188 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
Transformarea unui spaliu intr-un domeniu exclusiv feminin este o
practic{ pe caxe am intdlnit-o tn organizarea expoziliilor de moda
la Teheran, culmin6nd cu prezentarea publicd Lotous. Propriul
meu gen nu mi-a ingiduit accesul deplin in aceste spalii. Fotogra-
fierea este o ruptur6 in cadrul acestei segreg5ri, c6ci poarti cu sine
posibilitatea transportdrii spa$ului segregat prin gen (sau reprezen-
tarea bidimensionale a acestuia) intr-un context non-segregat.
Totuqio la o reflecqie mai aprofundat[, incidentul mi-a facut
familiard chestiunea drepturilor de autor, ce marcheaz{ mediul
modei din Paris qi de pretutindeni qi rim6ne o preocupaxe majord
a designerilor. Cum eu qi Michele nu am avut timp si construim o
relagie etnograficE bazatlpe incredere, e foarte posibil ca ea s6 md
{i suspectat cd lucrez pentru o companie care copiazl modele
vestimentare pe scard micd sau industriala. in ziua de azi, copie-
rea este facilitatS de tehnologia digitala; un fotograf poate face cu
ugurinl4 poze intr-un orag, pe care apoi Ie trimite instantaneu prin
e-mail unei case de moda din cealalte parte a lumii, unde hainele
pot fi copiate. Secretul ce inconjoarl industria modei face prezen-
lele exterioare aproape nedorite. Dificulta$le pe care le-am int6m-
pinat in timpul studiului meu de teren pot fi intelese in logica
acestui discurs privind protecfia autorului gi a produselor. De fapt,
fotografierea a fost mereu o chestiune delicat5 pe parcursul expe-
rien[ei mele de teren. Vizibilitatea publica 9i circulalia imaginilor
(care nu se dorea a fi fdcute publice) prin intermediul canalelor
independente necontrolate a fost un subiect de neinlelegere, pe
care experienta mea de la expoziqia Mosarque din Paris nu a fdcut
decdt se-I pun6 in evidenli intr-un mod mai accentuat.
Spaliile de expoziqie au un regim vestimentar specific, in sensul
explicat in Capitolul 4. Segregarea genurilor este o for[6 modelatoare
in crealia de mod6. Urmdtorul capitol cerceleazl caracteristicile de-
signului de mode in Teheran, asa cum acestea au reieqit din studiul
meu etnografic. Categoriile ,,modern'o si,,Eaditionaloo sunt din nou
in cenrul il1alizsi, fiind exprimate at6t ln estetica, c6t si in practicile
crealiei de moda. Astfel, vom pune in evidenf6 felu] in care se
combinr timpul, clasa sociale 9i mobilitatea corpului tn rela$e cu
aceste categorii.
l
Capitolul 6
Modern in nxod tradi[ional:
moda Haute Couture
in Teherarl
I
A"""t capitol descrie practica creagiei de moda in Teheran, moda
haule coulure locale, aga cum am observat-o prin investigatria mea.
Accesul in atelierele designerilor a fost mai ugor dec6t la Paris, dat
fiind c6 Parisul elegant, Triunghiul de Aur, este aproape inchis
pentru ochiul etnografic, ascunzAndu-se in spatele politicii de se-
cretizare.
in Teheran am avut destul noroc qi am intAlnit mulli designeri
locali celebri. $ansa a jucat un rol hotdr6tor in int6lnirile noastre.
in total, arn intervievat Sapte designeri gi am construit relalii etno-
grafice importante cu cinci dintre ei. Am petrecut mult timp in
doud ateliere, cele ale creatoarelor Mahla 9i Shadi. Un fotograf
parizian mi-a dat telefonul Mahlei in Teheran, iar pe Shadi am
intdlnit-o prin cunoqtinlele pe care mi le-am facut la ambasada
francezd din Teheran, cu ocazia Sarbatorii Natrionale a Franlei
(14 iulie). Toli designerii pe care i-am intervieVat in Teheran pot
Ii considerali ca facAnd parte dintr-o retea cosmopolitE, av6nd
legnturi in capitalele lumii, precum Paris sau Londra. Acegti de-
signeri fac parte din ,,clasa iraniand occidentalizat[o' (Keddie
19Bl). Conform relatlrilor designerilor 9i opiniilor unora dintre
clienlii acestora, nu existl mai mult d,e zece sau doisprezece
designeri cunoscu[i in Teheran. DupI o scurt6 incursiune in in-
 MoDA HAurE couruRE iN tonrReN 191
190 PARIS ELEGANT, TEHERAN lNCITANT

Existi o categorie speciala de designeri care, alaturi de buticu-

dustria vestimentar6, ce subliniaz[ principalele caracteristici a]e
rile pr6t-i-porter, pot fi considerali a se afla la originea canoanelor
modei haute couture din Teheran, capitolul descrie atelierele
estetice in stilul urban al Teheranului. E greu sa vorbim despre o
designerilor 9i strategiile de producfe intr'un mod etnografic
industrie a modei bine definita in Teheran, deEi exist6 elemente
detaliat.
constitutive care pot sta la baza acesteia, precum producfa atelie-
Referiri Ia categoriile de ,otradilie" 6i ,,moderno' vor aperea pe
relor aparlinand designerilor locali 9i marcile designerilor locali. o
parcursul intregului capitol, aga cum au fost acestea folosite de
publicitate de moda incipientd gi - implicit - o fotografie de moda
persoanele intervievate. Textul va arSta cum aceste categorii fac (vezi capitolul B) pot fi de asemenea considerate paru in industria
trimitere Ia o anumitd estetic{ $i la un anumit mod de a folosi emergentd a modei din Teheran.
imbrdc4mintea, semnificative in sistemul diferentrierii claselor in Am intSlnit un prim designer de moda local in prima mea
mediul urban al Teheranului. Modern inseamni totodatd un mod sdptdm6n6 Ia Teheran, cu prilejul expoziliei private a colec$ei
specific de producere a subieclilor sau de mobilitate a corpului' sale. Era inceputul lunii martie, chiar inainte de norouz (AnuI Nou
Estetica corpului modern este cea a mobilitalii, dar aceasta nu iranian); aceasta este perioada in care tof designerii Teheranului
inseamnr in mod necesar adoptarea ,,stilului occidental'o de im- iqi prezinti colec$a primdvar#vardo aceasta fiind in mod tradi
br6cdminte, penuu mai multe motive, pe care le vom discuta in tional Ei perioada in care oamenii igi cumpird haine pentru a-gi
cele ce urmeaz6. AEa cum urmeazlsd demonstr6m, exist6 moduri reinnoi garderobele. Am sunat-o pe Azadeh (designerul) pentru a
,,moderne'o de a privi tradilia, tot a$a cum existd moduri moderne confirma venirea mea $i mi s-a spus sd nu ajung mai devreme de
de utilizare a ,,tmbrdcdmintii uaditionale"; in acelaqi timp, existd parte a prezent&rii (care incepea Ia ora
moduri ,,nii foarte moderne" de a utiliza imbrdcdmintea modernd
ora B
- intruc6t prima
3 pm) era rezervatd exclusiv femeilor. Azadeh a impus un fel de
(a se citi estetica occidentala) sau ,,lucruri moderne" care devin
,,tradi$onaleoo. Aga cum va deveni evident pe parcurs' a fi modern
inseamnd a fi sincron cu un anumit tip de sensibilitate 9i cu pre'
ferinlele estetice ale claselor superioare.

