai multe sunt trofice (bazate pe hrinire. Cunoasteti ined din clasa a ‘Vea cazul celebru al lichenilor: Fig, 37. Capeana Ia plante organisme rezultate din simbioza dintre 0 ‘cammavore alga unicelulara verde sau o cianobacterie si o ciupere’. Ciuperca furnizeaz’ algei apa si sinmile minerale (poate absorbi apa si din umiditatea atmosferica). Alga famizeazi ciupercii substante organice produse prin fotosintez’. Interesant este 4 acesti doi parteneri depind atét de mult vunul de altul eat formeaz’ un organism de sintezi — lichenul — care mu seaman nici eu o alga nici eu o ciuperca. Mate~ matic este o aberatie: 1+1=1 Micoriza este simbioza dintre vidicinile unor plante si mele ciuperci CCiuperea ajuti planta in absorbtia apei si sfrurilor minerale primind in schimb substanfe organice. Multe specii de arbori (fiz. 36) prezinti mi- corize: pin. lavice, brad, stejar, mesteactn ete. Familii intregi de plante se caracterizeaza prin micorize (de exempht orhideele) Simbioza dintre plantele superioare si bacteriile fixatoare de azot se intilneste la nivelul ridAcinilor. Aici se affa nodozitati, un fel de mici tumori (fig. 39). In celulele lor triiese bacterile care se lirdmese cu substanfe organice produse de planta. in schimb, bacteriile wansforma. azotul molecular (N.). inntilizabil, in combinatii ale azotului pe care le ‘poate utiliza si planta gazda. Datoritd nodozitatilor plantele leguminoase au tm confit bogat in proteine - substante organice eu azot si de aceea au o mare valoare nuiritiv’. Dup’ moartea plantelor, resturile acestora imbozifese solul in azot. Fig, 38. Micerize Fig. 39. Nodoastan, Refine! —) Organismele saprofite se hrinese cu substanfe organice din corpuri fri ‘viafa pe care le descompun. Organismele parazite se hranese eu substante organice din corpuri vii nu- mite gazde. \Nutrifia mixotroft si cea simbiont’ nu constituie un al treilea mod funda- mental de nutrtie, ci este un mod de hrinire 1a care participa specii autotrofe si specii heterotrofe.B. RESPIRATIA Toate organismele au nevoie de energie pentru diferite activitati intretinerea fimetiilor celulare, miscare, inedlzire etc. Sursa de energie este aceeasi pentru toati lumea vie: substanfe organice. Aici se afl ener- gie chimicd stocata sub o forma relativ stabild in legiturile chimice Toate organismele: bacterii, plante, mamifere etc. elibereazi energia din substanfele organice in acelasi fel: prin respiratie, Definitia care urmeazi este valabili pentru toati lumea vie Respiratia este procesul prin care organismele mobilizeazé ener- ‘gia stocata in substanjele organice in vederea utilizarii acesteia, Eliberarea energiei se produce totdeauna in interiorul celulelor, prin reactii de oxidoreducere si eu ajutorul unor enzime. in lumea vie exist dou tipuri de respiratie: respirafia acrobat si anaerobi. O®@ Fig. $8. Molecula de ATP Respiratia aerobi 1. Respiratia aerobii consta in oxidarea substanfelor organice, cu consum de oxigen, pind la compusi anorganici: HO si CO, Ecuatia generala a respirafiei aerobe este: substanje organice + O,—> CO, + 11,0 + energie Observaim cA respiratia aerobii este contrariul fotosintezei gi cd substantele finale nu mai pot fi folosite ca sursa de energie chimica Energia rezultata este (ransferata unui compus chimie numit acid adenozintrifosforie (ATP) ‘ADP + HPO, + Energie — ATP + H,0 Se infelege din denumiri e molecula ATP confine 3 radicali fos- fat iar ADP numai doi. in timpul formarii ATP se acumuleaza energie in Jegatura ,{osfat macroergica” dintre al doilea si al treilea radical fosfat (fig. 55). ATP este folosit de celula oriunde si oriedind este nevoie de energie, reactia decurgdnd in sens contrar celei de mai sus. Desfacerea legéiturit