h't"**

Iag. I. a$30i{ESCU

REEO!{DTTIONAREA
rfArE4r4grrilI_xE r4LE

-h
ffi
196tj
I ii INIST.ICRUI, [RA]l $FORSUFI;.-r.18
crllrq.Rlrr, nn uocu:amghi; sr puBr,rcATrr tilt:nrrc_

br
a

gslg-g putlrc$t|!-
luerarea de slnbezEsinbeza -naterialelor -go:3-
pu-
il
t
meatarl ia care "u itl]:-t:t larE si streindtatq
blicate in llteratuiit-i"ntli"i-ain -tehnicri
referitoare ru o "ol"ilria-firob1e^e 9i de sEuF
genti
- actualitate" aspocte
ta lucrErl1e cle sintead-se-trateaaA in ceea ce
diferite ;i"-;;;di;iifi"'ai'i
construcfri-Ef
11-!'13i"1inaqinlo 1n*-
utilizar:3-l1ro"
Drivestee
ta.}a!ilr agregatei'6"oiu"tf" te!]nologice &oderneosr.s-' motode-'
tenele de orsanrzarS' qi fiii;iF;ia-1-ni;o""tlei'
6i-"#r"*!g"'- tendl;'tele de dcz-
Ie aoi, aleteoretlce
probleraei tratate etc" 1. IMNODUSERE
i.lt""6
Bazindu-se ig geoeral pe.L-lteratura tetrnlpfi
nare parte pe ar*
ile dati foarte t""Io'i5n"io demaicea
sintezS' constituls un
ticole de revisEar-ii"iatii" modulul de ro-'
nateriaL f,oarte "tii*Fft;;:cueoag-tereatrataten a nJ'- . Pentau a pdstra pozitlile cigtlgate gi peatru a put€e
zolvare pe prao toiiili*i-i"o[r"t"ro" ltpta cu sucoes inpotriva tendintei de acapa-*are € traasportu-
i"F"lT,ii,ffi "-*T?;"'l:i:lt*ll:g';:3::"ru:ru:
ft ri.l.or tte c€.tre cel.+1a1te ar.iJloace moderne .de.treaeportr clile
i;;iii;; cl6 hezvoltare ic perspecElrra' ferate eint puee Ln prezent in faga ntccsliifii vitale de a ep
r.i lnteasitaaea trafic.ui;;1, efecf,teii. cu e:teae qi sa:'clni pe o-
ri'ns'i;ti'ilffi
;FS:;:"
ti$i'rl"i'41fl dr-i:lHn$i*-{t
?3;ii;'" Eiiiit 1 u: ic or-dar
-c adr 6t e
sie, ia contLnuEr cresiere.
S:reloatarea l:loi1lor f erate, ia astfel ale coaditiirde-
al'e 9t1-
":H:':""oi^''iii-Ei-pio&re"ele recenteuaor
conducele, pro- ternin[ pftatrqe a.ltele- uzarea tuteusfi qi rapldi I @terialeAo;
i;;;i";i-i"u"i"ii,*i"""i*
",-, si I*-I9.1:1"*ea
solulillor noderne do de ca!e.
blene Dracti"", pir[-"iii"i"uu
ll"te tehaico-economrca' Ia traneportui f,erovlar, caiea fj. ap€Fatele de cale
"ifci"a!E
I,ucrlrlledesiatezEcoaliaiotregulmatorl.e"L reiirezltrte o valo&*e foa:rte uare, iar durata de serviciu a Da-
buat 6labordrii lort ast-
biblloerafi" """t-t-It"i-1t asieu - terialelol resgectiye'are o influeo{i subsiao!1a15 asupra pre-
fer. iacit aprorunaL!;!"gii-iq=-g::!i* ""tu
i'iia-ai-,i"- iist naterial blbriograrrc' tului ib trausport al nirfurilar gl at cUlstortlor.
Sporlrea yi"tezel. de ei.rculafle a tres'rrrilof $1 cregte-
CENIRTIL XE MUMENTAE4 Fr lea se;rcltrll pe osle la vagoaoe, ree1ero5, ca 6tare€ cili. lp plen
i:iiiicaEit tEutrrcE- M'r'
gl fl nivel, sE fie perfe;cti. Pentru a :'EspucCr acestal qeri.c-
ie, d' iatrcduc ia cale tiguri grele de giae, cu luo6i.n1 cits.ai
narl, s$Sneduee la X.isiua postbf6 dlstanla fatre traverse ,61
se erti# cu latessttate ealea .f,ir'-rd J,oanter prla sudarsa cap
la eap a gin{$[or.
,if Peoti&eeotlaerea cdll pe.rnaneo! f.r; bunE stare 9i f.o
ecoprrl sport.rtl efoura+trei circulafiei, se folosese pe acar!.
{ largd, ntJloace r&"oa &ecaniaate, iar unele io parte autoae*
ttzate. Aceabea tgt"g[seec o largd.aplicare la verlficarea st5-
ril liqtiJ.or, la contr&.u1. dofectoecop.ic a1 glnelot 9i la cace-
d eutarea luor$r:llor de ltole.
Dqpil ee au co$ri.bu{t al[n pllo La dclo{lrhtea c{iltrr
ferate, Ioconottvel-e cu.,aburi, glot la prezeot pe ele ile dls-
Lo.L/aI
b
d lo.ll41

L
.4
-:paritie" f,il.sd iirloeuihe r*asi-\r .dbo' 1.o.d,oocr,ttvdtre
oe gi de Loo.emoti:,ele e,leetr*E€r '@1 egonqul'se
fiind nat putertrice 9i nai raplil6.
lE seea e'e,rps'i\reBGe 'lns'& qq@por'bsrsa f,el6 ae rlsteric-
lul setalLel aee*.&e :lqqaos.t'iva ei'trt 'qel 6$Aoetve dodlt'f cT4:
tlvele cu aburi,' }gtortta r''o*qBslvl'gr nctoeilldtr'oJt alectrlee 4g'Fe
:
qrill.e.xqosnotl9sl.ot qeryeetii4''' co.fifi,e sqpfrt6 ln6uqlrt de gii*
. YLg
roscoape'.dtncareoauz6,inecrier€alqr.inc'urbocBtenaltlu-
rd, provoeind .astfel c6i1 uari inteme.
La ck8e4eryi-.sti4t&1,tst 'tt'qEA&G 'tn *1"1ni'aesnte Ei' ntrgodrt'-
te ile, lesar qponltsa .,6 n eiqseig'g Gmtr'q 'lsrfu Sa$otuLJ"e marl' 116
oetc. ,er{pue 'grabd..*il.a*3. .&g e+}F'r'&r.rmL a&so stnslsr l"c ton6lunJ
Siuzurimrltm"iamritlec!!intrecet'Ilauredlt?tE{aetfel':nj cl
f enonen a ci::e1 lryartantd un o uet poabs trecc ou vederea
o adnieiets.4tSS r..erowaru. Fentr.u g,o&:te!lse acti,unl"t galo cldrr*
nitoane. s-a trecut la folosirea &e naterle].e motsl'lo€ dc calee
li-"&iit "ta-sporrtA-"*ofa!{ de uzu.rA 5i a-a orsanlaat p€- acara
6editr ronacrea ma rorialutul de c aI e uza t,
-
i ;Gd-il ;;r Ji*"i,
in iederea refolosirji }ui.
Reaocdi$, oiaarea'natEsial'u"1u1 de oetre lt ooodltlllo
eo4juoetrui.l occsemice qctualer a deveelt o trrfobleu[ de o dleo-
ee&tbA l4crta]n*6 lnef,ru qeioritatT 'ne$elexor 0e 1Er-l1ate'
O'atorib6 a.estrlt faptl nlpoacele de ptrElungire a duretol de
servieiu a uaterialelor tle cale prin recon;d!$ionare, cap6t& ae-
peete foatrt€ anferite. Iial ele mult, aeeaetd o'peralie se ef,ectua
auffi.i pe lialer ia saEcLtii greLe gi eu waui"tate au intotdea-
ui* ':ati$Se&toare" cu spaf,ixea neceeitdliLolt o parte dltn Iu-
or&fitre d€ :recoail*{iot1eite au fost preluate de e'belierel'e unl-td-
tilof, de intrelinere a linlilor'
0rr inbeas,lf,trnsrea uzcrti materialelor de caleoilat#dt'*
tn bafic;u, *"*ur, u&eLe adeleistrati:t ferovlare au #bcut
la gcspodErisea'fn trepte a acest# datef;lailet ac!iun9':6le're a
reclapat inflxafaree cte {lepozite' de natetrj:.al,e de eqffiE 9i eoa-
ne-
centrarea i&lcl1otr atgLi@re de recondlitlonaret :1qffiun numdr *
dus de EtelXers' :naqllr inzestrato. ou utltal rno#rn
gi au utJ
Ioaee Eee&oisete'd[e tretreport. I& eeoste atet-''fi'oro Blnt.xo?a-
lrate.niaterianEl,e ,uzate scoase din linii e,4" f'a'i's'dxocutdrlt
lucririLor de ir€faetie" Pria geeast& acl$bet usterle'lsloln deli-
eale siat aduse iatr-o stare cq,lre ed ga'rt#itaae servic''txl
oie, pe iecE o perioadd anunL't6. de ti'f,m' In Egont modtno*
1o"1/r}1
(
\
{ cesitatea aprovlzioaHlil gi coasumuluj. de neterlale aoirse
el€sel gleetarf- duce in mod substaaliai.
in €tqt-loqb4jrer
2. ntsqtr$-zARF,A. I{A,TER+r,EI,0B'!Ll$E
;
Necesitatea sporiril eapacitdlti portaate a. liaiilor
^----r-l
existeate a coadus la inteasi-ficaraa lucrdri10r do inl0cui:re a
giaelorr cu altele de tip qi luagine mai nare' Maberlalele de
cale recigtigate cu oeazla executdrii lucrdrilor de refac!lete-
rau folosite pe lini1 de importa6!5 nai. nicd. (tiail secuadare)
pentru in-l-oculrea tipurilor nal nici 9i nai vechi de giaet cale
ou se nai fabricau. Di.a cauza folosirli naterlalelor recigtlga-
te uzater de cele nai nulte ori sortate susar) calitatea lini:
llor pe care se montau aceste nateriale preze'nt& o se::i'e de de-
fhlenfe.Cuacestnoddelucruseoblineaocoasolidafeesu-
prastnlcturii cdii, pria ialocuirea naterialulul metalic exls-
teatr.cu unul de ua tip nai nate, dar din cauza montiirii 1a in-
tinplare a rinelor cu diferlte uzuri 91' deforn0efllt calitatearf,-
IErLl se iur6ut5fea* -'\cest lucru era pus in evLdeolH de nund'rul
mare rl,e ruperl ale arcurilor de locomotive 9i vagoane! ca ':'
aurndrul mare de nrperl de gtne, ia speclal la joaate, datorib"i
treptelor vertlcalo intre capetele ginelor adiaceate, a ioante-
lor c5zute Sl a fisurilor de la gSurile de eclisare"
Dupd u1tl-nu.l r6zboi noadialo 11psb de uateriale noi in
caatitS!ile solicitate 9i sporlrea vitezel de circula{ie a tre*
.our11or, au acceatuat aceste rezultate aegatiYe' Acest lucru a
deteJleiaatadnlolstratlj-letiecaleferat5s,d.cariteprlntoate
mljLoaceJ-e, ca lnalnte de reutiliaaf,e, materj€lele xespective
s5 fle:.aduse istr-o stare eare sd pernltd foloslrea 1or o pe-
rioadi d* tlnp cit nai indelungatd. S-a aiuas astfei ea qinele'
traversetei aparatele de cale, ea ql materialul n5runto ia ca-
zu1 cind o.. pot fl reutilizate ia starea in care se afl5'sri fie
.a,cluse in'starealde a fi refolociter prin aplicarea uaor opera-
tli corespunzdtodge de recoadi-fi-oaare. Io cadrul acesior ope-
fatii unele nate.rta!,,e de cale vechi, iegibe din uz, sint trans-
formater as.bfel dla ecllse ptatbande uzate" executindu-se cleg-
ti, din firfoaae uzate obllnindu-se gurubu-ri cij" capt care sint
foiosite ca materlale noi.
Lo"L/+i'
T;-;+-*--*'-
I
g
I
{ 7
t.
lo
I
Ia basa qlerlent€i" depetate do diferlte aduialstra-
!-ri ?a:oriaree 5-€, ajulls ls eonslusia ca resondilioaarea mate-
rlalelor de cale este ecoao.Iel*5" dae{ pr!.n aceasta operafle e:Le
pot .EaraBta o durati de s€rvicitr de 7o 76 dln acoea a @teria -
lelor ia sbare aoue €i dac6 ehelf,uiellle necosar€ in sceSt so{rt
uu ilepdgese o cot$ de **saa td 1L dj:n valoarea Eaterialelor in
stare uouE. "'-
In scopul f,c1o;ilrt*.'d.i $at iodeluogate s natorlale -
1or dle suprastructurd. 9i e *&cerl{n pe acoast[ calot a neee-
sltE'lllcn de Eatertralc Bo*f ueae ret€Le de cale ferat{ qI fir€*
cut 1a goispcd{rirea 3n trepte a acestot natoftale' Intr-o asf=
fel de gospod6rire" naterial-ele uu aai sint llnute la llnls res-
pectirl plai 3-a atiugerea graduluL dte uaurd care lo face lnpro-
prll selvi,ciul'ui. Dupd prestarea uuei eaunlte por"loado de .;e:r-
vlclu, saterlal.eLe de eale"aJuase La ua anunlt Srsd do ueuJ"d pe
llallle au tnafie iatens, si+t la1eutte cu trrFteriale nol"'Mate-
riaLele reeigtlgate glat dtrijate la cleporlte roBpcctlY'rlrunde
dupesortarea]-orglreouil.lflonsreasclorroutlllzablle'eiat
dlrljate La lucr6rtle ile re:tacfiil, Pe ll'al.l cu trafla ml pu$n
lnteas, i.n loeu!. aterialdlor coln caro i'n aceot oau ml nel sl*
-spspod6rlroa tn taopts re*
aec€sare' Peatru s pxrtes fi apllcatf;t
gtqmS exLstenfa unor clepoaite cor@grrse'toexqe dc nctarlelor cun
mrd o-
91 a.unor atellele b.aae ut!.Ioter capabitrs sA eseoute la
cono4le operallile ile recoadl.floare a sfitcrtrslol.@ rg|rttllrs-
b11e.
Cal,l-e ferat€ din R-r, a G€rssal.ei all _F€q'ut La gospo-
dirlrea ia trepte a rnaterlatr-uiui ile EaIe ired dltq 4qd. l-9+8.
cqf,,tractel,e pentrrr operalille d€ l.€eoadatilooaee gi. de haasfos"-
-Eare a Dsterlslelqf de sutrra.*trr'rctur€.arr Gf;scut de ls ls stl'i-
oane Xl[ Lo arl,r]. L9!on ]a ctrca ]a sj;|L- DU ia aqu;l' 1Sl" in re-
dla, Ln ultinll aol a1 acentei peicde, au fost recondtsiona-
t€ gL kaoEfqsate 4oo ooo t de Bat€rislc netallce rect{ttgate
ite 1a lperd.rrle de refaclll1 dl.n oare ?to o9o t ds {l'nst 58 oot
it
I
dc trav€ree retalicer' TA oW t rle mterLol uetnllts ndmntnlo oo t
ll;
lit
ale pirt!. ile sehiubitodre d€ cal'e cun 8L tro oob do trallorse
lern Ya]'mr€a d6,pr€1uclare a aceatqr oaterl'ale1 d'ac[ a'r ft
'16
fosi io stare aou6, se rtallci la sura ds s'l,gca 26o nlt. Dt[ a-
augjl. c19t1$d" fezu!.tat !.a nod dLrect, f.r[n apttcnrou Sospodd-
etrlliatr'arg?eafostdeclrcaloonLl'DNlnauullg6lttat'
Lo.L/4L
cigtlgul rezultat ia 'lirect, prln reduceree coueazllor
rnod oe
materiale noi de suprastructurii a f'ost in acelagl aa de cJrca
lo nil. N /L/ "
Dln datele anterloare reiese c1.er inportanta ecoooni-
ci pe care o are gospod,{rirea in trepte a.aateriaLelor de cale"
p,ria aplicarea recondilionirii 1or,
Gospoddrirea in trepte a naterialului de cale, recla-
mi, ia vederea reutiliz:irii 1or, operafti de: traasportarersor-
tale, repai'are gi depozltare a naterialelor de suprastrueturdn
denontate de pc $astj-erele de refaclii de .liolj". In cazul ciari
aceste operatii sint fdcute ,.ie cdt;re unitdfi de intrelinere izo-
late, sorbarea naterialelor este costisitoere gi lnperfectirfi-
ind efectuati de a6enir- a ciircr p"robabilitate de apreeiere este
inevitabil diferiUi eie la caz le caz" Io astfel'de cazuri, re-
pararea aeesior rnateriale se face intr-o rnSsurE. redusE, io nu*
neroasele ateliere dr: iptrelinere aflate pe -retea, ln.func!le de
utiJ-ajuJ. de care dispun.
i.vanbajul reprezeatat de distaa!ele rel-arlv ;::ici de
transporb la loc'*:'iie de' depozitare a1e unitEli1or de i.nt.reii -
nere gi- de acolo <iio cou c:"itre gantiere, este iasS ap::oabe anu-
1at, din eauza chelbuj.eLeior Drcvocate de efeciuarea acestor o-
pe.rafii, intr-un numdr nare de puncte" Pe de a1t5 parte? calita-
tea nateri-alelor reutilizabile este supusi j.c nod obligatoriula
varialii nerin ieLr fo-iosirea lo"r nu este intotcieauna gi ecoao :
sic{. In astfel de ateij-ere niei, inpristiate o: boatl re$eaua
ferovlarS, nu este posibi-i.i {:ezvcltarea mecaaizirii opera!!i1or
necesarc. Toat. ac+ste ir,zi:vanlaje si.nt evitate i.n cagul ciod
materialele ieclg';i;:yate ie li: deiroctirlle de 1"inii, se prelu -
creaz5 de un rrur,::.r j.ti.rs de asJ[tr instruili in nod specia]rca-
re lucreazS dup.i :-.r-rrcic':e ve<lerr unita.re 9i ca"re igi cluc aeti-
vltatea in loc'"rri ra: putioe, insd bi-ne echipate, adicai in de-
poziteLe de suprastnr.cbruE 6i f,rr uzi-oele de recondt!loaa:e a na*
Lerialelor r.::;,pee;i.vE;. ir acesl; caz, stocurile depozite)-or pot
sd fie nai reduse" ci':'cu1-a{ia naterialelor poate s-li fie iatea-
sificatd $! se'liueie conbBte in.slod eficrent formarea de stocu-
ri supranornative. toate acesbea reprezi.nti arractaje c&re in
gospoddrirea in breote a aateriaLelor de cale nu pot fi subapre-
ciate, cu toatre c:: in acest caz, cheltulelile de transport derrln
sai rnari datorit-"r sporirii distanfelor totre ganti.er:e gi d.epo-
zite. Adninistratiile impori;ante de cale feratir au recuaosout
Io.1/41