Timpul pentru modd, tn Teheran

in Teheran, pot fi gdsili cu uqurinld croitori gata sd fti ajusteze
hainele la dimensiunea dorit6. Strada Enghelab, intre interseclia
cu bulevardul' Vali Asr qi Pial,a Ferdousi, etaleazd o serie lungd
de ateliere de croitorie p.entru berbali. Strada Zaratousht, situatd
la vest de Vali Asr, este un cartier textil cunoscut, in aceastd zond
aflAndu-se ateliere de croitorie atat pentru berbali, c6t 9i pentru
femei. Acestea oferl de obicei clienlilor lor costume qi rochii
croite pe mdsur6, copiate direct din revistele de mode vestice'
Sunt deschise pentru public pe parcursul tntregului an qi nu sunt
Fig. 6.1. Expozilie privat[ in Tehdran, martie 2003. Televizorul merge pe
considerate de cdtre publicui larg a fi str6ine de tSr6mul designu- canalul Fashion TV.
Iui de moda.
T92 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
segregaxe temporala a barbatilor qi femeilor, pentru a oferi clien-
telor ei confortul necesar. Pentru acestea, aq fi fost o prezen[6 de
doui ori jenant6, in primul rAnd ca barbat qi in aI doilea r6nd ca
persoani de origine strdind. Degi apartamentul nu era unul foarte
spalios, segregarea tempord{ a genurilor face posibila probarea
hainelor de cdtre cliente, ftu6 prea mult formalism. Majoritatea
clientelor erau asteptate intre ora 3 qi ora B seara. Nu toate erau
prietene cu Azadeh, iar unele vin chiar dac6 nu cunosc deloc
designerul, cu toate cd vdnzarea are loc in casa acesteia.
Situat inn-un bloc de apartamente cu arhitectur4 specificl
anilor '70, domiciliul lui Azadeh a fost transformat cu acest prilej.
Camera de zi a fost golite de excesul de mobila (de exemplu, o
masd mare Ei niqte fotolii, pe care aveam sd Ie vid agezate din nou
la locul lor, cu ocazia unei vizite ulterioare), oferind un spafiu de
aproximativ 25 metri p4tratr. Un colt aI camerei era ocupat de o
canapea, pe care era instalat un panou alb. Pe panou, erau expuse
o serie de bijuterii (coliere, bratari) Si accesorii (genf lucrate ma-
nual), fiecare obiect av6nd atasatd eticheta cu pretul. Acestea
apa4ineau unei prietene a lui Azadeh, care fusese invitatd sr igi
expund lucrdrile cu acest prilej.
ir, de zi a lui Azadeh, se gdseau cinci femei, asezate pe
"r*"r,
scaune, imbrdcate elegant. Acestea beau ceai qi vorbeau unele cu
altele. Toate ne-au privit cu o curiozitate nedisimulatd. De o parte qi
de aka a camerei, dou6 rinduri de umera5e etalau rochiile. Doud
manechine de lemn completau acest peisaj. in partea dreaptd a
camerei, un televizor fixat pe canalul Fashion TV transmitea discret
slpt{mdna modei de la Moscova.
in astfel de ocazii, casa designerului devine o expozilie ad, hoc,
oferind clientelor o atmosferd informala. Cu televizorul transmi-
tr6nd programul postirlui Fashion TV, poli face o celdtorie virtuala
in locurile cosmopolite ale modei (Moscova a intrat nu de mult in
acest circuit), iar ln acelagi timp potri simli textura materialelor,
croielile 9i propo4iile articolelor vestimentare locale. Propuneri
estetice diferite se amestecd in spaliul aceleiaqi camere qi creeazd
un sentiment ciudat de dislocare a corpului, de relocare a dorin-
1ei, de Ia ecran la haine 9i inapoi. Cele doud localitali (Moscova 9i
MODA HAUTE COUTURE iU rngrReN 193
Teheran) sunt legate in spaliul ipeginar, iar cele doui estetici (cea
actuala 9i cea virtuale) sunt contopite in gesturile clientelor, a
ctuor privire c6ldtoregte intre ecranul televizorului 9i hainele de pe
umerase.
Am inceput sd privim hainele de pe umerage. Sunt in general
mantoha, croite pentru a fi o combinalie intre modern Si traditio-
nal (acestea sunt propriile ei cuvinte, dar putem observa totodatd
noi inqine materialele cu texture modern6, aleturi de imprimeurile
9i broderiile in stil vechi, inserate in mod inteligent ln designul
vegmintelor). in mod clar, putem vorbi de un stil, propriul ei stil.
Aceastd prezentare sezonier6 a colec$ilor este un element
specific industriei modei din Teheran, unde fiecare. designer or-
ganizeazd intre doui qi patru prezenteri de coleclii anual. O
particularitate a prezentlrilor sezoniere de aici este organizarea
podiumurilor in mediul privat. Prezent4rile au loc in casele mai
mult sau mai pulin spalioase ale designerilor, iar publicitatea
pentru aceste prezentlri se face mai mult ,,din gure ln gur6'0.
Singura exceptrie in rAndul designerilor din Teheran este Mahla,
care a organizat o expozilie publicdin ianuarie 2001 qi care lucra
deja Ia a doua, programatl penbu LB-22 august 2003; un deces
petrecut in familia ei cu dou[ sdptSm6ni inaintea prezenttrrii a
obligat-o s5 amtne evenimentul p6n6 in 30 septembrie (vezi Ca-
pitolul 5). Acest detaliu ne sugereazd faptul (confirmat gi in con-
versaliile cu alg designeri) conform cdruia calendarul modei nu
este urmat in mod strict.
Majoritatea designerilor incearci sa ofere colec$i in fiecare
sezon, dar acest lucru nu este niciodat{ garantat. Diferite motiveo
adesea de facturd personal6, pot impiedica un designer s6 i$i pre-
zinte colectia. Prezentdrile incep in general dupE-amiaza deweme
gi dureazd p6n6 noaptea t6rziu. Ca reguld generale, prima parte a
prezentdrii este rezervatl femeilor, iar bdrbalii nu sunt invitali
decAt mai t6rziu, in calitate de oaspeli. Uneori, imbrdcimintea
este prezentattr de modele in carne qi oase; de obicei, acestea sunt
alese dintre prietenele sau rudele creatoarei.
Dat fiind caracterul particular al intreprinderii sale, Mahla are
o strategie permanenttr de recrutare de modele. Ea iqi recruteazl
 I94 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
singurd modelele, din rdndul prietenelor fiicelor sale, invitAndu-qi
potenfialul model sd. treacr pe la atelierul sru insolit de un pdrinte
care de obicei este mama. La o ceaqcd de ceai beuta chiar in ate-
lier, Mahla explic{ natura ?ndeletnicirii sale, igi prezinta revista gi
intreaba daca fata ar putea fi disponibild pentru a lucra ca model
in cadrul prezent{rii.
To1i designerii cu care am vorbit mi-au spus cd nu au o dat6
Iixi pentru prezent6rile de moda. Respunsurile au fost de tipul
celui dat de Parissa; lnrebati cum lgi programeaza prezenttuile,
aceasta mi-a r6spuns:
Nu, nu... ori de cAte ori sunt pregetite... uneori in funclie de
anumite numere norocoase... La diferenld de o lune, uneori.
Anul trecut am crezut cd nu voi mai avea nicio prezentare. Eu
lucrez acas6, oamenii vin gi pleacd, duminica am intotdeauna
deschis...
Timpul, sarea gi piperul modei 9i principalul mod de regle_
mentare al acestui domeniu are o dimensiune diferita in peisajul
Teheranului. Mai pulin constrAngi de concurenl{, de ritmul acce-
lerat al producfiei capitaliste, de fervoarea celui mai
,,nouo gic ai
gocant" loo&, designerii tgi organizeazd" crea[ia gi vAnzarea
intr-un
cadru temporal mai pulin rigid. Evenimentere familiale sau s6rb6-
torile religioase joac6 un rol important in programarea evenimen-
telor de mode. Toli designerii cu care am stat de vorb6 ofereau
dou{ sau trei colec$i pe an. Lucr6nd in acest cadru temporal
flexibil, fiecare din designerii reheranului construieqte c6te o
abordare individuala a unei indusuii emergente.
Mahla sau moda ca afacere
Prima datd am vizitat-o pe Mahla in Iocuinla sa, nu departe de
Piala Tajrish. Am sosit in jurul orei B seara, insolit de o t6n6r6
femeie fotograf (vizitele informale au loc intotdeauna in Teheran
in jurul acestei oreo oamenii ludnd cina foarte t6rziu, de obicei in
jurul orei zece sau chiar mai t6rziu). Am intrat printr-o grddind
mare ce p6rea pIrasita, acoperitd din loc in loc cu petice de zA-
MoDA HAUTE couruRE im rrgnneN 195
pada (afara ploua torentiai). Apartamentul ei ocupa primul etaj d
unei cladiri cu trei nivele. Am fost invitat in living, un spa[iu vast
avAnd in jur de gaptezeci de metri pltrali, decorat ln stil baroc,
unde erau juxtapuse mobila fals4 Ludovic XVI gi minunate
miniaturi 9i picturi persane dat6nd din perioada Q"jrr. Erau de
asemenea expuse treisprezece p6puqi (obiecte de muzeu) de la
inceputul secolului doudzeci, lmbricate in costume specifice dife-
ritelor regiuni ale Iranului. Papugile erau asezate intr-o vitrintr,
alaturi de tesituri 9i materiale din aceeagi perioada Qajar. Pe masa
maxe, se gdseau flori qi c6teva rochii de sear6. Dou[ femei tinere,
acoperite de chad,or-uri lnflorate, priveau rochiile. Erau surori,
studente ale Matrlei, venite din Kerman (un orag situat la aproxi-
mativ 1 000 kilometri in sud-estul Teheranului) pentru o scurte
vizit6, impreun{ cu mama lor.
Merita menlionate doud mici evenimente petrecute ln timpul
vizitei mele, in efortul de a lnlelege complicata problemd a purttrrii
vdtului. lr, ,ru*" ce vizitatoarele erau acoperite cu chadar-ui,
Mahla gi femeia fotograf care m6 tnso[ea nu aveau capul acoperit.
Dupd ce am ob$nut permisiunea, am inceput sd fotografiez scena.
La un moment dato am facut o fotografie Mahlei gi uneia dintre
studentele ei. Dupd ce declangasem apaxatul, Mahla mi-a spus ner-
voasd oofii atent, {ii atent, nu am salul pe capoo. M-am arltat surprinso
I
iar dup6 aceea ea gi-a adus aminte: ,Ao tu nu egti ziarist, e ok.o'
La un moment dat, in timpul conversaliei noastre, una dintre
I
ri
cele doue fete ale Mahlei a intrat in camerr qi ne-a salutat, dupi
care a cerut permisiunea s{ o,ias6 pe afat6'0. Am fost surprins s6 l
recunosc ln ea pe unul dintre modelele din fotografia prezentirii I
de moda din Teheran din 2001. Era imbrIcati intr-o hainl gri,
frumos croitao pantalonipaleffqipwtaun pal alb in jurul umerilor.
Am cerut permisiunea s6-i fac o pozd inainte de a pleca. M-a -i
intrebat: ,,Cum vrei sd imi faci poza, cu galul pe cap sau far{?"
Am rispuns: o,Aqa cum i1i place 1ie mai mult." ,,Nu imi pas{'., a
ri
fost replica ei. Mahla a avut o reaclie hoterflta: ,,Ar trebui s6-1i
peseo drag6, ar trebui s6-1i pese, pentru c{ egti musulman6." ii
Nu am gtiut cum sI interpretez aceste evenimente care au
maxcat prima noastrE conversa[ie. Am speculat pe larg in jurnalul ir
I
 t96 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
meu despre sursele autoritdtii in impunerea unei discipline vesti-
mentare pentu femei. in urmdtoarele ?nt6lniri pe care le-am avut
cu Mahla, mi-am dat seama cE aceasta nu fecea parte dintre per-
soanele caxe propovlduiesc purtarea nr,ssan-ului (qalului pentru
cap). Un alt incident, pe cdnd m6 aflam in studioul ei, mi-a confir-
mat aceasti impresie. in timp ce transporta niqte rochii in magin{,
a uitat sd igi punl galul pe cap. S-a intors r6z6nd nestingheritd de
aceast{ int6mplare.
De fapt, reaclia ei in raport cu poza ficute de mine gi insisten[a
ca fiica ei sd poarte ru,ssari pot fi explicate prin condiliile contextu-
ale in care s-au petrecut aceste incidente. Camera mea de luat
vederi reprezenta posibilitatea expunerii unei priviri publice mai
largi, creind un regim vestimentar diferit de cel din cadrul intim
aI intilnirii noastre private (vezi Capitolul 4). Pozilia sociala a
Mahlei (designer de mod{ public) nu ii permite s6 se expuni in
public altfel dec0t in conformitate cu regulile de imbrdcare islami-
ce. La acea vreme, revista sa de mod6 se afla inc6 sub examinarea
comisiei de cenzurl. in plus, ea incerca si oblini aprobarea
Comisiei de indrumare Islamicd pentru o nou6 prezentare de
moda public6. Contextul practic al poziliei sale ii permitea doar un
anumit grad de expunere public{ a propriilor idei 9i numai res-
pectand aceste condigii generale.
Analiza lui Hirschman (2002) asupra libertilii prin studierea
practicilor de purtare a vdlului ofer6 instrumentele necesare pentru
a lnlelege pozilia Mahlei (9i a altor femei din Teheran). Hirschman
(Ar Switzer 2003) susline c6libertatea este un construct social pe
rei nivele. Pe primul nivel se alla falsa reprezentare ideologied a
realita$i ca instrument al puterii masculine. Al doilea nivel este
constituit de efectele pe care aceste reguli ideologice Ie au asupra
realitelii insegi, felul in care ele creeazd, o noud realitate, ceea ce
s-ax putea numi ,efectele adevtrrului" construcliei ideologice. Al
treilea nivel corespunde dorinlelor qi definirii de sine, structurile
care ne inlesnesc definirea realitagii insegi, adic6 ,,consffuirea dis-
cursiv[ a inlelesurilor socialeoo. Mahla, acgiondnd tntr-un c6mp de
fo4e predefinit, este constrdnsa de definifa ideologica a realitegii
(publicul ca sferd guvernat{ de shari'a) 9i de propria ei definire de
MODA HAUTE COUTURE iTV TTgNNEN 197
sine, 9i devine o surse de autoritate atunci cSnd sugereazd (sau
impune) acele reguli fiicei sale sau atunci c6nd 9i le aplici ei insegi
(vezi, ca exemplu, reaclia ei c6nd a fost fotografiata fara val)' Cu
toate astea, propria expunere in public fara val din parcare nu are
aceeaEi greutate in ,,constuirea discursive a in[elesurilor sociale",
cdci evenimentul a fost unul strict local 9i imaginea nu poate circula
scipAnd de sub controlul Mahlei (de fapt nu circuld deloc, in afara
memoriei persoanelor care au fost prezente).
CAnd am vizitat-o pe Mahla penffu prima oar6, mi-a aritat I
,,Lototts, prima revist6 persane de mod6oo. Editate de propria ei i
cas6 de mod6, aceasta prezintI mai ales crealiile ,,Casei de Mode
Lotous'.. Primul numSr al revistei Intous, pe care am vlzut-o in I
apartamentul ei, a apirut in ianuarie 2003. Al doilea numir aI I
revistei era programat s{ apar6 in martie. Din cauza sdptlminii
ashnorat, care a avut loc in martie 2003, revista a aperut trei luni
mai tdrziu, Ia inceputul lunii iunie. Al doilea numlr cuprinde trei
articole (spre deosebire de un singur editorial, ca in cazul pri-
mului num{r), dar este dedicati in mod special infiinprii casei de
modd Lotous.
Revista de moda Inmus reprezint6 o compensalie pentru lipsa
de publicitate in domeniul vestimentaliei feminine. De fapt, desi in
intregul Teheran existr mari panouri publicitare facind reclaml
diferitelor produseo imbrtrcamintea nu este aproape niciodatd
obiectul acestora. Oficial, urm6nd regulile morale ale shai'ei, cor- I
purile nu trebuie aretate in intregime, mai ales corpurile femeilor.
Astfel, publicitatea fdcutd diferitelor mdrfuri poate infatisa foto-
grafii ale obiectului insuqi, insotit de texte bilingve (in farsi qi en-
glezd, ceea ce este in sine un detaliu interesant) si uneori, unele
p6rgi ale corpului, precum ochii sau mAinile, manipulAnd marfa.
Date fiind aceste reglementeri, Lotow a avut o nastere dificila.
Pentru a reuqi si publice aceast6 revistd produs{ pe plan local,
Matrla a trebuit si igi dezvolte o strategie. Revista este inregistratl
ca fiind de uz profesional adic6, Lototu este in mod oficial adre-
-
r Manifestare publica si serbetoare nalionala, comemorarea mo4ii lui Imam
Hossein, una dintre figurile importante ale Islamului shi'a.
198 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT MODA HAUTE COUTURE iN tSHTN,{N

