Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Seminar - 4 - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-90-111

    Încărcat de

    Alexandrina Jimborean
    8 vizualizări22 pagini

    Titlu original

    Seminar_4_Babbie - Practica cercetarii sociale-90-111

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări22 pagini

    Seminar - 4 - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-90-111

    Încărcat de

    Alexandrina Jimborean

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 22
    me [STRUCTURAREA INVESTIGATIEL Site-ul ceri Practica cercetdrié sociale, editia a XI-a Intra pe site-ul de iernet al cri, hp: sociology. wadsworth combabbie_pracicee, pentru instrumente care s& Vi ajue si v8 pregitigi pent examene. Veg g4si Turoral Quizes, cu posibitatea de furnien feedback, Internet Exercises, Flashcards si ‘Chapter Tutorials, precum si Extended Projects, InfoTrac College Bdivion, pentru cautarestermenilor Socio! Research in Cyberspace, GSS Data, Web Links si un ghid pentru incepatoré despre folosirea unor programe de analiza datelor precum SPSS si Nvivo. ‘Adtese de internet pentru acest capitol Fig constiet de faptl cf internet este oenitat in continua deavltare, care este supus schimbarlor, Tosi, fa eiteva ste-uri care ar uebui sf fie destul de stabile. De serene, frag pesite-u eit pentru mat multe Web Links. Biblioteca publict de pe interet,resurse de ging sociale ip: repo eR stabs, 0.0. Aces site alu de mmeroasele Sle linkur,oferto perspestivi larg asupratipuilor fe tere de cercetare explora de ceretstori social tn multiple discipline. Universitatea din Calgary, ghid pentru icepstori fn ralizarea nul proieet de cereetare gp ir ealgaryca/md/CAHVresearch/esprop tim ‘Ass cum sugereazd mele, acest site vi vi purta prin procesol de pregtire @ unsi propunesi de eecetare. Anthony W. Heath, The Proposat in Qualitative Research np: ow nova. edussss(QRIQRS-{/heath. al ‘Acest arco}, republicat din The Qualtaive Report 3 (ar. 1, marie 1997) oferé un alt hid de serie a propuneri, de aeast dat spectc priecielor de cercetare calitaiv8 Raspunsurie a chestonarul despre unitifile de anal’, exerciiul 2 8) Barba si fem, nog si albi Gdivizi) ©) Oragle incorporate In SUA (groput) ©) Organizaile de mediate transcendental (grupuri) 6) Personal de ingrjre(erupur’) ) Ferme (indivi) 1 Locuitri dn carsere (grupuri) 8) Negri indivi 1) Orgaaizaile de lcru i de productie (organiza formale) i) Turi de slujbe (atfacte) Conceptualizare, operafionalizare si masurare Rezumatul capitolulul agit interelaionai ai conceptvalizat, operetionalzari | masurdri e permit ‘cereatdtorlr 8 Iransforme o idee generals de cerestae In insrumente de ‘masurare vaide 9 ile In lumea rela. O parte esonyal a acesul proces mpi {Tensformarea unortermerl relat vagi din baju obit Th obiecte precise de ‘du, cu inflegut bine defile $f cuantiieabie Introducere ‘Optiunite de operationalize Interval de variate Veriagile ine extreme © nots asupra dimensionilor Defnirea varablelor atributelor NNivele de msurare Indicators individual sau multipti Exomple alternative de operaionalizare Operaonalizarea continu Ta nestiryit Masurarca a orice exist CConcepiile, conceptle gi realitatea ‘Concepiele sunt constucte Conceptualizarea Indicatori gi dimensiunile Inversanabilicea indicatorilor Define reale, nominale si opeajonale (Crearea ordinitconceptuale CCriterile pentru caitatea misuratorilor Unexempludeconceptualzare: concepaul Precizia gl acurtejea de anomie Fidelitatea ‘aliitatea