I
Lncd mai ele nu1t, cE nr:sai eceasba este .solulia care Barantea-
z5 o reutiLizare largd a tnaterialelor de sup:-:::-ructuri demon-
tate din 11nii.
In afa.ra Baterialelor demontate din cale, clepozitele
de materiale prelau o ltrare parte clin Date.rialele cle suprastrue:
turd furnizate de industrie. Acestea slnt preg5tite pentru mon-
tarea ia cal.e gi, La cerere, sint repartizate gantierelor de li-
ale. In aiest mod, fucr5rlle tle refaclie cte ltaii pot fl orga-
nizate nai economic, intrucit materialele demontate pot s5 fie
expediate repede la depozitele de suprastructurii capabile ori
ciad sd le primeascd . Ca urmarer gaotlerul respectiv se libe-
reazd nai repeder iar naterialele cle suprasttucturd pot fi reu-
tilizate inb-ua tirnP rnai scurt.
In funelie de diferitele sarcini pe care le au de in-
ctepllnit, depozitele de naterlale de suprastructuri sintde nai
nulte feluri, Prlntre acestear se nr:,rdr:i Cetr!ozitelc de ginerir'
care se depoziteazE 9i se Eanipuieazd :rraterialcle metalice de
linie, depozitele de schl-nbdtcare de cal€ pent$l plese]e neta-
lice al"e aceatorar depozitele de traverse pentru traverse noi
de 1enn, ec"rmale gi speciaLe, peatru linlet respectiv pentru
schimbEitoare de cale gi peatru podurl 9i depozitele pentru tra-
versele de leun acoase iiin linle gi reutili"zabile in cale.
Pentru depozitarea 9i repararea aaterialelor de supra-
strueturE, Ciile.ferate din Republlca Federald a Gernanlei tlis-
puo de 16 clepozite de gine, cle doud depozite de sehimbdtoare
de cale, de doud depozite de traverse noi gi de cinci depozite
cle traverse senibune" lncepind ilin anul 1!12, productivitatea
H
acestor depozite a cunoseut o insenoati cre9tere prin luarea
tr
M cesGo depozlto de materlale a trebnlt s5 se orpotzezo tn nocl
unor m5suri special-e 5i anurne :
& soFs$firuSEEtqF. In acect dpo{}r logoqstllreXe 9i. eada-f;8].el'e a$ a*
- concentrarea operaliilor costisitoarer in depozite
nai putinee iasE bine echiPate;
$
fo]osi-rea utilaielor mecanizate de trarisport gi a
tr - por&al qi. crr Xa.aelrs]"e sl"1 turE rohltor &eti-onste eLectricroua $"
palet izirii;
ffi,
ffi
- j-ntroducelrea exploat.lrii pe bandE la ;itanipula:ea 9i-
tr Belor si a &ateriai.ului netalic ir:113i1519, 1a prelucra'rea t'ravei-
$ selor de Lei',l nuh ,;i a cel or recondi-lion-r be;
[''
- t'c,l"ilE'lren nagililor gi ttilaj'elo.r cu produci;ivita-
ie :;criti;puieiea ir:stalata a n;aginiio"r respouL"iv{ i; cr(]'cLrl-
i de La 8 3J.o Y;il io aaul L952, la tB 21o kit' in anul l'rt,l .
Ir
ll
Io.a/41
[,
f"i
li:,i
9
Incepind din aauL 1952, depoaltele de nateriale tle su*
praFtructrrra au f,ost iazestrabo cu nagiai de sudare eiectrlca
pria prsslun€ Si cu uagial de nabotat ciuperca Sltrel.or uzatera-
vfld poeibtltf,atea px€lucr6r{l'gi a gtaeJ-ar de 3o n lungi-ae.tof,-
otlatll, aoeste clepozlte su proluat 91 sarcfua iatrefiaeril utl*
laJeJ-on ugoare Ei grele de caLe clE fff, lnqtnrilea sudorilor de
supraetnrctur{ ai unltdfilor exterioaro tle }inie"
Ia pressntr ftgea,rs ej*sqtie Jrc8loa4t{ de cale ferati
dio aceaatd !ar{, dlspuns tle alte un doporlt tle naterial-e ile
Bupfastru,ctura" Aceste clepozlte au o &lble srbordonare, d1o
punct de yedere admintstrattv tlepiazind al€ Dl"roctis regioaalE
.:
res?$otfird, L*r dt{a pn*nt dle Y€dsas tchnisr'{ap,iaatnd de E€sr-
vi.etul eestiral s]. qeir.or fenato' Eitu*.t ta srastrl Miodar. atiJ!
Wsstfal.la.
. gt'lgtrle clbe pa:rs{n{r scp*t SGrvlqlrr' e€rtrs-I, La co*
E8nda ldEloletratlel glrPerioa]'a a odilor ferate, are EarctBa
proeu-'drl.l gt gospoderirLi tuturor Egtoltalslqs de suDraetruc:
h&{. sL regleaz$ s3l.unrl" nateri.alElcr,la dspoa{.tel"e ststa-
Let m ile sapr.asfrnrebrrrE ca st la rLzLaal,e B{rs:gfll; sau l,arti,slr*
Lanel unile Es ef,ectueaad recoudltlonarcn 3-or qi e€ ttwp{Jegte
de veLorlftss,rec ilsgerrl'lor reaultrate dla la luor6rllo.ite nrpra*
structruE, cum gi a celor rezultato La usoa prelucrdrll nate-
rialel.og? tn deposite]t- respestlqre de *ulraefructurd gl inuat
aele de recondlfioere. Ira cererea dl"necltllor .regiounle, 0f,L-
ctut egatr&L dla i{tnd,an.Liberpaa# natel'*lele [eaessas' lqcril-
rllor de strprastructusd; ia oadurl rapartiflj.lor sprobste ile
Adn'loigtratta superloard a c6lXon forate.
I}etqrite rrlrl.umLlei d€ tu€rll in s*af*nufl cr#gteren ar
burl,o foloolte tnttlalr su fo6t ialosulto Ureptct eu loaomott-.
ve gi saaEraLe inaestnate cu 4otoar6 elleeeJ., s8u cu naparglo
cu podurt rulaute, i.n hale" In vederea economi-si-rii Banoperl:lt
s-e trecut la utilizarea stivuitoarelor cu furcd $i a va6oane-
lbr c,u fuss5 A; ni.&{bare, su i[stalatie de ciat5rj-re. S-a !a-
trodus de asemenea brilngporbu1 paletizat, sau cu vagoane spe-
cial anonajater pentrru expettllta naterts]-ului ndnurt metalj .
pestn{l schinhAtoare de qale 91 pentru ll.nie la gaatLere.
.
to.L,/4l
 1t
lo
fn j.ntqeiorul etgliEfelcq de roco'p$trt'1omse 8-q'trse'ut- }. RECOI]DITTOJ.]AKEA SIIIILCR
Ia utllizetea cillox' cle :rula!rc su taleco@ndi, la iEstslesi"i ite
tlepLasarea 9i de rictleare a travef;s€1of, ls lsetalBttx ds actls'
Diatre materialele care afc5tulesc suprastructura
uare automnta, eo.aodate prla brrtoane pentru m9!n11e Ae !r9 - fe_
roviarS, Einele repreaintd vaLoares c€a m1 nare. Dla aceaste
lucrare qi peatinl etrtle ile lulageo $-a oeFgediaet E@a€dArea d€ cauz5, Ia prelungirea dr:ratei de servielu prln
cltre ua singu-r om a preselor de indreptat glnele, s-au lol'tro- e1e se bueur6 de o atenlie specla16.
recoadlll0aare,
dus nagini de debavurare cu d,lepoaitire tle clcteetare 91 ffirce*.
In exploatare, ginele siat supuse eorozluail provoca_
autoeati a porllurri1oF cu, ct€fct'e, la giae. De ags&sBa au fost td de agenlii atmosfericl 91 de cllferili aSenli eblsicl.
lntroduse circu1are de tAi.at giae, uai llno{ilotlvet naglnt 4p p- ra bu-
neluri ginele sint supuse influenfei *azelor nocive, elsanatedin
liaare, nagint de sudare care l^ucrqaae cu. lrogI@ISrG8 gi.illg? focarele 10eomotive10r cu ab,r, cum gi lnfluealei
pozitiee de tSiere fsrd zgonot, a bwurilor la rosfurila sude- electrolitice
intense, datorild cu.reafi.ror vagabonzi, in .tuaelurile
te. Iocercdrile mecaniee ale joantelor gioeSor eudate au fost eu trac-
inloculte cu ioregistrarea auto@te a prirnlpalilm paranetrl tiune electricd.
care conclilioaeazS dcecutarBa unei sudurl" de bun6 calitate.R*
In afara coroziuni.i cere provoacE coastrucfi.I.lor
1ice, ia generaln pierderi deosebit de funportante, o alti neta_
tru usura-rea operaliei de iacarcare a *oosoa[elor 1un61 de gl* 25. care seurteazi durata de serviciu a ginelor
cau_
ae sudate, au fost introduse saca-rale portal aonatrd&to In IlOd este uzura. Da_.
torit5. modului lor de lucru in alcEtuirea suprastructurii
autornet de la o central5. ginele si.nt supuse unei uzuri norrnale, provocai. cd.Li,
La recondilionarea uatetlaluJ-ut metallc d-r'uat e-a ia- ae rostogofi_
rea pe euprafata de rulafe a rolilor naterialulul
trcdus sortarea gi asamblarea pe basddr preflrm 9i clepozltarea rulaat
care. rntensitatea aeestei uz'ri este coadi!10nat6 de io rars_
sub cerul 1lber, pria cuf,uadarea sHr stropirea pr-ealabtld 'ou gi declivitdtile triniei gi ea coaduce 1o special traseul
ulei de protectle inpotriva rugiaii. pieaaturd clia serviciu, a $iaelor noatabe in
la retregerria
f,a tratarea panourllor tte lis.ie expediate tu vagoane curbe cu raze siei
gl a celor aflate ia porliuai de linie cu decLivltdti
de 1a lucrSrile de refaelie, s-au iEtrodli'g ilirapozltive speclale nari.
pentru desc5*carea 1or f5r5 naeafatr-e.. IustalatLi f,lxo penuru
Datoriti ci.r.cu1a!iei, pe anumite por{iuai de 11ole, pe
suprafala de rulare a gi-ae10r, se produc creaive16.r1
deznenbrarea panourilor $1 sorbarea tlalr€fsglor, recooditl,ona- de diferi-
te luaglnai 9i adincinil i,sr pe altele apare uzrua oadulatorie,
rea pe banild a traverselor utlliaidu*ee stlvaitoErre cu furea, care provoacd degradarea rapidd a llniei respective;,
sau nacar:ale portal-peqtru etivulrea traverselor noi gl a gelor
fn afara uzurli aormale, gioele nai sint supuse gi la
reconclitionate /2/. uzuri aaornale, dato.rita deficiealel_or, de coaducere a locomoti_
Aceste depozi"te de supras'tlcrretlrrd au Dreluat $1 eag-
ve1"or', cun gl a celor cte intrelinere a 1laliIor.
cina confecf1oaaril fornelor prefatrlcete p-€atnn sudsrsa r6.?i-
di cu ternit a gl-nelor, in cale scop au f,o6t iosegtrate- ru p' -Patinarea
pe suprafala
rotilor osiilor sotoare ale locomotivelor,
de ruLare a ginelor, produce deaiveli.rl localerin_
se vibratoareo peattrr ereeutarea cooconit'eBtx a clte lFtrar
sofibe rie cer-e nai multe ori gi de fisuri laviziblreo
forne de turoare; 6au oale ile turoare gl cu cuptoaf# tu$cl' peq- care dea-
voltiadu-se cu tlnpul, condue la avarierea sau chiar
tru ugcarea 1or. la
rea ginel0r patinate. osiile friaate in tlnpul clrculalieirupe_
Peotru. aslgurarea aprovlzlooirii Ia titrp a gaa(lere -
nurilor, provoac& o uzr:r5 puternic5. a ginelor, dla cauza tre-
1or de 11n1e, mecaaizate, aceete.tlepozlte tre&tde sE dlopunE ia fre _
pernaoeald rle un aaunit volu:i 'i'i:: inate4trtlglib snaponstnrcturd
e5rii ce se produce intre roNile friaate
9i suprafaga ae rufa_
re a ciupercii gtnelor.
ao1 91 recoadllloaater cum gt de utiJ-4je dd'erecutare nocanl -
zatd a lucr.irllcr Ce llnle, operafle-tleoseblt do.'LnportantE' 1o.I,241
peat.L-r degf,i: jrarea rltnlcd s fuqfdrllc teapecULve /)f '
lo.L/4L
 L2
,.
Fe Liniil.e la care iotrellnerea lasi ite' dortt ip e !-
cial lialile pe care traversele sitrt deburate Ia joante, cape-
tele Einelor capdt5 jocuri vertieale iatre eclls€r ceea c€ coo-
duce gu tinpuL l-e c.urbe.rea capebelgr de qi,ne, Ia ape-rifi"a fi-
surilor ia juru-l gEtrril.of ele eelisarer l-a turtlrea 91 bafiLrarea
puternlca a eiupercil ginetrar in so.na rosburilatr de d,llatat.let
de 1a joaabe.
' Defeetele .datorit{ detricienlelor de fabrlGarc a Sine-
lorr provoacE.scoaterea prematurE tlin serviciu a multor gine,
care pot periclita siguranta cireulatiei.
$ine.Le ctcoase dia tial.e cu ocazia inlocuirLi lor izr
1ate, eau la rincl, in eadrul lucr5,rilor de refac!1e, poarb{ tna-
te efectele cle uzur6 Ia oere a.u fost supuee in tlnpul Perioa -
dei lar de'sesnici.tr pe finia respestis6 glr pentru a ml putea
f i reiatrebuialate pe llali eu o iateasitste de traflc El- re-
dusd, trebule sE Ii se tnd€pfuteae Fria reeonttLfloaarer toate
urmele l5sate ile e:cploabare. Din aceaatA esutAr reeondltto@ -
hl
F
\, rea ginelrir po*be lua di.f,erlbe ssp€ettsr doterniu-ts dls ef,ee*e-
lir
1e ursxrite Si Ce oo.rddaralli ecocmi'ser .or{icuttDdu*se Xt€ 1i*
H cest mod de lucru d6 cela sal bune rszultate tehaico-ecoaoaice.
ft',
nie sau in ateliere epeoiale. Asffel, Xn eamL wrel }lnli nrSt-
bl
ae" avind capetele eurbate 1a joentquade ai!a1.nl.st*a$tl fero-
bI
s viare preferd eE Lndrepte aoest€ capete chlar pe 1lnle, fd.r6
{M de.noat€rf6& giaeLor., f,olaetad la actgt agsp tlo uttl-al coroepln-
I, zdtor. a'Lte 'admlnlstrstl.S. lerirrE: Ia t{lerea ta ].inie a capsfs-
n 1or eurbate a1e gl.ceile" glnele sp$rkte fLluit trase la ioaot€
fr
eu troliul sau cu locosnotiva gl apol eelisate.
F'
In eadrul .luc.rd:rilor tle recondllloaare a ginele ln
,1
ca1e, o lryortau!'X d.s"sebXtX aie ln*drcarea cu gudltrrd a poxrttu-
,ri
BiXo.f eu u*u.rl aaormle. Pr'latre aceatea se audg[ lnc6rcarea
su sudlurd s espet€lor *e siee bdtute Ia Joaate 9i Xnf,ep&rtarea
defectelor superftclale de pe ciuperca giaelor (loeuri Ftln6-
te" a6cbli, solai ats.)" In nrlte S{rlt toe6rcarea.cu eudld a
capebelor de Slm b&tute tra d€"nter a hat o extl"ndero,Sgart€
nare, dooareoe prln aceastd operatie, ea-r€ ao exeouti ryon pe
Liale' sE irubgt!f;Hlqse .qult sssettlllo do rulate alg \reblgule-
Lor ferovlare. La uneJ.e societdli de oel f€rate dio S.U.A. a-
ceaetd oSEqa$ie pe cxsout6 aupd lndreptarea iq,,:Prsal.abll a ca-
petel.ot ile qiEo *urbate la Josnt€r peutr$ & Eduoo aatfel vo-
hmrf tuo*rllor ile f ncdrsare cu errdut6. ::
lo,.V41
L1
Bavura lateraldr provocat6 Be ciuperca qinelor cle
serrrgeres oteluluir este itrdepdrtati uaeori din cilJ-etou aitlto-
r..rlunorgaFinleorespu-aadtoare"Deageneoea'uzuraQndulat'o-
ri.edepesuprafalacle.rulareaciupercilgineloresteindepr{r-
tati cu ajutorui' unor nasiai speolale sau, ia cazu-1 clnd acest
defect este extias pe porliuni nari de liaie, cu aiutorul tre-
aunllor polfzoare.
ALte adninistralii feroviare preferd si f,acd o recorF
dllioaare iategral{, in ateliete speciale, a glnelor provenlte
ile la lusrlrile de refaefii" Cu aceast& ocaziel. eiuperea gine-
lor eete debavuratd Si r6etlfieat{, por}iunile tlefecte de g{ne
sinteli.ptnatepriatSiefesaulacazulcindsintdemic5j.g.-
portanfd, siat iacdrcat€ cu sudrrxd' Ia cazul eiad capetele gi-
nelor sint eurbate, 6i-ae1e sint scultat€ prlia txlere gi dupS
sudare, la nagtni speciale, sint debitate ia lungimi aornale
sau i,n tronsoane luagl gi expedlate pe gantienele tle li-nie' A-
ncdrcareq eu,s"!.d!14--g--Eigefg
5"4. r
Ia exploatare, ciuperqa 91ne1ar este supued la uzurE
<tatoritdci.rcula!iei-naterialuj.uiru].agt.Aceastduzur6distri-
buitd ta geaeral in nod unifor& pe ponfiunl ooatiaue ale gio€-
1or, este acceatuati ia special la capetele $inelor legate prj-n
eclise. In afara acestei uzur! nai pot.exlsta strivirl 1ocale,
psecumgifisurircusaufdrS.desprloderlalenaterialdinacrp'.{
glnei. Uzurile localisate p.rotroacd' ua nere aeLinlgtit al nate-
rialuluirulant$idatdrib{efectelordlnemlee'seproduc-fi.
surl, e&re cu tinpul conduc la ruperea qinelor respective' Dia
aceasta cauzd, in punctele unde se soastata uz-uri localizatet '
este aeceesr ca prof,ilul ciuperiii ginelol s5 fie restabJ-lit.
Aceastd operatie se executd de obicei in ca1e, pria inc5rcarea
cu suduri a portiqnllor respecti-re de pe ciuperca giaetrort fo-
losind La acest scop utilaie aobile.
Procadeul eel mai vechLl incd in uz Ia ilu1te admiais-
tralil feroviare, constS. in incrircarea cu suduri oxiacetileai-
c5 a porfiunl]or su uzurl locale de pe suplafata de rulare a
qi-ae1cr. la executarea acestel operalll, locu1 defeet de p su-
1o.1,/4I

14
prafcta ,fe rulare a ciupercil ginei, se lnc;j'lzegte pin{ La
tenperatura de topi-re a olelu1ui, cu ajutorr:1 unui bec oxia-
c etilenic.
Conpletarea profilului ciupercii se face prin naterial
de arortr care proviae din topirea sirmei de sudare ia baia de
netal lichid oblinutd pria incdlzi-re. In cazul cind uzura l-o -
cali are o adiacjme mai mare de 2 mm, depunerea saterialului
de e.Dort se face in Ao,.a sau nai^ mufte stratu.rl. Prinul strat se
exeeutd cu o sirraS de sudare mai moaLe, care permite tealLza*
rea unel leg5tr:ri mai buae eu naterialul de bazd. stratuxile
rrrnitoare se executd cu sirmi de sudare cu o rezistenli riill-
catS la uz,lrd. Fiecare strat, la ti.:np ce este iscd iacaailesceat
se forje3zS cu l.;vitr.rrl de ciocan, peotru iEbutret5tirea struc-
turil treialului ilepus. Dup6 terninarea iacdrcdrli eu sudurS 9i
dupl rdcirea cornplet5. a locului respectiv, 4eta1u1 depus in ex-
ces se indep{rbeazd prin pollzarer ob!iniactu-se astfel proflld
necesar a1 s:prafelei de rulare a ciupercit ginei' Acest proce-
deu de lucru are avaatajul cd necesitd un utilaj simplu, for -
nat diatl-o butelie de oxigen, o butelie sau un generator de a-
cetilea5, un aparat de sudare oxiacetilenicd cu becuri de cli -
ferite nirinl 9i echiparneatul cie protebtie pentru sudor 9i su-
:r.rl aiutr-r. Tot acest utilaj se poate trausporta uqor pe li-
aie 1a puactul de 1ucru, cu aiutoruJ- uaui naSonet' Echlpa de
lucru este fomatd de ua.sudor care topegte sirna cle sudare ia
bala de rnetal lJchid 91 de un sudor, care preincElzegte por-
!1u:,..: ie lucm respectivd. Aceastd ectripi execut6 9i forjarea
I
gi poii.zarea porlluail incXrcate cu netaL de aport" Ia tlnpuJ'
lucrului-, echipa de sudare este protejatd cle uo meseriag cle 11*
aie, care o attzeazd. de apropierea ttenurilor"
f,a fologirea acestui procedeu de Lucru, adaosul de
c41dr:rd in eorpul clupercii- ginei, este mai putia violeat de-
cit la alte lrocedee folosite in acest scop. Din aceasti cauzdt
pertcolul de 4 se produce alterilrl in structura olelului de
baz5, sau a rnetalului de apolt, este nai redus. Datoritd aces
I tu1 fact, etecutarea lncircirli cu sudurS prin sudare oxiace-
tilenic4 au reclas:i s-;dori cu o inalti orqiitire profeslona -
).d, cu;a este eazul 1a incircarea cu sudura 1e sudaroa cu arc
electr!c. ia sudarea oxiacetilenic{ dia cauca incilzirii gine-
;eE, a<:r:l"-- a,J Eeodlala ca la Freaerea trenurilor sii se in-
ecsaaLe. ,lc,ist' tr-r:- 5g €orij:azar ori'n' incdlzirs cu flac'rird'
1o.i/aI
L'
oxi.acetileaici a ginei la talpI. Peotru a 6e evlta conplet de-
formarea ginelor iac:ilzite, cste necesar ea operatlile de in-
cdreare prio sudare oxiacetileaici., e:l fle exeeutate eu lnchl-
derea circuLaiiei"
Procedeul de ioc,lrcare prin sualare cu arc electric
este in prezent cel aai r6spinclit, deoarece este nai economie
gi perniite ca .l-ueririle respective si se execr.tt€ f5ri iatreru-
perea circulaliei trenurilor. Deoarece lasE olelul de gioe esti
greu sudabiL, dln cauza compozitiei sale cbimicet acesl proc€-
ileu de lucru reilami sud.ori de ioalt5 caliJicare profesloaali,
cun 9i luarea uaqr ndsuri speciale.
Pentru buna reugitX a ooeraliei de incdrcare prlc srl-
dare cu arc electrict este necesar ca suprafala ee Ee iccarcd
sd fie preg5titd ia noct eorespuazdtorr apoi sri fie nreiacS.lzi-
td gl s.{ se trtilizez.e electrozi cu iavelig bazlc" Sup-rafafa ce
se inearce, se euri1d cu ajutorul uaei perii metalice, inCepi;*
tindu-se orice murddrie gi inpuritSli" P5rtile superficiale '-l-e
ciupencl"! ginei, in care. se observ{ fisr:ri, sau discontinuitili
de structurl, vizibile, se inclepirteazd cu ajutorul uaei dil;:
l
biae ascutite. De pe toatE porliunea care se iaearcd cu srrSr:rd t
l
trebui€ si 4indep5rteze"cuqlutorr:luml polizor un strat superfi --
I c1al de netal, gare ia general estte degradatr datoribd circ',:-l-s-
tlei treaurilor"
Grosircea stratului lndepdrtat trebuie sE fie astf,el-
stabil-tt iacit tlup5 exeeutarea depunerii de loetal gi finisarea
1; suprafelei cle rulare cu polizorul-, stratul de setal iacdrcat
sd aibi o Brosj.lre cle cel pulia ] un.
Dupd pregqtirea suprafele! cle incdrcare se trecela Fe-
iaeilairea acesteia, pentru a se crea condltii buae de lega-re
a metalu]"ui ele aport, cu metaluf- ele bazi. bla aceasti operafle
se lntirzie Si rdcirea rapicld a porliunii rie iacireare, lucru
ee an' favoriza forrnarea de fisuri $i ale structuri fragile in
rnetaluJ' tle bazd, PreincSlzirea se face cu f1ac5.ra de propacrin
tr-un mic cuptor eorespunzdtor, care i:abrac5 eiuperca ginei p-
porliunea respectid. Preiacilzirea se faee pi.nd 1a o Nenpera-
tur5. de 2!o ocrcare se menlioe citva tinp, peetru a se diJusa
in masa olelului. Atingerea acestei beraperaturl poate sd fie
eontrolati u$or, cu ajutorul unor creioane thermocrontcere dtrt
nigte erei.oane speclall' de diferite culori' Acestea -.
lSlii:r,
 16
f
I
la aliferLte tenperaturi, schinbincl cuf.oarea uinei ldeate 1a fre-
caiea pe o suprafa{d incdlzitd. Pentru a se evita perlcoLul cle
c{lire, zoria preincdlzit$ trebute sd f,5.e feritH. de lntenperllt
iar in tunel-urlr cle ev€ntualeLe pic6turi de a16 lurovenlto <lla
lEtriltratil. ilupd efectus"rea preinoElzlrl'l esbe oportund rep-
tarea o-peraftei de eurd$furc ca perla metalicd, intruEttr pria
prelacalzire defectele c&re evenhral au scEpat 1a .controS-re ec-
centueazd siau devin nai viglbile gi pot ft I'nde9drtate cltn tinD'
Ia deBunerea naterialului- cle apetr se foloaes elec-
troai eu irqbrdceelnte baaic{. Ace$tia pretid cs arsd electric
sE f1e uecltnut foarbe sculrtr latruci.t ua a:rc lung, Pe llng6&tr-
tu1 cri nu esto ooastant, favoriseazd foruanea suflurilor. InfrlF
cit taina electrotlulul F€ to.Xlegte nai repeite <lestt imbrded+ln -
tea baz1eil se€a oe are ca untrare o ssobire a e'[eotrodulutlain-
terlor, areu'l este scurt lrnnat tu Eod spsreBtr LnfucXt el se
preluage t€ tn lnterior.ul scobthrrlt create ia ursa topirli 1d'-
uii sale.
IJa atepuner€a prlmulul stalatr eo!'dosael-e dlo eualurd sint
meaf,iaute strinte, pe$bu a se procluce o Gt ElcE solicitare
terqid r a materialululr reduoindu-ee astf,eI penlcolul produc€*
rlt fisu.rilar. Cordoa&ele strlmte eau ntrasen se oblln prin de-
plasarea inal"ate 9u o oscilatie lateral5. foarte ugoari a el$6i
trodulul respectlv.
Ip tlupuL lnc.rulul, iBteaetBts surentulul electrlc
tpebule s{ fle uenflnutd 1a o valosre slainE 91 eaune <le laILOAt
pentnu electaoaii cu itlenetrsl *e 2t5 18, Pid Ia 2lo Ar penbnr
electrogl-l cu ttLanotrul tle 5 m.
Ia funclle de.groeluea tcclrciritl sgeasta s{ fle 'exe-
cutab5 ia dnud satr lr€d Dlrtte sttatrrl. Srparlenla a ardtatr aS
inilifere.at rle 6rosi-uea i*odrL6riil acessts sn trebuie 8d fl€
executatS nlqioilatl nrpai dlntl-ua sin€g.g strat' Ira clepuaeree
I
i
netalnlul de lport, pr'inuJ. straf, este c€L nal. crltlcl lahtrelt
Ere misilrNle4 sd facd leg&tuxa mterlalul-ul cle aport str naterls-
I
].l1 de baz6, Oorcloa.nele depuse gtrcoeplv Ib sbraturlls urqXtoa-
Y1
re, pot sH eorijeze defectele produs€ evontual-, ln eordoaneLe
primulul stratr i"ar pr{.a lnf,luenla 1ol termic6r lroduc o tro"rna-
Iizare a straturilqr de iledesubt.
I,a Ecoprrl oblLaerlt unui clletribulri ott rnal bune a ne-
tellialulul ile atrE'lt, oordoaaelo loBBitudinale tle sudura se al-
LO"L/4L
L7,
teraeaz.l cu. cordoane transversale, avindu-se grijd ca in oriee
caz, ultimuJ- strat ale suduri, sd fie depus cu cordoane trans-
versale.
Pentru oblineree unor lucrdri de caliEate este aecesir
ca portiuaea ce se i-ncarcd, sd iru se riceascd in tinpul luoru-
iui" Ia eazul cind aceastd porllune este prea luag6, ea trebuie
sS.fieinplrlitdinporliunide'prel.ncs.lzlresuccegive.Lungl-
meanaxigrdaacestorporliunidepindedetenperatrrranediu].ui
iacoa;furdtorr cum gi de circumstan!e1e cale farrorlzeazi ilisper-
sla cdlthlrli. In general , luagimea pof,tiunilor preiac5|ztte pe'
care se executx inc{rcarea cu sudurd, varlazd de Ia 1o' . '2J cm,
In tinpul- depunerii rnaterialulul de aport' trebule s5'
se obser.v€ ca fieca.re cordon ile sudur6.., imediat dupd ce a fost
clepus, sE fie crrrlgat tle zgur5.. I'Iunai dupd i'ul{turarea comple-
td a zgurlir poato f,i tlepus ua nou cordon 4lEburatr eare se a-
gazi par!1a1 deasupra cordonulul precedonb"
DupS ternioarea operatiei tie incdrcare pria sudaretpro-
filul suprafelel de rulare a ciupercll se restabileEte cu aju-
toruL poliz5rli, In acest scop, cind naterlaluL de aport este
inc& Ln'sta.ra ea1d6, se face o prin6 clegrogare' Pria aceast5'
operali.e se evitd ea 1a trecerea materilului lulant' sE se pro-
ducd aclluni alinami-ce pe stratul iapdrcat gi iacd ia stare
cal-
cld. .Finisarea defialtivd ee face ar:mai tlupi rdcirea complete a
Sinei pe porlluaea incdrcatd Si are scopul aivelSrii eveatuale-
1or deforrn*tllr alatorate contractieL nelalului'
Pe llniile cu joante eclisate, capetele finelor siat
supuse I-a l-ovitull xepetato produse de rollle naterialului ru-
lant i.n migcare. Dia aceasti cauz6, ia tinput exploatdrii ae
produce turtirea c 1uperc1L, scurgerea stratur i].or superf lciale
.
deolelrdeformareanivelulull'ongitudiaaLalsioei'cutlSXa-
parllla tle flsuri, ia speciaL in sooa giurllor do eclipare'
Iaaiate de executa-rea iacArcerii cu sudurE a aceston
capet€degineregteoeeesarsEseexecutelanodpreventiv''
rectlJica'rea nivelul-ul 91nel In zons' Joantei, prinbr-un buraJ
eonespunzdtor al traverselor 9i eveatuaI gt prin 1nl'oeuirea e-
cllselor. Totodat{ este necesar sE se examineze cu ateotie ca-
petele ginelor, peolrru descoperirea eventualelor fisuri' ca.re
ecllsare' po-
in cazul cind sint in jrrnrl giurilor de excl-ud
slbilitatea lnchrcri.rll prin sudare a capetelor respective'
t o.1./41
 1S 1"9