satd acelor persoane care sunt implicate in industria modei. $i

totuqi, este prima revistl post-revolufionard care infatiqeazd felele
modelelor iraniene:

Pentru cI nu puteam ardta fa[a persoaneio persoana originala

din fotografie. $i chiar gi acum, m-am g6ndit cd s-ar putea sd V.iilYisVt
f"
nu mi-o accepte (revista) [...] aceasta este prima revist6 in
care apar felele originale ale modelelor. Acum c61iva ani,
acestea erau reprezentate ca un fel de mAqti invizibile. Uneori
era un tablou in loc de fa{A. & !:r,lr$l rr,n$!inl!{ r $filt N
.QuAtTns&l trotlfl!\aL
i.r., r*Ii- : d0o00lL$
ln acelagi fel, manechinele de plastic din vitrinele magazinelor
sunt lipsite de trdsdturi faciale sau chiar de partea superioard a
-l
capului. in mod contrar, manechinele masculine au tras6tud dis-
tincte, ochi gi p6r pictate, fiecare av6nd o expresie specificd (vezi
Capitolul B).
iil
tn timpul primei noastre conversalii mai lungi, Mahla mi-a pre-
zentat modul sdu de a lucra. La inceput, mi s-a pArut ciudat cd nu l

simte nevoia sd deseneze. Mi-a explicat cd nu simte nevoia sd

deseneze, ci mai cur6nd se taie direct in material. Fiind familiar
cu standardele int6lnite in rnoda couture din Paris, acesta mi s-a I
p6rut un procedeu particular (numai pulini designeri din Paris il
folosesc, vezi Capitolul 2). Mai tdrziu, to1i designerii pe care i-am l

intAlnit in Teheran aveau sd-mi spund cd folosesc ambele pro-

cedee, adic6 uneori deseneaza, dar cel mai adesea taie direct in
material. Mah1a, ca toli ceilal$ designeri, are angajali croitori care
ii cos hainele. Lucreaz6 cu cincisprezece angajagi, majoritatea
studenli Ia facultatea de artd qi design a Universitalii din Teheran.
Principalul atelier qi birou aI Mahlei se afla pe strada Bahar, nu
departe de intersec[ia cu bulevardul, Enghelab, in centrul Tehe-
ranului. Am fost in biroul ei de multe ori, dar nu mi s-a permis sd
petrec mult timp in atelier. Dacd privegti de la fereastra biroului
Mahlei, poli vedea draperiile multicolore ale atelierului Sahlei, un
contrast mai cur6nd neobiqnuit cu exteriorul de culoare in general
gri al cladirilor din centrul Teheranului. Programul Mahlei este Fig. 6.2. Coperta celui de-al doilea numir al revistei Lotow.
obiqnuit ajunge Ia birou in jurul orei 2 pm Ei pleacd Ia 6, in funcgie
 200 PARIS ELEGANT, TEHf,RAN INCITANT
Fig. 6.3. in atelierul Mahlei, c6teva surse de inspiralie.
de volumul de munci. Totugi, munca sa se extinde cu mult peste
cele patru ore peuecute la atelier. Biroul/atelierul este amplasat
intr-un apartament cu Eei camere. Mi-a deschis uqa o femeie tAndr6
(avAnd in jur de doudzeci de ani), puftend un gal galbeosri m,anto.
Uqa principala da direct intr-o incipere de aproape B metri p6rratr,
care are la r6ndul ei patru ugi, una pentru buc6t6rie, una pen[u
haie qi c6te una penuu fiecare din celelalte dou6 camere. Voi numi
aceastd primS camerl camera principald. Biroul se gese$te in prima
camerd mai mic6, cu o mare deschidere spre camera principald.
in caroera principala se afl6 o masl mare, scaune, o biblio-
tec6 9i un televizor, oprit. in biblioteca se gdse$te o colecfle com-
pleta a revistei Escada qi cAteva volume la intAmplare din edilia
francezl" a revistei Vogue. Pe masd, se poate vedea, deschisd,
ediya Escada primdvara/vara 2003 9i un catalog Rosa Clara2
2 Escada qi
Rosa Clara sunt cataloagele a doue case de mod6 omonime.
MODA HAUTE COUTURE iN TNHNN.NII 201
pentru rochii de mireas6. Biroul este mobilat cu o mesuta pentru rii
ceai, o masd de lucru pentru contabilul Mahlei, pe care se gSsesc
un telefon, o oglinda verticala si o vitrina pentru materiale, ase-
m6n6toare celei pe care am vlzut-o la ea acas6. intre prima 9i
ultima mea vizite la birou, aranjamentul interior a fost substanfal
modificat, actualul atelier liind extins in spaliul camerei biroului.
;
Biblioteca qi televizorul au disp6rut din camera principal6, locul
Ior fiind luat de mesup penuu ceai, de scaunele acesteia gi de
i
oglinda vertical[. Masa de lucru a fost de asemenea mutate in
camera principal6, Mahla transformAnd spa$ul biroului intr-o
anexd a atelierului. Pe peretrii camerei principale se aflau mate-
riale vechi frumos inrdmate.
Am intrat pulin in atelierul Mahlei, care era echipat cu cinci
maqini de cusut, o masi de cilcat gi o mastr mare pentru tf,iat
materialele. Nu existau manechine sau tipare, iar pe peregi nu se
alla nimic. Mahla mi-a spus cd in mod normal interzice accesul
persoanelor strdine in atelierul ei si ci mie imi va permite doar o
scurtd vizionrr". it momentul meu de observatie, in atelier se allau
numai doud persoane, o femeie tAn6rd care calca gi un barbat in
v6rst6, care lucra Ia o magina de cusut. Diferite haine neterminate
gi bucdti de material erau rlspdndite pe masa de croitorie. Pe
pereli nu vedeai tablouri sau buc6{ele de h6rtie cu insemnfi
despre moda, asa cum se v6d adesea prin atelierele designerilor de
mode din Paris.
Pe l6nge colecliile pret-a-porter, casa Lotous produce de ase-
menea uniforme pentru insolitoarele de zbor, penru universited,
pentru Hotelul Dariush din Insula Kish3, pentru eleve de qcoala qi
profesoare. Din acest punct de vedere, casa Lotous este unictr in
Teheran, fiind singura care produce pentru o clientel6 at6t de di-
3 Kish este o insule a come4ului liber din Gol{ul Persic, anexate Iranului de
qahul Mohammad Reza. Statutul comercial liber (Azad,eh\ permite dezvoltarea
come4ului qi a schimburilor cu oragul Dubai si face din insule fnta turisdee a
multor iranieni. Hotelul Dariush este un proiect terminat in 2003. Construit de un
multimilionar iranian din Germania, acesta reproduce la scale oraqul Persepolis,
in stil Las Vegas.
 PARIS ELECANT, TEHERAN INCITANT
versificati qi care se alla in procesul de a-qi construi o imagine
public6. De asemenea, beneficiazd de prezen[a ocazionalIin presa
internalionald; prezentarea de mode publica din ianuarie 2001 a
fost pe larg comentatE in presa europeani, iar a doua editie a
revistei Innus a fost recenzall in Financial Timcs Europe, pe
17 martie 2003. Abordarea jurnalisticd obiqnuita a produs un
articol ln care moda din lran era prezentate ca fiind in ,,Evul s{u
Primitiv". Referinlele temporale qi istorice sunt adeseori utilizds 1n
descrierea [4rilor non-occidenta]e ca lipsite de modernitate sau
rdmase in urma acesteia.
Alli designeri din Teheran caracterizeazd modul de lucru al
Mahlei ca unul industrial. De exemplu, in timp ce vorbeam despre
Mahla, Parissa a spus: ,,lmi place de ea, o cunosc, dar ea este o
femeie de afaceri, nu un designer." Aceastd distincqie, asupra
clreia mI voi intoarce in Capitolul 7, reflect6 o serie de factori 9i
schimbdri in peisajul economic iranian qi in efectele ce ii cores-
pund ln industria internalionah de mod6. Marile grupuri industri-
ale precum Chanel sau LVMH sunt rezultatul acestei globalizari
economice. Efectul lor asupra creatriei de mode este vizibil at6t sub
forma unei standardiz{ri esteticeo cAt qi in disparilia micilor case de
design sau a designerilor independenti sau tn dificulte$le econo-
mice cu care aceqtia se confruntE. Exemplul casei ,,Le Sageoo, firma
parizianl producdtoare de broderie pentru crealia haute couture,
caxe a fost cump[rat6 de Chanel, este greitor in acest sens. Pe scari
micd, distinctia intre oofemeie de afacerio' gi ,,designeroo intdlnita in
Teheran reflectl aceast6 tendintI. Noile condilii economice, in
parte determinate de existenla re[elelor globale, creeazd o distinc-
tie lntre designerii care preferr sd igi p6#eze produclia in limitele
unei dimensiuni mai mici (lucru explicat adesea prin revendicarea
unei perspective artistice) qi designerii dedicali afacerilor
- cazul
Mahlei apa4in0nd acestei ultime categorii.
ln timpul sejurul meu in Teheran, nu am vdzut de fapt proce-
sul de crealie in care este implicatn Mahla. Nu i-am vdzut dese-
nele, nici mlcar o singurd schila. Obiectele vestimentare pe care
le-am v[zut gi cele care apar in revista Lotous sunt o adaptare a
MoDA HAUTE couruRE 1N rnurnen
costuma{iilor regionale sau istorice (stt\t'l Turkmena qi cel specific
perioadei Qajar sunt sursele ei favorite de inspiralie). Principalele
ei produse sunt tunici qi pardesiuri, cu broderii pe marginea
gulerului 9i terminaliile mdnecilor. Mahla produce de asemenea
rochii de seari (am v6zut doar o singurS mostre pe un umerag, o
rochie neagrS, cu perle cusute pe piept Ei pe bra1e, 9i un decolteu
ad6nc in spate). Deqi nu pot sa genera)izez, stilul rochiilor ei de
sear6 este mai curAnd convenlional, fere prea multe artificii sau
lipsit de inovqii de design.
CAnd am intrebat-o dacd se considerd o creatoare de mode,
mi-a rdspuns:
De fapt... guvernul meu... Iranul este o lar5 foarteo foarte
veche. $i are multe stiluri vestimentare' vechi 9i diferite' Va
spun, cAnd in rochia ta se gase$te o istorie at6t de mereat6,
trebuie sd faci ceva pentru tara ta. Acesta este motivul pentru
care imi imbin propria cultur6 cu cea moderna. Pentru cE sunt
musulmantr qi guvernul vrea sa fim acoperite. Din acest motiv
imbin vestimentalia culturale cu cea modernS.
munca prin
in relalia cu publicul larg, Mahla iqi legitimeazr
istoria nalionale. Am intrebat-o despre numele mdrcii pe care o
promoveaz6, Mahla mi-a sPus:
Lotous. Lotous este numele unei reviste, Lotous este o floare
gi este iranianI. Este un simbol al religiei vechi' al religiei
zoroastriene. Simbolizeazl cele trei preceptel faptele bune,
vorba bund 9i gAndul bun.
Numele mdrcii Mahlei este unul din numeroasele exemple in
care tradilia qi, mai exact, istoria pre-islamic6 este invocat6 ca prin-
cipiu ordonator al stilului contemporan. Primul numtu al revistei se
deschide cu un editorial intitulat ,,imbr6crmintea este muzeul viu
a Vestimentalia turkmentr poate fi identificate in costumul triburilor din regiunea
Turkmenistan, care ,,pane in anii '70 [...] a reprezentat cel mai elaborat costum
tribal inca folosit in Persia." (Encyclnpaed,ia lranica, vol. V, vestimentatie XX\{)'
 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT MODA HAUTE COUTURE iX TTNNNEN