Defini in studile descriptive si expli- Cine decide ce este valid? ative ‘Tensuni inte ielitate gh validate Secology@Now™: Research Methods stan ser instrument online pens 4 est a urnftoral examen. Dupl ce vet i acest ‘ail, merge a Resurse desc pe interes” de Ta sir capiol, pir aaa eum Pte ener de SecologyNow = Research Maras STRUCTURAREA NVESTIOATIBA Site-ul lncedeil Practica ceretdrié sociale, eiia & Xt-a Invested internet ci, ap: sociology wadsworth.combebbie_prasicelte, tent instrument care 6 78 jute st vA prepa penryexamene. Vey gsi Tutorial Duisves, cu posibilitatea de furniza feedback, Internet Exercises, Flashcards gi eee! ruoriats, precum si Extended Projects, InfoTrac College Edition, pentrs eee termenilor Socia! Research in Cyberspace, GSS Dara, Web Links si un ghis pent ceptor despre foosivea unor programe de analiza a datlor precum SPSS Hi Nviv. Advese de internet pentru acest capitol Fi content de fpr cf interera este 0 enttat tn continu dezvoliar, cate este sopus aaron. Torus, iat clteva sit-uri care ar ebui si fie destl de stabile, De Ssemenea, inti pe sve-ul eae pen mai multe Web Links ittioweca poblict de pe imeret,resurse de suite sociale ‘april ong/et RRsat s0e00,00.09ml aes ii Se numeroasele sil Vinkws, ofr o perspectvd larg asupra tipurlor esame de cercelare explora de eercetiori social in mulipe discipline Universitatea din Calgary, ghid pent Inepiios tn realizarea unui prec de cerectare hp ra cagaryeamal/CA/researehi repro. ra dam aupereael umele, acest ste VI va pura prin procesul Jé pregtire & unci propuner de ceoetare. Anthony W. Heath, The Proposal in Qualitative Research figp: esr: nova.edulssssQR/QRS- {heath tml ae eee tcal rapublicat din The Qualitative Report 3 (nc. 1, marie 1997) ofa un alt ‘i ae serere a propunei, de accast dat specific proictlor de cereetarecaliative Rispuasurile la chestonarul despre until de anal, exerciial 2 4) Barbaj si fem, neg gi albiGndivint) +) Orascle incorporate in SUA (gropari) ©) Organizaile de meditajie anscendentalé (grupari) { Bersonalul de ingefire (grupur) f) Fermieri (indivi) 1 Locuitri din eariere (grspari) a) Negi Cndivi) Orsanizagile de lors si de produtie(organizatt formate) “Tita de slujbe (arcetacte) Conceptualizare, operationalizare si masurare — Rezumatul capitolului ———— Psi interelaionali ai conceptual, operationalizan gi masurait e permit Cercetdtorior 88 transforme 0 Idee generaid de cercetare in insrumente de Irasurare vaio 5 tle In umea rela. O parte esentai a acestl proces impich {Tonsformerea uno ferment celatv yagi ain Imeajulobignut In obiecte precise do ‘Sudu, cu Infelasuri Dine defini 9 evantficabie Introducere Opfiunite de operationaizare Interval e variate ‘arial inte extreme © nots asupra dimensiunior Definicea varabilelor g tributelor NNivele de misurare Indicator individual sau maltipti [Exemple alternative de operatonslizare Operajonalizarea continu a nesflryit Masurarea a orice exist Conceptile, conceptele si realtatea ‘Concepele sunt constucte Conceptualizarea Indicator si dimensiunile Inversanjailtatea indicatorilor Deng rele, nominale gi operapionale CCrearea ordnii conceptusle cei Unesemplu deconceptuaizare: concept de anomie pentru calitatea misuritorilor Preciia gi acuratefea Fideliatea Vatidittea Definii in studile descriptive si explI- Cine decide ce este valid? ative ‘Tesi ince elite si validate Sacolagy@Now™: Research Methods ‘Ukzat acest truest online penta 4 reg a urmstoral examen. Dupl ce vet ct acest apie erpet fe nResurse de sia