eu suduxd se stablleq$e in funclie

Lunglnea taclrcSrli joanta sudatd, peotru descoperi-rea esefitualelor defecte de to-
de ndrlnea uzuril gl de defornalia
ginei' In geaeral' trebuie pire, in dreptul ciupercll qiaelor. Un asemeeea defect aratd
sd se llni ses$&' c5 pe o linie ia
exploatare' cd suduxe. respectlvd. nu este :'eugitd nlel ta profuaziue, dln
lotll::-""*tt
cle la o traversi l-a a}-
(slgeata) ia lucgul giael poate s5 diJere cu suciurd care cauzd rostul sudat trebuie s,i fle indep:irtat.
ta. Din aceastd eauz5, ia zoaa ioantelor iacdrcarea totald a sigefii La i.nc$rcarea prin sudare eu arc electrlc, cureotul e-
rsreste*ces€rsi se extladd piai la anularea sdgeatX sd-aufle lectric este dat de ua agregat de sudare alcituj-t Ln gecera), ,
aeeastd
f,espectiver deoarece este suficient ca ginei' diatr-ua notor diesel de.2o CP 1a .1 Joo ratfmla, cupi"at cu u&
mni msre decit s5gelile care se intlLnesc in
lungul"
generator de cureat continuu cu.posibilitatea d* re6lare a 1a*
avariilor localizate de pe suprafala de
La repararea teasitd.{ii eurentului de 1a ,o. ".12a A" Se folosesc de asene-
straturilor super=
ruJ"are a ginelorr este necesard i'ndepdrtarea oea agregate de sudare cu dinan, auioreglabile, bensilnea fe-
eonpleli a pirlii a-
ficiele-a1e clupereii, pind 1a eliminarea motoale ale loeo-
dueindu-se eu spori-rea intensitSlii cu-rentu-l-ui elecbric. Agre*
valiaie. trocurlle patinate proiluse c1e rolile aceste roli se 1n* gatul de sudare este montab pe un vagonet previzut clri uo dj spr:21-
Cind
notj"velo"rr reclan{ o atenlle deosebitd' tiv.care-i d:rpc;sibllitrtc€ c:e s fi sccs cu uEuriald :r pe j.i-
sd se iieplasezen e1e inde-
vi-::iase al-,.iaeciad f5r5 ;a locomotiva dia ciuperca
aj.e- La punciul de 1ucru, agregabul de s-irdare este legat e'.1 a*
p!;ceaz! pxin abraziuae un mic strat superf,icial cu aceastS jutorul unuj- eablu flexibil.n protejat l? nlaerul porielectro-
se dezvoltE
;inei gie clin cauza cSlduril aaf,l caxe dului 9i la clegbele de punere 1a pXraint"
o!e1u1ui in
ocazie, se loate produce o modj-ficare a structurii pe porlluaea res -
Util-aju-1 pent:rr preincSlzi-re este alcdtuit dinbr-un
ic:eriorul clupercil' Circula!ia trenurllor tlefec- cuptor in foq:ni de c).eqten csre cupripde ciuperqa ginei 9i Cia-
pectivd, pri.a lovitr'rri1e proiluse ile roli u lnrdutSleqte tr-r-r-n arzdtor cu p*opan , cu butelia respectivd.
din cauza obosellitin
tuL, care cu ti:np'':l produce rupexea Siaei Iltilajul pentru polj-:::re este alcdtuit diatr*un poJ-i-
i
secii-utrea ruptS putiailu-se observa
o pata ova15 caracteristica' zor aelioaat de r:a rnotor cu e:cptr-ozie, msatat pe un cA.['ucia':
li
trebuie sd se
La incircarqprls sudare a locu-rilor patinate'
t
care-j" peraite deplasarea in lungul liniei" Un ax flexib!.3.ea*
ciupereli Elnei,pi,nd la
iide:irteze s'latuIlle superficla}e ale
I

gd notoru-1- cu.unealte care poartd pi-atra polizoare, disc sau ci-

ftsur6' DacX acest lucru
co=p1ete cllsparilie a oricdrei r:rae de ruperea in
lindri-e5." In locul uaeftei denlioqate, axui. fl-exibj,l poate fi
ou este respectat cu cea Eal Bafe strictele,
urmeazS
1ega.t cu un cSrugior pe care este ac-bionat{ o piatr5 oil"isdri-
pria sudare"
nas,l a glnelor cu locuri patiBate iacircate e5 cu ax verticaS-, c.are poate sd se deplasgse in lungul supra-
Sudarea alt$inotermic6 a ginelo'n ln
cale' peatru a
geaeralo dupd ce
felei de rulare a ginei"
crea calea coatlsu; flri rosturi se face in perioad5 de
'1
tr,a inciircarea prj-r+ .sudarc cu ar€ electrie .ee folesesc
ginele respective au prestat servieiul o anumitd sudeazi &u
i

se
electrozj cu invelig bazicn care reclan5 fof.ssirea cureptuiur
- tiep. Dia aceasbi cauzd, de nulte ori ginele oe
t
t acestor defecte costinuu" Inbri.cS.ruintea 1o.r oazio5 are seopul ea ia .tirapul .-l-u-
i ca:etele "-izate 9i defornate nu]-t' Corectarea cr,.Lrl-ui sE riegajeze .gqze "ca-re proi:ejeazE trsia .de -aeltunea 'rxocivi
't
poate fl ficutl prin incdrcare cu sudurd
executati inaintea o-
)
joantelor respectlve' In
a agentilor atmosferici Ei tctodatd s5 prcriiuci .o .egu*i 'care p1u-
i pera!1"ei de suaare aluninotormicS a tind pe 'sup;'af,ala .notalrrlui }:chid, .exetrc.itE o'ec!-iuae de pro-
ca incdrcarea prjn
fr, plactlce iasd, in aseneo€a cazurl se preferd a'ioaabelor' t$ciie tcrnie5., in ti"mpul- fazei. de so"lidifieare a ofe*lului;S1e-
gudare si fl€ aninit5 dupd sudarea alu'BinoternicS
IT
i lu1 folosit 1a fabriaarea Eine.Lor &xie rtln -e6.a!inlrt retattv'fidi-
I
Inac4atgoddevioeposibll",irredueereaoDera!ieldenivelaredatorabe contrac- eat de carbon, care poate'm€r$e pi,ni 'Xa o"So $, c.e€arce 'a:educe
1a ;oa:rta sudabi 51 "t""tto"ea d';forna[ii1orcapetel-or de 91ne gradutr de sudabj-litabe af lui" De a.o€ea? 'se,fo1ose6e ,elee*r.cul
I
:rlelr a€coapeasati suflcieat prin ridleara
este. necesar cu un invellp bazic, c&re $.u.un afest .**sgar$ussnt F*" ep,tlrel;o.r
lcafltca gud5r11 joaotelor' fn astfd cle cazr:rlt cu ateotie sl otelrr-1ui. respectiv" ,Deoarreoe i,rnbri,c.:.i*pto&ea bazi.ci este fssrr-
ca lcailtea i :irdr11 eu sudu35 's4 se Gerc€teze :-{}-1./,tti
Io. I/41
 2o
te bidroscoplcd electrozil se furnizeazd 1n anba).aJe lmperrnea-
bi1e, care se degfac numal in nonentul fol-osirii 1or-
Urnezeara continud eventual in inbricdrniutea bazicd a.
ei€cir.ozil.or, provoaei formarea de suiauri in olelul depus in
tinpul operaliei de ineErcare cu sudurd. Pentru a se preveni
acest perlcol, inainte d.e utilrzare, este indicat ca eiectxozji
invelili.sd fie usca!!" 1a o tenperaturX de L9o-.2oooc, intr-rn
il
nic cuptor. Frig folosj.rea acestor electrozi la incdrcarea prin
sudare & tinelorr-9e oblin duritdll, care ln general, sint cu-
L:l
I pri-nse intre 24o...?go HR. Acestea sfnt pu-,jq nai mari decit
duritzitile ginelor norraale, ca:-e sir:t cuprinse ::e reguld intre
l
2!o...24a HB. Electrozil folosiii" in acest scop au diemetrulcir*
i
prins intre 2r5 qt Sroo sn, ia funclie de dine:isiunile por{iu-
I
n11 ce se iacared cu eudur5.
t
La C6,11e ferate d.in R.F. a Ge.rnaaiei, au fost fdcute
dj:ferite studii 6i incercliri pentr,u ad,optarea celor nai potri-
t,
vili electrozi, la executarea lucldrllor ile incd.rcarer prin suda-
re cu anc electric e portiunllor uzate de pe ciuperea girrelr;r a-
fLaie l,n cale. Cu aceastf aeazier s-a consiatat cd ln cazui fo=
logirli unor electrozi bazlcI, cu miezul din o!e1, avind in com-
t pozllia ehinicd :.-rL % C 6t 13 % L{n, }a naterialul de aport se
{ ob!in d'rrltd{t superfieiale, cupriase iatre 17o..1$o lI".In ca-
l
I zuJ- niezuLui de o!el, avind in corapozilia chlnicd or).2 % C,
18 % Cri 5r'5 % i{n 9i I % Ni' durltatea superflciald a mate -
: rialului de aport se ridicii la 22o HU. In cazul cincl niezul de
I
oteJ. al el"ectrodulul are in ooapozitla chimici .orlo /o Ci o16
51; orp 1S Cr gi !12 lo lura, duritatea superflciald a naterialului
de apvrt este cuprlas{ intre 25"",275 II"" Eloctrozli experi -
i
l nentalj" permit obtineroa unor depuneri de netai., llpsit de fi-
T surigau sulluri /a, 5/"
["
I In scopul obtlneril unor lucr5ri de calitate, La fol.o-
I sirea unul nou tip de electrod, este oecesa-r sA se facd p::obe
t
il
tehEologice pe cupoaBe de gine, un control vizuaL al poltlunii
$,
'! inc&r"ca*e qi examene privitoarc la structura o!e1u1u1.
r.::' ;lspectul- difleritelor st.r:aturi- de Lnciircare cu sudurd
Ei, aI'zonei de iuflten!,:i fernicS, lntrep{trundsyserr";$nt3e dife-
I '" :.': :l-i.:r, intrepirtrundereaslffaf.erlaf utui
.rite1e. str;: furL r1* ":ircir-i,'
I -9i
de apo}l, cu rtal,eriaTjl iie i;az.i, se rrralizeaz! priri exalrenrLl ma-
c.rogtafic al, urreiliecf,irini iongiti:dinal'e ei trarrsveritric a ciu-
I o. 1ll+l-
2L
percii tLnui cupon rle giud incircab de prob5, cu sudurd' Pregi-
tirea suprafeNel de otel ce se exajtrineazd, se face prin atac
cu un reactiv chinic, de exenplu o solutie de persulfal de a-
mcniu. lrin aceastd exa;ainare se pun in eviderr'!6 e'renbuslele
fisr:.ri qi sufl:ri foarte nici-r dia materialul de aport Ei dln
zona iofluealabi termic, a ftaterj-alului de baz5'
PrezenlaciiferltelorsbraturldestructrrrideosobLte,
se constatd pri-n efectuarea unui exam€tr nicrografic'
PrirrNre probele tehnologice se numuri incercarea l-a
indoi_re, care se execuld cu epruvete cu secflune palrati'De 1a
acelagi cupoa de gini se iau epruvele, uua preluatd ilintr.o
por!iune care con! j-ne inciircarea cu suduri El aIba, preluatJ'
di n niaberialul de bazd, peotru compafarea rezuLtatulul acesbei
incerc,:iri. Cind incirrcarea cu sudurii esbe elcecutatd corectt e-
pruveta respectivd ilii, in general, rezultate egale 91 chiar nai
bune decit cele oblinute Ia iucercarea epruvebei preluab[ dln
materialul- de bazii.
O a1t{ probd tehnologici coastJ din incercarea }a 1o-
vituri repebate, alternative, efdctuatd pe epruvete cilindrlce
increstate, pentnr localizarea ruptr:ril. Aceastd iacercare ee
face cu ajutorul .a clou^E epruveter una preluatl dln lQna perlfe-
ricd a ciupercii, ia aga fel, incit sd cuprlad5 cea nai rnsle
grosime a inclirciirii cu sudrrel qi- altar pentru compa'ra'rea re-
zultatelor, preluati dia naberialul de bazd. aflat in zona dE
sub stratul de material depus. liezulbaiul acestei incercirL nu
7o
breb,.ri-e s:i arate dlferea{e sensiblle de re?isten}6 tntre ?.on&
nateri-aluLui de aporb gi zona aateri-alului de baz6'
Se face s1 o probi teha.ologica care conste d1n incer-
cq..:rea rlurii.ilii. Aceasti incercare se executd cu ajutorul am-
prenbelor Briaell, ei'ectuate pe suprafafa netalului de aport
qicuajutor..rlanprenie]-orVlckers,efi:ctuate].adlferitoadi*
cirai, pe o secliune longibucliaali a ciupercii unui cupoo de gi-
ad incdrcat cu sudu.r,{. Rezultaiul acestel incerc:irl ugureaz'{
interpretarea micrografiilor roenlionate 9i pun in evidenli e-
ventualel e neunj-f ornit,i! i peri-euloase alo duri-t5!11 malerialu-
lui de aport 9i ale rn4teriaLu-l-ul eJlai ia zcaa Ce influenlE
lernicd de sub accsla.
La refacerea profilului nornal al ciuperr:ii gioelor
in.porfiurriie ior uaate r unele acrninistratii t"t""t""ir1ili;

Fesc sudarea aluninotermj.cd.r In acest prooedeu de lucru, otelu1
Cepus ca metal de aport, proviae din reaelia ternj-el a terRitu-
lui, care este ua anestec granular ile alusi'uiu, oxid de fier 9i
degeuri de cuie. 'Iehnologia iacircirii cu sudurd este-similare
cu aceea fotositS. Ia sudirrea aluninoternicd la ioanbe'
Suprafala ce se iacared cu sudr:ri este mai lntii curE-
qurcl'iriei qi ispuri-
tat5. cu peria rie s!rm{, peatru indepirtarea
t5tilor, apoi porliunea respectivd se imbrace cu o forni 3€-
fractar:i-r ccnf eclioaat:r 1a fata loeul-ui dintr-un amestec umezib,
alcitult dia alsip special 9i argil5. Dupii fixarea folTrei re *
fractare pe ciuperca qinei, in dreptul porllunli ce se incarc6'
cu sudurS, se face p-reincdl-zirea acestei portiuain cu aJutorul
unui arzdtor cu gaze.lichefiatersau beazial qi cu oxiSea' Dupd
preiacllzirea Ia B!o...9oo o0, arzltorul se iaaleperteazd 9i in
forisa refractarE se boarnd o!e1 lichid, provenit din reaelia
iernibului versat ia prealabil intr'-o oal& de turEarer agezatd
deasupra formei refEactare. Dupd iialificaxea olelului tutnatt
forraa refractara se indep5rteaz5, iar netalul de aport in sta-
re lacandescea!5, se forieaza prin lovituri de ciocanrdindu-i-se
forma profiluluj. ciupercii ginei. DuBi r6cirea completit porSl-
-se flniseazS, Bria p.re-
nea i.qcSrcatd cu suilr:rd aluninoternj"ci
1uc::area cu aiutoru1 unui Polizor.
iacSrcarea cu suiluri ah:rainotermici a porliunilor uza-
:c de pe eluperca Eiaelorr' poate fi fdcut5 uqor pe liniet tleoa-
rece ubllajul folosit este slmplu 9i au pretin,le ca sudosil res-
peetivi sd aib{ o pregitire profesionald deosebitdt aga cun re-
clani celelalte procedee de i4e5rca.re cu suilur5, Ei ia special
proccdeul cu arc eLectf,ic /6/.
,. 2. or.'
Reb-9-ter.9g-gine1
Aceastd operafie se executd in atellere dotqte cu
utllaje corespuoz'itoare pentru recoadlllonarea gireelor denonta-
te dla Ilnle, cu ocazia lucrSri-lor de refacllc sau a lucrexi -
1or de irrbrefir:,ere" In general , acestb gine prezintri deforur,alii
1a supraf,ala de rufar€ g: Ia r,tuchllle de racordare sle acesteia
ffi cu fel;'ielateraJe a1e e lo;ipercii qlaelor, cum gl uzurd ondulato-
ffi rl-e cu unde scurte sirlr e,d t1ii4g ]rrr€1. le reguli, aceste defecte
#
LoJ/4I
ffi
,,t
u
21
nu reduc capacitate.l or',,antd a ginelcir, inei dj-n cauza vi.brat!-
!1or pe care le geaereazl in tiropul circulaliei trenur!1or iu-
rdutdlesc eonfortul cildtori'or ;;i sporesc locr-o nisuri apre-
ciabild. cheltulelile de intre!ioere aIe.c511 ei ale naterislu-
lul rulant. In cazul Ciail Aceste defecte supe;/i.cia1e slat loai
j-mportanter e1e pot provoca declasarea Siael respectlve intr-o
categorle inferioarX.
I,a indepdrtarea uoor asenenea defecte superficlale se
urmS-regte ca prin rnijloace adecvalte s5 se reprofLleze cluperca
*inelor respective, in scopul restabillrii unui- profil de ru-
la.re cit Eai asen5ndtor eu ee1 al unei gine noi. Prin aceastd.
cperalie se obtin rezultate superioare fati' de pollzarea Elne-
1or in cale sau fate de debavr:rarea 1or.
poli-zarea $inelor in cale se aplicd numai 1a iadepd.rtarea uzu-
rii onduf_atorii cu unde scurten iar prin curStirea bavurll se
cautd s5 se restabileascS o racordare corectS a felei de rula-
re cu feleIe laterale ale ci-uperci! ginei,
Recondl$lonarea ,suprafetei Ce rulare a ciupereii gine-
1or in a1;eliere poate fi executatS prin polizare, rabotare sau
frecare. Experienlele fr'rcute la C5j-1e ferate dio R.tr. a Ger:la-
niei qi la Societabea oationald de cdi ferate di'n Franlanau a-
r:itat cd pentru executarea acesbei operaliir raboiarea esbe
proceddu-l cel sai indicat din punct de vedere tehnico-ecoaomlc,
ia tinp ce poli_zarea gi frezarea pot fi aplicatc in aaumite coa-
ditli, insd in u[surd redusH, datorit5 costului riclicgt a1 ope-
ra!ii1o-r' respective.
In tabelul 1 esbe ardtatd produclia pe zi gi castul
stabllit 1a Cdile ferate din R.F, a Geroaniei peatru un $etru
de qinH recond:-lionat,i dupi di:eerite procedee folosite i.o acest
scop"
neprofilarea ciupercii 9lnelor uuste se face inpreun5
cu recondilionarea obignuit! a gine1or, cu care qcazie se face
indreptarea, debavurarea, indep'irtarea pria tiiere su fl'eris -
trdul circular a porliunilor de gine eu defeete c€ eu Pot f,i
el-iminate prio inc5trca.r.e cu su{iarE qi sudarea Le rlad a cupoa-
n€10, de qin5, astfel oblinute, in qine cu lungilni fior$&;Le €su
in tronsoane lungio
lrfaEiailederabotarefolositepeatxur'ecolldi'tionerea
ginelor pot fol-osi culite de tiiiere dia olel- rapid sau din stel
1o.L/41
?4

c5lit . Cele ciin olel. e5lit sint insi fraglLe Sl au o ten€clta- 25

te insufieleqtS, clin care cauzd nu pot face fatd solicitdrilor
alteraaate, D1a aceastd cauzd in preaent se generalizeazl, fo - Sinele
,
care,in exploatare nu au snferlt o ecruisare
loslrea cutitelor de tdlere fabrieabe din o!el, rapid tnalt a- pubernicd a suprafelei de rul"are reclam.i in nedie ].".4 trece-
I iat. rJ. in nagina de rabota.re, ln timp ce ginele cu durific$rl pu-
teraice, cum sint cele provenite din patinarea ro!i1or motoare
labelul L ale locomotivelor, necesitir 6"..8 treceri in magi.na de rabo-
espAustle p,e zi Si cqsFril..recondition&rii Fentru lecondl!J-onarea unor astfel de ginen consumrL
$iEelos--u4e-te
de cu!ite de tEiere creqte rnult. Ia recond!!ionarea qiaelor f5-
ra locrri patirrete po suprafaia de r:ufare a ci.upercii, culite-
ProeedeuL ile re ?roductia in Costul pen-
:l_e t::ebuie s& fie r€ascutite.abia dup& rabot;area a 8.".1o gine.
condilionare a1 8 ore de lucg: trulnde
sinelo.r uaete in rsetri de gind recon- Observa!ii Inalnte de rabotare, 9inele sint f.ndreptate, capetele
9in{ di!ionatd cu gdu.r.t pentru ecllsare sint tdiate gl in cqzuJ, unei. bavura!!!
in Iild
mari, e)-e slnt debavu-rate la nagini speclale.
IncErcarea prl.a In atel-ier:ele de recondillona.re a ginelor iiin R.F. &
sutlurS. or60 12OrO0 Ge:nanLel dacI nu sint la dispozi$ie suficiente Sj-ne de n
PoLizegea De lungineo inalnte de rabotare se sudeazd cupoane de glne cores- 'o
liaie cu nagt-ni punzltoare, tn gine de clte Jo n lungime.
uobile l5OrOO O'45
Polizarea cu Prin rabotarer pe llngX reconili-!lonerea suprafelol de
trenul polizop 50 ooo,0o o,20 rulare so inl.AturX qi uzura ondulatorte a aceslteta, inBl"edlcln-
Slefui-rea cu du-6e pe clt posibi)- sau inti."rzlindu-ee ssffielr formares unel
nagina Diskus 4o0,oo Lr20 noi uuu-ri ondulatarll in exploatare. Acest )-ucru poate f,i ob -
Slezarea tt,,oo 1165 Prin aceastd ltnut nuraal in cazr.rl- cind l.a rabotare se indep&rteasd ln afara
prelucxare $l
nele capdtd crestelor de untld gl derrlvelH::il-e uzurll onduLatorii. Dln acealr'
profilul U.IX. tX cauz5. l-a gin.ele ou uzurd ondulatorle trebule sd ee Lndepdr-
Rabotarea 2O3tOO o'5s Idem teze prin reibota-r'e un st.rat cle metgl, cu o Srosimer care in une-
J-e c&zurl, poate ed aJungd Ia 4 m.
SLXbirea qin€lor din cauza unei rabotdrl scurteazd ind
Porllunil.e incdrcate cu sudurd de pe suprafata ile ru-
durata 1or ile serviciu in expJ-oatare cu clroa 80 ooo t de tra-
lare a ginelol ou provoacd dificultSll in lucru la rabotarea fLc /7/.
suprafefei respective a ciupexcii giaei. ?roduclia na$inllor de T,a pr€Iucrarea pnofiluAul oluperci! 6inelor slnt in-
rabotat este insd influpntatd in-nare nisux6 de graduL de cluri- deplinlte cerlnlele care tse pun J.a rabobarea uael plesordeca-
tate cliferit5 a glnelor provocatd ln erploatare cle ci-rculatla xec€ adinclmeb ppanutrut 91 l{firnea supxafetet oere a€ prolu -
materialulul rulant. Prin ecrutearea in exploatarer durlbat,ea croaz$ eete micer lar lunglmea de lucru eete nare..
suprafelei de r:ulare a eiupercli ginelor poate eH variea€ intr6 MaglniLe utilizate lu R.F" a Germanlel pentru rabota-
29o...t+aa I{-o. Dupd 3qbotare, clatorite ln,lepSrtdrti stratului e- rea ciupercll plnelor eint de tlp clesic gi au mssa de lucr'u
eruisat, d,rritatee,pe suprafata de rulare a ciuporcll se redu- ribUffa gi cullte ftrxe. cle prolucrarer reconditionfdd aeodatd
ce.1a circa Joo Hrr. eite doud qLne de Jo n.
Lo"L/t* In tabelul 2 siat redate unele oarracterlgtici naL ln-
porbante a douA tipu:rt do na91n1 d6 rabotat gino, f,oloelte In
aceaai;d. !ars. La.L/4L
 27

