Introducere în studiul chimiei organice.

Legături chimice. Analiza elementală

Complement simplu

1. Teoria forței vitale a fost elaborată de către:

A. Friedrich Wöhler
B. Friedrich August Kekulé
C. Jöns Jakob Berzelius
D. Emil Erlenmeyer
E. Bernhard Tollens

2. Cianatul de amoniu nu conține:

A. Legătură ionică
B. Legatură covalentă
C. Legătură covalent-coordinativă
D. Legătură de hidrogen
E. Electroni neparticipanți

3. Substanțele organice conțin întotdeauna:

A. Carbon
B. Carbon și hidrogen
C. Carbon și oxigen
D. Carbon, hidrogen și oxigen
E. Heteroatomi

4. Despre substanțele organice nu este adevărat că:

A. Se găsesc în petrol și în gazele naturale
B. Pot fi sintetizate în laborator din substanțe anorganice
C. Sunt doar substanțe compuse
D. Sunt substanțe minerale
E. Se găsesc în plante și animale

5. Legătura covalentă se realizează:

A. Între un metal si un nemetal prin punere în comun de electroni
 B. Între două nemetale prin cedare și acceptare de electroni
C. Între două nemetale prin punere în comun de protoni
D. Între un metal si un nemetal prin cedare și acceptare de electroni
E. Între două nemetale prin punere în comun de electroni

6. Legătura ionică:
A. Se realizează întotdeauna între un ion provenit de la un metal și un ion
provenit de la un nemetal
B. Se formează între ioni pozitivi(anioni) și ioni negativi(cationi)
C. Se găsește exclusiv în substanțe anorganice
D. Poate fi simplă, dublă sau triplă
E. Se realizează prin transfer de electroni și atracția electrostatică dintre
ionii formați

7. Hidrogenul nu poate forma:

A. Legătură covalentă polară
B. Legătură ionică
C. Legătură covalentă nepolară
D. Legătură covalentă π
E. Legătură covalentă σ

8. În compușii organici, oxigenul nu influențează:

A. Comportarea chimică
B. Nesaturarea echivalentă
C. Numărul de electroni neparticipanți
D. Legăturile intermoleculare
E. Reactivitatea moleculei

9. Se poate forma o legătură covalentă triplă între:

A. Carbon și hidrogen
B. Carbon și oxigen
C. Carbon și clor
D. Carbon și azot
E. Carbon și brom
10. Despre legătura de hidrogen este falsă afirmația:
A. Se poate întâlni în cazul tuturor substanțelor organice
B. Se poate întâlni atât în cazul substanțelor organice, cât și în cazul celor
anorganice
C. Este o interacțiune intermoleculară
D. Influențează proprietățile fizice ale substanțelor între care se realizează
E. Este mai puternică în cazul metanolului decât în cazul metil-aminei

11. Pentru ca o formulă moleculară să corespundă unei substanțe organice reale

este suficient ca:
A. Suma tuturor valențelor să fie un număr par
B. Nesaturarea echivalentă să fie un număr par
C. Nesaturarea echivalentă să fie un număr întreg
D. Suma tuturor atomilor să fie un număr par
E. Nesaturarea echivalentă să fie un număr natural

12. În compusul CH3-NH2, atomul de azot are electronii neparticipanți în:

A. Orbitali nehibridizați 2p
B. Orbitali sp3
C. Orbitali sp2
D. Orbitali sp
E. Azotul nu are elecroni neparticipanți în compusul de mai sus

13. În compusul CH3-NH3+Cl-, atomul de azot are electronii neparticipanți în:

A. Orbitali nehibridizați 2p
B. Orbitali sp3
C. Orbitali sp2
D. Orbitali sp
E. Azotul nu are elecroni neparticipanți în compusul de mai sus

14. Scopul analizei elementale calitative este:

A. Stabilirea formulei moleculare a substanței de analizat
B. Identificarea numărului de atomi
C. Identificarea felului de atomi
D. Identificarea tipurilor de legături chimice
 E. Determinarea proprietăților fizice și chimice ale substanței supuse
analizei

15. Scopul analizei elementale cantitative este:

A. Obținerea de substanțe pure din amestecuri de substanțe
B. Stabilirea formulelor substanței supuse analizei
C. Obținerea de compuși cu utilizări practice
D. Stabilirea felului de atomi
E. Transformarea unei substanțe în dioxid de carbon și apă

16. Despre formulele substanțelor organice este adevărat că:

A. Unei formule moleculare îi corespund mai multe formule procentuale
B. Unei formule brute îi corespunde o singură formulă moleculară
C. Formula brută indică felul și numărul atomilor dintr-o substanță
D. Unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule de
structură
E. Formula brută indică felul atomilor și raportul de masă în care aceștia se
combină

17. Prin mineralizarea cu sodiu și tratare cu acetat de plumb a unei substanțe

organice care conține sulf se observă:
A. Apariția unui precipitat negru de sulfat de plumb
B. Apariția unui precipitat alb-gălbui de sulfură de plumb
C. Apariția unui precipitat negru de sulfură de plumb
D. Apariția unui precipitat negru de acetat de sodiu
E. Sulful se obține sub formă de pulbere galbenă(pucioasă)

18. Despre albastrul de Berlin nu este adevărat:

A. Se mai numește hexacianoferat(III) de fier(II)
B. Are formula Fe4[Fe(CN)6]3
C. Este o combinație complexă
D. Este o substanță sub a cărei formă se identifică azotul
E. Ionii de fier au sarcini electrice diferite

19. Numărul minim de atomi de carbon secundar din substanța C5H13N este:
 A. 0
B. 1
C. 2
D. 3
E. 4

20. Numărul maxim de atomi de carbon primar din substanța C4H10O este:
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. Substanța nu poate conține atomi de carbon primar

21. Numărul maxim de atomi de carbon secundar din substanța C5H10O este:
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5

22.

1C 2D 3A 4D 5E 6E 7D 8B 9D 10A 11E 12B 13E 14C 15B 16D 17C 18A 19A
20D 21E

Complement grupat
1. Indică tipul atomilor dintr-o substanță organică:
1 Formula brută
2 Formula procentuală
3 Formula moleculară
4 Formula de structură

2. Indică numărul de atomi dintr-o substanță organică:

1 Formula moleculară
2 Formula brută
 3 Formula de structură
4 Formula procentuală

3. În hidrocarburi, atomul de carbon poate fi:

1 Primar
2 Secundar
3 Terțiar
4 Nular

4. Nesaturarea echivalentă reprezintă:

1 Numărul de legături sigma
2 Numărul de legături pi
3 Numărul de legături sigma și pi
4 Numărul de legături pi și numărul de cicluri

5. Poate forma legături pi:

1 Carbonul
2 Azotul
3 Oxigenul
4 Clorul

6.

1E 2B 3E 4E 5A