Fisa de lectura Paris Elegant, Teheran Incitant de Alexandru Balasescu Cap.

6: Modern in mod traditional, moda Haute Couture in Teheran Acest capitol vorbeste despre fenomenul moda in capitala Iranului, Teheran, in jurul anului 2003, din perspectiva mai multor designeri locali, o perspectiva temporala reflectata in modul lor de lucru si totodata privita de unii designeri ca si afacere. Astfel, autorul relateaza deferitele intalniri pe care le-a avut cu designerii locali din Teheran, prezinta felul si locul in care ei isi desfasurau activitatea de creator, si totodata sursele lor de inspratie in procestul creatiei. Astfel el prezinta una dintre creatoarele de moda locala, pe nume Azadeh, care il invita la o prezentare a hainelor ei desfasurata in locuinta acesteia, dar numai dupa ora 8 seara, aceasta explicandu-i ulterior ca motivul e datorat faptului ca intre 3 si 8 seara prezentarea e una destinata femeilor si dupa 8 pot veni si alte persoane de sex masculin. Toate diferentele de sex prezentate in acest capitol sunt datorate prezentei masive a religiei musulmane in cotidian. Ea relateaza cum viata personala poate influenta perioadele de creatie si sursele de inspiratie in procesul creatiei. Ulterior ne e prezentata o alta femeie designer, pe nume Mahla care priveste moda ca si afacere, pentru ea acest concept raportandu-se la un alt public, fiind o moda a maselor. Putem afla din discutiile avute de ea cu autorul cartii cum, pentru ea, respectarea traditiilor si regulilor impuse de musulmanism sunt doar o fatada, ce serveste in scop economic si doar atat (exemplul valului purtat numai in momentul in care ea se afla in public si discutia cu fiica ei legata de purtarea valului). O alta figura a modei din Teheran este Shadi, un designer pentru care procesul creatiei este o parte importanta, ea foloseste o tehnica deosebita, si anume taierea direct in material si nu foloseste schite sau desene numai in cazuri speciale. O creatoare cu un stil diferit, Parissa, croieste doar pentru un public select, diaspora din America si Europa si unerori pentru doamnele din inalta societate, intr-un stil iranian in cea mai mare masura, ea folosind materiale traditionale aduse din diferite regiuni dar care sunt adaptate cerintelor actule ale consumatorului, aducand in acelasi timp anumite elemente proprii. Conceptele folosite de autor pentru a defini cat mai bine fenomenul moda din Teheran sunt: modern, utilizat in mai multe ocazii prin raportare la traditional, a fi modern inseamna a fi sincron cu un anumit tip de sensibilitate si cu preferintele estetice ale claselor superioare (p.190), moda pentru mine e ceva care se schimba tot timpul [...] ceva ce in doi-trei ani nu mai poti purta (p.217), exista lucruri vechi care sunt demodate si

lucruri vechi care sunt foarte la moda (p.222). Un alt concept prezentat de autor este diferenta de clase care poate fi observata in imbracaminte (in sensul in care ceea ce e privit in anumite zone geografice ca fiind la moda, in altele e considerat a fi ieftin). Autorul prezinta de asemenea conceptul de afacere in moda, prin raportare la o casa de moda locala, si anume Lotus, detinuta de creatoarea Mahla, pentru care moda e mai mult decat o afacere, insasi numele casei de moda si totodata cel al revistei in care sunt prezentate creatiile acesteia are o conotatie care prinde la public (lotus- simbol zoroastrian al religiei vechi ce prezinta trei percepte: fapte buna, vorba buna, gandul bun). In tot acest capitol autorul foloseste aceste concepte, prezentate in parte anterior, pentru a face o paralela intre moda de la Paris, un Paris elegant, Triunghiul de Aur , una din capitalele modei la nivel mondial, unde acest concept este vazut diferit, creatia in sine vizeaza un public select de cele mai multe ori, si moda haute-couture din Teheran, un oras musulman in care religia isi spune cuvantul in procesul creatiei si unde traditionalul e prezent, chiar daca uneori actualizat, sub forma modernului. Din punctul meu de vedere, acest text surprinde bine lumea modei Haute-Couture din Teheran, prezentata din perspectiva unor designeri locali, influentati mai mult sau mai putin de contextul traditional musulman, desi consider ca o perspectiva asupra careia nu s-a insistat prea mult este cea a consumatorului, in acest caz un public select din inalta societate. Dar, consider ca un aspect foarte important in vedera intelegerii textului este chiar perspectiva diferitiilor creatori locali, un punct foarte bine surprins de autor, acesta oferind detalii cu privire la biroul de creatie al anumitor designeri, sursele de inspiratie, modul de lucru si chiar abordarea acestora in procesul createi. Astfel consider ca contextul in care se insereaza textul este unul istoric, autorul prezentand un Teheran al anului 2003, in care lumea modei este puternic influentata de religia musulmana. De asemenea, consider ca acest text este unul surprinzator intr-un mod pozitiv, cel putin mie mi-a deschis ochii cu privire la acest capitol al modei orientale, din lumea musulmana. Cu siguranta as recomanda acest text prietenilor mei, tocmai deoarece ofera o perspectiva neobisnuita si rareori intalnita in cotidian asupra acestui popor iranian, chiar daca numai din punctul de vedere al modei.

Ciungu-Suteu Irina Asistenta Sociala, anul 1, grupa A