fosfat elibereazd usor energia. ATP este , moneda energetic’ universala”, find prezent in toate organismele $i in toate celulele acestora. La eucariote, sediul respiratiei aerobe este mitocondria, Aici se produce ATP, utilizat in celelalte parti ale celulei.Respiratia anaerobi IL. Respirajia anacrobi consti in oxidarea partial’ a unor substanfe organice, rezultnd tot compusi organici si, eventual, CO,, dupa ecuatia general: - “substanfa organicaA —Substanta organicd B+ CO,_1 energie Acest tip de respitafie a fost descopenit apoi in fesuturile plantelor superioare Din cauzi cf oxidarea nu este completa (vezi ecuatia) se objine © cantitate mica de energie de la fiecare moleculii consumatd Pentru a pune in evidenta respiratia anaeroba la plante, faceyi urmdtoarea experientd: Umplefi o eprubetd eu mereur i plasagi-o eu gura in jos, intrsun vas tot cu mercur; in asa fel Fig. 56. Respiratia anseroba incét sai nu patrunda aer in ea (fig.56). Introducefi in eprubeta 1 seminfeincolte seine incolfte, umede. Dupd un timp, in eprubera apare un gaz. Daca 2+ mereur introduceti prin partea de jos putin NaOH, gazul dispare, ca dovada ct gazul format a fost CO, 2NaOH + CO, Na,CO, + HO Daca scoateti semintele, veti constata ed au miros de alcool etic. Plantele superioare respira anaerob numai in lipsa oxigenului si numai pentru scust timp. Iat& de ce, pe terenurile cu semandituri inun- date, apa trebuie drenata rapid La microorganisme respiafia anaeroba se numeste si fermentatie. Diferitele tipuri de fermentatie se deosebese intre ele dupa produsul final Fermentatia aleoolied consti in transformarea glucozei in al- cool etilic si CO,, Este produsd de ciuperci unicelulare numite drojdi (Saccharomyces): drojdia de bere, drojdia vinului ete.; are aplicatii la fabricarea painii sia bauturilor alcoolice. In prezenja oxigenului, drojdiile preferd si respite aerob i oxideaza glueoz pind Ia CO, si 1,0. De aceea trebuie impiedicata pitrunderea aerului in vasele de fermentatie Fermentagia lacticd consti in tansformarea moleculei de lucozi in doua molecule de acid lactic. Este produsi de unele bac- terii (Steptococeus lactis, Lactobacillus bulgaricus) si este folositi ca metod de conservare deoarece acidul lactic este un bun conservant, Se aplicd la acrirea laptelui, la prepararea muraturilor si a nutreturilor urate Fermentagia acetic’ este atipica deoarece este un proces aerob, Ea const in transformarea alcoolului etic, in prezenta oxigenului, in acid acetic. Este produsa de niste bacterii (Mycoderma aceti etc.) si este important pentru prepararea ofetului Ee ‘Bacteriile din intestinul gros al omului sal altor mamifere produc fermentatii importante atit in situafii normale eit si in eazuri patologice Tot prin fermentafie, resturle organice de pe fundul baljilor pot fi transformate, in conditii anaerobe, generind gaz metan. in aceleasi condifii anaerobe se poate objine in reactoare industriale biogaz, un amestec de CH, si CO,. Prin asemenea instalati se limiteaza poluarea si ‘se objine in acelasi timp combustibl, surst neconvenfional de energie PearRetine! + Respiratia este o functie a tuturor organismelor. + Ea se manifesta prin: consum de substanfe organice, reactii de oxidore- ducere, eliberare de energie si sinteza de ATP. + Fermentatiile au numeroase aplicafii in industria Japtelui, alcoolutui, in panificafie si in alte domenii. + Pentru ca fermentatia si aiba cursul dorit, trebuie introduse in reactoare mi- croorganisme din anumite specii si trebuie dirijate conditiile de mediu din instalatie. B.1 RESPIRATIA LA PLANTE Toate celule vii respira. Desigur 4 respiratia este mai intensi acolo unde nevoile energetice sunt mai mari: in frunze, in flori si