pier”, dela frst aptlu, penta fa cum tis Benen de Sociology Now. Research Methods. UCTURAREA INVESTIGATIE Introducere ‘Acest capitol si uematorul se refer Ia fell cum cercetitoril wee de lao Wee general ‘ewind boctl for de-stadiy la mfsuritoriefective si bine definite din reaitatea Pretmrarore, Aces capitol are in vedere procese corelateprecum conceprulizarea, pentioaliare $1 misurazea, Capitol 6 aprofundeazX discua i ia in consierie ‘Spurl de masuritori cu un grad eidicat de complexitate. ‘Coptlul de fi incepe prin a contrunia preocupare einults pe care oamenit oa sii fe pune problema Gach pot fi surat reali din vin& precum: éragosies, tha, prjudecata eligioztaten,radicalismul,alienares, RSsponsol ese afirmativ, inst erst se va ftinde pe parcursuls torva pagini. dad ce stbiim e8 cerceiort fotmasur oie ler exis, ne om orienta cre pail implica de aceasprocedur, Misurarea a orice exist (0 remarcd anterioard a acesei csi a fost e& una dine cei doi stp ai stint este Cbservatia, Datrits feptolui cl acest cuvint poate sugers o activitate ccazionalé paiva aameni de sing nkcuies adesea aces termen prin mdsuare, cea ce Inscumn Chvera tent si dliberate ale lami inconjurdtoare, cu scopul dea descrie obieste si trenimente prin prisma elemeticlor ve compun o variabil Coral powe avea rejnert In csea ce priveste capactaes singe de a masura aspectele eu adevira importante ale existenfei umane din perspectivi social. Dac att re Tapouredecercetae care analiza sobivee precum Iberalsmu), reign sau prejudecat, che ponbil aff fost dezamisili de metoda prin care cercettorii misurau aspectele ‘dict, Se pote sf fierezite& misurtorleerau superficial, cau tevut eu vederea SRpwstie esenjale. Poate ch au milsurat religion ca frecvenf a prezenel unei ‘ersoune la sue religions sau au masurat iberalismul prin modu in care oamenit vent in cadral une! singure rande de alegei, Normlqumirea durmneavoasr8 va fi crescut UM auranys dact al ft constatat cl af ost gresi clasifca de sistemol de masurare ‘Senuunenful de nemulfumire reflet® wn aspect important al ceretrit sociale majritateavarablelr pe care deri sie stodiet nu exist de fapt in aelas fl in care eet piel, de excmplu: Int-adevl,acestes sunt fabricate. De aie, acest variable Su rareori un jel unic si neechivoe ‘Pom exemplifia, si presupunem c& em si studiem afiiereo la partidele pte. fn vederee misutiitacestel variable, am putea consulta lista alegitorilortnregistal pena observ dat cei pe care I suaiem era inreistra ca democrat sau republicans Pet imerpretim acest rufa ca‘o MASUF8 a apartenenei lor petinice. Ths am pute. ic semerea, nua lea care este partdul cu care se identifi 3 sf tuim rspunsal for ca ind misura de uiiat. Teebuie obsevate& wceste dou posit de mlsurare {iferte reflect definttoarecum elerogene ale .apartenenei Ia paride police” AF ute chiar produce reulat diferite = persoand sar fl pulutinregsta ce democrat ena vremie fa urma, da. in timp, 2 gravis mod progresv ete o filosoie republicans CCONCEPTUALIZARE, OPERATIONALIZARE $1 MASURARE 0 in mod similar, o pesoand care ns est nregisraé in nici un pari politic poste delara, tune cind este intrebut, of este afiliatkpartidlui care o eprezinté cel mai mult Lucrrile se petrec in mod similar atunci cd este vorba despre afillrea reigiasa Citeodathaceastdvaribilé se refer la caltatea oficialt de membru al unei anumite Diseric, moschei sual unui anumit temple. in alte cazur,inseamnd pur si simplu foncarereligie cu care o persoand se identified, Poate pentru dumneavoasrl