Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
PROFESOR INGINER ANDRUNACHE
MANOLE CARMEN ELIZA-DANIELA
TEMA PROIECTULUI:
CUPRINS
-ARGUMENT;
CAPITOLUL 1-MODA ANILOR 80;
• COSTUMUL FEMENIN CARACTERISTIC ANILOR 80;
• COSTUMUL OFFICE CARACTERISTICI;
CAPITOLUL 2- MARI DESIGNERI ȘI CREAȚII
VESTIMENTARE ANILOR ‘80
ARGUMENT
Am ales această temă deoarece stilul casual al hainelor purtate in anii’80, stil pe care il
găsim și in moda actuală. Tema aceasta mă ajută să-mi îmbunătățesc stilul vestimentar. Am
preferat să aleg această temă deoarce sunt pasionată de stilul vintage și eu cred ca mă avantajează
anumite colecții a anilor 80.
Istoriile modei incep adesea cu prezăntări detaliate ale stilurilor de vestimentație din
Grecia și Roma Antică (cca. 500 î.H), deși ar putea, la fel de acceptabil, să Antichitatea din
China, Egipt sau India. Oamenii din diverse spații ale lumii au dezvoltat stiluri diferite de
vestimentație și podoabe de tot felul, care s-au păstrat relativ neschimbate perioade îndelungate.
Apariția capitalismului in Europa secolului al XIV-lea a adus un nou interes asupra schimbării
constante a tiparelor de vestimentație. Acest lucru este identificat adesea drept începutul modei.
Totuși, în ultimii ani, specialiștii au subliniat că se poate vorbi despre modă și în alte țări non-
europene. Nu mai devreme de secolul al VII-lea, în timpul dinastiei Tang din China, de exemplu,
existau deja fabrici producătoare de materiale complexe de mătase, din care se creau diverse
stiluri elaborate de costume care s-au modificat semnificativ în timp și care se diferențiază de
stilurile dinastiilor anterioare si ulteriore.
Una din trăsăturile esențiale ale modei este schimbarea ei de-a lungul timpului. Însă nu
știm cu exactitate gradul de acceptare a schimbărilor vestimentare și nici cât de rapid și constant
trebuie să apară acestea înaintea de a putea numi fenomenul “modă“. Poate că abia din secolul al
XVIII-lea schimbarea constantă a stilurilor de vestimentație a încetat să fie privilegiul elitelor și
a inceput să fie însușită de majoritatea pupulației urbane din Europa de Vest. Din cauza istoriei
capitalismului, imperialismului și colonialismului stilurile s-au îndreptat în altă direcții, iar astăzi
sistematica modei a devenit un fenomen mondial.
Moda surprinde numeroase aspecte ale vieții, inclusiv arta, mediul de afaceri, costumul,
tehnologia, corpul, indentitatea, modernitatea, globarizarea, schimbările sociale, politica și
mediul. Aspectele estetice ale modei sunt extreme de importante si cea mai mare parte a studiilor
despre moda contemporară modernă poate fi considerată sau nu “artă“, designerii sunt socotiți de
obicei principalii creatori de modă. Totuși, designerii doar propun stiluri noi, până la urmă,
consumatorii decid ce este sau nu la “modă“.
Moda în îmbrăcăminte reprezintă nu în ultimul rând grija pentru corectitudinea
hainelor, a gustului, a atitudinii. Moda este o "ţinuta”, este un "stil”.
“La om totul trebuie să fie frumos: şi faţa şi îmbrăcămintea şi gândul şi sufletul” (Cehov).
Moda este şi ea o artă, la fel ca pictura, muzica, literatura; ea îmbină tradiţia cu inovaţia,
clasicismul cu modernismul, ceea ce am moştenit de la înaintaşi cu ceea ce modelăm în
contemporaneitate.”
Într-o gândire mai optimistă trebuie să arătăm că schimbarea şi variaţia reprezintă
necesitaţi ale cugetului omenesc, moda poate constitui simbolul pasiunii, al luptei şi al activităţii
creatoare, al tensiunilor şi al dorinţelor de reîntinerire, "expresie a neastâmpăratului spirit
novator, stimulator şi orientator al elanului vital al omului” (C. Angelescu).
Ne îmbrăcăm pentru noi şi pentru ceilalţi; nici modestie, nici extravaganţa, nici ca ieri,
nici ca mâine, ca astăzi! Casele de modă contemporane acordă tot mai mult fiecăruia dreptul de
a-şi exprima personalitatea. Lupta actuală în modă se dă pentru adecvare, pentru sinceritate. Se
preconizează o modă degajată, lipsită de rigiditate, o modă evoluată, fiecare ins fiind creatorul
propriei sale ţinute, învăţând să discearnă ceea ce i se potriveşte, mai ales atunci când are format
bunul-gust.
Moda omului activ este moda elementelor coordonate: armonie de formă, de stil şi de
culori, simplitate, firesc, naturaleţe, inteligenţa! "Simplitatea gătelii şi a vorbirii, cumpătarea, iată
podoabe ale naturii” (Democrit).
Moda are logică şi un echilibru al ei. Poate chiar şi eleganţa. Moda reprezintă o necesitate,
eleganţa un rafinament, moda înseamnă "ce se poartă”, eleganţa "cum se poartă”. Cu bunul simţ
te naşti, buna-cuviinţa ţi-o dau părinţii, ţinuta şi eleganţa ţi le cultivi. Expresie a unei anumite
delicateţi sufleteşti, a unui fel de a te mişca, de a vorbi, de a te îmbrăca şi de a comunica, ţinuta
noastră, în toate împrejurările, face trecerea de la utilitate la eleganţa.
