Determinarea reacției soluției solului

Reacția solului → o ȋnsușire chimică importantă și este determinată de raportul dintre:

- concentrația ionilor de H+ (sub formă de hidroniu H3O+) și
- ionii de OH- din soluția solului
Altfel spus, reacția solului este o ȋnsușire a acestuia de a disocia ioni de hidrogen (H+) sau hidoxil (OH-) la contactul cu apa.

Reacției solului este o ȋnsușire hotărȃtoare pentru geneza și evoluția solului prin:
→ dinamismul proceselor de alterare a părții minerale a solului
→ minaralizarea materiei organice
→ mobilitatea elementelor chimice ȋn sol
→ dinamica absorbției elementelor nutritive de către plante
Viața microorganismelor din sol, precum și procesele vitale din celula vegetală a plantelor, sunt condiționate puternic de
cantitatea de ioni de H+ din soluția solului

Ȋmbogățirea solului ȋn diferite concentrații a ionilor de H+ și OH- este determinată de prezența ȋn soluția solului a:
→ bicarbonaților și carbonaților; → a CO2;
→ a humusului acid; → a microorganismelor;
→ a secrețiilor rădăcinilor
Apa pură (fără CO2) conține ȋn stare disociată un nr de ioni de H+ egal cu cel al ionilor de OH-, caz ȋn care se consideră că are o
reacție neutră
Reacția este acidă → cȃnd ȋn soluția solului predomină ionii de H+
Reacția este alcalină → cȃnd ȋn soluția solului predomină ionii de OH-
Ionii de H+ și OH- prezenți ȋn soluția solului, provin din disocierea electrolitică a unor compuși chimici: ■ minerali (acizi sau
săruri) ■ organici (ac huminici; ac fulvici)
■ organo-minerali
Noțiunea de pH
Cȃnd ȋntr-o soluție, ȋntr-un anumit volum:
→ nr ionilor H+ = nr ionilor OH- => spunem că reacția este neutră
→ nr ionilor H+ > nr ionilor OH- => spunem că reacția este acidă
→ nr ionilor H+ < nr ionilor OH- => spunem că reacția este alcalină
pH-ul (pondus hydrogeni sau pouvoir hydrogene) → logaritmul zecimal, cu semn schimbat al concentrației ionilor de H+.
- Noțiunea a fost introdusă de Sorensen ȋn 1909 → prin această noțiune definind activitatea ionilor de H + din soluții acide
foarte diluate.
- ȋn chimie și agrochimie se utilizează frecvent termenul de concentrație ionilor de H +
pH = log 1/AH = -log (H+)

- Pentru pH există și o altă denumire (ȋnafara c% ionilor de H sau raportul dintre ionii de H și OH) și anume: → aceea de
putere sau exponent la care trebuie ridicată cifra 10 pentru a obține concentrația activă a ionilor de H +.
- Astfel, la t° de 25 °C pH-ul poate lua valori cuprinse ȋntre 0-14.
▪ Dacă concentrația ionilor de H > 10-7 reacția va fi acidă (pH < 7)
▪ Dacă concentrația ionilor de H < 10-7 reacția va fi alcalină (pH > 7)
- La t° 0-60 °C valoarea maximă a pH-ului ptr produsul ionic al apei este 10 -14,94 , de aceea este nevoie să se facă mereu
corecții ale valorilor pH ȋn funcție de temperatură.
- Apa din ploi (care reprezintă sursa principală de formare a soluției solului) nu este pură, ptr că are dizolvată o anumită
cantitate de CO2 și de aceea are un pH acid:
▪ pH 5,7 la o concentrație de CO2 de 0,03 %
▪ pH 5,22 la o concentrație de CO2 de 0,3 %.
Ȋn cazul solurilor din Romȃnia, valorile pH sunt cuprinse ȋntre 3,5 – 9,5 (tabele)

Formarea acidității, neutralității și a alcalinității solului

Reacția solului este influențată de mai mulți factori:
- prezența sărurilor solubile [sărurile care trec din faza minerală solidă ȋn soluția solului, au o influență majoră asupra
reacției solului)
- activitatea microorganismelor
- umiditatea solului
- conținutul și natura substanțelor organice
- compoziția chimică și mineralogică a rocilor parentale.