tnseamnd altceva, cut at fh prezera la slujele religiase “Adevaral este & nei gaflierea la paride police” si nici ,afilierea religioasd” nu au fo semmificajie reat, act prin acest cermen descriem corespondenja cu un aspect ‘biectiv al reali, Aceste variable no exis {n naturd. Ele sunt pur si simpls fermen fnvenayi cAcora lem atribuitinfelesur specifice cu un anumitseop, cum arf acela de a face cercetare social ‘Dar, ai putea obiecta,.aflierea a paride police” si ,afilierea religoasi”— precum so multtuine de alte aspect cate fi ineresearA pe cerctiori, cum arf prejudecata au compasiunee ~ a in eomponenta lor un element real. In defini, facem declaratit despre cle, cum ar fiz qin Oragul Feriirl, $5% dine aduli sunt ufiligtPartidult Republican, ia 45% dire et sunt episcopaien, Inu tnul,oamen din OrasulFericiei itun nivel staut de prejudocaté stun nivel crescat de compasiune™. Chiar si oamenii bisa, ns numa cereettori dia domeniul social, fac asfel de afirmati. Dac aeste Ieruri no exist cu adevirat,auoci ce anume misieim si despre ce anume discutim ? Tnie-adevi, despre ce anume? Si analizim eu mai multi acne prin inermediul unei varabile care ezine interes pentru mult cercetttor din domeniol social (ea de altel $i perzru mult ali ~ prejudecara Conceptite, conceptele si realitatea Dea lungul vett observim multe heruci s sim eX sunt reale pentru cf Te puter dbserva, asa Cun am auzt st rela din partea alto oameni care pareau af eae. De exempt ‘Am auzit personal pe uni ficind afirmai negative despre minorii ‘Am aucit pe uni oameni spunind eX femeile sunt inferioare barbailor. ‘Am ctt despre afo-americani care fuseserd ina ‘Amit cd femelle $i minora estiga mal yin bani pentewacelayi tip de mune. ‘Am Invijat despre -puriicareaetnica” si despre rzboaie in care un grup etic @ Incercat #4 cisrugd un at in acumulares de experient am obscevat st mai mult deedt ait. Este posibil ex ‘cei cameni care au partiipa la ling si fs insula pe ace afto-americani. Se pare S68 mulfi dinge ei rar fi dort ca femelle s sea la locu lor”, In cele din vem, am ‘ealzat cl acest citevafendine convergadeses In aveeasipersoane gia, de aserenea, eran comon. La un moment dat, cineva a avato idee stalocité: Si flosim trmenu! ddominat de prejadecai ca 0 prescurare pentra astfel de oameni, Putem folosi acest ‘eemen chiar acd aclepersoane ni fac toate acele Iucrui~ at timp cats incadreazt th general In aceasté categorie” STRUCTURAREA INVESTGATIEL ‘Beneral sia czea au in comun acesteFenomene. Cind se roseste cuvantl preiudecatd ‘Spey ch dati |-am vazut pe Pat Kicriméind la vizionarea unui film despre o mama ‘CONCEPTUALIZARE, OPERATIONALIZARE $1 MASURARE os de compasiane” si nu regisese acolo com similar. Cautng in alt parte a fsierului mew, Tocelize acest tip de fenomen pe o fosieetchetta sentimental’ In repli, eu spun: vAsta nu este compasiune, Este doar senimentalistn” ‘Pentru a-mi consolida argument, vi spun e8 am vazut pe Pat refuzind sf dea bani ‘nei orpanizai dedieae salvirs balenelor de la dispar. ,Acestlucra reprezint © Tipst de compasiune argument eu. Cautai pein figerele domneavoasr sh localiza saivarea balenelor pe dou8 fo} ~ .aCtivism ecologic” sh qininii intre speci” ~ 31 lafizmat acest ue, Incele din urm, incepem $8 compari intrrile din espestivee fot ichetateamilos”. Apoi deseoperim cA multe dine imagine noastre mentale care ‘corespund acestul(ermen difers ‘in ansamblu, limba si comunicarea pot funeyiona doar eu condiia sf existe 0 suprapunere considerable inte pe care le