Dacă moda e capricioasă şi frumuseţea trecătoare, eleganţa poate fi statornică şi poate să
ne însoţească toată viaţa. O femeie inteligentă ştie să se îmbrace, după posibilităţi, conform
siluetei, vârstei şi ocaziilor, filtrând şi alegând cu discernământ ceea ce i se potriveşte, ceea ce-i
dă farmec, ceea ce îi întregeşte personalitatea, ceea ce realizează echilibrul şi armonia eleganţei.
Tendința culorilor neon a luat o foarte mare amploare anul acesta, hainele în nuanțe
puternice fiind purtate atât în ținute casual, cât și atunci când vine vorba de evenimente elegante.
Dorința de libertate și sentimentul de răzvrâtire specifice acelei perioade, au reusit sa dea peste
cap paleta cromatica a modei, femeile fiind tot mai dornice de a-și exprima personalitatea prin
haine cât mai colorate. Aici o avem drept exemplu pe Madonna, care in anii '80 iși punea în
valorea latura copilăroasă prin haine cât mai colorate.
Bluze, cămăşi, sacouri, jachete toate piesele purtate în partea de sus aveau umeri
proeminenţi, simulând o postură dreaptă şi o atitudine autoritară.
Mânecile voluminoase, bufante inspirate din perioada Belle Epoque, confereau interes şi
feminitate ţinutelor.
Jeanşi
Sub formă de pantaloni, fuste, rochii, pantaloni scurţi, jachete sau veste materialul de jeans
era purtat extrem de des. Ba, mai mult, jachetele şi vestele erau purtate ca şi un fel de accesoriu
în ţinută. Chiar şi atunci când erau în interiorul clădirii.
Colanţii, purtaţi sub fuste mini sau bluze lungi erau extrem de răspândiţi în rândul tinerelor
din acea perioadă.
Fustele mini mulate sau în forma de A, au ocupat un loc important în moda tinerelor din
anii ’80.
În opoziţie cu fustele mini erau fustele şi rochiile midi, până la genunchi, purtate de către
femeile mature. Drepte sau în formă de A, cu pliuri sau cu pense, indiferent de croială,
întotdeauna erau cu talia înaltă.
Costume masculine
Erau confortabile, dar totuşi senzuale. Sacourile erau largi si drepte, cu umeri proeminenţi,
iar fustele ajungeau până la genunchi sau chiar dedesubt.
După cum observi, multe haine retro au revenit în modă, reinterpretate. sacourile drepte şi
masculine, talia înaltă.
Hainele moderne combinate cu haine retro au un farmec aparte.
Muzica şi atitudinea disco au inspirat întreaga generaţie a anilor ’80. Acest lucru se
reflectă şi în modă: fuste foarte scurte, colanţi, tricouri cu un umăr gol, aplicaţii strălucitoare,
cercei mari, coliere lungi, pulovere largi sau rochii lungi din mătase, cu mâneci bufante. Tot în
această perioadă debutează stilul punk: haine din piele şi cămăşi în carouri, stil ce precedă
grunge-ul anilor ’90. Alături de grunge, la modă mai erau hip-hop şi rave. Toate aceste stiluri
încurajează purtarea hainelor mai largi, cu influenţe masculine. Vestimentaţia a devenit mai
comodă şi chiar minimalistă, trăsături ce reflectă atitudinea lipsită de griji a generaţiei, care a
venit odată cu inovaţiile din domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi cu apariţia Internetului.
Începutul secolului XXI nu a schimbat nimic radical în industria modei. Au fost reluate
motivele romantice ale perioadei hippie. Casele de modă, precum Dior, Valentino sau Dolce
&Gabbana au reinterpretat aceste motive, evidenţiind în creaţiile lor formele feminine,
seducătoare. Apare trendul demi-couture, o combinaţie între croitoria de lux (haute-couture) şi
cea de-a gata (prêt-à-porter). Din 2010 încoace avem de-a face cu o mixtură de stiluri, fiind mult
mai uşor să ne exprimăm din punct de vedere vestimentar. Remarcăm prezenţa colanţilor, a
blugilor skinny, lungi până la glezne sau a culorilor neon. Se poartă suprapunerile şi asimetriile.
Stilul hipster devine popular şi în România. În moda feminină se caracterizează prin: ochelari cu
lentile mari, rotunde, pătrăte sau cu aplicaţii diverse, fuste scurte cu imprimeuri florale sau
influenţe etno, fulare/eşarfe lungi, pantaloni scurţi din denim, purtaţi cu ciorapi, coliere lungi,
paltoane în stil milităresc, jambiere şi ghete scurte, tricouri şi tricotaje largi, cu imprimeuri,
jachete scurte din piele, genţi supradimensionate la ţinutele de zi sau, din contră, genţi micuţe la
ţinutele de promenadă şi de seară.
O altă schimbare a avut loc şi în cazul materialelor folosite pentru fabricarea hainelor. În
perioada hainelor vintage materialele erau de calitate, din fibre naturale, foarte rezistente Însă
anii ’80-’90 vin cu materiale noi: vâscoză, spandex, poliester, materiale mai puţin rezistente şi
mult mai ieftine.