1
Metode de determinare a pH-ului
Metode colorimetrice de determinare a pH-ului → utilizează indicatori repr. de substanțe organice cu caracter de acizi slabi sau
baze slabe, ale căror soluții apoase ȋși modifică culoarea ȋn anumite intervale caracteristice de pH, numite domenii de viraj.
- La determinările colorimetrice intervin o serie de erori de pănă la ± o unitate pH:
■ eroare de temperatură; ■ eroare salină; ■ eroare de asimetrie etc.
- Utilizate ȋn teren datorită simplitații lor.
Tipuri de metode colorimetrice:
● de teren → dintre acestea menționăm: hȃrtia indicator, pH-metru Hellige de teren, etc
● de laborator → utilizează scări colorate de pH sau comparatoare, care sunt etalonate pentru anumite intervale de pH.
- mai puțin rapide, deoarece necesită utilizarea extractelor de sol limpezi: filtr, centr
- erorile de lucru sunt de ± 0,2 unități pH.
- dintre acestea menționăm: ▪ comparatorul Hellige cu plăci / ▪ cu discuri,
▪ procedeul Aleamovski
Scara cromatică a pH-metrului Hellige și valoarea pH
- roșu → pH 4 - verde deschis → pH 7
- portocaliu → pH 5 - verde ȋnchis → pH 8
- galben → pH 6 - Verde albăstrui → pH 9

Determinarea potențiometrică a pH-ului (STAS-7184/13-79)

- Au cea mai largă utilizare, datorită preciziei și a rapidității
- Este rapidă deoarece nu se folosesc extracte de sol, ci numai suspensii, iar folosirea suspensiilor garantează și obținerera unei
precizii mai mari ȋn determinare (rezultatele reflectă și aportul particulelor coloidale din sol ȋn realizarea reacției).

Principiul metodei
- Constă ȋn măsurarea diferenței depotențial dintre 2 electrozi introduși ȋntr-o suspensie de sol, a cărei potențial depinde de
concentrația ionilor de H+.
- Electrozii:
▪ Electrodul de comparație (de calomel) → are potențialul constant, care nu este influențat de pH-ul soluției analizate
▪ Electrodul de lucru (de sticlă) → s.n și electrod indicator al cărui potențial depinde de valoarea pH-ului soluției de
cercetat (potențialul se modifică ȋn funcție de activitatea ionilor de H+ din soluția analizată)

Modul de lucru
- La balanța tehnică se cȃntăresc 10 g sol, care ȋn prealabil a fost uscat la aer, mojarat și trecut prin sita cu ochiuri de 2 mm.
- Masa de sol se trece ȋntr-un pahar Berzelius de 100 cm3 (ml)
- Se adaugă 25 cm3 apă bidistilată, fără CO2 (fiartă ȋn prealabil), clorură de potesiu 0,1n sau clorură de calciu 0,02n și se lasă
solul ȋn contact cu apa timp de 1 oră, după ce s-au agitat continuu timp de 3-4 minute cu o bagheta de sticlă sau la agitator.
- suspensia de sol ȋn apă, sau KCl sau CaCl se pregătește ȋn raport de 1:2,5 masă / volum ptr toate solurile, cu excepția:
▪ solurilor din sere destinate culturilor legumicole → suspensia 1 : 5 masă/volum
▪ solurile din sere destinate culturilor de flori || → 1 : 10 masă/volum
▪ soluri din orizonturi cu > 30 % MO || → 1 : 10 masă/volum

Măsurarea pH-ului
- Cei 2 electrozi se clătesc cu apă distilată și se introduc ȋn soluția de analizat.
- Se introduce compensatorul 3 la valoarea t° soluției de analizat, se trece ȋntrerupătorul 5 pe poziția „0” pe pH / mV și se
citește valoarea pH-ului pe scala instrumentului.
- Citirea se face dupa 10 secunde, dar nu mai tȃrziu de 1 minut.
- După fiecare citire, cuplu de electrozi se clătește cu apă distilată, ptr a nu fi influențată citirea următoare.
- Se recomandă ca după fiecare 10 citiri să se verifice aparatul cu soluția atalon, astfel ȋncȃt să avem garanția exactității
rezultatelor obținute. După efectuarea citirilor electrozii se spală cu apă distilată și se usucă ușor cu hȃrtie de filtru.

Interpretarea rezultatelor (tabel 3)

- La interpretarea rezultatelor se va ține seamă că ȋn decursul unui an, reacția solurilor prezintă oscilații de pănȃ la o unitate pH,
funcție de condițiile climatice (pp, t°), cȃt și de intensitatea activității biologice din sol.
- Rezultatele ȋn soluție salină sunt mai constante comparativ cu cele ȋn soluție apoasă, fiind ȋn medie cu 0,8-0,5 unități pH mai
mici decȃt cele obținute cu apă distilată, uneori mai mici și cu 1,5 unități pH ȋn cazul solurilor puternic acide.
- Caracterizarea reacției solurilor prin valori pH determinate ȋn soluții saline, se face după scări de interpretare mult deosebite,
ținȃndu-se cont de textură și de gradul de saturație ȋn baze.