. : .In Franfa, Socletatea naliooalE cte cil letate Di-

).: dLs-
a ginelor 'de la Saiat
i,*}s*--a puee tle atel-ierul de recondilionare
o de rabotat de tlp oblg-
zler unde lnilial a folosit roas;ind
puoct de vedere teb-
nuit, cu Elaga ile Lucru de 6,!o n' Deqi dln au fost satisfded-
I arac t er iF i i c i I e- na'a i s llgg :qol q.*iftg. .i.a
BrF "--e jirea Ble-i. -p 9rEgu rab a!g@-s;t&&ff'
q
nie rezultatele obli-nute cu aceastS naSfnHfost ricticatt din
toarer prelul unitar de gine prelucrati a
Ti-suu1 n€oteli l.ioc.lct" d'e LZ n/b' In urna stucllllor
eauza vltezsi Eici .dr
Caraeteristic! iValdrieb Geb.siider Boebri*- Ia rabotarea gt-
(Sieeen) gen (CtippirePrl} f&cute pentl'u irnbundtdfi:ea productivit6lil
cu Eiutorul eSrela
;;;;;, asest atelier a realizat o na91n'5 atit ginele uzate
luasieea e*xim$ a gi- pot fi prelucratet f,ErX nlcl o iliJicultatet
ae].or ce se ::abotea,sd clin asf,fel Uu
].n 30 3A ite lua8ilre normafa, J'* ut "o'ot*e' :i:::"u"t*
u$ujrinld in 1eder1 su-
liundru1 stllPi-lor na* ca ep*eul sX poab6 fi indepdrtat cu naqind prelucreazd
4
9iail 2
pravegberii operatlei de rabofarer aceast5 pozitle Sisa
luegimee nesei" nobiiet elltrcata' Ia c eastd
LBn ]4r oo 32r5e Sipele agesete tn poaitie reprofilarea flind
Letin*e seei de 1u- strabate .t1str}oclt1ve}e fixe de rabotare, giaele uzate aau
nod
cru, l"g B 1,156 1r16€ iU""tU tatr-o oiaglrr& trecere' In acest succed fa rlnl-fa-
se
Vite?a aesei de lue:eur cupoanele rezultabe clia estfel de 9!ae uzuril 9i-
ia E/nia . "40 4,., )s decitaceea Becesar5penlruuEsurarea
rd altd inbrerupere, a dlsoozl-
Vi-teza der ictogreel:e
is asbels- sessuri. a nel respeetirre 91 peatfil regLarea corespuazdboare cu patru clispozl*
eesei tie }ucru, ia tivelos de rauotare' Magina este iazestrate poate obtiae o supra-
&/-ai& 6o 3o
tive de rabotarer eu aJutorul' eirora se restiflcalea uaeia
Forta de tracliune a
n:sei noblIe in kgf ooo' 2o fald de rr1lare corespunzdtoare $i peatrugine1c-'" Cu ajutor'i
iiin nuchlil-e de racordare a1e clup€reii
Futeres de ae f ioaa-r€ indep5rtat cie pe ciu-
a nagioj"i, ia c'{ 15o Lr5 acestor sutlte de rabotare poate eX fie
grosime variaza in'
T,ungj,Bea totalE a perq&-glpefor up strat ite metal a cArui
caginll, ia n 69,950 64r oo
or8.nm...2r4 w.
Greutaitea totali a m- de prelucrarei'r
all, ia t l-5o 11o trfa$tna dlopune rie patru ctispozitlve
motoaret de un apaxat pea-
I
Deplasarea-siaelor la Cu u0 vagoBet rufouri de Cu teroalate l.ntre cioe:' d'ispozitive nrlant6 pentrr " ;-
t
ql de 1a naginE depl-asabil pe traD€portat, mo,n-
nasa & rabota- tate lateral la t*u n5surarea uzurj"i glnelor 9i de o baadd
Fiecare dispozitiv de
re 9i ni.gcat nasa de rabotas v&cuar€a gpanului prgdus Ia .rabotare'
I pria scrl"petl de dou{ role <le gbi-
i prelucrare an"e ua port*cullt 5i o pereche
Flxarea.ginelor llldraulie l-a Ilidraulic 1a tal- dare r.!bere, ca.re mentin $io' ia
timpul preluararii(fis.1)'
t l;alpa giael, pa qi inima gi- ginei preluind
ft
lt
prln pene de ael. pria pene Rolel-e do gblda"re prind iei-sa
flxare la dis- de fixare la dis- cdtre cufituJ. de
I
tanle de cite tanle de cite presluoea exe$citati pe ciuperca ei- de
este alcihlit clln pa-
2'16 e L'71 m rulare. Fiecare dispozitiv motor fiecare pergche fi-
Disp€zlrls suportu- Pe laturile Pe laturile inte tvu perechi ile rulourl de antrenalet de ! CF" Legi-
rilsr grrtitelor de czterioare
ale celor doi
rloare ale celor
patru stilpi la i-nd aolionat6 de cite un motsr electric 1o' 1'141
rabo ta re
etilui le dls- disbaa!:.i de citc
ran;,:i dc ciNe o16o n
Z'jo m
:.-o.1/aI
 2a
29
tur.a intre rnotoarele electrlce gl rulourl sg face prin
reduc-
$il planetare montabe pe arboril rulourilor. gur& deplasarea longituctinald a glnelor in rnaqlna ile rabota-
re, lar cu aiutoruL unor vlncluri cu mobor, autom&ter se exe-
cutd deplasarea tr:ansversald a ginelor clin depozit la rnaglna
ale rabotare gt dupd prelucrsren de Ia aceast6 napin& Ia dopo-
zibul de gine reconcli!ionate.

Fig.2. Vedero dg aosanblu a naqtntidera-

Fig.l. Detaliu a1 naginli botat 6ine de Ia S.N.C.F.
;de
rabotat gine dle la 'S.N.C.F. 1 -"dtspozttlv de nXsurat uzura glae,ii-a-
Bort _ culituL gl rolele de banct6 :rulantd peatru evacuarea ppanuJ-ui ;
i - role cle antrenarel 4 - balaneier de
r1e-decu!* u$n*lf,i8""": 2 _ro-
ghldarei , - roi.e de an_
.i:epartJ"zare a presiuntl3 $ - po:rt-cullt
trenare Cu naglna do rabotare folosltd de ateLieruL Saint
Vederea generald a acestel naqinl de rabotat glne Dlzler ee pot tegooititlona gine oare ln nocl aornal au lunglni
este ariitatd ln figura 2. cuprinse lntro 6...!? mr vlteza de lucru fitnd de J4o n/h /B/'
I Priocipalele caracteristicL tehnice ale acestoi ma_
r f,a recoadlilionarea profilului, ciuperca ginei trebule
glni elnt urmdtoareLe: sd fie prelucratd pe o lungine cars poate atinge 3p m 9t pe o
t,
16!tne :de n'.rmal 4o,,.5o nm. Adlocinea naxlmd de Indepdrtare a
{
- J-ungimea totaldrtn n
t

- 15tfunea totald, 1n n
12, J.)o
etratului superficlal de pe ci.uperca glnei egte ln nedle de
2rloo Ip! nm. Pe[tru executarea reconcll!ionErii p$ln frezare aceas-
- vlteza de tdlere, tn n/mln 4ro
i
- fo-nla do tracliune, ia bf td aitiaclne este mult prea mtcd, cea ma! favorabild- adincime
h loo de tntlepdrtare a gpenulul prln freaare fiinil de oiliva nilime-
I - puterea totald., in Cp Loo
- lunglmea minind de rabotarerinm t{i.
lto In voAerea reconclilionaril econonlce prln freaare gl
Toete openafillo de naolpulare a grnelor in vederea. a sportrll productlvit6tll pe naglna respectlvd do frezaxs pot
rabotdrll 1or sint aonplet mecanlzate. Rulouri1e motoare ari_ sS flo fixate n81 nul-te Stno &q@zabe una f-ing{ altarln seopuJ'
1o.I/4L
frezd:eli. lor in acelagi tJ-mp. Deoarece in aeest caz ti3lff*

1a
frezel-e sint monfate pe un ax ccmrlnr adinci-ulea de luare a Spa-
nului trebuie sS fi.e reglati peatnr toal,e frezele, <lrrp5 ciu-
pe::ca de qin6 cu ur,urs. cea roai mare" Acest lucru are dezatan-
tajuL cii prin frezare se ia prea mielt gpan din celel-alte gine
uaate mai pu!3-n, sldbind asbfel in inod inutil capacitatt;s 1or
portantd. Ciuperce gtnelor b-r:ebule sd 'se usere orin circulalia
naterialului rutranto gi sii nu fie sl-jbitii prea mult priu re*
*ondilio+are, deoarece In aceeb caz operalia nu nai esite e*
conomieS,
In ultjrnj.i ani s-a pus la puncf p-rocedeul d€ preJ-u -
cfare a profilului eirrpercii. ginelor uzate, folosiricrr*se in a-
cest ssop nigte fi.e?e alciituite 8n forraa unor eapete pent31.1 cu*
!.i-beo cu c4re poate freza in mod esonomlc chlar 9i adincimi
nlci
defrezare.Cepulpentrueuti-beesteprevXautcucu$itefe'bri*
cs.te dir o!e} dur de inalt5 cal-i'bater dispuse 1e intervalemarl-
unul de al.tu1 " In. tirapul unel rotlrj", d:mmul rle inal"nbare a firr-
c5.rui tdig este reilus, aga c5 fieia::e cutj-t'ia nrxnai un gpax!
mic" Cutitul. are un drum de tiieren insl un drum lung de re ;
paos, aEa incit tliiEul lul are ti-rnpul suJicient pentflr a s; r?ici
"bine"
Ciupersa qinelor moderne are un profil cu i;rei ra:te
qi 7oo run. La::econdilionarea p.r'in frezare a ciuper*
del U, 8o
cll $j-nelor uzate nu pot fi folosiip f,reze profilate eu fauale
de mai susn deoa::ece siat prea scump€. Dln aoeasb& ceuu$u Ia
nag1nlle de frezare se utiliaeazd un Snrp do trel capete pen *
tru culibe drepte, cu toate c.{ prelucrarea trebul"e sd fie fd*
eutil dupd ce1e trei ra%e de..mei sus. Pentnr a $€ Butea reall-za
aeest lucru, construclla capulut pentnr cutii:e so bazeaz6 pe
urndboarele principj-i geonnetr$ce t
a) dacd lntx'-un sisten de arco de coordonale o dreaptS
incl-inat6 se rotegte in jurul axei y, atunc:L nigcaren sl dA
nagtere unu! hiperbol.oi-d de ltlvolu!5-e, arlnil c& axe prlnclpale
axel,e x gi yt
b) in zona cre,ltetuluJ- o hlpe*brrLii a-r'e in nod prac*
t;ic, forfta unui arc tlo cercl
e) faaa curbei c:'eEtetului umal .hiperberle produoe in
ssnf*rmlttate cu osjle nrfitate Ia puuct'*l eI? pclats sil fie modj-'*
fj"e,qt& dup.6 voleu p.sj"n n*dift{:el:e$ co.re$;:'urla6'br:a.r"e a unghiuS'ul
cle.incrlnare res;"r*cttg g'l d*epbel" a'*rini;J-taoin repQr'* glr al{e yl
l:n.3lri"1
,L
d) dacd dreapla dlrectoare Ee inchlpuie ca fllai!
teigul unul cap pentru cutiter. ci.l-lndrlcr. 91 clacd J_a aceet cap
pentru cull-te so dispune de ue ", ir de t51gur1, af,uncl a6 ab-
line o frezE rotitonre in jr:ruJ' axel y. Dac6. aceastd. freci
este deplasatd in lungul axei z, etuircl se obllne un proft] :on-
vex, in fornH de arc de cerc.
Ascu!irea capetelor cu cu!ite reclam,d' dlspozlti.ve spa
ciale ile ascugi-re, din cauza necesit&!li nenllneril oecondtgi.o-
nate a unghiu1ul gi a distantei cutitelor fate de ara ile rota-
tie a eapului ile cufite. fotuqi, aceastd ascutixe nu dd Loc la
dlftcultdli, intrucit cu!lte1e au tligurl cbepte.
De91 din punct d€ vedere tehnlc frezarea ciupercii gi-
aelor uzate a gdsit o solulie definitivd, ea nu satlsface.irrci
ex.igenlele economice care trebuie s5. fle iadepLlnite y'9,/"
- 1.,. EgllErygg-glqe}0!.
AceastS. operalie se exeeut6. pe llnle pentru infdbu.ra-
rea uzugll oaduLato:'il" de pe suprafata de ruLare a clupercll
FineLor. La glnele ilexrootate din cale, iaclepirtarea acestel u-
zurl se face in ateLlerel"e pentnr reeonclllionareq qiaeloro ia
cadrul Lucrdrllor de reprofilare a ciupercit 1or.
Indep5rtarea uzurii oadulatoril a ginelor aflate ln
cale se face prin abyaziune, cu ajutor-,r]- uoor utilaje specia-
le, eare prelucreazS. suprafata de rulare, pria freearea ei- cu
piet*e paralelipipedice fixatg in dl-spozitlve corespunzStoare,
sau cu pietie dlson rotitoare. Utl]-aje3.e fotroette i"o gcest
scop clepind de gradul de e4tXndere a uzurLl- oadlulatoriL" C,tEd
aceasta este lini*atd pe porti&ni. mi*i, s€ f,olose$c sa€*ei :p; ,
lfuoare echipate cu motor electric sau tef,elc A!. care l.uqseazA
pe un singaL fir de qlnd. Ci.nd volupul de lucru est€ !BaJ. marer
se folosesc ciiferite tipuri de LaginL polizoare, care Brelu -'
creazd deoclatd. anbele f:ire de gi*uj, tar io c,aaulrtto _io -care
uz-nra ondu-latorte se extinde pe portj"uni nari. de liaierind.e* ,
p5rtarea ei se facc c1i ajutorul trenurtlor polisofl;le.
Iu figura ], este arEtatd o uagini care pe linSS ia-
depirtarea uzuril ondul-atorii, este folosi-t6 Ei la reprofile-
rea eiupercit ginelor Si a Josat€lq* sudqte,
to.V4t
 z)
I
Penbru reducerea greutdfi!1i-r-uasina are 65 kg-cactrul
I nagini! este fdcut dintr-un allal d€ inalb5 rezisten{ir gi este
prevHzut cu patru role montate independent pe fulnenll cu bi1e,
care permit ea naqiaa s5 poatd fi depl4sati pe gind in orice
poziftr"e, lntre verticald 91 orizoatald" piatra polizoai:e estc
Frg"5" illagi"u5 pentru polizarea ginelor
acliopat5 de up moton cu expJ"ozlo in patru tlmptt echlpat cu
un sarburator special care dd postbilltatea lnclindr:ll rnaqi-
nii cu 9oo. i,jueterea pietroi polizoal€ in raport cu profi-IuJ-
ginei se face prln interrnediul unel rolt llbere" DouS mine::e
pernS.t luc:rul eu naglna tntr-o pozlfle conoil&n Axlr.l care poar*
tX piatra polizoare poate sS d&.deplaseae pe vertlcaJ"drfufunc-
I t16 de preslunea apltcatH la ninereLe de conand{" 01nd naglna
I
nu esto in pozi|le de lucruu piatra poliaoaro eete retrae& 5.4
uoil autonat i.n cutla ea de i:rotectler e1fuulnSndu-ee astfel
orice posibllltate cle deterlorEre. [dot8u1 eete montat pe o
latur$. a rna$lnli pent:m a permite obserryarea ugoar$ a pox'Viu-
nil de ginH carp se polizeazd' Centrul de 6routate el magl -
nlj. esto plasat Ln aga feJ. n lnci.t sli reduod efortul" cerut
in cazul ctnd maglaa lucneazd in pozl!!"e o.rntzontald ./l"o/.
Pentru lndep5rtarea uzu.r!1 ondulatorli extlnod pe
porfLunl niei" de ]in19, unde foloslrea unul treo po3-lzor a fl
neeconomicd, in 6.U.A" se tntrebuinleazE un ut{J"afl oare poats
eE.fle transportat pe gosele gl apotr e& fle puo pe 3"141e ln
Lo.L/4L
1t
pozllie de lucru. Acest utilaj este alcatuit ciiatr-o garnltu-
rd de patru c5rucioare speciale, flecare flind echipat cu cite
trei ro!1 pollzoare pe fiecare parfe, disdlraind astfeltde 12
roti polizoare deasupra fXeedrui f1t de 91ne' I.n tinpul lui
cruLui, csrucioarele speciale slnt euplate inpreuad gi sint
renorcale de un bractor dptat cu rotl peot-rru 91ad 5l cu roli
pentru go""a', pe ttactor este iastalat un geaefator care firr-
ollzeaz& cr:rentu-l eLeatrtc &ecesar moboarelor de po1izafe,Pen-
tru t:reasportul pe gosear cirueloarele se iacarc5 pe o reilor*
c{ pLatfornd echlpatd cu o Dscasa peEt}u maaevrasea lor'Echi-
pa care executa polizarea este cazat5 Lntr-o remorcd arneaajad
eorespuaaHtor gl prevdzutd cu instalalie de aer condilloaab ;
vite.za de lucru a asestui ut11al est6 de , 1gg/llo" IfusErul cle
t.receri al garnlturil pe por$iuaea ile Llaie pe c€.r€ r:lZlr.tr& otr-
clulatorle trebuie sd fle indepdrtat{, variazd clup6 lntensita-
t€a aoestelsr iotre 4,..2o trecerl ,/11/.
Pentru pollzarea glnelor cu uzurd ondulat.orien C6ile
ferate din R.F, a Oernaaiel dispun de doufr trenrEl speciale"
La i,nLdturarea cu aceste trenuri a unei uzr:ri oadulatoril cu
adinclni de or4 nn slnt necesafe opt trecenl. In amrl 196o au
fost polizatl 5 2oo ks do lloie, peotru oaie a-fost necesa'r
sd se facd txeceri eare au totalizat 42 5ao h. Ua astfel de
tren eete alc5tuit dj.a patru vagoaoe arnenaiete peatru poliza-
rea gLnelorr fiecare aviod clte opf pietre de pollzare cu m&
rlnea de 775 x ?a x 16o nnr un vagon uagazie cu plotre po1l-
zoare dE rezory6r un qagoo atefierr uo Yagon.cu oa:cburanttua
vagoa birou gi un fason tte Iocult, eu patrrrl.
' Vagoaaele de polizare au trel osii, intre care sint
plasate ia total, patnu clispozittve ile polizare. .Fiecare clis-
pozitiv are cite doud pietre polizoa-rer aga c5' de fiecare par-
be q. vagonulul se. afld cite patru pietre pollzoare aqezate in
g1r. tr'iecare lragon de polizare dlspune de o instala{ie de aer
conpriaat gl de uo rezervor de apd de ?fi *J. Io tinpul lucn>
1ul, pletrele poliroare sint apdsate pe supgafala de rul-are a
ciupercll giaelor cu o presiune de aer de 4...5 kg|/cn' gi
tot pneumatic sinf ghiclate in pernanenld deasupra nljlocului
supratelel de ruLare a 6inelor. In acelagl timp pletrele po-'
lizoare gi ciuperca glnelorr.la suprafala de c.ontact si.nt u-
date cu apd. Ritiicarea gl cobori.rea pietrelor poli-zoare, ca gi
t o.t/41
i4
ghl{iarea 1*g in axa 5inr}or se f:lce printr*un releu de coaee- 35
t€.r€ cu aer *ompri"clab, cu evacua::.*a rapid$ a aerului. Cind pie- dee nu tld cele nai favorablle rezultate tehntco-egonomice. Din
trele pai.i*oare siat ridieate d.e pe gine, Ia pupltrtl de coman* aceastd. cauzd unel-e societdti de c&l ferate din S.U.A. executd
dA lrrmj.n€&s5 un ]:ec v*rde; cind. o piatr5. polizoare s*a consu. * incd ittn anul 1962 indreptarea capefelor curbate de gi-ae,cu a-
nei ss"it s*s, sFa.rtc tra pupitrr.rl rie ccnaad& se aprtnde un bcro* jutorul unei nsqini tip R.M.C. (flS.a).
gu. la ua cap5.t u brenul are o locomotivii de tragere, 1ar l.a
ce15}-a1t* o locoilotivi de inpingere, anrbele 1egate intre els
prin iasLala!1"1 i;eiefoaiee, afibeza de poliza.re a trenulul €stc
de 1o ha7'h, i.a.r penbru f.n-15i;urarea unei uzuri ondul.atorj-i mai
j-ni;e*se sint aeees*ure; piuS 3.a opt trece.ri! deoarece de resu-
Ld "i.a o trecer* poate g& f ie glefuit un strat de metal eu adln*
ciaea .Ce auu,al {ro} rur"
Polizar*a eonpletA a nnui kllonetru de 1inie c.ostX
ei-rca 8eo DIJ gi ei piatrd pelizodre, avinC dlmens'! unlle rnenlio-
natei poate sd i.:r.e fo1osit5. ci.rca 2oo h de lucrrr,
Fald cle avaetajeLe cbtinute in expS"oalare prin poJ-iza*
rea usu.r:il" ondu.l-atorii a qinelor cu acgste trenurl pollzca:e , X'i9.4. lta6iira R.M.C.-peotru indreptat ca -
*hel-tuieliLe necesare si.nt reduse ,r'l-2/, pote1e de ginerJ-a reae
Aceastd. na$inH func!ioneaz5. pe liaie gi estc montatl
pe un ca(lru cu patru roti al€ vagonet. In partea din fa!5 are un
]" +. -qgrelrtarqq -qi_!1-9-igq._iq*qe dispozittv de ridicare, care Fe deplaseazd traasversal de la url
fir de Slne la cel5}alt fi.r, prin internedlul unor role care
Feat:Ra indreptarea eapet'*1or de $ine, indolte dln
clrcul.d pe o gi.n6 de rulare montatd transversal 1a capdtuS.fnorr
cauza !u.tre!i-rrerll defecbuoase a joa.atelor, se utilizeaad di- tal al vagonetului. Dispozitlvul- de rldlsare este un eadru ln
f,erite Froeedee, Priatre acestea se nuudrE indreptarea cu fla- forna literel A, avlncl cloud picioare inclinate intre ca:re so a'
r: irH oxr.acebll-enlci , prin ir:c5lzlrea hilpit ginei pe por!i-u-
f1d o ghea.rd de prlndere conandatd hidraultc. Gheara apuc& gina
po sub te1p5, tn dreptul joaatei denivelate gi clezvoltd. o fortd
n,*a curbatii, ine5rcarea pria sud&re a capebeJ-or eurbate al-e
de ridlcare de I32. tf" In modul acoste joanta respectlvd-adicd
gtnelor'* i.a<l-r.eptarea ecl"iselor c'urbate tie la joaatele e5.aute,
eapetele ile qlne Ei eclisele lucrlnd ln mod unitar - este f,i-
inlceul.rea .eeliselor uzate cu eslise reriatri-lateu sau introdu-
tticatd cu o anu,ui.t$ cantitate fixab5 dinainte, DiopozitivuJ" ile
ce.rlea uncr fur,r:i de olel ci: it -ia spaliul- daborit uauriiofor-
ridicare este echipat cu indicatoarq lirnitative automate, care
na? i*tre feteie .fe cf,'ntaoi a1,:: ccli.sei gi ale ciupercii. 9i
inpiecllcd o curbare excestvd a joantelor. Dupd iadreptarea ca-
tElpll g1-ne1" In ear,ll clnd acesbe procedee se considerS. nee* petelor de glae, traverse}e din zoaa joar.r.telor se bureazd ne-
coaomieeo E3.nele se d,jrcc6Lua'za. EL se trjmib la o uziaii u.nde canic, pentxu nenllnerea supraf,e{ej. de rulaxe a clupercil gi-
i.rr.lrertarea cil::ebel.o;:' ser fase eu o ma:;iali fj-x& de indreptat aelor la nlvelul oblinut la iadreptarea lor.
gineu sar-r s* ti'jinj-t 1a rrn abelier pentru biierea capeteior Pentru ca Ia Joante capetele de qlne gl eclisele res*
*rxrbab€ 6i g.iurirea Dinefor scui'i;aLe" ,ii.nele cu capetele in- pecbive sd lucreze i.n raoil unltar, ecllsele trgbuie, i.n preala*
Cre?yave sau cu *apctele tiLabe siat rnontabe din nou in liaieo bil, sI fie controlate in prlvinla uzurii 1or. In cazul clncl
utlllzinCu*se ecllse nol. In general, folosirea acestor proce- joantele au uzuri mari, utilj-zarea acestei nagini este inter-
:'o.L/ t+L
Lo.1,/41
 37