ffit<&il'ii
al prii." Vestimentalia moderni este, in viziunea sa, ceva ce
trebuie conceput in relafe directa cu imbriclmintea tradiflonalS,
poate pentru cI modernitatea insdqi trebuie integrat5 in istoria
.ffi-. nalionala,,foarte, foarte vecheoo.
(ffiLG in aceasti ecualie, sunt luate in consideralie restricgiile guver-
namentale in acest domeniu. Este interesant de observat c6, in
discursul sdu, identitatea nalionald qi religia islamici sunt doud
lucruri separate. Istoria 9i identitatea nalionald apa4in erei
pre-islamice, in vreme ce Islamul este identificat cu orientarea
politicd a guvernului actual.
Mulli autori au remarcat c5, in constructia identit{ii diasporei
iraniene 9i in r0ndul claselor superioare din Iran, Zoroastria-
nismul este utilizat ca argument atat in favoarea istoiiei nalionale,
c6t qi a secularismului modern. Radacinile istorice ale acestui
fenomen sunt profunde, datdnd din perioada cuceririi islamice a
Persiei (Tavakoli-Targhi 2001). in Iranul modern, in timpul Revo-
lufei Constitulionale (1906) 9i a perioadei post-contitulionale,
intelectualii zoroastrieni au pus bazele curentului gAndirii seculare
in Iran gi au creat o formd de opozilie fap de clericii ularna
(Bayat-Philipp f 9Bl). Oficialitalile shi'a au creat ca rdspuns un
discurs ce identifica Zoroastrianismul cu inlluenla negativ6 a Occi-
dentului. Cei doi poli ai construcliei identitare au fost constant
utiliza[i in funclie de configuralia puterii in diferite momente isto-
rice. Dacd in timpul dinastiei Pahlavi, Zoroastrianismul a devenit
singura referin[E oficiala a identitafi nalionaleo oficialitadle
,;t t-;$il r-rl : t{,tt }.i2 post-islamice ale Revoluliei lraniene tind sd pund un accent mai
mare pe Islamism decdt pe Zoroastrianism.

Dar ceea ce inc5 mai bintuie aplicarea rigidl de c[tre Repu-

blica Islamice a regulilor qi moralei Shiismului este realitatea
dualismului culturii iraniene, care opune vechea Persie qi
Iranul islamic, pe zeul zoroastrian Ahura Mazda cu zeul mu-
Fig. 6.4. Pagina din revista lorous Nr. 2/2003. Judapunerea modern/traditional sulman Allah, oraqul Persepolis cu oragul Mecca. (Mackey
este vizibila in jocul dintre uniformele elevelor gi ghiozdanul ,,Barbie" pe care 1996:377-378\
acestea fl poartS. Sesizali de asemenea qi referinla la Kandinsky din fundal.
in acord cu aceaste dialecticI, multi dintre cei care au pir{sit
Iranul in timpul Revolutiei Islamice sau in perioada ulterioare sunt
 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
susceptibili a se fi orientat cere Zoroastrianism in revendicdrile lor
nagionale identitare. De asemeneao existd unele forme de rezisten[d
locale ce sunt exprimate prin recuperarea religiei zoroastrienes.
Din aceastl perspectivI, strateqiile estetice qi comerciale ale
Mahlei sunt mai ugor de in[eles. Alegerea numelui de Lotous (un
simbol zoroastrian) ca marc6 a propriei case de mod6 induce intru-
c6tva o delimitare in raport cu reglementdrile islamice, in timp ce
produsele insele (cel pu$n cele destinate publicului) intrunesc ce-
rinfele guvernului. ,,A combina cultura iraniand cu modernitateaoo
inseamnS tn acelagi timp a respecta condiliile impuse de guvernul
islamic qi a r{spunde dorinlelor consumului de moda, eleganfd 9i
o ,,imbr6ciminte modern6". in discursul s6u, termenul ,,cultur6.o
poate desemna, in funclie de context, atdt tradi$a musulman{, c6t
qi pe aceea zoroastriand. Referindu-se la una dintre
linutele sale de
seare, Mahla folosegte interganjabil sintagmele ,,[inut6 moderne* qi
,,[inut6 occidentahoo, acceptdnd astfel geografia simbolici care
pune semnul egal intre Occident gi modernitate.
Shad,i sau abord,area cosmopolfia
Chiar la iegirea de pe bulevardul Kolahdouz, in acelaqi areal nordic
al Teheranului unde se afle qi apartamentul Mahlei, am fost invitat
tn yizita acas{ la Shadi. La sosire, am fost intAmpinat de
servitoare, caxe m-a condus in salonul principal. Acolo am agteptat
un timp destul de lung, in compania unei femei in vfust6 de vreo
patruzeci de ani, pe nume Tanaz una dintre clientele lui Shadi.
Tanaz lucra la
- oglinda mare gi un stativ pentru haine, tin6nd loc de cabinl pentru
Misiunea Consulard Americana a Ambasadei
Elvetriei in Teheran, fiind una dintre clientele fidele qi prietenele
apropiate ale lui Shadi. La inceputul conversaXiei noasre, Tanaz
mi-a povestit, in mod repetat, despre experienlele ei la ,,Misiuneoo
gi neinlelegerile cu ca.re se confruntE in relalia cu tinerii studenli
americani din Teheranl numai dup6 ce am cerut in mod explicit o
explicalie, am allat cE ,,Misiunea'o se referea la Oficiul Consular al
5 Minoritatea zoroastriane rdmane totugi una marginala in ansamblul socie-
tegii iraniene contemporane (Keddie 1995).
MODA HAUTE COUTURE iN TTUTNAU
Statelor Unite in Teheran. Am fost astfel initiat in limbajul exclu-
sivist folosit de un anumit segment de popula$e din Teheran.
Shadi studiase marketingul Ia Paris qi lucrase trei ani la New
York, la sf6rqitul anilor '80, intr-o companie de publicitate. Apoi
s-a intors la Teheran 9i a preluat afacerea mamei sale. Mama sa
fusese un couturier cunoscut in epoca oahului. Revista National
Geographic a ales-o pe Shadi sd reprezinte Teheranul in filmul
Tinei de succes d,in intreaga lume,tn vreme ce pe mama sa o
consideri ,,o simpla croitoreas6", Shadi se descrie pe sine ca liind
un designer. iqi exp[ca distinctia prin modul in care igi struc-
tureaze munca qi prin modul in care abordeazd problema mlrcii
(vezi Capitolul 7). Shadi are at6t o linie de imbr6clminte haute
cou,tllre, c6t qi una pr6t-d-porter, ambele pentru femei. Atelierul
sdu este situat la parterul locuin[ei gi in el lucreazd aproximativ
doisprezece oameni.
Mobila din salonul lui Shadi se compune dintr-o sofa, doua
fotolii, o mesute de cafea joas5 qi un stativ pentru haine pe pere-
tele opus. Ultimul numer din edilia francezl a revistei Vogue era
aqezat pe mdsu{a de cafea, iar pe o alta mesute se gSsea Officielle
de la Mode, o publicalie editata Ia Paris. Perelii sunt acoperili cu
ma.rmur6, la fel ca podeaua. Peretele exterior da in grddine,
o
printr-o usa mare, de sticla. Peretele din partea dreaptd (cel cu
sofaua) are o us6, deschis6, care duce in biroul lui Shadi. Peretele
din stOnga separ6 salonul de atelier. L6ngd iegirea spre gr{din6,
se afle o ,,camerd falseoo, mobilatd cu doud r6nduri de sertare, o
probarea hainelor. Sub scar6 era o uq6, care dadea in buc6t6rie.
Prin aceastI uq6 a intrat o femeie t6n6r5, o servitoare, care mi-a
adus un sharbet, o bSuturd rdcoritoare fdcutd din plante.
Salonul comunica cu atelierul, care ocupa cealalta maxe sec-
liune a parterului, av0nd in comun cu acesta peretele care d{dea
in grddind qi vederea spre piscin6. Din salon se putea intra ln
atelier prin gr6dinS sau printr-un hol situat in spatele scerilor
interioare. Atelierul are aproximativ 50 metri p[tra[i gi este sepa-
rat in doud p6rli printr-un perete desp64itor care trece prin mjlocul
 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT MoDA HAUTE couruRE iiv reunn,c.N
camerei, las6nd un loc de trecere de o parte qi de alta a sa. Lipit
de acest perete se aIl{ un birou cu sertare pentru depozitat fermoa-
re, nasturi 9i alte pe4i gi piese ce intrd in componenla unei haine.
Provenienla acestora este foarte variat6, asa cum mi-a subliniat
Shadi. Are, de pild6, fermoare din Germania, Coreea, Iran, Franla
etc. Mi-a mai spus cd nu le alege in funclie de lara in care sunt
produse, ci de atributele lor estetice 9i de calitate. La fel
9i cu
nastu-rii. ,,Dacd vdd ceva care tmi place, il cump5r.* Sertarele bi_
rourilor din camera de proba sunt pline cu acest tip de accesorii.
Numai jumdtate din partea atelierului cu vedere spre grddind
era deplin utilatd 9i funclionala, cealalta jumetate fiind folosite (pe
perioada vizitelor mele) pentru depozitarea mobilelor vechi gi a
pieselor vestimentare in lucru, precum gi a celor deja terminate.
in acest din urm6 spaliu se afl6 o masd de lucru, pe care Shadi o
folosegte la designul gi teierea [esdturilor. shadi planuieste o reor-
ganizare a atelierului, prin care sE integreze ,,aria de depozitareoo
in aceea funclionala a atelierului.
Ate]ierul lui Shadi are sase maqini de cusut, un mecanism mare
pentru presare? o mas5 mic{ pentru cdlcat, o mas6 mare de lucru
in mijloc ai un birou cu rafturi. Patru din maqinile de cusut sunt
aqezate cu fap la fereastra camerei, iar trei cu fa[a la gr6din6.
Lumina zilei se afla la mare cinste printre croitori, cdci le ofer6 un
mediu de lucru confortabil.
tn jurul mesei de lucru erau agezali qase femei 9i un blrbat.
Acegtia formeazd echipa de lucru a lui Shadi, care a fost mereu
prezentd in timpul vizitelor mele. Fiecare din ei lacreazdla un a]t
articol vestimentar, p6n6 aproape de finisarea lui completd sau
coase manual diferite buc61i de materia-l deja tdiate. Dintre fe-
meile care lucreazd, aici, numai una poarta gal pe cap. pe masa de
lucru se a{16 o foarfec5, un metru de croitorie gi a15 de cusut de
cinci culori diferite, infdguratd pe cinci mosoare mari. pe unul
dintre pereli se afld un panou cu o sut6 patru suporturi de a[d,
purtAnd fiecare o altd culoare de a[[. Fig. 6.5. Atelierul lui Shadi: pe perete, mosoarele cu a!6 de cusut.
Munca lui Shadi se imparte intre atelier qi salon. in saion igi
primeqte clienlii, ii asisti in probarea hainelor qi pune la punct
2LO PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT MODA HAUTE COUTURE iI\ INTTTNEN 2tl

