Parcul National Bucegi

Localizare
Aria naturală se întinde în partea sudică
a județului Brașov (pe teritoriile
administrative ale
orașelor Predeal și Râșnov și pe cele ale
comunelor Bran și Moieciu), în cea
nordică a județului Dâmbovița (pe
teritoriul comunei Moroeni) și în cea
nord-vestică a județului Prahova, pe
teritoriile administrative
ale orașelor Azuga, Bușteni, Comarnic și
Sinaia; în imediata apropiere a drumului
național DN1 care leagă capitala țării de
municipiul Brașov.
 Cheile din Valea Horoabei

Descrierea Parcului
Parcul Natural Bucegi a fost creat odată cu promovarea și dezvoltarea turismului, ca
măsură de prevenire a procesului de exploatare irațională a resurselor naturale și
distrugere a diversității biologice. Are o suprafață totală de 32.663 ha, din care 16.334 ha
se află pe teritoriul județului Dâmbovița.
În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești -
Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe
o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-
marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de
calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o
suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama
Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean
Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei -
Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha).

Creasta Bucsoiu
Geologia
Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare,
șisturi cristaline, fapt pentru care relieful este divers. Se întâlnesc aici forme
deosebite: forme de ciuperci (Babele), cap de om (Sfinxul), turnuri, ace și
polițe, peșteri (Ialomiței) și chei (Zănoagei, Ghimbarului). Frumusețea
peisajului este sporită de culmile abrupte de peste 1000 m dinspre Valea
Prahovei, de netezimea platoului Bucegilor și de cascade (Urlătoarea).
Altitudinile oscilează între 800 m și 2505 m (vârful Omu), unde este amplasată
o stație meteorologică.

Parcul cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică,

carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusețea peisajului și prin
interesul științific: Peștera Ialomiței, Peștera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile
Urșilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Clăile din Lespezi, Canionul Horoabei,
lapiezuri, doline.

Pe vârful Caraiman la altitudinea de 2291 m, a fost înălțată Crucea Eroilor

Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor
neamului căzuți în Primul Război Mondial.
 Biodiversitate
Munții Bucegi (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub
aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic)
prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și
faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel
de ecosisteme terestre.

Habitate
Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară - Bucegi[6] și dispune de mai multe tipuri
de habitate; astfel: Păduri alpine cu Larix decidua și/sau Pinus cembra, Păduri dacice de fag (Symphyto-
Fagion), Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica, Păduri acidofile de Picea
abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri medio-europene
de fag din Cephalanthero-Fagion, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Pajiști
montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe
montane, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, Peșteri în care
accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia
alpinae și Galeopsietalia ladani), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație
herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de
apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică
estului lanțului carpatic meridional.
 Faună
Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și
reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.
-Mamifere: urs carpatin , lup , cerb , cerb lopătar , capră neagră , căprioară , pisică sălbatică , râs eurasiatic ,jder de copac
, vulpe , veveriță , orbete, liliacul cu urechi late , liliacul mic cu potcoavă , liliacul târziu , liliacul urecheat , liliacul de ziduri ,
chițcanul de câmp , pârșul cu coada stufoasă , șoarece săritor de pădure ;
-Păsări: cocoșul de munte , acvilă de munte , vultur pleșuv sur , corb , șorecarul comun , mierla de piatră , forfecuță
gălbuie , lăstun mare, fâsă de munte;
-Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap , șarpele de alun , șarpele orb , viperă , șopârla de câmp , șopârla de ziduri ,
izvorașul-cu-burta-galbenă, salamandra carpatică, brotacul verde de copac , broasca-roșie-de-munte , broasca-roșie-de-
pădure, tritonul de munte , tritonul comun transilvănean , salamandra de foc ;
-Pești: petroc și zglăvoacă .
 Floră
Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu
structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
Arbori și arbusti: brad, zadă , tisă , zâmbru , larice , frasin, fag , mesteacăn , plop
tremurător , salcie căprească, salcie de turbă , salcie
pitică , jneapăn , ienupăr , alun , merișor , afin , mur , salbă moale;
Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această
zonă: floarea de colț , papucul doamnei , bujor de munte , iederă albă , argințica , angelică ,
cosaci , limba cucului , ferigă de piatră , micsandră de munte , stânjenel mic de munte , mac
galben , sângele voinicului , crucea voinicului , piciorul cocoșului , ghințură galbenă , foaie
grasă , gențiană , omag galben , rușuliță , iarba-ciutei , valeriană , piciorul cocoșului de
munte , iarba osului , cinci-degete , ochelariță , stânjenel mic de munte , cimbrișor de
câmp , ciurul zânelor , argințica , cornuț de munte , ciuboțica cucului de munte , saxifragă
roșie , margaretă , lâna caprelor , clopoțel de munte , trifoi roșu , iarbă roșioară .
Monumente și atracții turistice
-Castelul Peleș din Sinaia, monument istoric construit între anii 1873- -Mănăstirea Sinaia , așezământ religios construit în secolul al XVII-lea, ctitoria
1914 la dorința regelui Carol I al României și reprezintă unul din cele mai spătarului Mihai Cantacuzino, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino.
importante clădiri istorice din țară

Castelul Bran (monument istoric) construit între anii 1211-1377 cu destinație inițială de cetate
Ansamblul Castelului Cantacuzino din Zamora (cartier al orașului Bușteni),
militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel.
monument istoric construit în anul 1910