t6 In cazul cind ilupd lndreptarea lor se constabE cd la

zis5. Pentru. asigul'area unei joanbe solide, 5urubuj|ile de ec1l* capebe ginelo sint tr:rtiterse executd lncdrcerea cu sudurd. In
sare trebuie si fie bine strinse, cu ajutorul uaei chei'dinamo- acest caz incdrearea cu sudurd se extlnde pe o lungine gi o
netrice, inainte de inceperea operaliei de iadreptare a capete- grosine nai mlcd decit ln cazul elnd aceastd operalle an ft fost
1or.. De asenenea, pentru ca f{lci}e care ridicS_ioanba sri poatl f6cutS .laalnte de. lndreptarc /L1/.
intra pe sub talpa Fitrei' DaLastul trebuiq sd fie scos 1a joan- In S.U.A.r Societaiea cle cdi ferate P.eansyilvanla a
te de o echip5 l-ucrind inaintea rna$inil R.lt{'C' lntroclus cu sueces lndepdrtarea capetelor lncloite ale ginelor
In rcod obisauitr capetele de giae sint ridicate ver - J.a joante, prln tdlerea lon in llnie, folosind tn aceet so:p
tieal- cu circa 5 nn nal rnult decit este necesar, deoarece dupi naglni loobile de diferite tj"puxir uaele fllntl ectripate cudlscu-
efectuarea operaliei, capetele de gind, datoritE elasticitdtil,
rl abrezive cu dLametrul tte 65o nm ql care nu necesltd apd cle
revln Ia nive1uL stabilit. rdclre sau lubrlf,ianll. La o astfel de nagind puterea necasard
de 24 CP esto dat{. de un motor cu exp1ozle i.a patru tlnpi.
In tinpul luerului, Sinele 9i eclisele eu defecte pot
Sinele
,- acuxtate pe linie se gduregc la capete in ., ve-
sd se rupS' Practica a ardtat cd., 3n 6eneral, eclisele se rup derea eclls5.rli, cu ajutorul altor naginl nobilercare dau deo-
dincauzaprezealeiunorfisuriiocipiente'localizatelanij- dat5 toate 65.urlle necesare la cap6tul flecdrei slne de la Joaa-
1ocd. narginii lor superioare. Ruperea ocazlonald a gine3-or se td gl care lucreazd cu oornand{ hid.raullc&. Acest gen de naglnd
datoreFte fisurilor dlo iutul giririlor de eclisare. Pentru in- de tiilat 91 de gdurlt glne este lnzestrat cu un illspozltiv de
locui.rea $inel"or gi a eeLiselor rupte la Lndrepbarea ioantelor' lnvirtire peotru rottrea 91 tndepdrtarea lor de pe llnle in caz
echipa de lueru este insotltd 9t de o rezervA de astfe1 de ma-
terlale, Dacd la indreptarea ioantelor denivelate se aude un
zganotr dar eL se vede nici o fisrrr6, joanta respectlv5 se in-
sbamni cu I creta, pentru ca echipa eare vine io urma naqinll
sE dezeeliseze joanta peotru conlrolarea capetelor de 9inH"
Cu aiutolul acestei. nagini, o ioantE dentvelatd este
lndreptatx in 2o.."25 6. AceastS capacitate teoreticd de lucru
este ias6 atinsa rar dln ceuza iBtre.r'upe.r11or datorite cjfcu-
1a!iei treourilor'
MaEina R.L{.C. este autopropulsat6 qi pe gantler lu-
I
creazS inaintea eehipei de aducere a liniei }a aivel. i',lag1na.
este echipatd eu un notor diesel 9i este ac!1otrate bidrauaic.
Transmisia prin angrenaj a nigc[rii se f,ace Ia enbele osi,i a1e
i vagonetutui pentnr plasarea exsete a fdlcti la nljlocul joan*
tei. Frg.). Maqlnd penbru tdie::ea gdurirea
9i gdurirea
I
. Comandarea maqlnii Fe fece cu ajutorul a oinci manete
sinufteu5 a ginelor" in ea].e
eaLe
t/'l
destinate pentru deplasarea el cu o vitezlt de maxlmrm 4a km/h, de nesosltate, S*au constru*l de asemenaa nagint care talo gt
peatru clepJ-asarea transversald a cadrului ln fornd cle Ar' pen- g.iiuresc stmuttan capetele giaelor acurtete. 0 estfeL de rsasir
tru ridicarea Fi. coborirea capului de lucru, pentru descbide- n& este lnseatrqfid."ou doud. fer&strsi.e rytr cu douE capete pstr-
rea gi ioehiderea fdlcii care apue{ gina pe sub talpd $i pen- tru burghl€(fle,5)-
tru reglarea poailiei cilindr-ulul" care poarta capul de luceu. 1o"L^/4L
Vagonetul este prevdzut cu o i-nstaIatle cle frind cu
aer comprinat, ac!ionat& printr-o pedala de pieior'
7o,1/4I
 5b
ginele
t-
eu eapetele t$iate 9i gdurite pe llaiet se
trag La lunguL axei lor cu ajutorul unsl locomotive-macarara-
pol joaatele se ecliseaz6 gi elementele de priadere se, striag.
Acest procedeu de Lucru s-a dovedib a fi foarte eeanoeic /7-4/.
j. 5. Prelrfgls.Iea -nqerseie@
Statisbieile fd.cute in diJerite. tiri in privinta de-
fectelos ce se produc la gine ia ti-npul erploat6ril, au ard.tat
cd cele rai frecve'nte defecbe apar in zoaa gdurilor de ecli *
sare. Aceste defecte se intilaesc la capituJ" din amonte al pl-
oelor, ia raport cu sensul de mers al treaurilof,ecum $1 la $i-
aele schlntrS.toq-r"elor de eale, in special la arlpile iairnilor
d* Lacrucigare,
In aeeste }ocurl, rofile material-u1ui rulant in niq-
care supun gioa Ia lovlturi care depdqesc de peste douE ori sar*
ciaa statlci a rotilor" Inteasitabea acestor lovlturi deplnde
de starea de iotreliaere a joantelor, de viteza trenuri1orrpre*
cun 9i de elasticltatea balastulu:i ql.a platforaei terasamen-
t'r].u1.
D€fectele_ce apar se prezlot{ sub fortna unor fisur:i
radlale porniad de la g{uriLe de ecllsare dia iaima ginelor.De
regrrL6., fisurile sint incliaate la 45o fat5 dle axa longitudi-
aald a gioel Sl de obicei siut cite doud de fiecare 6aur5 9i
nal rar cite patru, fdciad iatre ele uaghiuri de circa 9oo" A-
ceste fisurl pot devenl periculoase pentru sigurarta ci-rcula-
flei ia caaul ciad se dezvolt5. fdrd a fi descoperite la tinp"
Clad.ftsurlle dln partea superioar5 a gH.urii de eelisare p5-
trund io ci.uperca glaei, se poate produce {esprinderea total-i
a uoel pdrfi dla suprafata de rulare, pe ri luagine de cjrca
2o cn. AsHel de cazu-rl siat deosebit de periculoase atuaci
ciad se proiluc pe flnrl de giod din exterlorul curbelor.
Ia lnlmile glnelor existd teosiuni r:aari rle forfeca-
re, ear€ 6e concentreazi 1a marginea 6.i.ur11or de eclisare gi
duc la aparl!la flsurifor 1a marginea acestor 65uri. Iildsur5rl-
1e f.5cute pe llnle 1a trecerea tremrllor, au arfr.bat cd aces-
te tenelunl siat ar:'rnlrnbe la trecerea locomotlvelor prerd -
zute cu roti notoare cu diarinetrul relal;tv nic al. ci penbru 1i-
Ir, mltarea pf,oducerll fisu-r1lor csbe aecesar sE se la nlsuri pea-.
Lc,1,/41
ft
r)
i!
t'
1'
tru spqrirea capacitlilli glnelor dc a relist a L* fotwarea uncr
asenenea fisui"
In uzinele pentru laninarea :1inclor, Bjurlle de €cli-
sare se executd cu ajutorul unor burghie necanice. La sfrede_
lirea o!e1u1ui gi in speciaL cind burghlele au inceput s{ se
'azeze, nate.rialul este ernuls, din care cauzi se poate produ_
ce fisurarea lui, mai ales la muchia gdurli de eclisare.De ce-
l-e mai nulte ori acesbe fisuri sint iavizibile 91 ia erploata-
re se dezvoltd trepbat, in cele din urrnS diad nagter'e 1a criprj_
turi, care conduc J-a ruperea ginelor respecbive; pri-n giuri_
1e de eclisare.
Pentru reducerea posibilitiiii ca 1a rnuci:la giuri_
lor de eelisare sE r:5.nia5 fisuri. invizibil,e in nateri^al , ie
urna gluririi Einelor, in diferite l5ri s-a luat rndsura ca dut:
darea glurilor de eclisare, nuchiile 1or sd fie tegite (gan _
frenate), cu ajutorul uaei freze speciale. prin acest proce _
deu de 1ue"ru, porliunea de mate'ial cu eventuale fisr:ri de 1a
muctria gdurii de eclisare, este indepd.rtatd."
In vederea sporirii rezistenlei la oboseald a o!el-u_
lui din jurul gdurilor de eelisare se folosegte fnbun5t{ti _
rea finisdrii suprafelei acestora, micqorarea cliarnetrului a_
cesto! giu-ri sau r,losirea unoF giae cu inina de o greosimenqi
mare. Meiroda care dE cele nai bune rezurtate coasti in ecrui-
sarea suprefelei gdr:rilor de ecl-isare. rn acest seop gir:.rile
cle eclisare se fac nai intii 1a o dimensiune puli_a nai nicd
Ei
apoi se liirgese 1a dimensiunea prescrisd, prin rnandrinare sau
prin introducerea unei scule sferice, 1a gaura respective.Dis-
:rietrul gdr:rii de eclisare se reduce inilial eu 1r2 nn qi apoi
pria ecruisarea olelu1ui din j'rul gi*rii cu ajutorul uaei
prese gi a unei scule corespuazdtoare, ,gau-ra respectivS se a_
duce 1a diametrur, finar necesar. prin acest procedeu de rucr'
'ezi-stenta 1a oboseald, a or;erului di,n zona grlurii de eclisare
cregte cu aproape !o fZ"
Societatea nalioaald de cdi ferate din Fraala folo _
segte in prezent qine la care diauetrul giurilor de ecllsa_re
este redus fati de diametrul respectiv adcptat in brecut.
La C5.i1e ferate din Anglia s-a intlr.:cI:-is proceoeul de
ecruisare a glurifor de eclisare 1a ginele nornalercu.n gi la
qine-re aparatrelor de cere. I'olosiren Eineicr cu gtiurile de e-
1o.l/-L
4o
clisare eeruisate a-re o deosebitd inportanli. ia tuneluril-e u-
sede unale efectul coroziunii accelereaz[ fgrnarea fisuri]-or in
zoaa gdurilor de eclisare neecruisate /aif.
+" nacomrrroNAREA SCFIl'iBAr
In tj.trpul exploatSrii, schinbXtoarele de cale sint
supuse.corozlum,a provouatE de agentii atmosferici cit gi efec-
telor meeanice proiluee de circul"atia materialuLui ruLaat" Din
aceste cauze ele rugiaesc, iar suprafelelede rulare suferd uzu-
ri, datorltd freeAlli de rostogolire gi de aluaecare a rolilor
in migcare" Totodat5 piesele cu rniqcdri reciproce se uzeazd pe
fele}-e de-contaeb, ceea ce produce elSbirea prisderilor ace€-
to-r piese* Datorlta modului 1or de construclie, la schlnbdtoa-
-rele de cale pdr{ile cele eai e:rpuse uzurii siot &trimile de
lncrueigare. La trecerea materialulul rulad ia spaliuil liber
eare existS lotre aripi 9i virful iajsii de inerueigare, eir-
culatia se face cu izbitur"i putextrice ale rotiloxt din care
cauz5 se prcd.uc uzuri nari. Iapoxtaota &cestor uguri este con-
di-lionat& de inteasitatea s:rculaliei, de caracterisbicile ne-
carliee ale olelului folosit 1a fabricarg& iaiailor de iae.ru*
eigare gi de starea de iatrelinere a 1or.
Peatnr menlinerea siguranlei eirculafiei, scbinb&toa-
rele de cale uzate trebuie sA fie ialoeuite cu a1te1e noirceea
ce reciesd cheltuieli foarte naii- Dia aceast5 cauz5 adsiais-
t-ralii1e ferovlare au fost Bevoite si reeurgd la luarea uaor
rnEsuri corespunzdtoa-rer care sd eontvibuie la trrrelungi-rea du-
ratei de serviciu a schinb5toarelor de cale. Priatle aceste
I'rS.suri se IlumArE regeBeralea pieselOr uz8te ce alcdtuiesc schi.n*
bdtoa:rele de ca1e qi recondi!troaarea geaeralS a schimbetoare-
lor de cale"
Prin regecerare se unrdregte ca piesele cu uzurl llai
nari se fi.e preluc.rate in aga fel, incit sbarea lor sA fie rea-
dus5. 1a uzura 6enerald a sohimbdtorului de cale respectiv. F'-
ceast5 +peralie se face ln geeeral, pe liaie prin iec{rcerea
pritr sudare oxiacetilenicd sau cu are eiectrlc a iainilor de
La.l/4L
4I
inerucigare care ln nod curent sint pdrllle ca"re se uzeazA ceL
mai intens Ia un schimbEtor de cale.
Incdrcarea cu sudurd a inimilor ci€ incrucigare uzate,
executatd pe linie, are avaatajul cE au necesitd demoatarea
plesei respective, inee are dezbvaatajul cI au poate fi efec-
buatd in ltruile cu temperaturi scSzuie. Dinbre proeedeele folo-
site, incdrcarea prin audare oEiacetilenicd are avantajul cd
este usor de ap1lcat, necesita un utilal sinplu 9i sudorl cu o
pre {tire obigouiti, koaedeul de iaedrcare pria sudare cu arc
electrie este oai economic, insd necesit6 us ubilaj rai coaplL
cat, electrozi speciall gi .sudori cu o inalte calificare.Dato-
rltd supeniorltdlii sale teboleo-ecososice aeest irltie procedeu
cte lgcru tinile s& inl-oculascE iacdrcarea prla sudare oxiacetl-
leaicd a pieselor utate ale suprastructurii metaliee a eiii'
Recondilionarea schieb{boarelor de ealo este o opera-
care se executA i'a cadruL gospoddriril in trepte
lle cooBlex5.
a oaterialuLui de sup..rasfruaturtr. !a o&ecutarea lusrdrilor ile
refastie, toate nstertalole recigtlgate clia liale sint brfunlse
La ctepozlte in vederea sortexii 9i repa-r"irii celorireu€ligabibr
' DupE dezmenbrarea gi sortarea schimbitoarelor de cale
in depozit, pdxlile'ee rrrneaz5-a fi recoaditioaate siqt trinl-
se la ateliere apeciatr ubl-Idbe" In aceste atetrlere se face ia-
cdrcarea cu sudurd a pdrliJ-o:r uzate 9i prelucrarea lor la pro-
filuL nou de acelagL tlp sau, ia f,unclie de gradul de uzur{rla
un profil aai nic 6e giod. La nacazlr'rj.- sint prelucrate ia acest
uoil acele, eoatrsacele Si pleseLe dE-r'unte. Cind acestea din ur-
nd au uzurl prea nari gi prelucrarea loi, chiar la un profil
mal micr nu na! este esotoglcdr se inloculeso cu piese noi. Pe
cl.t posihil, acel-e a'rticulatg se inLocuiess Gu ac€ flexibile
proveaite illa recoadllionirl.
Tirful iainil de iacrucigare 5e incarcS cu sqdurErsau.
i'n cazul unel usurl prea marir virful se Laie gi ia locuL lui
se sudeazd elecbric pria presiuae ua virf aou, forjat 1a dimea-
siunlle piese! noi. Aripile, dupd ce eveatual au fost coreeta-
te in prirria!4 geonetrlei }orn siat incdrcate cu sudurd pe por-
!iunile uzate.
Recoadllionarea ininilor de incrucigare poate fi f5. -
cut5 gi prin rabotare. Dupd demontarea pldcii de suportriaina
de i,acruci.gare uzatd se raboteazl pe toatd suprafala "1:T.;I