planurile eventualelor retuquri. in mod normal, camera de proba totuqi men[ionat c6o anterior, in timp ceTanaz igi proba rochia, nu
este un spafiu privat atunci c6nd este ocupat. Dat fiind ce aceasta mi s-a cerut s4 pSr6sesc salonul, din contra, Tanaz mi-a cerut ime-
incdpere este una,,fals6'0, nu existd nicio uqd care sa o separe de diat opinia despre rochie. Doud regimuri vestimentare diferite
salon. Aceastl particularitate a implrlirii spaliului nu pune pro- (Tanaz gi ,,clienlii importanli") s-au succedat tn acelaqi spaliu in

bleme, intruc0t clienlii gi insolitorii lor sunt in mare majoritate doud momente de timp diferite.
femei. Un moment etnografic care mi-a revelat reorganizarea spa- O serie de elemente au dus la interzicerea accesului meu in
acel spagiu. in primul r6nd, faptul cd nu ti cuno$team pe clienli
flului in funclie de pozilia sociala 9i de gen a avut loc in timpul
(spre deosebire de Tanaz, pe care o cunosteam). in al doilea rAnd,
uneia dintre vizitele mele in atelier. Eram asezat Ia masa de lucru
aceqtia erau ,,clien1i importanlioo care ar fi putut fi deranjali de
Ei priveam procesul fabricaliei unei broderii ornate cu perle cAnd
una din prietenele lui Shadi, Sharona, a venit sI imi spun6 s{ nu
prezenta *"r. i,
a treilea r6nd si cel mai important, clienfi erau
toti femei s-ar putea specula c6 nu aceeaqi ar fi fost situalia
vin in salon, pentru cd acolo erau nigte persoane importante, -
dacS qi eu ag fi fost femeie. Faptul ca femeiie care inso[eau pe
venite pentru o sesiune de proba. Un minut mai tArziu, Shadi tn-
t6ndra femeie purtau qal gi nrssari sugera cd erau respectau regu-
s{qi a venit zdmbind qi mi-a spus: ,,sunt cAteva piese de rezistenld
lile mora]it61ii islamice. Am inleles de la Shadi ci aceasta se in-
acolo, te voi chema sI vezi rochiileoo. Dupd c6teva minute, a venit
tAmpla fie cd eram sau nu prezent. $i totuqi, in camera de prob6,
Si mi-a fdcut semn sd o urmez. Am trecut prin gr6din6 9i am intrat
o tdndri femeie din familia lor etala una dintre crealiile lui Shadi
in salon prin partea cu camera de proba. Cu fata la oglinda, o fatd
special penuu ochii mei, fera urma de pudibonderie 9i far5 ca
de 16 ani iqi privea costuma[ia de searl format6 din doud piese,
prin aceasta s[ o deranjeze in mod vizibil pe mama sa.
de culoare roz, de lungime medie, iar partea de sus tSiatd oblic
Prima reaclie a Sharonei a fost de a proteja intregul spaliu6 de
astfel incAt l6sa s5 se vada buricul. Mi-a z6mbit, iar eu i'am fdcut
prezenta mea, dar am in{eles apoi cd ceea ce o preocupa in mod
un compliment, adresat mai cur6nd lui Shadi, dat fiind c5 eram
special era pozilia sociale a clientelor qi posibila reaclie a acestora
extrem dejenat. Le-am salutat pe cele doua femei care stdteaujos
in raport cu ideea c4 eu aq putea jena un anumit regim vestimentar
(m-am gAndit cI trebuie se fi fost mama 9i o prietend de-a ei) cu
(desigur, prin faptul ce eram un barbat t6ner). Sharona insiqi este
c0te un pahar de sharbet in fa1a. Contrastul in raport cu tAnrra
o femeie destul de iiberala, fiind proprietarul qi managerul unei
clientd era izbitor: cele doui femei era imbricate in roopoosh qr
mari Companii de Transport Industrial. DupE pirerea mea, accesul
aveau qaluri pe cap, chiar dac{ se aflau in spaliul intim al salo'
meu a fost determinat in principal de statutul meu de ,,student/cer-
nului lui Shadi. Nu au pdrut a fi foarte deranjate de prezenla mea" cetltor strainoo dec6t de acela de ,,tAn[r barbat interesat de modi*.
Ulterior, Shadi mi-a spus c6 cele dour femei erau nepoate ale Shadi mia spus cd solul ei nu intr6 niciodatl in aceastd camerd a
unei figuri politice iraniene - nu era insd foarte sigurl despre casei atunci cAnd sunt prezen[i clientri.
cine anume era vorba (sau nu au vrut s6 imi spund mie). CAteva
elemente ale acestei intdlniri sunt revelatoare pentru felul in care Priailegiul e xotismului
este conceput spa$ul din punct de vedere al accesului qi al per'
soanelor care il populeaza. Sharona a venit qi mi'a spus s6 nu intru La polul opus, Parissa croiegte aproape in exclusivitate haine in
,,acolooo pentru a m6 proteja atat pe mine, c6t 9i pe femeile pre'
stil ,,iranianto. Nu folosegte o marce sau un nume comercial pe
zente de o eventualS neinlelegere. Probabil ce Shadi a negociat
6 Pentru defin{ia unui ,,spa1iu'., vezi Capitolul 4,
prezenta mea acolo 9i mi-a creat accesul inr-un coll ?nchis. Merite
2t2 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
modv ce ,,toatd lumea md' curwa^1te'.. De fapt, la prima mea
venire in vizita m-a sfetuit sd iau un anume taxi qi sd Ie cer sd mi
ducd Ia ea, pentru cE qtiu foarte bine unde este casa ei. Parissa
locuiegte in aceeaqi zond nordicl a Teheranului, unde locuiesc gi
Mahla si Shadi, iar prima mea vizitd a avut loc intr-o duminicd
dup6-amiaz6, zi rezervat6 de ea anume pentru primirea oaspe-
flor. Apartamentul s6u era situat Ia parterul unui bloc de lo'
cuinle qi intr6nd in el, primul lucru care m-a izbit a fost culoarea
pere1ilor. DacE in fiecare casd din Teheran in care am intrat,
peretrii erau zugriviti in mod convenlional in alb, Parissa a ales
pentru decorarea perelilor o frumoasi culoare gofran. BucStfuia
este desplrlitd doar printr-un bar de camera de zi; camera de zi
este mobilate cu o mesuti joas6 qi veche purt6nd portretul regelui
Qajar Nasr-e Din, o canapea joasd de coll acoperitd cu o teslturl
lucrati manual din nordul Iranului (shoma[), o masd mare de
sufragerie qi doud etajere. Locul de qedere favorit al Parissei este
un fotoliu pufos situat vizavi de canapea, l6ng6 mdsu(a de cafea.
Pe peretele opus canapelei sunt inrSmate patru opere de caligra-
fie. Parissa detine $i c6teva statuete indiene din lemn de diferite
dimensiuni, reprezent6nd diferite zeit61i, care sunt expuse in
camera de zi.
Ceddte incrpere este salonul de prezentare al Parissei. Mobi-
lierul consu doar dintr-o masd dreptunghiulard pentru servit ca-
feaua qi o canapea mice. Stativele pentru haine sunt inqirate de-a
lungul peretelui din dreapta, cu hainele asezate pe umerage; in
partea din fundal a inclperii se Siseqte un paxavan ce mascheazl
ugile unei garderobe, creAnd astfel un spatriu unde hainele pot fi
probate. Pe pereli se pot vedea fotografii ale Parissei imbrdcat6 cu
haine crealie proprie, dat6nd de acum zece-cincisprezece ani.
Fotografiile au fost f6cute de prieteni de-ai ei in gridina casei in
care Parissa locuia pe atunci.
Deqi acum este divorlati, Parissa a inceput sa creeze imbrdc6'
minte incd de pe c6nd era cds6torit6:
MoDA HAUTE couruRE iw rrurnen
Primul an al revoluliei. Acum 22-22 de ani. C6nd m_am hotd_
r6t sa md apuc de design, am fe"cut-o in primul rAnd pentru ctr
solul meu remesese falit in urma revoluflei. Nu am studii de
mode sau design, pur gi simplu a$a s-a intAmplat.
De fapt, i-a fost surs6 de inspiralie chiar propriul mod de a se
imbrlca. Pe atunci obiqnuia s6 se imbrace, qi inc5 o mai face, cu
haine inspirate de modele vestimentare tradilionale din diferite
regiuni ale lranului. conform propriei ei relatdri, aceastd tendinld
i-a fost declangat6 de instaurarea restricliilor impuse imbrrctr-
minlii, precum Ei de uniformizarea culorilor in mediile urbane,
adicd de generalizarea culorilor negru gi maro inchis pentru im-
brlcdmintea de exterior.
Obiqnuiam sd port cdte ceva in stil rustic.
$i toat6 lumea spunea
,,o, dar ce frumos este!" Deqi orice femeie de la sat poarte
astfel de lucruri, era considerat neobiqnuit sd le po4i pe strade.
[...] Erau fuste lungi gi acoper'minte destur de isramice ca stil,
dar'in acegti primi ani (ai revolugei) nu aveai voie s6 po4i ni,
mic. $tii, pe vremea aceea nu aveai voie sE po4i nimic colorat,
aqa cum poartl femeile de la sat, haine de toate culorile.
,oEfectul de moda" pe care l-a produs propria imbricdminte
era bazat pe dislocarea granilelor geografice gi simbolice dintre
rural qi urban, trrita ca privilegiu de clas6. in Teheran, termenii
,,satoo (dahat) 9i ,,s6tean" (daha.tie) sunt folosili pentru a desemna
o pozilie sociale inferioarr, la fel ca qi termenul amalleh (mrn-
citor) discutat in capitohi 4. Amalleh desemneaza o persoana
dintr-o clasd inferio ard,, care trf,iegte qi locuieqte in mediul urban;
dahatie este un actor social care apa4ine in mod natural aqezd-
rilor rurale- Dacr in sate prezenta acestor haine este ,,natural[oo
(,,orice femeie de la sat poarta asdel de lucruri") deci justificatr,
9i
in mediul urban sdtenii constituie o prezen[6 ilegitimA (,,era consi-
derat neobiqnuit s6 le po4i pe strade", vezi de asemenea sciolino
(2000). Privilegiul clasei superioare este de a ignora aceste
ierarhii simbolice, prin insugirea 9i disimurarea utiliz{rii originare
214 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
a obiectelor, mdrfurilor qi vestimentagieiT. Aceeaqi gramaticl dina-
micd a distinctiei claselor, localizdrii in spaliu gi a gustului este
prezenti atat la Londra, cat $i la Teheran. in privinla :unui d,ahatie
din Teheran, judecata asupra legitimitatrii propriei prezen[e in
spa[iul urban este bazall'pe consideralii estetice asupra felului in
care se imbrac6, asa cum dezveluie gi cazul chav-ilor din Londra
(vezi Capitolul3).
in Teheran,preluarea gustului tradilional printre creatorii de
tendin[e, cet qi difuzarea in clasele sociale de jos a gustului mo'
dern, duce Ia progresiva demodare a unor lucruri inainte moderne
(adice a mtufurilor de inspiraXie occidental6). int -un" din vizitele
mele la domiciliul unui t6n6r proprietar al unui butic pr6t'd'pofler
din Teheran (Said), situat intr-o suburbie a Teheranului nu departe
de Karaj, am fost insogit de lrandokht. Casa era mobilatd in stil
occidental cu o canapea, fotolii, o masS de sufragerie qi o virind
cu obiecte de cristal. Mitra, sogia lui Said, i-a daruit lui lrandokht
o frumoas[ poseta Turkeman lucrati manua] (cump{rati probabil
din Jonrch Bazar).Irandokht mi-a explicat semnifica;ia darului:
Vezi, aceste lucruri devin acum moderne. inainte, aceste
lucruri erau moderne (cu un gest, indicd mobila)' acum sunt
Iucruri tradilionaLe. tnlelegi?
Utilizarea Iimbajului in leg6tur6 cu produsele modei marcheaz6
in mod similar aceaste distinctie. Dac6 femeile din clasele de mijloc
gi multe femei tinere cu preten[ii moderne prefera folosirea cu'
7 in timpul primei mele vizite in casa lui Bahar (un designer interior de succor
din Teheran), am avut plAcerea de a-i admila decoragiunile interioare; obiecte gi
mobila originare ?n special din India qi Thailanda erau aranjate lntr-un decor