aver in fiierele menial corespondent. imilertile pe ear le avem in cele isiere reprezingdacordurle care exis in socieatea poaste. Pe miu ce erestem, ni ae spune aproximativ acelag yer edd ni se prezinek prima dat un anumi ermen, Ditionarele sum metode de standardizare ale convensilor pe care socitatea noasta le are in privngaacesto termeni. Apoi,flecate dine ao ist Erceazi proprile imagini mentale care corespund unor asemenea conveni. Dar pentra ‘aver cu (fi experiene i observa difeite, au pot exista nici maar doi amen care {Esibd enact acelai set de intr pe orice faie a sstemului lor de figere. Duc vrem ‘Simisurim ,prejudecat” sau ,compasiunea”,tebuie si specificim exact ce consider, {fi prejudecati Sau compasiune in viziunea noasr ‘Revenind la afirmafia de lt inceputul acest capitol, putem masurs orice este rel Putem misura, de exempta, daca Pat pune de fap veibiugatnapoi in culb, viziteazk ‘pill de Crcun, erimeazs la vizionarea fimulu sau refza si conribuie ia salvarea bulenelor. Toate aceste comportamente exist, aga {net pot fi masurae. Dar este Pat inr-adevr milos? Nuputemraspunde a aceast intrebare; puter masura compasiunes inteun mod obiectiy, deoarece compasiunea nv exist in modul in care acele lueruri escrse mai ss exist. Compasiunea nu exist det in forma unor conven pe care le sem asupra modului fa care st ulizdm Yermenul in comonieasea despre Iueruri rele Conceptele sunt constructe Daca vi amit discuyia despre postmodernism din capitolul 1, vet realiza eB uni ‘ggmeni ar obit a gradul de gceaiate” pe cre Iam ingaduit in comentaileprevedete. ‘Sviaiat Pa int-adevdr" spitalul do Crdoiun? Exist int-adevin” acl spital? Exist CCciunul? Cu toate ed nu vom f radial de postmodernist in acest capitol, cred 8 vei ‘Reunouseimportanta une vieiuniinfelectaale dure a c2ea ce exist sce mi. (Cand este ‘ba despre viziun intelectuale dure acesteaapatin cereettorilor din domenial social.) seest content, Abraham Kapa (1968) ditinge inte tei clase de lucruri pe care ‘eroedtori Ye misvord, Prima clash suat lucrurile obserabile direct: acele heer ‘ar le putem observa simp si direct, cum arf culoarea unui mir sau c&suel bie Pe un chestionar, A dous clas, lcrurile observable indirect, necests ,observatit ‘ela mai subtle, complexe sau indirect" (1964, p. 55). Observim clsua bith de Mga gona! ferinin” Intr-un chesionar gi asfel am observat indirect geno acelet ‘Perso. Carie de istorie sau procesele-verbale ale indirlorconsluhi de condvcere va STRUCTURAREA NVESTIGATIEL “tert observa indivete ale unor aciunisoeialewecue, in final, cou dovatreia clas8 a vustonsbuervabile const in consracre ~ rea tortie care sunt bazate pe observa raya pot f observae direct sau indirect. Un bun exemplu sr fi coeficientul de thelgent 10), Este consiali matematic pe bara anor observa ale eispunsuritor date reeetinar mare de fnrebéct din-un cst de inelgengs. Nimeni nw poate observa, eae a ndlnet, coetcientul de ingeligenil, Asemenea compasiuni sau prejudecai TQuul nu este o caacterisdca ,real” a oamenior. aan (1968, p. 49) defiese concep find ,0 familie de concep”. Un conse ete, dps cum noteazt Kaplan, un constrt, ceva oe este eat. Concepts recur comasivnea si prejudecatasUntconstrte crate pin conceptia dumpeavoastrd lope lor, pin concep te aupra Tors prin coneeptia twtr elor care a fost aera ree en Ele me pot fi oservate ditest sa indirect, deoarece mu exist, Lesa Fesumand, conceptele sunt consiructe derivate prin consimyamént reciproc din mayan mente (concep). Concept nose rezumt clei