Importanța analizei → Reacția solului

■ are importanță ȋn evoluția solului → ionii de H+ ȋn concentrație mare pot să ȋnlocuiască treptat cationii aflați ȋn rețeaua
cristalină a silicaților secundari determinȃnd podzolirea solurilor.
■ influențează fiziologia plantelor și a microorganismelor din sol → știind că acestea se dezvoltă optim ȋntre anumite valori ale
pH-ului.
■ Pe baza reacției solului se poate stabili imaginea de ansamblu asupra unor ȋnsușiri chimice, biologice și chiar fizice ale
solului (gradul de saturație ȋn baze, tipul și calitatea humusului, intensitatea activității microorganismelor, stabilitatea structurii
solului, etc)
■ are importantă ȋn realizarea studiilor pedologice (vegetația forestieră se dezv f bine ȋn mediu slab acid) [ac. este o
caracteristică a diferitor tipuri și subtipuri de sol]
2
■ influențează stabilirea categoriilor de folosință ale terenurilor și a surtimentelor de plante → pl de cultură se dezv optim la
pH = 6,8-7 [slab ac – neutru – slab alcalin]
■ are importanță ȋn aprecierea oportunității de aplicare a amendamentelor
■ influențează mobilitatea și accesibilitatea elementelor nutritive din sol

Tabel 1
Limite de apreciere a reacției solului ȋn valori pH ȋn extract apos
(sol:soluție = 1 / 2,5) (după ICPA București, 1987)
Reacția Limite pH Reacția Limite pH
Extrem de acidă < 3,5 Neutră 6,9-7,2
Foarte puternic acidă 3,6-4,3 Slab alcalină 7,3-7,8; 7,9-8,4
Puternic acidă 4,4-5,0 Moderat alcalină 8,5-9,0
Moderat acidă 5,1-5,4; 5,5-5,8 Puternic alcalină 9,1-9,4
Slab acidă 6,9-6,4; 6,5-6,8 Foarte puternic alcalină 9,5-10,0
Extrem de alcalină >10,0

Tabel 2
Limite de valori ale reacției solurilor ȋn orizontul de la suprafață ale solurilor din Romȃnia
Tipul de sol pH H2O Tipul de sol pH H2O
Kastanoziom 8,20-8,50 Eutricambosol 5,90-7,10
Cernoziom 6,70-8,35 Districambosol 4,70-5,40
Cernoziom cambic 6,00-7,00 Prepodzol 3,80-4,60
Cernoziom argic 6,00-7,00 Podzol 3,80-4,60
Faeoziom 5,40-6,75 Nigrosol 3,90-4,95
Faeoziom greic 5,10-7,10 Histisol 3,50-8,20
Rendzină 5,40-7,40 Entiantrosol 3,50-9,00
Solonceac 8,20-8,60 Erodosol 5,00-8,40
Soloneț 5,80-9,50 Aluviosol 5,00-8,40
Preluvosol 5,90-7,20 Regosol 4,30-8,40
Litosol 4,30-8,40 Vertosol 5,80-6,50
Luvosol 3,90-6,00 Stagnosol 5,40-6,50
Psamosol 5,80-8,40 Gleiosol 5,00-9,00
Aluviosol 5,00-8,40 Humosiosol 3,90-4,95
Planosol 3,90-5,70 Andosol 3,90-4,95

Tabel 3
Interpretarea valorilor pH obținute ȋn laborator pentru ȋntocmirea cartogramei cu reacția solului
Interval pH Semnificația Culoarea de reprezentare
După valori pH ȋn apă
5,00 Puternic acidă Roșu ȋnchis
5,01-5,80 Moderat acidă Roșu deschis
5,81-6,80 Slab acidă Galben
6,81-7,20 Neutră Verde
7,21-8,40 Slab alcalină Albastru deschis
8,41 Alcalină Albastru ȋnchis
După valori pH ȋn KCl
4,20 Puternic acidă Roșu ȋnchis
4,21-5,00 Moderat acidă Roșu deschis
5,01-6,00 Slab acidă Galben
6,01-6,50 Neutră Verde
6,50 Alcalină Albastru deschis