minimalist, inconjurate de albumul de jazz interpretat pe un aranjament muzical
Bang and Olufsen. LAngE m{su}a de cafea, pe podea, se gasea o piesa de lem4
dreptunghiulara, cu o margine joasa pe una dintre pa4i gi un fel de perne pe partea
alaturata, Bahar mi-a spus: ,,A. i1i place asta? Este patul unei femei filipineze' Eu
insimi nu tl folosesc (rdde), dar imi place." In mod similar, atat timp cet ,,sdtoa'
nulo, este relegat in discurs poziliei sale sociale qi geografice gi, in cel mai bun caz,
este luat in r6s tn agezerile urbane, lnsugirea vestimentaliei rurale tn cercurilq
inalte reprezinti un privilegiu al puterii.
MODA HAUTE COUTURE iN TgHBRA,N 2T5
v6ntului de inspiralie francezd manto, femeile intelectuale qi cele
din clasele superioare folosesc termenul roopoosh pentru a desemna
aceeagi piesd vestimentard. Recuperarea traditriei de c6tre clasele
superioare din Teheran poate fi interpretatd lntr-o primd instanlS
drept un reflex nalionalist, amestecat cu revendicarea originilor
pre-islamice. DacI Mahla descrie explicit aceaste tendinla in edito-
rialele Lotous, nu trebuie subestimat rolul gusturilor si al modelelor
estetice. Aqa cum spuneam anterior, toli acegti designeri fac parte
din cercul apropialilor expatriatrilor europeni din lran (majoritatea
lucr6nd in ambasade). Eu insumi am ajuns s6 iau legdtura cu ei
prin intermediul sdrb*toririi zilei de 14 Iulie la Ambasada Franlei.
Pentru expatrialii europeni, Joomeh Bazaar, T6rgul de Vechituri
de Vineri, unde pot fi g6site, printre alte obiecte de artizanat, [es6-
t.uri Turlteman, este unul din principalele cenre de atraclie. Gustul
acestora este imprumutat qi de prietenii lor locali. Nu vreau s6 spun
cd designerii cu care am stat de vorbe fac haine de inspiralie tra-
di$onala exclusiv pentru cd acestea sunt pe gustul prietenilor lor de
origine straine. Dar nu trebuie se trecem cu vederea cI multi dintre
clientii lor au lnceput se place gi sI aprecieze astfel de creatii de
indatd ce str4inii (europenii) s-au ardtat interesafi de ele. Joomeh
Bazaar este unul dintre pulinele locuri publice din Teheran (alaturi
de cAteva hoteluri gi restaurante la moda) unde pogi auzi vorbindu-se
limbi straine si pof adesea vedea persoane de origine strdin6. Cu
alte cuvinte, loomeh Baaaar ofera mult prea omogenului Teheran
o savoare cosmopolite, in care gusturile pot Ii etalate qi difuzate.
Existe o similitudine ln ceea ce privegte relaliile de putere gi
ierarhiile sociale care se stabilesc lntre zonele rurale gi centrele
urbane ca gi relalia globale intre centru qi periferie, in care cate-
goriile de clasd qi etnie se intrep{trund gi sunt exprimate prin
intermediul vestimentafiei Ei a] alegerilor estetice. imbrec{mintea
exotic6 sau de inspiralie rurald (de exemplu, ,,tendinla s{lbatic6"
in mod6, specifica anului 2002) creatS la Paris qi purt6nd semn6-
tura unor case de modd celebre ii plaseazi pe cei care o poarte
inavangarda stilului, fara ca aceasta sd constituie totodate gi o
marcd etnic6. tn hpsa mlrcii casei de crea[ie, acelaqi stil de im-
216 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
brScdminte, care poate a stat la originea inspiraliei creatorului,
atunci cAnd este purtat intr-o periferie cu identitate etnic6 a Pari'
sului, va constitui o marcd identitara emici a celui care o poart{.
De multe ori, o astfel de vestimentalie il poate plasa pe purtetorul
ei intr-o pozilie socialI neprivilegiatS, delegitimAndu-i prezenla in
spagul public (a se vedea cazul vtrIului in qcolile publice france-
zeo dezbrtut anterior). Michele, proprietara expoziliei Mosarque
(vezi Capitolul 5) descrie acelagi mecanism in propriii ei termeni
qi la o scala globale. Vorbind despre clientrii sa.i din Orientul
Mijlociu, ea spune:
Orice are o conota[ie indianS nu le va pl5cea. Pentru c5... De
pild5, bluza ta, pentru ei... noud aici ne place, dar lor nu le va
plecea. Pentru cdin al lor souk, existd broderii indiene (Dubai
nu este departe de India), dar ceea ce este acolo la mod5,
pentru ei este considerat ,,ieftin".
momentul acestui interviu, purtam o bluzd neagrd cu bro'
in
derie, daruita de un prieten din Teheran. Gustul gi ierarhiile sunt
oarecum inversate. Pe de o paxte, ,,nou6" ne pot plecea broderiile
indiene pentru cE sunt originare dintr-un loc situat departe de
,,noi" qi astfel ne asumam un risc mult mai mic de a fi identificati
etnic prin purtarea unor haine in stil indian. ,,Pentru ei, acest stil
este considerat ieftin", intrucAt simt pericolul de a fi clasificali
estetic in aceeagi categorie ca qi producltorii hainelor. Totodati,
in Dubai de exemplu, femeile de origine pakistanezSo indiand sau
indonezianr care poafie haine ,,in stil indian" au in general slujbe
de menajere, ceea ce f.ace capurtarea unor haine similare de cdtre
alte persoane sa estompeze distinclia'de clasd. $i bineinleles,
,pentru ei", clienlii din Orientul Mijlociu, nu este lipsita de impor-
tantd nici valoarea addugatd a prestigiului ataqat unei rochii
fabricate la Paris.
in acest joc al spaliilor gi contextelor, este interesant de obser'
vat cum geografia Ei estetica se combine qi creeazd categorii ierar-
hice in termeni de clasa qi apartenen[E etnic5. De la aqezerile rurale
la cele urbaneo vestimentalia este r6nd pe rAnd devalorizattr, rein'
MODA HAUTE COUTURE iN TNTTUNEN 2I7
sugite qi reevaluatS. Clasele urbane superioare reinvestesc estetica
rurale cu prestigiu, dar abilitatea de a construi acest artificiu 16-
m6ne exclusiv privilegiul acestora. in mod asemdndtoro in centrele
modei din Europa precum Parisul, ,,imbrdciminea etnic6" formea-
zd un stilin sine, un stil la mod6, dar care nu este totugi accesibil
ca alegere esteticl celor care iqi simt intr-o astfel de vestimentagie
propria categorie etnic6.
onVestimentalia etnic6'o a Parissei are o relalie particulard cu fe-
nomenele modei, invocatS de ea cu umor in primul nostru interviu.
Am intrebat-o atunci ce este, Ar opinia ei, moda gi mi-a rispuns:
Ceea ce eu nu fac. Eu nu sunt la curent cu moda, adicl eu fac
nigte haine qi nigte lucruri care nu sunt niciodate nici la mod5,
nici demodate, $tii cum e [...]. Moda penuu mine este ceva
care se schimba tot timpul [...] ceva ce in doi-trei ani nu mai
poqi purta.
Referinlele temporale se allS in centrul distincliei intre moda
qi imbrdcdmintea care aparent nu se schimba. De fapt, imbrd-
cdmintea Parissei igi schimba progresiv stilul 9i de asemenea
forma gi culorile, dar nu cu viteza sezoanelor de mode din Paris.
Caut6nd prin portofoliul crealiilor sale, am putut vedea prelucrtui
ale stilului Parissei in intervalul a douS decenii de munc6.
Stilul qi creagile Parissei urmeazl indeaproape formele gi cro-
ielile perioadei Qajar din secolul nouasprezece, ctuora li s-au adus
o serie de modificeri pentru a fi mai ,,pufiabile'o sau practice.
Aceasta inseamntr, cum ea ins{qi spune, reducerea cantitativi a
materialului folosit pentru crearea unei piese vestimentare prin in-
chiderea obiqnuitelor giuri pe care acestea le aveau sub bral 9i la
nivelul p64ilor genitale, intr-un cuvdnt adapt6nd hainele corpului
mabil, aflat in continua migcare, vn cotp mad,em care populeazd
un mediu urban.
Purtau at6t de mulli pantaloni (sic!), iar fusta avea nu mai
pulin de 15 metri. Nu este at6t de practic la condus sau la
mers, nu cu viala pe care o ducem noi acum... Aga c{ le fac
mai subliri, cei cincisprezece metri au devenit trei metri...
2ta PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
Forp stilului Parissei rezid{ in capacitatea ei de a combina cu-
lorile si motivele care sugereazd ,,tadi1ia iraniandoo, fac6ndu'le pe
gustul unui anumit tip de clientela. Formularea ,otradi1iei iraniene'o
in creagia sa prezintd un interes deosebit in cadrul cercetfii mele.
O dat6la doi ani, Parissa face excursii in India, Delhi sau Karachi,
in timpul ctuora cumpdr{ en gros sariuri de Ia producdtorii locali'
Prelul de vAnzare este foarte scdzut. Parissa cumptud numai
broderiile gi terminaliile sariurilor qi Ie aduce in Teheran. Aici, ea
achizitioneazI materiale de provenient4 strAinl europeana sau
asiatic&, de la comerciantii de pe strada Zaratoosht. Alege in func-
$e de calitate si culori, nu qi in funclie de locul de producfe. Odata
ajunsa acas6, combind culorile tipurile de materid qi broderiile qi
decide asupra modelului rochiei pe care o va face (de pilda, o tuni'
c6, un deux pieces in stil Turkeman, o rochie de sear6 etc.). O dati
pe sdptdm6nd, croitorul Parissei vine la ea acas5, discutd cu ea
modelele, qi impreunI taie materialul dupd m5surdtorile Parissei.
El (croitorul)locuieqte in centru, vine aici o datd pe septe-
mAn6, iar eu suprapun materialele qi bordurile... de obicei,
reugegte sa ob$ne ceea ce tmi doresc, asta dup6 douezeci de
ani de cAnd lucrdm impreunA. Dacd nu reuseste, ii desenez
ceea ce vreau str ob$n. Dar, de fapt, trebuie doar sd ii spun;
pun materialul pe mine gi ii spun exact ceea ce vreau' cu
desenatul nu infelege la fel de bine.
Acest tip de practic4 iqi are corespondentul in practicile creatriei
vestimentare pariziene. In Paris, am intAlnit doar un singur designer
care nu desena, ca regule generale de lucru. Dar, desigur, tacea
unele exceplii:
Nu existi schile, numai rareori po(i vedea lucruri mici precum
acesta desenate de mine pentru a le ardta oamenilor cu care
lucrez despre ce vorbim. Numai atunci cAnd am de-a face cu
ceva greu de vizualizat. (Mark)
Se poate vedea, din acest exemplu 9i din lntreaga perspectivi,
cd analizarea modei in cele doud orage Teheranul qi Parisul
-
MoDA HAUTE couruRE iu rrsunex 2L9
ofere abordari diferite ale practicilor de vizibilitate gi reprezen-
tare, ca expresie a aceluia.gi sistem al modei.
Parissa ia apoi materialul tdiat si terminaliile qi creeazd artico-
lul vestiment"r. in procesul crealiei, nu exista schile, nici tipare
standard, niciun fel de tnsemndri pe hdrtie. Combina$a dintre
terminaliile indiene, materialele europene sau asiatice, croielile
inovatoare gi amestecul culorilor de naqtere unui stil de imbr6c6-
minte iraniane, care a asigurat reputalia Parissei. Dar unde sau
mai exact in r6ndul c6ror persoane este ea bine cunoscutd?
in timpul celei de-a doua vizite in locuinla Parissei, am fost
invitat sd iau masa de prAnz. CAnd am sosit, erau de fala fiica sa
(care locuia in Anglia 9i se a{la in vizita la Teheran), una dintre
surorile ei (care trdia in lndonezia), o cumnatd (care a studiat
gtiinlele sociale la Paris qi care acum are o firm6 de design interior