de observa i experinte Tint corelat Desi observaile si experenele sunt real cel pin din punet de sere subecty, concept, preci 3b conceptle derivate din ele sunt doar ere raaerse Termeni asia concept sit simple mecanisme create in vdereaciasticei ‘Tebmniedri, Un termen eum arf preudecard exe, din pune de vedere obiectv, dar Seo de tere Reaitatea se este invinseed. Posed. dor ingles pe care not cadem de acord 88 + atribuim, De repuld, tory, e2dem in capcana de a crede cA termenii pentru costructe au snuraicvar o somnifeatieinvinsect, cf acestea seria enstah) reale din lunes facon Junttare. ergot! pare crest atunc cd Incepem 3 hsm termeni In sris gst aes mod rigufos, Mai ult ect sit, peicobl este cu tit mai mare in prezenta Rocatlor care par ati mai mull decit rot in ceea ce priveyte semnifiaia reall @ enehilor ito ael de situa, cedarea Th fa aorta apare foarte wsor ‘auth ce presupunem ed termeni precurs prejudecatd st compasiune au toelesui reat incepem scion difieih de a deseoper cae st aelesemniic eae $n Tens o mayurare auteaticd a lor, Interprearea constructelor ea find reale poars cares de veftcare, Reifcarea coneepiclo In via de zi cu 21 are loc adeseor. In TJomenial singe, este neve deo mai mare precize in privinga a ceea ce msurém de fhe inst ace scop przinel stun dezavara), Decilassupra meted wapime” de 2 ese abil inivan anni stad poate impli farpl eX am descopert sermnifcaia rete conceptulu implieat. De fap, conceptele nau ingelesur eae, deviate sau ‘Ghestve- an fara eclor asupra crora exist o convene cf sunt cele optim In veleres stingers uot anumit seop. Traplicd aceasta discufe ct preudecata, compasunea, precum si alte constructe similna nu por misurate? In mod ineresan,rlspunsul este mu. (Aste bine, pentru ares mutt dintre noi, cercetstril social, au 2m avea de cru.) Cum am mal ss stucm nce toe este real, Constuctee mu sun eae ia acelsi fel In care sunt reall eerie au O si caractersticd importani: sunt ule. Ne ajul in processl de ‘Mearizae de comunicare si de inelegee a Iyerurilor care sunt real. Ne aj te aaarera de predic despre iucrurile Teale, Uncle dns acele predict se dovedese a aera Construtele pot funciona In acest mod pentru cl, chiar dacd mu sunt ele ratte reales obserabile, au o relaie presi cu herurile care sun eae si observable CONCEPTUALIZARE, OPERATIONALIZARE $1 MASURARE rf Puntea dine luerurile observabite in mad direct suu indirect citre consructe wile reprezintdprocesul denumit concepnuslizare Conceptualizarea pit cum am vézut, comunicara zlnesare Toe desea prin intermedia unui sistem de ‘omen neclere si generale privind vilizares termenilor, Desi tu sie nv suntem in fotatiate de acord in privnga filizaritermenuloi miles, eu poc presupune eu destulé Ngurangi cf Pat nu va smulge ariile unor muste, de exempla. © sfer larzi de einclegeri confit ~ dela cele interpersonal la cele internationale ~ este pretu pe ‘aril pli pentru impreizia noast, Ins reusim eumva st depasim aceass situate Confued. Stiga, pe de alts parte ins, are un Scop mai bine defini; nu poate opera intr-un context in care predomina imprecizi, Procesul prin inermediul ciuia specific Inflesut anumitor rermeni din cadral cereetiris pour demumirea de conceptuallzare, SE presupunem ci vem sf flim, de txemph, dacs fenile su mai miloase decit ‘irbapi. Bénuiese cB multi camenipresupun ck apa, dat arf interesant sf afm daca este adevirat. Nu puter studi n mod sen ficativ itrebarea, i cu atit mai putin st fidem de acord isypra unui

    S-ar putea să vă placă și