in meristemele active, Energia degajatt din respiratie este utilizata pentru sinteze organice, schimburi ac- tive cu mediul sau transport de substanfe gi se poate elimina in mediu sub forma de caldura. Procedeele de evidentiere a respiratiei celulare se bazeaz’ pe consumul si pe producerea de substante 1, Procedee bazate pe consumul de oxigen. Introduceti material vegetal (seminge incolfite, frunze) intr-un balon, puneti dopul si plasati-l la intuneric. Dupa a cdteva ore introduceti in balon o lumanare aprinsa $i ea se va stinge. Intr-un balon martor luménarea mu se stinge (fig. 57). 2. Procedee bazate pe eliminarea de CO,. Introduceti material vegetal intr-un montaj ca acela din fig. 58. Daca folositi frunze, ~~ acoperiti balonul cu un material opac. In vasele 1, 2, si 3 este apa de var: Aspirati aer prin tubul T3. Aerul va trece succesiv prin vasele 1 si 2 unde apa de var va retine in intregime CO, din aerul care intra in balon. Veti constata cd apa de var din vasul 3 se va tulbura din cauza CO, produs de materialul vegetal. Intr-o instalatie martor, fara material vegetal, solutia din vasul 3 raméne limpede. Fig. 57. Evidentierea consum- Ini de oxigen in respiratie Fig. 58. Evidenfierea consumulut de bioxid de carbon in respirajie3. Procedee bazate pe consumml de substante organice. Cénrarifi un jot de boabe de grau si apot pumert-le la i incoltit, Dupa un timp, inainte de aparttia clorofiles, aducert Boabele la untditatea imitiala (finindu-le pe o tabla incalznta) sf apot cantariti-le din nou. Vefi constata o pierdere de masd (constmata prin respirati). INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA. INTENSITATII RESPIRATIET ‘Respiratia este infiuentat de factord intern si externi. Dintre factorié interni mentionam: cantitatea de substante or- ganice, gradul de hidratare a celulelor, varsta si programul genetic at plantelor Pe masuri ce concentratia substanjelor organice cxeste, respiratia se intensificd. Acest fenomen se constatd la frunzele care, puternic expuse la lumina, acumuleaza substante organice Gradul de hidratare a celulelor influenteazi viteza de depla- sare a moleculelor gi activitatea enzimelor oxidoreducitoare implicate in respiratie. Celulele deshidratate au o respiratie redusd, Semintele gi sporii, avand o respiratie incetinita, supravietuiese timp indelungat fara constumuri mari de substante, Varsta conditioneazi intensitatea respizatiei care scade pe amasuri ce fesumurile imbatrénesc, Programu! genetic face ca, in timpul coacerii, fructele si seminfele sa se deshidrateze activ chiar dacd mediul este umed, Mugurii si tulpinile subpamantene respira lent in perioada repausului de iarnd, Frunzele de viti-de-vie respiri mult mai intens in perioada cresterii boabelor decat primavara sau in faza de coacere. Factorii externi actioneazi asupra tuturor funetiilor. deci si asu- pra respiratiei Temperatura influenteazi viteza reactiilor de oxidoreducere. Majoritatea plantelor inceteaza respirafia sub 0° C, dar grdul de toamna respira gi la —5°C, iar molidul chiar sub — 25°C. Temperatura optima se sinueaza in junal a 35°C. La temperatuti mai mari incep alterari celulare, respiratia consuménd excesiv de multé masé organic’ acumulat& prin fotosinteza, de aici rezultind pierderi de productie Dioxidul de carbon in exces inhiba respiratia. Concentratia O, de 5% este minima pentru res fie. Peste 21% ©, (concentratia O, atmosferic) respiratia creste, pana la 50%, Peste aceasti concentratie O, devine toxie. Factorii mecanici produc lezinni care intensificd respiratia Cunoseand toate aceste fapte putem lua toate masurile potrivite pentrn dirijarea factorilor de vegetatie si a celor care intervin in pastrarea produselor