in Teheran) 9i Parissa ins69i. Fer6 efort, conversa(ia a trecut la
limba englezd. Am fost poftit s6 gusr dintr.un fel numit baghali
polo, pregiltit in cas[, o specialitate de fasole lima qi orez cu
m[rar, servit cu carne de vi1el. La mas6, am vorbit despre vial5 in
general qi despre greut6[i1e pe care copiii Parissei le lnt6mpin6 in
vie$le pe care le duc in afara larii (in Lobdra sau ln California de
Sud). Una dintre greut6lile de care se lovesc continuu Qa fel ca
multi attii care trriesc in diaspora) este dorul de cas6. Conversali-
ile telefonice lungi gi ocazionalele vizite reciproce in familie sunt
artificiile folosite pentru a atenua acest simptom al migrdrii.
Mai existl un mod de a lupta cu nostalgia: imbrdcEmintea. Iar
acest lucru se reflectd in preferinlele clienflor Parissei. Mulli dintre
aceqtia fac parte din diaspora iraniana din Sudul Californiei. August
este o lund comune pentru vizitareaoragului natal gi un timp pentru
reinnoirea garderobei: ,oEi, de obicei, vin in 1ar6 vara pentru a-qi
vedea famfiile, iar Ia plecare iqi cumpera dou{-trei [inute noi...oo
Parissa nu este singura creatoare de mode care deline o clientele
din diaspora iraniana. Shadi prime$te si ea comenzi de la un um{r
de membrii ai diasporei, uneori chiar prin intermediari. in timpul
verii, produee mai multa imbrdcdminte pentru diaspora dec6t
pentru clienlii din Teheran. Shadi explica 9i ea acest lucru:
-
 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
Acelasi produs pe care il cumperi aici, ar fi de zece ori mai
scump i" "frta.
Deci oamenii sunt interesafi se vind si sa -il
cumpere de aici. Sunt servili intr-un mod pldcut, iar ei vin
pentm doul motive: unii penuu pre[, iar alqii pentru felul in
care sunt servili qi Pentru design.
in timp ce clienlii lui Shadi incearcd sd gdseascl produse simi-
lare celor de pe pielele occidentale, clientii Parissei au o abordare
diferite. Ceea ce ii auage spre lucrlrile sale este legStura simbo-
Iic6 cu tara pe care designul ei o creeaz6:
insl lor le plac culorile mele pentru cd sunt pulin neobiqnuite'
iar stilul este iranian, astfel inc6t, atunci cdnd tr5iesc in afard
gi se simt pu[in nostalgici, poarttr hainele create de mine si se
simt pu[in mai iranieni.
Materialul, culoarea qi forma pot funcliona simultan ca mijloc
de a qterge amintirile, cum se int6mpl6 in cazul sistemului amne-
zic aI modei pr€t-i-porter, purtetor al mesajului modernitelii' sau
suport material pentru conseryarea qi crearea de amintiri' in ea'ul
hainelor moderne pr6t-i-porter, schimbarea constant6 a stilurilor
tn funclie de sezon are o semnificalie temporalI redus6' dacd nu
chiar niciuna. in majoritatea cazurilor' c6nd aceaste semnificatie
exist6, ea trimite cu gandul Ia ideea de modernitate auto-reflexiva,
asa cum a fost aceasta reprezentattr intr-o anumita decad6' de
pilda in vestimentali a ,ioiogu a anilor '70' in cazul crealiilor
Parissei, memoria se actualizeaza prin intermediul hainelor, care
sunt in acelaqi timp a-temporale qi ,,niciodati demodate"' Astfel'
imbrlcimintea este un indiciu aI vremurilor trecute Ei a spaliilor
pierdute, dar care sunt mereu pastrate in formele qi culorile unor
piese vestimentaxe recent produse (in ciuda faptului cd materialele
pronin din regiuni geografice diferite). Dimensiunea mitologica a
memoriei iqi proiecteazd propriul suport material (imbrdcimintea)
intr-un cadru al a-temporalului sau imemorialului. Mottoul Mahlei,
obiceiurile de consum
,rhainele sunt un muzeu viu" prinde viatdin
ale clienfilor din diaspora ai Parissei. ceea ce face ca crealiile sale
s6 fie considerate ,,iranieneoo este intersectarea dintre stilul aces'
MODA HAUTE COUTURE iN TTHERAN 221
tora, locul de produc$e, precum qi utiliz{rile gi sensurile pe care
clienfli li le ataqeazd. Utilizatd ca un instrument mnemonic, inves-
titd cu puterea de a evoca spalii geografice, crealiile vestimentare
ale Parissei traverseazd neatinse efemeritatea modei, devenind
fard varsta in ciuda tuturor modificErilor pe c€*e Parissa trebuie
sE le facd in fiecare an in stilul stru de crealie.
Degi investit emolional de clienli, acest stil ii creeaztr parissei
un dezavantaj comercial, intruc6t hainele pe care ea le face nu
urmeazl logica comercialE a modei. Din contr6, ea spune:
(Moda) este ceva care in doi sau trei ani nu se mai poate purta.
Trebuie fie sI il arunci, fie sd il lagi deoparte vreme de
doulzeci de ani (qi) poate se va purta din nou. Dar hainele
mele pot fi purtate oric6nd. $i tocmai aceasta este problema
Ior. Dat fiind cA nu se demodeazd niciodata, oamenii nu mai
cumpdrl altele, le pot purta toatl viata. Dac6 au patru sau
cinci linute, le pot purta toat6 via[a. Ceea ce provoaca mari
suferin.te buzunarului meu.
Daca la Paris sau in alte locuri din Occident, stilurile ,,etnice.o
sunt incorporate in sistemul modei, urmdnd ritmul intrdrilor qi
iesirilor din moda, modul de utilizare de c6tre clienli a creafilor
Parissei, chiar in Occident, le plaseazd in afara acestei logici..De
exemplu, coleclia parizianl pr6t-d-porter din toamna 2002 a fost
in integime sub semnul ,,tendinlei boeme*, cu ca.re prilej moda a
reinvestit stilul vestimentax est-european. in u"r" 2003, imbrd-
c6mintea sugera broderii orientale, inclusiv unele de provenien[i
iraniana. Dar hainele Parissei se sustrag efemerului sistem al
modei prin folosirea lor ca depozitar al memoriei in rAndul dias-
porei iraniene.
Chestiunea este una delicat{, 9i nu trebuie s{ ced6m tentaqiei
de a caracteriza crealiile sale vestimentare drept ,,tradi1ionale,.. Ele
imbina privilegiul de clas{ al reinvestirii stilurilor estetice rurale, cu
contextul in care sunt folosite (diaspora) qi cu caracteristicile qi
adapterile hainelor la ceea ce am numit subiectivitatea modern{
(,,mersul pe jos qi conducerea maginiloroo), in vederea definirii unui
 PARIS ELEGANT, TEHERAN INCITANT
anume tip de eleganp. Atemporalitatea stilului s[u este contradic-
torieo cel pulin pa4ial, in raport cu logica comerciald' Poate c6,
intr-adev{r, colec$ile sale aparent ne-reinnoite nu se adreseaza
unei game variate de clienli afla|i in ceutalea continuei schimbari
pe care o promite moda. $i totuqi, pre[urile ridicate pe care Ie prac'
ticd Parissa compenseazd acest dezavantaj comercial' Drept conse'
cin!6 (a preturilor qi stilului seu de design), Parissa are o categorie
de clienli bine definita: doamne mai ln v6rst6 din clasele supe-
rioare ale Teheranuluio tineri actori oi diferiti artiqti din Teheran.
Dar iranienii din Europa mI cunosc toti. Ceci, dactr vreunul
dintre ei simte nevoia sd aiba un rand de haine in stilul iranian
tradi$onal, trebuie sE vind la mine. $i fiindca sunt scumpd, 19i
vor aminti de mine (rAde)
Nostalgia 9i preferin[a pentru esteticul atemporal se imbin[ in
gusturile cli"ntilo, Parissei din afara granilelor. in orice caz, pte'
ierinla pentru ,ostilul etnicoo a clienlilor locali are ln mod evident o
alta explicalie decAt nostalgia celor din diaspora' Voi prezenta o
scurta mdrturie etnograficd reprezentativa pentru mecanismul ce
st6 baza alegerilor estetice ale clientilor din Teheran'
inainte de prezentarea de mod[ publicd Lotous, am vizitat'o din
nou pe Mahla. I-am v6zut casa deodatd cu personalul Samsung
veniisa faca fotografii penrru afigele publicitare. Am ajuns tn jurul
orei noud seara; ln camera de zi erau trei persoane tinere, o femeie
qi doi btubati, care aranjau decorurile penuu pozele publicitare.
cei doi barbati erau designeri, dar lucrau 9i ca fotografi, iar femeia
era director general al Samsung Iran (o chema Maryam)' Ea a
aranjat scena; pentru inceput, Ie'a e-xplicat cd materialele adaug{
valoare prestigiului unui produs. Ei trebuiau str glseascl in coleclia
Mahlei materiale moderne, care s6 fie in acelagi timp clasice, dar
nu demodate; Maryam i-a aten{ionat pe cei doi sI aiba grij5 tn
selecfla pe care o fac. Am intrebat-o pe Maryam care este diferenla
inue demodat $i clasic. Rdspunsul ei a fost:
$tii ca existd lucruri vechi care sunt demodate lucruri
qi vechi
De acestea (tmi aratd' un
care sunt foarte la mode. exemplu,
MoDA HAUTE couruRE iN rnsrnem
aranjament d,e statui d,e bronz din, camera de zi a Mahlei\ sunt
frumoase, sunt vechi, dar sunt demodate. Iar acestea (6i'u-
teii turquoise d,in, perioada Qajar\ sunt foarte la mod6.
Am insistat s6 obtin o explicalie complete pentru faptul ca unele
lucruri vechi sunt Ia mode, iar altele nu. Maryam mi-a spus ci nu
poate s6-mi explice exact de ce; totugi, un element pe care l-a numit
a fost rolul consumatorilor in acest proces. ,,Persoanele avangax-
diste indriznesc sI poarte astfel de lucruri. $i pentru c6 au curajul
de a fragmenta timpul aduc6nd ceea ce este vechi in ceea ce este
nou, aceste lucruri devin la mode.oo A te juca cu timpul, ca de altfel
qi cu zonele geogralice (cum face Parissa cu aI seu ,,stil rustic'o) este
un privilegiu aI celor pulini 9i adaugd prestigiu unui obiect, fie el
piesd vestimentare sau alt fel de marfa; aceasta de obiectului o
valoare adeugata atemporald. Totuqi, in discursul ei, Parissa face o
distinclie clar6 intre elegan[a modern6 9i aceea etern6o in timp ce
Maryam vorbeqte despre avangarde (adice a fi inaintea timpului
tdu, a anticipa) prin intermediul timpului fragmentat. Este probabil
cd artigtii sau actorii tineri, clientii Parissei, fac parte din ultirna
categorie, aceea a,,avangardei".
A aduce cu dezinvolturl trecutul ln prezent inseamnS totodati
a te separa de el, inseamna disponibilitatea de a te juca cu acele
categorii fara a te simli legat de acestea mai mult decAt printr-o
relalie privilegiata. $i invers, prea mulu ,,modeo' (aga cum este ea
etalate de ,,chaviioo londonezi), un aspect mult prea indr6zne[, poate
insemna o dorinfa ,prea mare* de a te rupe de propriul trecut (cel
mai adesea, aI poziliii de clasd), d6nd astfel greutate actului, nece-
sarmente uqor, aI modei. in tot cazulo ,osensul'o conferit vestimen-
taliei nu inldture faptul insugi al practic6rii modei Si dorinta de a-1i
reinnoi infa$qarea (9i prin ea, propriul sine). A urma in mod deli-
berat o disciplind vestimentar6 sincron6 cu ritmul modei indiferent
de stil, este ceea ce face ca acest fenomen sI fie qi mai important.
Semndtura de autor gi marca reprezintd o alt6 practicd asociatd
cu industria modei 9i a designului. Unii designeri din Teheran se
disting de croitori prin punerea de mtuci propriilor crealii. Aitrii se
bazeazd numai pe reputatria lor. UrmStorul capitol va compara ati-
224 PARIS ELECANT, TEHERAN INCITANT