42
du-se 1a profllul presc.ris. Priri acesstd operalie in5,1!i.:nea ei
se reduce gi din aeeast5. cauadn la r€&oatarea pe placa de su-
port, se is.te-rcaleazi o placi suplinenta"r6 a c;5rei grosi.:ne
este egald cu grosi"rnea stratu"Lui rabotat de pe suprafat ieimii
de incrueiqare" La recondifiona.rea infuallor de incrucigare prin
rabolare structu.ra olelului nu n&i eete EodificabS., din cauza
influenlelor termice ca.re se produ.c la iaci.rcarea lor priq su-
Care.
AluaecdtoareLe uzste sint incdrcate cu sudur5 gr fe-
lele de aluaecare- se Boliz€ea$ pLn5 se aduc la acelagr plan de
alunecare"Ia carul- a)-ueeed.toanoLor cal€ joac6. clln cauza nituri--
1or slebite, daed. aitq:ri-Le au pot fi tnloeuiteracestea.se fixea-
zd. d.e pl.aca do suportrp:r,ilr eordoane sontinue de suduri.Toate ce-
lelqlte piese rad,runte ale nacazu-rilor sint iacercste cu sudurd
p€ felele uaate gi epoJ. preilusrete 1e profil"uJ. aotmal.
GS.urile ovalizate de ta legdturi-le artlculate a1e na-
cazurilor se xecoBdilloaeszE prin bucelare. Cu aceastE ocazie,
gdurile uzate se l5:r.geoc gi 1n spagiul forrnat se introduc inele
ile otel cdlif, (bucele) care se fLLeaze io giurile respective.
tr{rgi-rea gdulii ovalizate se faee eu ajulorul uaor freze cores-
puaz.i.toare, ctupd ca.re gaura se alezeaz5 la dianetrul exterior
ai bucelei ce se inbroduce in gaur5..
' Buceaua folositi in aceet scop este un j-ael dia otel
c{lit, despicat eonplet ln luogu} unel geoeratoare. Diametrul
ei interior este egal eu aI plesel de artlcrdalie care se in -
t.roduce in bucea.
. Du.pE prelucraJea la dlmensiu.ne a gdurii ovalizaterse
iatroduce ineluJ- care se f ixeazS. puternic in.pere!ii gdLrriircu
ajulorul unei pene de ofel, carre se bate ia despicdtura ieel-u-.
tui.
' Prin recondi{ionarea schinbdtoarelor de ca1e, acestea
pot presta serviciul in cale ca .;i cele noi.
4.1" I*q$drcarea cu sglur6 a- lniniloi' de:igrueiearq
Cauza priocipall care produce uzu-ra inimilol de incru-
cigare se datoreite spa!iuJ-ui 1j-ber fornab prin int-reruperea
1o.1,/41-
4,
supraferrel ds rulare pe por!iunea cuprlned intre vtrful lnlnLi"
gicotularipli.Inacestloctrecerearolllorraaterl-alululr;-
lant se .face pe o suprafa!5 redusSr dln.care Cauzi: presiunea
speeified depdpegte xeilstenla otetulul' Datorlti aceetul fapt
se produce strivirea stratuf-ui superficlal 91 curgerea nateria-
lului f,ornLndu-se astfel cleniveldrl 10ca1e. La trecerea nat€-
rlaLulul rulant peste aceste denivelari" rolil"e aclioneazS di-
aanic, iar loviturile care se produc mEresc aceste denlveldrl-
T,a eehlnbdtoarele tle cale atacate pe la virf, virful lnlnll
respoctive este solicitat naj- rnult, in tirrp ce la cele atacate
pe 3-a edleli, solicltdrile cele nai- mali se produc asupra ani*
pilor. Pe 1iag5. strivirea ofelului, aceste solicit5ri pob coc-
duoe le curbarear fisurarea gi chiar ruperea ininil de incru -
ci.9are.
Eliminarea cauzei principale a uzurii ininilor de in-
crucigareseobtiEeprinfolosirealnirnilorIeobile'lacare'
spaltul $ort este desfiinlat" Acestea eint utilizate io s.u.A. .
qi nai recent in Japonia-pe linia Tokaido'
Reduceiea uzurii ininilor de iacrucigare poate fi ob-
iinuta prin sporirea suprafelei de contact a bandajului rolilor
cu suprafala rte rul-are a aripil, ininii. In acest caz profi-lul
aripilor inilali este nodificat prin supraio&llare, corespunzd-
ior cu prciliJ-u1 bandajului, in aqa fel, incit coatactu'tr roab5-
gln6 s5. se estiqda gi in zona in care baodajul are incliaa-rea
ile lrlo (f,i9.6).
'i
' Fig.6. Coqtact nirit intre
Eanrlaj gi ariPa ininil
Din cauza uzurii la care este supus in tirnpul exploa-
td.rli, bandaJul rotil i$l nodjficX profiluJ.r p'roduciodu-se uu
contagt neregulab intre roatH gi gioir ceea ce contrlbuie la
1o,I/aI
4lt
uzura inimilor de incruciqare. In zona eu incllnarea de 1:lo,
care ia mod norsnl $r atioge gina, baadajul rotii nu se uzeazL
gi in.raocl practie profilul, in zona respeetivE, .riniae nemodi-.
f icat "
supreirxA1farea profllu1ui aripilor la lnj-raile de in-
cruclgare d.in o!el- turnet se obtine dia turncre; Ia lninilo de
iacruci6are fabricate dla gine cu profiL speclsl sau di"n gine
cu profi.l-normaS-, acbasbH supraindllare 6e obtlse pria forjare
sau prin aport de rnaterial depus pe ciupercS. in urna unei. in -
cdrcdri cu sudr:-r.d executatd in nod corespunzdtor.
. Reilucerea uzuril iainilor de inc:rueigare poate sd. fle
oblinutd qi pria sporire-a rezistenlei unitare a otelului res -
pectiv. In acest scop iaimile de i.ncruciqare se fabric5' dintnun
olel de inalt6 duritate, cu rezlstenld nare J.e uzur6, curn esfe
ofeluJ- au.stenitic nanganos, denumit olel Hadfleld, sau prin e5-
lire superflcial5."
}la lnim.lle de incrucigare obi.gnulte, ca.re slnt fabri-
cate din olel cu rezistenla la xupere de cel puttn 8o kgf/rnrn2,
uzura nu poate fi evitat6.n din care cauz5. este necesar ea ia
noil periodi-c, sE se facd corectarea proflluritror uzate, exeeu-
tf.adu-se incdrcarea Lor prin sud.are oxiacetiLenic-d, sau cu ars
electrie. Datoritd caracteruiuf ei perloctic, aceast{ opera!le
se face saj- al-es pe l"lnle ,/16/.
Inainte de efeetuarea inc5.rcdrii cu sudirr'{, :;,t1.*,. de
incrucigare respectlvd trebuj-e sd fie coatrolat& lrr privinla
stS.rii ei gene.r:al-e. Cu aceastd ocazle plesele de naterlal neta-
lic mdrunt ee lipsese, se compJ-eteaz6, ceJ.e defecte se inlosu-
iesc, iar guruburile sldbite se desfsc., se ung gi apoi se string
puterntc. tra.versele speciale care au devenlt improprii servi-
ciului, se inlocuiesc cu alteLe noi gi toate se br:reazd la rind,
i-ar priaag de balast se conpleteazd, in conformitate cu prof11r"il
prescris"
Dupd exeeutarea lucrdrllor de intre!inere curentd ne-
eesare, inina de incrucigare ce se incarcH cu sudurE se curElii
de o::1 ce murd$rii 9i in speclal de resturile de ulei. Cur6!i-
.rea se face prin ardere eu flacdra oxiacetllenicS, sau cu fl-a*
e5ra urrei l-dnpi cu benzind, iqr zgr:ra formatd. de indepfirteazd
cu ragcheba gi" peria de sirn6" Cind operatia de ciu$lare s-a
te.rmlaat, ialma de lncruclgare se examineazX cu atenlle pentru
10.I,/4I
45
descoperirea evenlual-elor fisurl- Dacd l-a acest Oontrbl se des-
coperd cr5pdturi, inima de incrucj,gare nu se nai ,incarcd cus:-,
dur5., ci se i.nloculegte cu a1ta, avind pe clt posibil, uzura
geno.rala a scbl.Dbats$ttui de cal"e -nespectlv, gventualele fisu-
:rl ee lndepdrteazE prl.n toptrea metalulul ia zona ciefectului
pu fl.acdr6, oxlacetlLenicS., sau prln d5ltuire" Opdralia trebuie
sH f,le conttatrat$pisd clnd orice urnH de fisurd a dlspdrutea-
pIet.
Ioclrcarea cu sualurd se face de regul$ etunei cind u-
zrlra vertl"ca15.la virful inlnii gl la arlpi a'ajuas la 2."..
2r5 run. Virful inimll de incrucigale so lnearcd pe porfJ.uaea
ile J"a inceputul pdrlii actlve a vtrfului., ptni la secllunea
transversaLd. uaile L5,!funea-vlrfulul este de 55.""60 mm, 1af, la
anlpi pe o lungime de 6oo"..700 rnn" Oeterminamea exbinderli u-
zurli in plan orizonbal qi vertleaL se face cu ajutorul unor
Fabloane speciale. Portiunile uzste eare urmeaz6 sX fie fucfu-
cate cu sudure se n4rcbe€26 eu ereta /77/.
La inciitcarea prlo sudare oxiacetilealcS. a ioirailor
cle incruclqare uzate, echLpa de luc::'u este alcdtuitd dia qoi
sudori $i dtntr-un agent d.e nrpnaveghere a eirculaliei. AceasE
echipd este inzestratd cu doud gene:ratoare de aEetllead sau bu-
teLti de ae€tlleod, doud" butelll de oxigen, doud truse de suda-
re, douu. garnituni de tuburl de cauciuc ql din accesoril ca g
eiocane, piJer. ddllt etc" Peobrrr f,lnisarea porfiuailor iocd-r-
cate echipa este lnzestratS, cu o oagind d.e po'!-izat cu notor cu
benzln5.. Toate utll-aJeJ-e, sculele, raatexj-aluL de protectie lE-
dlviduald a sudorilor se trsnspolft5 la pr.rnctul de lucru eu un
vagoaet.
Incd.rcarea cu 6udru?A a lninilor de iacrucigare se e-
xocubd sub circul"alie. Operalia se iacepe. pria iacSrcarea hru-
t5. a vfudulul lninil qi dup5 incdrcarla aripllor se defiaiti-
veaz5. incdrcarea iu sudurd a virfului"
Por$iunea uzatd se completeazS. in mod succesiv prin
straturi eu lungimea de cel nulb Bo nm. In acest tinp cei cloi
sudorl lucreazd fa!& lnfa!d, unul Lacdl-zeqte naterialuL de
bazE, iar celdlalt face o bale de netal topit, in case topegte
sirna de suilare. pe .reguJ-E cordoanele rle suduri se depun de la
stinga 1a dreapta" In acesA nod de lucnr flacdra oxlacetileni.-
cd inpledicd rHcirea bruscd a stratulul de netal depus gi i1
1o,1,/41

45
feregte de actlunea oxidantd a tur.rlui.'Tstodatd suttorul poate
observa eu uguriali ia tlnprrl- lucruI"ui, atit slrna ite sudurE,
cit ,qi porliuaea pe care 1ucreaz5. Iac&rcarea cu su&lrd s€ fa-
ce iatotdeauna cu eel pulia doud stratur!, clin aare unrrl for-
measd stratul de legdturd cu,naterlal'ul de baz{,, iar cel&lalt
dupd prelucrare, reconstltule suprafata de rulare' 11, cazul
uzurlLor m.l marir siat aecesare nal mrlte straturln fle-oare
depuoiodu-se ia seas opus sbrabrllui prece<leat. Pentru inbune€-
ti-rea structurll roetalograf,ice a netalului de aportl fieeare
strat, itupi ee a fost tefttri-nat' s€ forieaze prin bXtdl vioaie
date eu ciocane usoare- ile circa or5 k6, ia tirrp ce netaluf ile-
pus este iacd i.o stare lncaqdescentE. Dacs forjarea ge i,ntirzie
pini ciad olelu1 eapibd o culoare a1bastr6, atunci ee produe fl-
surl sare compromlt lucrafea.
Drpd terninarea iacErcArli eu sualurd gi tdiereacutbl-
ta a bavurilor reaultate iliq forjaren porliuaile. resllective s
ioc{lzesc din nou Ia incandescen!5 9i se prelucreazd din nou
cu ciocanul planator. Suprafelele astfel ob$iaute so fiaiseaz{
cu polizoru1 la profilul Becesar" Dlrpd prelucrarer pe porli'u -
aile iacdrsate au trebuie sd existe fisuri, pori, erate-rercxizi
etc. Drxitatea superficlal$ nisr:ratd ou aparatul Polili pe por-
.liuaea incireatd cu sudtrrd, frebule si f,ie cuprinsd intre 2F"'
]oo H3"
. Iacilcarea prla slltare oFiacetilenlcd se face uu:ns'i
cind ternperatu-ra esbe nat nare de -5 oC" In cazuloQ"eind opera-
lla trebule fdcutd la temperaturl- Eai. misi d€ -5 lnlm Oe
iacrucigare respective se triolte la atelier 1L8l.
. La iacircarea prlo sudare cu arc electric, dupd pre-
gdti-rea corespunzStoa.re a ininil de incnrclga:re respectivd n
Gtratul ecrulsat de pe euprafala de rulare a porliuaii uaaterse
iodepSrteazd eu un pollzor. Dupd taainarea acestel operatil I
porliunea uzati ge preincdLzegte 1a o tenperaturd de 25o ". "
loo oc. Preiacilzi.rea este necesarl pestrir inpledicarea unpi
riclrl bnrgte a oleluJ.ul dupi incdrcarea lul cu suduxetcare ar
putea conduce Ia alter5ri strucburale. Pentru reducerea incdl--'
zlrll violente a otelului daboritd arcului electrlc, cdrdoaoe-
1e de suduti se depun cu ldll-ni ioguste 9l pe porfi-uol dle eite
6o...Bo nn lunglne, iateasltatea surentuluj. electrlc !furiirdu-ee
la.nlnfurua poaibil. [laterlalu]- de aport trebuie .e5 fle depus
Io.IlaL
47
i.n cel pulta doua straturi de sudu.f,d" $tratul inferior trebuie
sE facd o-)"e€Ahrr3{ intind cu stratul ile baaa 9i cu strqturlle
rrtr {toarB. Aedgtea emgn6. ealdura n*eGSaI|A'peatru Aorsqlizajfea
pr'LouJ.ui stnetr evibia&l-se asHeJ. f,ornarea fisxlf,iLqr de cbn-
tracfle. Elsctrosil folosill trehlte se f,ie de calitate co.res-
punz{toare mterlalului de basa, fu-se incdrcare se execuld cu
elestl.t'oatr cr* s ilu*.itate de 25o EB lerr.pentnu ultinele stratu-
ri ee folosesc eileetrozl cu cltrltatea dE 3oo EU. Frta folosi:
rea electrazl'].ot crr mangan*olohef'1 sau eu clon-oichsl se ob -
tln dru.itdtt care pot aJun6e pln6 la loo ltu'
Oorcloanele de sudur5 se depua de la vlrf spre c5tcL-
luL lainii de incructgsre, de la muchiile de rulare avansind
spre centru. La aript se daFude ua oordoa pe mrahla unei aripd-n
apol ua cordoa pG iluchla artpil opuse gi se coatloue depuain-
du-se cite un coralon cid pe o arlpa cind pe cea opusd.Fiecare
cordoa ile eudulrd so cu.rdgd btus de zgurd eu peria ib slrsi'la
depunerea nef,alutnl de aport, fteeare co*doc de sudtira trebuie
s5-1 acopere pe eel precedent pe o pdtri-me tlin lifilne' Dupd
executa.rea unul strat cle mrrlurd., el se curdfi cu peria de sls=
xna ptEa la luelul netalic ffl nunal apoi $e lncege cu dspurx€rea
corcloaaelor de sudufE in strabul urmEte. Dupd terninar-ea de-
punetil, strahrrtlor o€cesare, porliuoea insA.rcatd se fonjeazd
l"nedlctl peatrrr l$uadtdtl"rss atsuctarrll olel.utul depus" Dud
r{clrea coqttred. a por:'fiuat-i 'gncErcate eu sufirl'E se exqcutd
flnisarea La pdiJ,ul n*sssGlr:r cll eJutos,rL poli6ol'uaul.Pentru
aaulsrea teosiuollor interne ca.re ae produc la inc6rcarea prj!.
eudare cu arc electric, dupE prelucrar€a necanici.se face o
ol a
reveaire prin tacSlalrea la o tenperabrr5 de aoo.."25o
pry!:i,unii i.ncircate,/-1.9/.
Incd.rcarea pria.sudare ou a.r:c e-lectrlc se face cu un
cur€qt eqntlatrrr de 15o.."2'lo Ar ill fune{Le.de illanebrul .elec-
trosiLq foloelfi. CureatuL electrie este produs de un agre -'
6&t d€ sudare iageetlat ou un mctsr dieeelr serr cu benzla{tcu
o putere. ile 2o...25 CP. t'gregabul cle sudare este.noatat-pe ua
vaigsnet. peutru ileplasares La puuctul cle 1ueru. Uti]-ajul esbe
conpleuat cu cuptoane speciale pentru prreincdlzi-re cu propant
cu ciocaas , ddltl gi pile ale cliferite ndrinilrigle metalice,
peine graclate etc. 9i cu echipanentul cle proteclie aecesar.
1o.1,/41
I
a. (tlttt I qY{ | '.. I I o -r7>d,
Or lx.J a) I I q .rltq f{Ot{qrt{q OOoE
?.1
$
tt+tENCtrt .PAAc:ASo+>0irr.r{oOO\
+{ r-l q drsJ6Ok{'olr-rC{)dErd
.ld r
boFl*@qrxd
E3 O
O
-
OFld
r
crtd
.t{ O O lrd
€ r{ ui
lD r^1
(,l a,5',-l O
+r
lr N t{
qJ
+, hc
6 .O tst
A o
- 0ra:'pt{JJOd,{.d(66dFa
ql 6 dfl ..{ ri Elp .p o 4)
v{d(:{J6.. o o
l{ d O aIFIN 6 Ct 4r A'Fl 6 O $ A'A d 6 t{ 4)
tdONr{ O'.{dAg{ctor{r{qo.AE
qtE*{mo)o)Eoc,
t>N.lJoct qt rl 0, d O -|> l{ -l d.lt
dbxlJq d d o)cJ +t
€l d*{ ll t 0rFl .l:46,o6Oqr+r,locEaJ
e{cr a 6 !0 ulotrdooOrroo(n'.')
' h 5 c) {}a{ 5Oo..{ooF{rD..tau(,.
.dn{ ($
!il titl .Fl ul d q{ A q{ o0 +r Fr j +) o, q{ r{ o {i E )(5 ,r
.${a)od Sc
(: 'tt{l 11 O O tH O O.'{ O O {) 6 c, I
.OOxU+td l: 5 c, d k o l{ € cl ur .A .d d r5
7odrq,{ )d6r,lAOk{ -r\ or+{ o . r{ (u > (.{
q"S €v,' > ) d c .A 5 d a t d
l,l o 6 > O r{ d 5 X P t P N
l{ l{ t{ .li O. 6 O O O
H:: Od {D 6'..1 d '-l O o o ,{t €
JtArOlJ1(6 -O-: d cd 6 O )d (lj 0)
O)
-€)il(ur{$
i o u)+r 5 0, d qP r{O Fl 4} '.{ {/: E .-l u} q, O. {, lr r'' o d r{ l{ t
l{d.orJ{) 6h +>k 6 ..1 +>..{ tu J t{ 6 U) 6 O .p
o o rd o '.{ '-{ 'A
O
AOrF{O)d :d oo o (o A O +t )d. T{
ul xJ k.c, l{ {9s- cA 5 +5 U lr 6 t o o.Fl o o o o 5 l{
{D O+tr{ d dU o tr..lq k '.{...1 q A .
:'.i qi.H > o 5 'rl'D o
O)(! ]} d o g o r{ o o Q )d o '{i t d -+}.0 oc
Qn)doO eE d o t ct xt o d F{ lJ A o. O o
5 () N q+> .F l{ (.{ 'El {rl o (') O.(Fl 5.4'. A , $ A A a a t
,(:orctd'(o -6 <..1q, O rt d d t{ k
q)'r{])J) u) O.iJ o
(6r{ F{ o
r.tO.o${O A O 6 O dl O
)d5N - {D .d o € A d qd t} > r} d p)d'.r s o l,-
OP O d . O0) t{ 3{ <r{ q O O.o O )d C tJ o d
.()615<.l(l) P'd
(d
(U r{ O O e t{ O P. JJ .d )d d rS E
..{ (r}....1 +J .Od
OE]Jrl0r sjo...t+{;
+)tro+t 6
-r +) E rl .Ft '-t ', JJd .t) t <A d 6 h ()
-lr{5rlFt .r{.|} rd d O E d r{ d .r .'{ o d ''.r
d lr
0J r.J o. o} A
tl
)d O o Fl sroj ttC p h {.1 J)..{ E r l{ +r.;.+{ tr cH 0t 6
' oEd(U)rJo
.rt (rl .p l: ?(s q -{ o .'{ tr.Fl q
o 0, 'r.l o P.6{> .'{ 6 5 O
Fl.P '4 6 d .r{ l{ o 5 16 r{ o
.{XEO'r{r{
5(6dEl{c)
.q r-f t
.oo6od(6)trJFlE.dO!JtJ d {5 .F{ N - .rlGl- A O a 4
+)gad C\ O - rl {J E 6 o d 5 E .Ft O d.'{ q)
6)dd'E..1 . (6 FlO O OO..Jr5\rd)dOoON6
.t{-lNF{q}
.ps'd h0
o'r.l6 O Ft
o )d'Fr O l{ +{ C{ e .p O q{ !d tO.r
'@Jd)d.r{...{ 'rl 4t r{ o - h0 O El O r.t )cd o
h l{ O l{ 6 C) Fl E{)d OJd Nl d...1 t1 O'tt
'r q, O $ p,C, O <rt
..{ o Cl {}r{ cd.Fld'Flxd d O f{ C
dO<-l(!t) r{ q C) O'..1 d O ).d O
)d P. O g fit O rt .lJ
. .r{ d )d F! 'Pl gl (a O.-lr5)d +) o"++t C
.o+rkq)
6 D A O d. O.
i> Q ql (o {r . 5.'{..1 r.l 16 O d d rll)!d O)
c,f.rk.rloO.oo.OOONA
o (E.'Fl > P <'l O QOE 14 !i 5 o$ trrJal C
.ri 'o.<ed-ajh.5-i;ob
OOJ>'{
.'J€orloo 5 .+J l{ 4! o o o o pr+',:id o i.{ N -o s r
&.6N9
JJ(DdE6
ub U a-!)d'r{ A d N Ii E
dFtd6{> O($55ot{.tOO Eq{t)dxd(-lrld16lbCC
.O..1..{qlt\6 tr O d ..l t{'.1 F O i) O s{ d 5 O t
P{!Fl+:F{q{ q, H rd u| o g{ .P €'E d X (,1,O O n
6
+{
.l
c'-E6jg*i:itHr €:$e*tf}jiji*H* *rd.s,,*-i
.
- H 6 rJ t| E q
d 6 q rl
i{ o '-t d r1 st .p o rr N q.{ T{ .]r rr
ri
tr{
q 9-1
qqB
f;q1EA*EqF1E61
-
qti-rE'o
's-lFrdbe4.a
1'g*oE#j#;o33
o-tE'dij.l> ctrr-+!; '6;d.iit/}fi6E 3.39H
q:i-66
ci
a
"1 -'a.il -riiorb"ll-'i5d-.iit;
jir{do-frof 6B>rr66
-ii.ii.6fi:
o 6 d
d -rCq"l
d 6 O tq 6{+-{>
o H rafiJJ+r'Ft{r
o o d 6 &9€
a E -,.{!. d} Ci.d -!d o irj E ' eH d 6 $ ,{ H
*t O O N O
i r{d o o t{ -! o d o 6 o rr o
--;0$iit; 0, l5-{ tu d . !dtd
o r{ j +r -.r - d.F _l E-i(
; da:jJ
ii r '- a
ri, Cq .,{*r
+' (6 5.-tf.r q .t' 0, d N ;60,6<lo'Ca-6#3r
.d - ':i o ii a F 6 ;f;
r,i. qi g.dGt.
Q 9l fr.l d o 5 5
4:qlF6pOotFldqthAos{jt(6o.dtdo"oot, - hF. ?.r
ij o+r 6'oFr Id o o- E E €6€.n id;l b 5 - E" ; r...
=
nqlq-oEgp€l{':ldctCdehAS0hoHoqooAid\otF{
4 q ooo'rtoood
qfqr{6-F{OrrdQ+r$rrnOH<r{Od.Fatro6jt{Ao.6p okrrft €drdr{dd urd0r>+trr@o ;lllt{
' d
q d q Bl
hl tF Eq 6E s.i'dEd 8'd
i} *{.ir {,,o'C q ;t E"*qi 6'cl
e$..'' hE.- 6u i" d;
1 8'5i Ht
5- )i -o oF{
-
4, q !)l
r:l O
qe Fr
F 9.{J JJ
l{ O d'1 6F{ id
h g q{ O
E,bo 3 o
.
E
O. 'rr
-- 6 o bl-6-'E
.q d o mi't-€
id N r O J} O r
$ d; r{ d
d o 'E oi rd g d O d
!ln.r{lH.d+}OO.l5OOF{5difT{rdJddoOOrLO.E.t
E{rH (Dr{.15
O llA @ o o${{) O O t{ O OFr k O.d' cl++t
t(!*{ OlI r{ U!+t cl g OF{r{ O o{t Ji d !| E t'4il'itct)cJ
! C El -!l jt,{
b
t 0,
El d q)g
q (.1 q )d qt rl t ql ql o O O qt
oo'
!! il
5(,r*l
€l
fl"3€Htt9""to*
rd o O N d .r{ 4{ 6 Ft,{
€tA5**;'{'3{g.ifl3tsEgd5
il rrd .'l ..j F
,1 Cl +'E E..J"{ Fl q qF{ O+{rd O O qt.}t OH)rd 6 elr{Fl(rt i'(,
- rq r{l q q d.q o dlaro 5o'{t{€.tr !-l E oF{<.{ d-to,tr{,{d oE c)
r{ +' +rt € .tl h F|. H qt d o h J! ti r'<rt d € ul. o at.qt d. c (6 +r .6
q.{ 6Od4-t I
El oriltrijoro r0<.l.d'do;0r'ij.;- ;E5,aor'- 0)
Eg
k{
El
rll '-5dE.9o.5s8"tt
El O N O O..{ qrFlF{ rrd O q O
:gEt;g'.*o3-
O O pOrld+{ C O dt d +t16.qt Ul
ct
()o
rr
I
qtl
ol
l{
od
r{
t' E'dsr o
t h )d
alt0o
g H k
+}tE O, F.l
clot{o
6 (dl'{,{,o
r{ N
t{
t
"tE.HH
O )d +t
dooulocl)cdood
El O
d
+lltFl
a) c, li +t O.d
r3boir
N dt AA O O aDr{)6+t
r{ 5 o F{
o)<
o
oo.
d
El
E)(' ql o'{ (l (l}f{J} cd qt o oF{ N d.|}d o t o a €.p}{.6 !D €
aD
cl ,o r{l E lt (.{.Fl Ft O.1, E d . o q{ d rl A A O d.o-o iat A b o.'{ J) i0 '+r c r ..t
d i4 Ftl rl q {} {J d Ft oN. t +> O il k O E o d b O )d cl o
.l}d trdl O t.r{ dF{ cl d {t E o +t t{ dq{ ct (D o h oj'cl tr;{ -{qFl F{ h tt}
IOld
()l Fl r{ € E d 5 k +l O E itt El,df r 4J
old .d\ <d ]J 4r o o r,!t -r5 J} 3. rr It o ...l d o d
O E E E 5 otd cl O t t{ at Ul k OFI O Ct+t l{ Or{.15'
Oer{rlhOlttN4{OOrtOO'rrd{sO516OOoIUaCd
5 N lt<, QO.l'o
l{O!'{0rtltOAOOt{JlqtCrl{iDrdoOlt6tOt{Ov{r{ atoUDk d-lc, dEl*{ -6'dE;dctad.Farl t{d
+, d { € A . 3{ ll l{ .olr O d t{ rl O.3| l{ t O d rt O qt t{ qt. Fl O qt o O o O 5
rt u d of{ d u}o. t c, F{.d cro}ro'!ar llc, & cl d€&
A, P O q..{ tct tct dF cl- C rol Ul. O d d t O,d 4l O. O 14 Ft d O F{ -{
P{ i, u d 6 q} t{ kFl Ct '{qt,oFl O tsf 5 -t A O El r{ 5+{r{)(6 () Ul.'lrlr{
t4 - d E d o s-l
+tqtON5El(trlr{td+,6.1,3{+}OOC,'{d"oFl1!CldFl El'El o O O " b JJ fr li ct q, N +t {} 5 {J o 5
A .A'r! O t'l r{ d n, tr.ct |4 g o f fr 3{ o r{ rJ .D El 16 o'o 5 o ..{ o 6 t'{
r{O.d{>OEAtOOl{OCTF{.OF{'ddr{.rrSr{d3{{}F{+
{} E o o 6 d o g a g o d p.-l cl o +r c, ct et o o c, h o qt 6 \
'{OUg,Ftr.llQ(r{Jtrdoqtclo{Jdd.'{o+}OA+|dF{
Ul F{ +t t{ -- ?4 A o t{ k F{ C o d 3{ (.1 r.{ O .{ r{ 5 (o i+ .
@ o qtoDlDoo+r{o5cto!J d'oo;loorS,ttojor t +{*{&rDo
{ va c, *t O l, 3{ttF{${ (r't d lr N o {}'ttl>r. Ed q,€d f{ 6Ff ta O Alr.-{