agricole. De exemplu, putem infelege efectele afiindrii solu- lui asupra productiei agricole si importanta pastri umiditate scazuta ete. ii cerealelor Ia 0C. CIRCULATIA, in organismu! plantelor si animalelor exist organe spe- cializate pentru diferite funetii. Fiecare organ are nevoie de _serviciile” celorlalte organe. Deci, este necesar un schimb de substante 5i de mesaje chimice care se realizeaza prin functia numitd eirculatie C.1 CIRCULATIA LA PLANTE La plante, circulatia umeste intre ele structuri care indeplinese functii diferite: absorbtie, fotosintezA, depozitare si consum. Prin corpul plantelor se transport seva bruta si seva elaborata. Organele vegetale cu © pronunfati funetie de transport sunt ridicina si tulpina. Recunoasterea tipurilor de ridécini si de tulpini. Colectati plante edt mai diferite, asifel ineét sii aveti cel putin cate un exemplar din fiecare tip de radcind (fig. 67). Grupati-le pe categorii: pivotante (a), fasciculate (b) si ramuroase (c). Dati exemple de plante eu raidacini care au si finetia suplimentarat de depozi- tare a substanjelor de rezervé. Ce importanfa economied au ele? Colectati tulpini cat mai diferite din punct de vedere al consistenfei, pozitiei, for- ‘mei si functiilor: Tulpini lemnoase. Observati_no- durile (locurile unde sunt fixate frunzele) gi internodurile (spatiile dintre noduri). Desprindeti pe rand solzii de la un mugure (sunt frunze in formare); veti deseoperi var- fil de crestere (unde este un meristem). Tulpini ierboase aeriene. Grupati-le dupa directia de crestere: erecte (cresc vertical), vohubile (se rasucesc in jurul unui suport): volburis fasole, ee; agatitoare: mazire, iederd; tardtoare: ag. Fig. 67. Tipuri de radacini Tulpini subterane: rizom: mentd, pir, palamida, margaritar; bulb: ceapa, ghiocel; tubercul: cartof. Aceste organe acumuleaz substante de rezerva necesare pentru reluarea activitafii in sezonul fa- vorabil urmator. Exemplele din text sunt orientative. Apreciati in ce fel sunt adaptate diferitele tipuri de tulpini la condifiile de viata.STRUCTURA PRIMARA A RADACINII ST TULPINI LA ANGIOSPERME La plantele anuale si, in general, Ia plantele tinere, fesuturile radacinii si tulpinii se formeazi prin activitatea meristemelor din varful acestor organe. Aici intalnim struc- ‘ura primara, Plantele bienale sau perene ierboase precum gi plantele Temnoase formeazi fesuturi noi care se adauga celor primate gi rezulté structura secundara, Pregatiti sectinni transversale din rédacini (in zona perisorilor absorbanti) (fig. 68) si din tulpini de piciorul cocosului (Ranunculus) (fig. 69), planta usor de procurat. Observati-le la microscop, compardndu-le: - Examinafi preparatele dinspre exterior spre interior: Pe mésurdi ce avansati cu observatia desenari structurile succesive, ocupand cel Fig. 68, Sectiune transversal putin un sector de cere de 90° pentru fiecare desen. Este preferabil sci rin icin’ desenati dupa natura, nu folosind figura din manual. - Urmariti aseminarile si deosebirile in pozitia, structura $i _functiile fesuturilor componente. - Unde este epiderma specializatd pentru schimburi de substante cu mediul si cum este ea modificati din aceasta cauza? Dar epiderma adaptata mai ales pentru protectie? Scoarta - Ce forma si asezare au celulele fesutului fundamental din seoarti? ~ Cum sunt dispuse fasciculele lenmoase si cele liberiene? Unde sunt asezate separat si alternativ pe un singur cere si unde forme impreund fascicule libero-lemnoase? - Ce fel de jesut umple spariile dintre fascicule? oe | ABSORBTIA APEI SI A SARURILOR MINERALE. s | DE CATRE PLANTE. {2a Plantele subacvatice pot absorbi apa prin toata suprafata com Fig, 69. Sectimme tansversala uli, La celelalte