tudinile designerilor din Paris qi Teheran ln raport cu probleme

precum marca, semntrhrra gi copierea' Conexiunile care se stabi-
Iesc intre spaliul juridic, preocupdrile economice
qi practicile coti'

diene ale punerii de mxrci dau mlsura angajErii ambelor oraqe

intr-un refertoriu modern, fiecare din ele creindu-gi propriul
regim al modernitelii. C apitolul 7

Dupd, aut orL

tn, P aris $i Teherarl
i

Cana am revenit din al doilea sejur la Teheran, m-am dus s{

revdd nigte ,,stiliqti-devenili-prieteni" din Paris. Eram curios sd v6d
reacfia lor la fotografiile fdcute de mine in Teheran, fotogralii ce
l
tnfaligau stiliqti, modele gi scene de strada. C6nd am vizitat-o pe l

Maria, am vorbit iar despre realizarea de c6pii. Maria a observat o

fotografie ce reprezenta un desen, luat de un stilist iranian dintr-o
reviste de mode europeand. I-am spus ci practica copierii este una
frecventS in Teheran, iar replica ei a fost: ,,Este la fel pretutindeni.
$i noi aici copiem. Este ceva normal, nu potri s{ creezi din nimic.o'
Maria pregitea o coleclie pentru un conract extern qi cAteva din
desenele sale se a{lau pe masa de lucru. A cdutat printre fotografii
gi a pus deopafie c6teva. Dupd ce a terminat, s-a uitat la mine, a
z6mbit si mi-a spus: ,,vorbind de c6pii... imi place acest model,
este foarte dragul, il voi desena. Fii liniqtit, oricum nu va ar6ta la
fel, dar imi place forma lui.'o A cSutat o foaie albe de hdrtie qi a
desenat o rochie vag inspirat{ din acea fotografie.
Acest capitol va explora articulerile dintre legea drepturilor de
autor (aqa cum este aceasta inleleastr in Franla), copierea ca prac-
ticd utilizatd sau condamnatE de creatorii de moda (uneori ambele
sunt simultan valabile) 9i sensul pe caxe il au drepturile de autor
in ansamblul modului de producfe capitelisl.