5o
T,s cdlirea cu fi:cl*5, aceasta este obliautd prin ar-
derea acetileneira gazelo: ti"f i.Je sau a gazului de iluminat,
intr*un curent de oxigen.
La uziaa de scblnbitsare de sale din Srandenbur:g {R.E'
Gernans) J-a calire, irr:lna de incrueigare in stare esamblatd ee
fixeazd intr-o nagiad de dr:rificare. ?entru a se evita curha-
rea ei .din cauza teneiunilor ternlce, in prealabil inina de in-
c.iuciga.re'este iocovoi&td pneu!&atie, iar capetele iibere ele
ei sint fixate supllmeatar, de anbele p5rti. Iacol'cierea se fa-
ce pe o luagine de 4 ooo nmr cu o slgeatd de 2o :rsu' 3or!a de a*
pSsare p.entru obtj.nerea aeeatei laeovoieri este de ) t' Pentru
a se obti-ne adiaciBea cte du.rifieare neeesara, se f,olosesc doua
ariEtoare tie preioc{lzire gi un arzdtor de cdlire" Arzdtoareie
slnt coastruite peatru f,olosirea unui. auestes do acetile{rd. gi
oxi6en, fiecsre as8Ator oo'neulsind I ooo 1,/h de acetllea[' 3or*
ma 1or este easetatX, arzdtoarele lucreaz5 pria injecliet iar
ia tlnpui funeliondrii sint rseite cu ap6. Presiurpa oxigenutui
este reglatd la 1r5 E#/c#, priatF-un,veatil cle .r:educlie'?re-
siunea acetil€nel ee regleaz5 7-a orj...ar32 kgtle:n2.FLacdra ob-
tinutd in aeeste coaatitii, este eeutr6. Deplasarea loagitudina-
1& Si conducerea Lateral& a arzdtoarel"o:: se faee eu aiutorl1l
neul &qeanisd cu roate de friclie, cu fixare nagneticd }a 'ur:
gablon, lPemperatura.de p:leiac&l-zire, inaintea erz5torului de
e[]"lre egte de 4ra.".rao oc, iar teniperatura de c61ire este de
clrea glo oC. Io spatele arzdtorului de c6li-re temperatufa se
n5soard.cu u.tr pironetru radi-ant, avinil un doueniu de n5sr:reire
de 650...1 }eB og.-8{cit*a ee face'cu apE taeS'l2!t& 3.a o tem-
peraturb de 4o oC, iar porliunea iotdlsit$ se rdeogte aunai
pinE la too oC, e{3dura remaoentd eervlnil la revealre /2cl'
Ie etel.ierul de reeonctilionerea sehinbdtoarelor cle ca-
le elxa wltten, G6!1e ferato ilin R.3. a Germaniel dispun cle s
lnstal,atl€ tie a.dlise euperdiciald cu flacdrd de gaze" Sinele(u-
ce aledtulesc ryfuf,ul 1n{mi1 d,e lncruclgare qi aripile se
rlfle& gel'Exratr {ceEte Fics6 ao deplaeeazi cu ajutonr} unu:
cdrucierl i.n lungul etallei ilo cdtire. lncilzj^rea la i;erapera-
tura cle ealfu'e se face pfin doue arzitcare de pretneslzi.r* qi
prtaF*ru aruator pri.n4ipal. corabustibilul folosit este slcd*
tult dlntr*un arseetee de gaz ile ilumiaat 9i oxi6en. A*z6Noare-
Ie eu o fm& speelel& gi sint rgeibe cu apd emulslonatdr care
Lo.l/4L
q1
serve$te qi la c5.,Lire' Ricj.ree se face prin pulverizatosre de
eilire gi de rllcire, ali-neilbabe de o pompJ centrifugiirla o pfe-
)
sirLne de 1 ,ts,f /cE /2L/.
La ciilirea prla iaducfie electricl inc:ilsirea necesa-
ri se obline cu ajuto.rul uaor inducboare sbr,ibSbute d.e un curent
alteraatj-v de inaltd frecverie!:i . I'luxul- na;{nefic variabil- care
se prclciuce in piesa care 5e cd1egbe, d:i naqbere 1a ua curent in-
dus, care datoritii ef ectul_uj- pelicular, se corrcenbreaz:i intr-',rn
strat super.ficial de met:il-, pe care-l inc5lzeqte pins. la incart*
oC
descen!5. Fcr!:-unea inc5lzitl la ce1 pugin Botl se riicegte
brusc cu un jeb de ap5 sau cu ua cufenb de acr comprl:rab $i usc'
zj.t. In acesL nod se obgine o durlbate de 37o...lBo Hgr adinci-
nea de c:ilire extinzindu-se pe 3.".12 nn. Instala!ia dei cJlj"re
iaductiv.{ folositl in ll.D.Ger4:.tni foloseEt€ un cu-renb al berna-
tiv cu o freevenfal de 2 5oo i{2. In inst;-:J-af ia respectivei pie-
sele ce se,ldlesc se deplaseazii pe ua c:irucior prin fata dispo-
zitivelor de c51ire, Penbru anihilar:ea 1,gp1i.ir,!ei dcr lncovoiere
a pieselor, io timpul c5lj-rii e1e se incrilaesc 1a talp'I, la o
teraperaturi de circa 5oo oc, cu ajutorl:l unui inductor ce fu.nc-
$oaeazd cu o frecvenld de 8 ooo Hz. Prin foiosirea acetul
pro-
cedeu de ciilire, in sbratuL superflcial se obline o sb.ructtrrd
alc:ituiti dio perliti fin5, cu o duritate de circa ]60 HB /22/'
Cilirea iaductivd a elereeBtqLor schi-nbiitoarelor <ie ca-
1e este apli-catd. in special in U'R.S"S"r S.U,A., Japonia +iFin-
l- anda.
5. RT,COIqDITION|IIEA If,ATIIP.IALULUI ntr CALE
PRI$ ],IFIRE CU R.TFI};I SIi{TETICE
De null tinp se ucilizeazd ini-mi de i.neruciqare asain-
blate, la caxe virfrrl iairali, aripile qi penele siat soliCari-
zate prin gurubr:ri. DatoritH. solicibirilor din erploaiere aces-
ie iaini. de incruciSare asanblate slst slrDuse in geoeralrla k.ei
feluri de uzuri.Din cauza izbiturilor priraite rie la rolile mate-
rlalul-*i rui"aaN in miEcare, virfurile inimilor de incrrrci$arc
Ei ariplle eapS.ti uzuxi verbicale. Din cai.rza aeuaj-forniiS!ii-
-
see!-iunii ttaasversale a bantlajelor se produc deforralri al.e v5r-
10.1,/41

fului lnlsilor de incruciEere gi a aripilor, in zona de trece-
re a rofilor. DatoritS. f::ecdrii suprafetelor in cootact a ple-
selor alcltuiad inimile de incrucigare se produc uzuri, care
io urna stringerii ulterioare a guruburilor, dau aagtere 1a in-
gustlrl ale jgheaburilor inimilor de incrucigare.
Deformarea virfului ieinl.lor de iac.rueigare gi a ari-
pilor se idEfuri ia llaie pria Bollzare gi prin lned..r.eare cu
sudu.r5. Nunai in cazuri rare, ioiraile de iocrucisare sint in-
locuite din cauza uzurti verticale a virfului inj-nii gi al a-
rlpilor. Cauza cea nai frecveat{ a ialocuiril 9t a reoonditio-
nigli 1or1 este ingustarea jgheaburilor iai-nllor de iaeruciga-
re.
In funclie de tipul, scbtrmbatoarelor de eale, iojsiJ.e
de incrucigare asaeblat- au Sase pi.nd la treizesi 91 doud cle
suprafele de contact a1e penelor, eare 1a exeeubarea sau f.a re-
coattilioaarea laimilor de iacrucigare respectivel trebuie sd
fie ajustate. lces.le suprafele de ajustare nu au ias5 intre ele
o lezenrare intini, ei ausaL ua cootact ic puncte sau pe supra-
fele nlci (fig.8 9i flg.9).
Striagerea periodice a gr"rrubugi.lor inirrilor de iacru-
eigare Bootate in cale arr poate si inpiedlce uzarea suprafete-
t
I
I
I
I Fig.lo. Pand uzatd montat5
t cu material de umplere
i I - gina; 2 - pana;-J - raa-
F19.8. Supraf,ete rk,9. Deballul supra -,
de ajustare, cu fetel de cootact Clintre
peae 91na 9r. paaa
1 - oluperca glnel;
. 2 -pana
1or de cootact ale penelorr ceea ce conduce Ia lngustarea
Jgbeaburilor respective!. La depdglrea dimeaslunll Dinime adnil-
elblle La Jglreaburl, inina de i.ncrueigare trebuie si fie inLo-
cuit:j.
PiaI acum se obigauia ca penele uzate si fie infocul-
te cu altele ooi eau suprafele1e de contact sI fie incSrcate
cu sudurd 9i a;ustate 1a dinenstunile necesare rnontlrli 1or la
lnlnlle de iocruclgare. Deoarece la suprafata de contaet a pe-
lo.l/$. : '
,t
nelorrqinele ininilor de incrucigare uzate nu mAi pistreazi ia
general, dimensiuaile noruale, pentru ajustarea penelot este
necesar s5..se facd o montare ile probi gi apoi o noul prelucra-
re a 1or. Pentru lnl5turarea acestui incoavenieat 91 pentru ob
linerda uaei rezen5ll inbine a penelbr, se utllizeazd un rnate-
rlal ite umplere a jocului dintre pan5 9i glnd. Aceeta este o
rdgind sinteticd pentru metale, care se intdregte l-a rece.
Ia acesb seop, virful ininilor de iacrucigare, respec-
tiv ariplle gi peneLe cu orice uzr:rd la suprafefele-de contaci,
se curd!5 cu o perie cle sirnE pe suprafelele respective $fie-
care panE-este astfel aqezatl, incit sd fie posibild o.ir:blna-
re rapid5.. Peatru evitarea lipirii lorr' gr-rruburile gi suprefe-
lele aliturate se gtropesc cu ulei" CleiuL speeial peo.tru ae-
tale se amestec5 cu un adaos de r:np1utur5., i-ar enestecul se a-
plied eu o lopiticd pe gine in zona de rezemare a peaelor.Dupi
motrtal'ea peaelor qi a guruburilor inina de iacrucigare este
strlns5 ugor pind clnd se obtine lirgipea corect6 a jgheaburi-
lor iatre ginele virfului inimii 95" irl:'e aripi" Jgbe&burile se
coat.roleaza ugor cu ajutolul unor gaLloane, l{aterialul de lJiat
depus i.n cantitate nnai laare intre giae $i. pener 3r.-"!:r'.eaz6 gi
este lnclepSrtab din jgheaburi cu ajutorul unui eulit.FrjB 6ffiF
gerea gurubr:riIor, nasa plastie6 de r:roplere este irupias5 in
toate j-nberspatiile gi neregul-arit5!ile fetelor ln contactrcb-
!inindu-se astfel o rezenare perfectS. (fig.1o).
sa de irmplere
j
Procesul tehaologic cuprins intre amestecarea c1ei.u-
lui pentru netal 9i striagerea uEoard a guruburilor pentru ob-
!inerea cotelor prescrise Ia jgheaburi, trebuie s5. fie terni-
nat in cel" nult 4o min. Ilupi intirrirea *asei de ur.plere, cg.re
se realizeazi in circa 4 h, Euruburile se string definj-tiv.
1o.11:+1
 5+
Intr-un Drisj ilin R"1,." a Germe.niei au f ost e-xncrl_gen-
tate iaini de incrucigare :econditioaate prln acest procedeu
de lucru, Dupir o exploatare de patru 1uai, in care tinp strin_
gerea qurubr:rifor nu a mai fogt necegar5, iainile de incruci_
9A3e -respective au fost demontate si rlezinembrate" cu aceastd o-
eazie s-a constatat cE g*ruburil-e erau strinse tot atit de bine
ca gi dupd reconiiilionarea ininilor de incruclgare gi nu s-a
observat 'nicl o nodificare a suprafele1or ia contaet.
La o noul reasanblare a pieselor, mnsa d,€ u_mplere tre_
buie si fie nai intii indepdrtati, procedindu-se epoi cum s-a
a-r5tat anterior"
. La cliferlte p- '^a^-^ pentru recondillotrarea material-ului iaeta-
faedrcarea cu sudurd pe liaie a ininilor de iaerucl_-
$a.re, nu are niei o influen!5 negativd asupra cleiului pentru
netale aflat iatre fetele de contact a1e penelor gi a1e gine-
1or ini-;li.lor rie inerucigare"
Prin apli"carea acestLri proeedeu de lucru se ob$in ur-
mdtoareLe avantaje I
- ajusba-rea perfect6 a pieselor ininilor de iacruciga-
re noi sau uzate, garantindu-se astfel f i.xarea 1or
solidd;
- evitarea Lntr-o foarte nare m,Lsuri a sldbirii guru_
burilor;
- economj.slrea 1a reeonclllionare a pxocedeului cle f.a_
edreare cu sudur5 qi ile aJustare ulterioard a peae_
1or, operatii sci.rnpe qi aplicabile ar:rnai i.n cazuri
J-initate;
* posibilitate de reutilizare a tuturor penelo, uza;
te;
- folosirea penelor noi nu mrri este aecesard decit }a
coostruclia inimilor de incrueigare noi, iar peaele
pot sA fie fi:,::aizate fdrd sporul cle pre! reclamat
de pr:elucrarea felelor de contaet respqctive /Zll,
6. REC0]{qITI0I{"AREA MAtt'sRIALqrur
-}ryIAr,r.c_ lrt$F$g- JC*g&I,r
la tipu.rile rucderae de liaj-i lerate raaterialul ni.runt
reprezintii eirca jc ? din grerrtatea roatr:::ia1r.i.lui raet;:iie al su_
l-o" 1141
33
prastructuril. DatErltd acestui fapt" prelungirea duratei de
servlciu a $ateriaLulul 4etalic &re o uarg importaaNd peatnr
toate relele1e ferovlare.
Din pauza inf,Luenlei cireculatlel naterlalului rulant
gi a coroai-uaii, datorit5 agea$llor atnoefericir. elementele de
prtn.cle.r"e a glrxolor se uzeazXo produclndu*ee aetfel sl{birea
leg6turilor iespec ti"ve. Aceste' sLdbLr{ canzeazS. degradarea peo-
gxesiv{ a l"1nj"l"1orr gi pentru menlinerea l.tr.n in buair starerele-
eentele de prlndere trebuie sd fie inloculte 1a tlnp. Pen.bru
reducerea eoosunuJ,ui., ad$lnlstratilte de aale feratA au raErus
llc ndruat rectgtigat cu oeazla executdrit ldcririlor de li.nii.
In agest scop el este eupue la o serle de operafii penbru ca
plesele respectlve s6-6i reeapebe dimeasiuaile ial!ialersau sE
lise dea alte ciingnslunt, eorespunzdtoare unuJ- t1p de supra -
structurd nai nic.
1,4 sult€ adniaiet:c'alil ile eale feratd reutiliaarea aa-
borlalului uetallc ro5rust rect.$tigat 1a lucrdriJ-e de lioie se
face aunai dupd oe Ln prealabil eL a fost prelucrat in atelie-
re de recondlitiooare a naterlalului eetalic de suprastrueturi'
Ia aceste atel-iere nateriaLul respectlv este redonditlonat lnin
iae5rcare cu srrdurdo llria Bresare Le ealdr prln natrllare sau
pri.n traasf,o.nnare ia a1t gea de piesor peotru gioe cie ua tip
rnai nio. Incdrqarea. prla sudare oxiacetl1ealc$ sau cu arc elec-
trie se aplicd in caaul cind uuuru.pieselor respective ests'
nicd. 1o aceet mod, se incaroe cu sudurd fetele active ale e-
cliselor uzatsrcare apoi se polizeaz5 la dimeasiunile neceea-
re, In acelagi mod s€ procadeaa5. 9i cr:. cleqtli pe feleie uza-
te de la picioarele 1or" Giurile lErgi.te clin cauza uzurii la
ecllse, sau la plXcile de suport s€ desfiiateazi prln inc&r*
sare cu sudu-ri S1 apoi s€ dau alte gduri noi.
In caaul' unor uzu.r'i nai avansate, cind astfel de ope*
ralii nu nai slat econoeice ec1isel.e p15ci1e $i cleqtii sexe-
conclilioneazd prin iacdlzirea lor ta cuptoa.f,e speciale la o
tenperabur5. Ce 1 ooo"..t loo oC, fliod apoi natrifate cu aiu-
borul" unor psese puteroice de 450...656 f,f, cu care ocazie
grosimea pieselor respcctive se :-reduce in mod corespunzdbor'"
Eclise].e uzate mult pot fi recondltionate 9i prin rabotarea
pentgtl a putea fi utilizate la tipurile mai nici de ginb.
1o.I/41
 56
$uruburile ae reeon'iitioneazd prln nnbutlsafea tljoi.
Ia un dlametru nal mic, dor:jiiaflndu-se ghiventul vechl
prlatr-g prealabll{ forJars sgu lumiaare 1a oa1d, dupd
oare se tale un ghlveat nou. Ia proluorerea ti:rf,oaneLor
prin aebutlsare se leduec lunglmea ttJet 9i ee ingroap{
tlienetruL ei in a6a fcJ., Lneit dlasotrui. ttJei 9i al gbl-
ventulul g6 fle la fe]. oa Ia tt_r.foanoLe nol de ace1a91
tip. In aceot caz, lungLnea tLnfonuLul obtlnut oste eni
nlod. la oomprunalle cu unuL nou. Dao{ enbutlaarga so faob cu
reduee.ree dlanetrului ttJel, dupd preLucrarga def,initlv&.
se obtta tirf,oene avlnd lunglnea oelor noi. T,a resondL_
lloaaree gruuburlJ.or gi tlrfoaoeJ^or., ghJ.ventuL eE ereoutd
J.a cal"d, prla rolare.
La reoondltionar6a natorlalul.ul netalie lErunt,
@o& nal 1ar6{ r&.epindtro a odpdtat-o preLucrax€t Io!
oor.eepunzdtoaro t,n vgderea fabrj.adrlt unor pisa6 nol. do
pr.ladere. fn aoest rcop, eollsele gl ptdclLo uzetc rlat
t{late ln buo6gt, oane dup{ tac{LzLre Ia lnoandcsaen}E Ln
cuptoalo epeoiele, gtnt natrlfete ia elegtl, cu aJutorul
unor pxeac putornlco. p€ aoeeagl 9&lg, dln tlrfoanele uzete
se fabrlcd guruburl pentru olegtl.
Prln E btttare, rceatc pLeso so f,abtleE la dluea-
sluntle gt toleraatele natrrlalel_or ao1 /24/.
7. qouB rEFSr coRQtlJgNrr .srl{Eq
Coebe,te.poi so:nozLunil nu esto o notocl{ rlo trcgs*
ner&rs sau reeondlflonaro a unte:llaLeloa dc 6a1f del
esto un.nlJloo tn pl.us pentru prol.un61.r.ea duratc!. lo.n de
sorvlotu.
Co-Fozl,un@a plosolon metalloo 6Et6 uo fenolen oare
ao produce pe toatd luaglnee cd.llor ferate. E* rsd.,rcs
rezlstents glneJ.or, dla cnn6 osusg. asostsa tiad s&. sg
- vlciu, Cercei;5.rile japoneze au stabil-it cd clurata de .
10.1/4L
57
flsurese' perlclltincl astf,el" siguranta c1rcu1atlel. Coro-
ziunea maberialuLul netallc de cale depinde de coadl-
liile loca1e, iar lntensitatea cea mai nar€ a ecestula
se observi in tunelurl cu umitlltate Bair po lltoraluf' oa-
rin, uncle el este supus aeliunil viatuluir plol1 gX a&-
mosferii umede gi edrat.e. In celelaLte regiual, aceat Ea-
terlal" este supus unei coroziunt de tllfer1te Srgal€ de ln-
tensitate, clatoritE acllunil vintu-lui 9i a pJ-ol1.,
Un a-1t geo cle coroziune se observl atuaci cind
doui suprafete metalice in c-ontact 9i pxesate sint lli-se
in vibratier cum este cazul eu suprafelele in contactdin-
tre eclise gi pine, aau cu cele ale pldcilor de susti-
nere gi a).e ginelor respective. Aceastd corozlune'se pro-
duce. gi ln regluniLe unde nu exist{ umltlitate 9i este
d.atoritd oxigenuJ,ui fin atmosferS', care atacd clirect
netalul, In astfeL de cazuri.se produce concomitent abra-
zlunea netalice $i corozluee.
De aaemenear apa sdrat5 care se scurg€ <ie' cbieel'
dln vagoenele frigorifere pe llaier constituie o alte
cauzd cle corgalare a EatellaluLul metalic de cale.
Cu toate cd este dificil d{ se aprecieze ia nocl e-
xact pagubel-e produse de corozlune, aelniaj'stratiile de cale
feratd alau o deosebit5 lrnportanld protecllei natgrialelor
eetalice ile suprastructur6 impotriva aclluali ei.
FenorneauJ- coroziuaii a ficut
a
obiectu1 uaor anple
oercetAri !n Japonia under pxiatre alteLer s-a coEstatat
c& dlu.r.qta cle sexvleiu a ginelol in tunetr:ri se retluce
pe $6sura creqterii lunginii acestora. In tunelurlrnul-
&e $iae slnt acoase tlia serviclu ioalnte cle atiqgerea
linitel de uzu-t'i norna3"6, din eauza ruperilor 1s ca-
peio datorits obosel-ii glnelor prin co.roziuae. In a-
f,ar6 de aceasta, foarte mul-te qine 6int deteriorate de
corozfune, inc5 inaiatea eryirdrli perioadlei lor de ser-
serviciu.a ginel"or ln tunelurl este ]init&te intre 412...
514 .ani.
Lo.L/41