plante se diferentiaza structuti specializate pentru prin tapi absorbjie mumite perisori absorbanti. Asa cum afi vazut la Incrarea practiea, ei sunt niste prelungiri ale celulelor rizodermei. Se formeazi prin diferentiere celulara in apropierea virfului radacinii, Pe masura ce ridicina creste, varful radicinii se departeaza de locul unde se afla acel, petigor. Cu timpul, el imbatraneste si se mupe. Deei, ridacina formeaza permanent perisori absorbanti noi. Absorbtia apei se bazeazi pe un fenomen fizic numit osmozi in principiu, 0 solutie mai concentrata absoarbe apa dinti-o solutie mai diluata atunci cand intre ele se afla un perete semipermeabil. in cazul ridacinii, cele doua solufii sunt: sueul vacuolar din celulele epidermice si solutiile din sol. Membrana semipermeabili este membrana celulelor rizodermei. Apa patrunde in celulele vegetale ca si cum ar fi supta de o fortd care se numeste forta de suctiune.CIRCULATIA SEVEI BRUTE Seva brut este 0 solute care confine apa si siruri mineral. Pentrua descoperipeunde ured seva brut, tinetio plantis WA\, tanara de fasole la inunerie céteva zile pand se decoloreazé SRE (se etioleazd). Taiati un fragment din tulpind si introducesi-l cu in capat intr-o solugie colorati (cernealét rosie). Sugefi solujia prin celélalt capét al fragmentului. Sectionafi-l. Vefi observa in secfiune punctisoare colorate in dreptul vaselor lem- rnoase. Ca sa vat convingeti ca seva gZ bruté ured in mod natural prin vasele lenmoase, detasafi ramuri de soc, egale, sicu muguri in partea superioaré (fig. 71). Indepartagi din partea inferioara diferite strucuuri: scoarja $i vasele liberiene pand Ta lemm (1); médiva (2); scoarfa, vasele liberiene si méduva (3); intrerupefi prin incizié laterale vasele Ienmoase (4) si pastrafi 0 ramura martor (3). Introduceti-le pe toate numai cu b "Fig. 71. Conducerea ape pein in apa. Schimbafi apa zilnic. Dupat cdteva sdptimani, vefi observa cit vale lemioase mugurii se deschid la toate ramurile cu exceptia aceleia la care afi 9) Scoarta, b) cilindrul central secfionat vasele lenmoase. Trageti conclucia. ) maduva Ascensitmea apei prin vasele lemnoase este produsi de doua forte: 1, Presitmea radiculara este rezultatul activitatii celulelor ridacinii, Ele pompeaza activ apa in sus, prin vasele lemmoase. Acest fenomen este important primavara, cand seva poate fi vizuti cum se scurge din secfiumile realizate in tulpinile plantelor lemnoase. Amintiti-va cum ,,plange vija” primavara, dupa taiere. Printr-un montaj ca in fig. 72 puteti colecta ,, lacrimile” unei plante. 2. Forfa de suctiune a frunzelor se datoreaz’ wanspiratiei. Din cauza pierderii de api, sucul din celulele frunzelor se concentreaza. De aceea ele aspira osmotic apa din vasele lemnoase. in continuare se intémplé la fel ca atunci end sugem limonada cu un pai, Tubul in acest caz este vasul lemnos, care are continuitate pani in ridacina si suge apa de acolo. Acest mecanism de transport este pasiv, adied fara consum de Fig. 72. Evidentierea presinnii energie. radiculaeCIRCULATIA SEVEI ELABORATE, Seva elaborata este bogata in substante organice solu- bile produse de fiunze prin fotosinteza. Ea trebuie sa ajunga 7 in toate celelalte organe ale plantei, hrinindu-le. Ea cireula prin vasele liberiene, activ (eu consum de energie) si, in ge- neral, mai incet decat seva brut (deoarece vasele liberiene au citoplasma), Stiti cd unele organe fac rezerve de substante organice. La mo- Fig. 73, Cirulaja seveielabo —-meentul oportum, substanfele organice migreaz din depozite spre alte sate pirti ale plantei, tot prin vasele liberiene. Deei seva elaborati poate circula in ambele sensu Evidentierea circulafiei sevei elaborate se poate face x sectionand, dupé o perioada de expunere la lumina, nervurile de la 0 jumatate de frunza (fig. 73). Acoperiti apoi frunza cu sta- nol $i a doua =i verificati prezenta amidonulni folosind solutia de iod. Partea cu nervuri sectionate se va albistri deoarece amidorul n-a putut fi transformat in ghicide solubile in vederea evacuarii din _frunzés (asa cum s-a intémplat in partea cu nervurile intregi). O metoda care cere mai mult timp se bazead pe decorticarea inelara In perioada de viajaé activa indepartafi un inel de scoarta si de Jesut liberian de la baza unui lastar, fara sd-1 desprindeti de planta. Protejati rana cu ceard de altoit. Dupii un timp veti observa o ingrosare deasupra locului inelarit: surplusul de hrand, care n-a mai putut trece de inel, a stimulat diviziumile celulare (fig. 74). La un alt Kistar, dupa decorticarea inelara, indepartatifruncele. Yeti observa cd mu se mai formeaza acea ingrosare (ealus). Deci, seva elaborati provenea de la frunze. Nu se formeaza frunce noi. Fig. 74, Citculajia seve elado- ndepdrtayi frunzele unui alt lastar fara sd-] decorticati. Dupa rate (decarticare) un timp, el va forma frunze noi, ca dovada ed prin vasele liberiene circuldé acum seva elaboratd in sens invers, de la restul plantei spre asta Retine! + Absorbyia apei se bazeazi pe mecanisme fizice, chimice si biologice, mai ales pe osmoza. + Apa si sirurile minerale sunt absorbite separat si in moduri diferite. + Cireulayia sevei asigura legitura functionala dintre organele plantelor. + Ea se realizeaza prin vase. La nivelul fesuturilor substantele cirenla din celuld in celula. + Mecanismele care asigurii transportul substanfelor sunt active si pasiveINFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ABSORBTIEI SI CIRCULATIEL Desigur ca absorbria apei depinde in primul rand de ... apa. in solurile foarte uscate, presiunea osmotica a apei din sol o depageste pe cea din ridaeini, aga c& absorbyia nu are loc. Nici excesul de apa nu este favorabil deoarece apa disloca aerul din sol. Temperatura sub punctul de inghet face imposibila absorbta, La temperaturi usor pozitive absorbyia este setizutt deoarece citoplas- ma celulelor este prea vascoasa (deci este greu permeabila). Pe de alti parte, diviziunile celulare sunt lente si de aceea nu se formeazi suficienti perigori absorbant. Temperatura optima este de 30-35°C. Udayi bine solul dintr-un ghiveci in care aveyi o planta Z de apartament, Plasayi ghiveciul intr-un vas cu gheaya. Planta se va ofili deoarece frunzele, aflate la temperatura camerei, pierd multa apa prin transpiraie, in timp ce aportal de api prin radacina scade (fig. 75). Prezenta oxigenului in sol este necesari pentru aetivitatea me- ristemelor care asigurit alungirea ridacinii si formarea de noi perigo Fig. 75. Iniluenia temperaturi asupra absorbtiei absorbanti. De aceea plantele care sunt cultivate pe soluri batatorite si pot ofili chiar cand solul are suficienta apa. Majoritatea plantelor absorb cel mai bine apa cand pH-ul solului este neutru (valoarea 7). Unele specii prefera solurile mai acide (sub 7), altele mai alcaline (peste 7) dar abaterile mari de la pH-ul neutru nu sunt favorabile pentru nici 0 specie. Agricultorii corecteazi aceste abateri prin administrarea de substante neutralizante numite amendamente. Substantele toxice care ajung in sol dauneaza tuturor functiilor plantelor, inclusiv absorbtiei. De aceea poluarea chimica a solurilor provoaca pierderi de recolta si duce la poluarea produselor vegetale, cu grave consecinte asupra sanatatii omului si animalelor. Retine! Absorbtia este conditionata de intregul ansamblu de factori de mediu. Intensitatea ei depinde de factorul de mediu cel mai deficitar la un moment dat.