5B
In tunelu"nl, corozlunea nateriaLuluL metalic de cal-e
depj-ncls cle valoaroa indlcelui "pHtt al nediului anbiaat. Valoa-
rea acestul tndice depinde de conoentra!la ioailor de hldrogea
El- inalice numeri-c caracterul aci.d sau bazio a1 nediului re6-
pectiv gi rdprezlntd unul din cei nal inportanll factori eare
tnfluen$eazE coroziunea olelului. Cind lpHtr are valoaree- ?rme-
diul este neut.ru, cind are o valoare nai rnicd clecit f, medlul
osto .o'i.d, lu'otnd valoan"ee Lul eEte mal.ma.re clsoit ?r.aeiltuL
estc baaic.
In tunel.urlle Ln care ctrculatia se face cu locomotive
cu aburi, lndicele rrpHtt este Ln gen63sr1 scdrut, valoafea ldfi-
lnd cuprlnsd. intre. 3 SL +. De asenenea lnilicele 'rpfirt tlnde sI
albE' o valoere redusS. in tunelurile cu t.neceri frbcvente de
tremuri gi ln zoo€le lndustrlale in care atmosfera este poluatE
de gazele ctegajate prln cogurlle fab.r,l-c11or.
In tunelurl, aclditatea nediuJ.ul este ilatorLtS. acidu-
1ul eulfurte, care se forueazd illn cauza gazelor de evacuare
din cosuL locomotivelor cu aburl. Sul-ful conlinut in cdrbuni,
1a arderea acegtora i.n focarele loeonotivelor se transfornd in
acid sulfurog in stare gazoaeS, care se anestecd cu gazele de
evacuars Si apol se oxldeaze, dtnd nagtere acialului sul-fu-ric"
In tuneluriLe in care cilculatta se face cu loconoti-
ve electiice, rircidltatea loedlului este p-fovoeatd de acldul clgF
hidri-c. Aeeasta se alatoreg@ ionflor dB hidrogen b:ma[ cu ocada fe-
nomenul-ui ile hj.clrollzd a ioallor ferogi gi ferlel. Fenomenul
are 1oc atunci cind ionil de fer ai metalului ^qespectivn 1a co-
roziunea electrlcd se transform5 ln rugind. I,a lonizarea fie-
rulul Slna est€ coroclatd. 1a scurplerea unul cureat electrlc clln
qind ia pinint, 1ar lntensitatea ioqlzirii este proporlloaal5
cu iotensitatea curentulul electric.
In scopul prevenl.!.ll coroziunii electrlce, este neo+:
6ar ae se inbundtdleascd izol-atj.a electrici intre glnH Si.pe-
nint 91 sd se nicgoreze potentlalul electric a1 qineircea &ai
tuud nAsurd. constind din tprotecfla catodicS.tr.
FrevenL:rea coroziunii naterialului netalic de caLe
se poatg face La es.terialu"].ui oou insln*e de iatroducerea lui
in calo, insd este mai economic ca operallile necesare sd fie
fdcute la fafa locului. O clifi-cultate speciald in lupta contra
1o.1,/41
59
coroziunii acesi;ui material esbc,,rForitJ nir're-r0sselor oor'9iu-
nl cu frec,rrd) ci-ul rinb cele dintre balpa Einei g pldeile Ce su-
port, sau porliunil"e dintre bulaanel-e de eblisare qi gduriie
de eclisare $i care *.ecl"am5, in spee:le3ru( t-rataeent eatrcoro.-
siv.
?rinire proceCeele fol.osite le eonbaterea n:oroziunii
matertalului'netaiic de eaie, se nuudr5 satlLareae traNanentul-
ch.inica vopsi-rea, setelisarea gi nei recent'' probestia cato-
trndepdrte*ea r.rginii se executd pria suflarea cu aer
conprlnat pe sup.rdfela eare se traiieazde a unui jet de granule
de nlsip, alj-*o c1€ pl-runb, $au de bu*5!eJ-e de'sirraii de ctel iii*
iata. scurt" Cind jetul este fornall de g:::enule rci;unrle de oleln
tn afard de indepJrlarea rugine! se obtine gt o durificare a su*
prafetei respeciive, rJe€E se are sa u-rrdare ridicarea .rezigUeu*
{ei la oi:oseald a ot€lul.ni aflat in *.caa*1.ri soa5.. TraNar,rentui"
ehj:nj-c se face in scopul di.aolvdrij. rugl!1ii, cu ajutorul solu-
f iilo-r tle acid sulfuric, de acid clorlridri-c etc. In acest caa
este Becesar ca in soLulie sd ee adauge ua inhibitor, peabru e^
lir*lts aeliu"aea ar.r.nai la dizolvarea ruginii, nu Sj" a netalul"m.
acope-rit de ea" Acest tratanerrt se face.ia bdi speci.al.e cu a*
cid, i.r1 ea-re se afundi piesel-e metaliee" leoare*,r: pent*u tra:
tarea Sinelorr b6ii"e 6.r trt:'iru.j- sS f,ie prea mariu er:lutia an*
ticorosiyE este pul-ve.ri.zatd pti linie. i eli ajuboru,l- unor stro-
pitoare uecenizateo autopilrb,"ntc. In acesl saa {:.ilticoros1irul
este o solulic de sulfab irlcalin"
Prevenirea coroziunii prirr vopsr-.ea. rnaterialului neta-
lie de cale poate sd fie filcu!5 J.a fa!; Iocului qi este econo*
mirS-, din care cauzii acesi p.rocecieri. i:st{* :-arg rSspiacU.t,iiie an-"
veaientul principal const,[ in faptuJ- *d pelicu]a de vcpsea de-
pusii este seasibil+i de actj.unile dinanice, d.*;.;e::nininQu-se u-
gor. Pentru vopsi-r:e se foiosesc dj.ferite raale.riale. Vopselelr:
de ulei si&b cele rnai- rispindite, ins5. ac!iun*a lor anticoro-
sivd esbe mai micii decil^ a vopseleior pe baz5. de rdEin; sinie-
tlce. Topselele pe bazI de g'.rdron de c,lrbuni o.u. rezisti la ac-
liunea razblor soi"a.re, din care cauz5. folosj-rea lor este li -
,rLLtatd in inbcliorul Luuch-u'ilor.
Acopef,lxea cu riiqlni sinteNie e ll,:mreazSo pe suprafa-
fa i:ieselor respectlve, un f i1rn r.rai glus, ctr;:e este maj, duxa-
1o"1/41
6o
biI decit strabul ob!inut prlu vopsirea obignuitd. Dezavantajul
acestui proce.ieu coasbl in fapbul cd este nai scu,fip decit vop-
sirea. La aplic;trea acestui *od ile lucru, r5"g1na sinteticd, in
stare fluidi. este amestecatd. cu un iatdritor, dupd car€ se a-
plicd cu pensula pe plesele n.etalice, eare in prealabil a€ cu-
r5.!5. de nurd{rii gi inpuritdll. Uo alt procedeu do lucru constH.
io suflarea paeunatici a unui jet de rdgiad sinteticd ia stare
pulvemleat5, pe suprafalh pieselor rnetalice, ig tj-np ce aces -
tea siat iacdlzite in nod corespunzdtor. In R.F. s Germa.niei se
folosegte un procedeu ia care rdgina sintetlcd sub forma unul
praf fla se puoe inbr-un vas, pe 1a fundul cdrula se aplled un
eurent de aer care nenliae puclra in suspensie. Piesele metalice
incdlzite ia prealabll la o ternperatur[ de ]oo oC sint introclu-
se ia acest vas gi in coatact cu suprafele1e iac5.l-zite a1e piese-
lor r5gina se bopegte, acoperindu-le eu o pelicul-A de protecli-e.
Cu acest procedeu de luc.nr. se pot trata caatttHll uari cle p1e6e.
intr-o perioade scr:rb5, din ca-re ca.uzd el este iadicat peatru a-
coperirea cu rigin5 a naterlalul-ut metall-c n5::uat.
lJetalizarea poate fi executatd prla afuodarea pleselol
ia z-,ee topS-t, sau prJ-n acoperirea lor cu un jet.cle natal Lichjd"
::eballzarea efectuatl prin acoperirea cu zinc este mai pu$n du-
rabilA ia nedli aciile qi io asbfel de cazurl, pe supxafata xte-
talizata se aplici ua !:trat cte ulei aatico:eosiy, sau chiar de
vopsea.
Ia ultlnu1 tiup, s-a reuEit ca folosind un util-aj co--
respuozltor, metali.zaiea s5.poatd fi fdcutd pe linie chiar qi pe
piese roari, gu[ sint gi.aele.
. Deoaleee netalizarea este mult nai rezlstentE 1a B.v&-
rll1e mecaalee decit alte procedee cle protectie, ea este i.ndl-
cat5.pentru tratamentul anticonosiv al naterialului netalic de-
c ale.
Ia glae, prevenlrea corozlunil la joante nai poate f,i
f{cuti foloslnd in acest scop grdsirnl sau uJ-elurl anticoxoslve
a2llcate pe felele de contact diotre glne gi eclise, cu in -
sertli de beazl de fetru lrnpregnat cu ulei anticorosivr eiau ile
pL{cl de zlac.
Corozlunea electrlcl -F produce cind fierul este elec-
tra]Lzat la scurrerea curenbului e.i.cctrie din 9in-{ in p5nint.l,-
cesstd corozluoc poabe s:i fie prevenltri prla prodqcerea unui alb
Lo.L/4L
6I
curent eleetric, int:l-o cli:reclte opus5 curentuLui de u",o**"*.
Acest procedeu constituie trprotec!la catodicd'r gi a fost util.i-
zat cu succes tn Japonia, l-a ua, nunEr mare de tuneluri.In acegt
scop, in prlzma cle balast a tunelulul se ingroape slne scoase
iltn uz, care apoi sint legate cu partea pozitlvX a uaut reclre -
sor cu silicius in timp ce pa;:bea negatlvd este Legatd 3.a giae-
Le norrnale illn calo. In aceot xcod Fe obllne un curent el€etrlo
c'are anuleazE curentul- electrlc db scurgere 1a pdnnlntrtlln gine.
Oeosrece amperajul curentulut varlazd ou trecsrea trenurilor t
burentuL do anulare este reglat la nod! gutomatn in concordanld
cu varJ"alia crlrentulul de scurgore ,/25,/.
8, RACoNprfrQruREA TR4YSRSFI,W ffi trnqlt
Cu toatH extlnderoa f,olosirll'travoqeelor do betont
treversele de lemn au o tmpo.r"tanl$ ileoeebltd tn cadrul naterla-
loLor de suprastrusturd a cdllor ferate. Oin aceast& cauzXrotre
eontlnu{ 6g fi.e obleobul unor studll gl experlment6ri.r care au
drept eoop fuabundtdllrea oonBoftd.:rll lor ln osle ryt preLungirea
duratel lor de seiryiciu.
In Li.nle travereEl"e de lonn slnt supuse actlunilor e1tr*
namice provocate de matorialul rulant i,n nlgcare, influenfei a-
genlllor atmosforl6l gi ataculut unor nle.r'oorgenlsm6.
0 cauzX Lnpo.rtant& a dlstrugerll travereoLo.r de lemn
se datoreqte orEpdtu.r'llor lcngttudlaale, .&seetea deecoper5 Lo*
nul oaro nr.l a fost 1nfLu€ntat de nlJJ.acul do protoolle i.nwgiJ.
bravorgol 9i dd postbilltatea ciuporcilor care ataod iennulrad{
cllotrugd. Tenttlnta fornSr'lL de ofdpdturi Ln traver:se doplnde de
oontraclta la uscare e lenriuLul foJ.oei-tr ile oondllltle cltnatl*
cer. de poztlla traversei in trunchiul copaouJ.ul, do aotlunlle
mecanice E1 bioioglce Ei de durata de eorvlclu a traversqlor.
lonnrel de fag are o tendlnf& speciel& e&, erape. Crdpdttullo nl"-
cl, numite flde ugcaretr, sub acliunsq-oLrcu1a!1el oo etervolt{ gl
i,npreurid ou ardp&.turile na.nJ., c&re ae datoreaq tenelunllor ,g,{
porneao de reguld de la capetelo travera6lot'. Ele pot sd nle-
qorozo nertstonta oecanlcd e tlavergclon g* o{ el6bearo6 &gt{u-
nea olenentcl"or dlo pr.lndor€.
lo.V4l
 -- -. -, *l
4

a.
CercebHrl ficute in R.F. a Gernaniet au ar6tat 6i
cd la
- o plerdere de Io f ia gre.rtate e lemnului atecat de ciuperci, In S.iI"A, ! Socletatoa f eroviard. Chicago and i.Iorth
corespuede o scSdere a rezi*t:s::.[*i J_a compresiune
de aproape Wesbern fol"oseqNe o nagind speciall pen.bru incblderea crdpdtu-
5o F. iJicgorarea rezistentei traversei sub plaea A"
regiunea tlrfoanelor, clln cauze atacului ci*perc11or "upor,
io rilor La trave-reele de lemo aflate in cale (fif"fl).
esie per+
culoas{, deoerece sub infruenla sareinilor rlinami.ce
din
latier pdrlile care servesc, 1ii prlride-rea directS. sau eiecu-
indirec-
td a ginelor se sldbesc, iar in zoaa de reaemare a
Sinsi., tra_
versa se distruge tiraj_ate de vrene. pe lin6d
u.""*tu*r"ogtna la
tirf oane 9i 1a pldcile de suport contrlbuie Ia d*-:!i:rugei**
l"*_
nu.].ui traverselor.
Pent:u ca traversele de leran sd fie p:r$tcjate
' va iupotri_
acestor actiuni driua5toare, se foJosesc difeyits ,proeadee
aecanice gi ehlnlce. Unele au scopul sd inrpiedice gau
s6
teailiala de ordpare a Lor sau sd inchid5 cr.dpdturile dejareducd pro_
duser peatru a se i.npietliea p5tr*nderea ciuperciJor
in corpul
traverselor. Altele au ecopul- sd Lmpregneae lemauL cu substan_
fe chimice, pentru a faee inposibitE dervoltaf,ea eierloo:.ganis_
melor eare provoac6 putrealrea traverselor.
O a1td serie de aEsrrri ee ep3.le6 pe linie
eau in de_
pozitele de trave-r.se qi tn atellereJ.e pentm recondi{lonarea Fig.13" MaEin{ penbru repara*
traverselor uzate" rea t-raverselor cri"rpate
I,a gospoddrlrea,ia trepte a trave:rselo::, dupd o pe _ Cu ajutorul aeestei ruagini. capul traversel crIpate
rlosdd de serviclu de l-5,..25 ani pe lintile A" categorfa este etyins cu o for'Nil delo tf. in tinp ce cr6pdtura recpectl-
intti vE esbe tinubd inchisii, se face o gaur5. cu un burghLu ayinddia-
el-e slat scoase di-n caLe eu ocazla lucrErlLor iie
refaolle 6i ltletrul de 9r5 tttft, care treco prln traversd, de la o muehle de
triniee la depoziteLe de traverse veehi. In aceste depozitd,
traversele sf,nt sortate, cJ_asificate, iar cel,e eare nai pot sus a tr6yereei., diagonal spre muchia opus.i cle 1a balpa eirsub
fi un ung;lri de 4.5o" ihpfi. darea griurii, se.intloduce i.n notl forlat
utiLizate slat recotrdlll0nate. cu aceastS 0cazie trave-rsa.
se o tijH h.el"1coidalii. de ptel , cu diexcetrul de tZr! uin" Daed dupd
frezeazd pe supraf'ata de rezemare a pJ-6ci1o_r de suport,
se ce_ forma crdpilturil se conside:'d necesar', *e apJ-iei incd o ti.j5
puese gduriJ.e vgehi 9i se dau al.te gduri, Eau g;d.usffs
existen_ de otel d.e La mrichj-e. ceal.al.h,5. a tr.qvereej- respective. Tlje).e de
te se lErgeec qi ln el-e ee iatrodue dibl*ri ondulate, eonfee *
otol se introduc in co::puJ" t:avereei J"a o depHrta:e de cixea
!ionate dia lenn tare, Trarrersele reconili!lonate sint itrt?adu* 85 nm de i-a caplrJ_ ei.*
se pe linii cu trafic mai redus, i.rr dup6 lnchelcrea
duratei_ Masina este autoprapulsatd. depJ-asi.ndu*ee pe .!_irrle, de
de serviciu stabiJ.itd, reeondilionarea lor este
-repetatS. trs o bl:aversd la alta, la un c*rp.{g ea are 0 m&ca,r,Fl f.a eoaon)"[,
trnpiedicarea sau rimitarea cr5pJ.rii trave::sero:: & lenn care poate $,i. o$cl.l"ere clntr*t} p*,rte a l-lD.iei in partea ceslall-
in tirp*l uscdrii, inpre8nd.rii sau prest5rii. servlciul;.i rie cale ' 'hd., De cr:pul maca*alei. eelr-e sr:.*:pendat carpul de luer*, echipat
se faee eu cirlige metar.ice in form' de sr cu guruburi clL urr e-1e6i:e de strin5{0rr* a capuJ.ul de travereii qt cu mecan.ig-
niets.ll-
ce sau de 1enn, sau prla legare cu fier balot. r*ele de ef-r:ederi,re qr dr:r ln1;rochl.ce"r* n tljei" helic,6i.clsr.re d.e o-
f elo toate f,$"lnri nclJ.onabrl hLd.rsu.ltc, isanevrels n6ce"$are eefelc
lo"I/t+L iJ$ ].e'\r.i ven&fl e,u oln*i. urtneleo $$nt{it }a *apiit*l r.acararei
o
lo. l,/rtl
 dr
pcatJru. e tri aoneadet de opetbto:nul ar
r.rare o dara au aasrna. pear,ru."*uroff"i"rffffffTi"fi"i:*,
eate oobortt deaaup'e traveneer gr
se aplrcu ;il;
tnr etr'agerea eryuJ.ul e'. *oso:rrr ca.re """]".* **
actl0neaz6 burgblur
pue la nrgcare gt ra thprr} e*e
&osata, dreatelul care 8e ioor"t"u-
te ou I 2oo .not,/lta, oe onienteazd. autonat,
gd''rr"rn t''p oe gaura est€ Ff.r6at6'1td, pent:ru Ffredeltfer
operatoqul lntxoduee o
ttJc hel'l00tdald tte ot6l fntFo cagerd
bule 91 o orlenteasd eutonat, peatru rooir*tell"i"-o'.r.r",
lntroducereri el ta gaure.
08n' aceaata a f,ost ternlnat{, sflearelul
ae letrage 91 notor*r
reepeotr'v ee opregte.ra roeEt lomont
tue ao ofeil esto tnprnsd
ou aJuto,nrl unul clrla<r'u htdraurlc.
pltcatr p''n ttrt€lre'*ul uael trJe-tanpoa""""t*r'"1".1*'1"r,
pe.nnlte oa t1.Ja'hellaoLctaLd antrfriotluneroa.ro "-
s{ pEtnundd prln Lngurui."" io
ra tlaversei. rr cazul cindt este neoeear-s& *.o-
,;;;;;;oin o rr_
Jr berlooldal&, olegtole ee dssohtde 9t capul de Luc*u
tora iupreJu.r la iuobia opus& a capul.uL este in-
treave-mel, unde plooo_
deul ge repetd.
Ilnpul neceear pentnu sfreAelir;a unel gdurC" 9i pentnr
Latrocluoenes uoel trJe beJ-tcotcrar-e de o!eJ., eeto de un
minut.
'Maglna gste acflonatS de un notor ds 15 cpt cu. conbustle
inter*
ad /26/.
Cil1lg6la Ln fornA de ,tgil slnt eficlento nurna,i in tiuprrl
uso4!11 travereelor brute gl nu sint potxlvi.te pentru p.r.otecsa
cldpdril traversblor aflab in llnlo, neputfndu-se opune 6ar _
olnllor dlnsmioe dln expl.oatare. pe ite altd parte, foloalroa
9u.r*ubu:e11or de 1emn, aau motalloe, este lnod Lirnltatd 1a ua vo*
Ium redus de luo.r.u. Dln acegstd oauzd, o protectle eflclent{
inpotriva extlndel'rr crdpd.t'rlror de usoare poate sd fle obti-
nut& pe J,tnle 9i in ateLiere pr.ia legaroa capete}or de
traver_
ee ou fler balof. Benzile de fie.r baLot fol.osito La acest
soop
au ldflnea de 2o mn gl g:r.osinea de 21!...jso.m gl se tnffi.goa_
rd 1a clrca 5 an cle oapetele traverselox, la prealabiJ. preeato.
In uzlnele de Lmpregnare 91 ia atellerelo de necondtJ_flonare a-
cest pr:ocedeu ee apli.cd. pe bandd, in epeclal l"a hlaverseLe d6
fag. EoltdFrrrzarea capotero"n frerurul balo,t ca.re strfnge capul
traveraeL ae poate face ou aJutorul unel naglnl epeclale, prin.
sudare electricd Ln puncte, Bub gaz pxotector (CO2). Folosfu.ea
bioxidului de carboa ca 6aa protector pernite sX 6e execute i.n_
tr-o secund6 ua puaot de sudund ca-*e eollalanLzeaz|. puteralo
ao.J-/4I
'6t
5i intin arnbele capete auprapuse ale fierulul balot, fdrE a
perlcllta LomnuL travereel. Datorltd aoeetul fapt, ou o lnc-
talalte de conandd autolrbd pot fi sudate succerlv benzile de
fier balot cle La arnLele capete a1e travergel, chlar. 91 LE ca_
zul cind se executd doud puncte dc sudur{, fo ff"o.r" *"r".
,
Peatru o lnstalalle de eudaro in iloud puacte go uttlizeaze
F.s_
toaLe de sudare 91 boblne de eudare, ituble. plstoalele do
au-
dare sl.nt plasato lntr-un ctiepozltlv oare ao poate depJ.asa pc
vorttcaLd, fllnd acglomtc hldraullc. llaglaa ilc Legare a cape_
telor de traveree, ou gudqrsa prla punotc a bcnzllor de f,ier
balot lucreazd hld'aurro gl oeto dcecrvttE itc ua Elngur muacr-
toi, La flqcare oap .te rraverse. D,rJpb;;*lr-iJnuor*Ju"
strinsd. a flerulul balot pe capul respectlv al trraversil o_
peraflq care se exeout6 pr'ln apc.sarea unrt pedare muncltorrl-
-
respectlv aduce ptetolul de .sudare deasupra capetelor.supra _
puse ale flerulul batot gi erccut{ sudaxea ln punctc.
O.ffa_
sarea trave.nselor pe linia cle lucru sc face p€ bandE.
Pr'ln aceat procedeu de,lUcnr dot uunoltorl pot oxecuta
J.e6area la anbole capete s ?o,..go traverge h. Flgura
lZ re_
prezlntd o legdt'n& de fter batot ou capetele eor.lcra.r.izate prtn
eloud punote da svdun6, /2?/.
Fig.L2. Banda..d6 balotare a, txaver,
sel eudatd. i.n clouE puncte
Cu ocazla tnpregndril traverselqr, ni:n41 La casuril
rane LennuL ebte lnpregnat in tntreglne. f,a traversele
ile teg;
lnina rogte gi ioaele atacate de clupe:rol nu sint p5tr.unee
c.reozot, lar la tr.aversele <le gteJar gl.la aeLe de pln,
de
lnlna
le:nnuiut ne opuno unel inpregadrl. Atlta tlnp clt Eon€1e
do
lcnn nelnpr.egnat sl.at tnconJur.ate de o nanta de.Lena lnpreg_
aat, nu erletd nlol un pellcol, pentru durata de selglciu aor*
nalil e traverselor. clad apir tnaU ondpiitru.i d"
""""f";t-
Lo.L/4L
--il-
lirl

66
6.tj

crdpSturi datoriti6 tea*qiusilor interne' eiuperclle cqre-

d"iet{.ug

Ie:nauf pot p5trnode in eorpuJ- N::averselor' atacind aanele n-e-

o.**1or n.u est€ idlueafabg, eJ-e pot si fie folosibe fSd r11ci

prelati'xrptndr3.l acestui luq'rul R'F' a

o r.'eficere qi pe seetoarele eu blae at1tffit de li-aie'
iryregnate" Ia scopul -.ia
peatru
Gernaniet se fac de gpt anl incersHri pe seard l-argE-t
pe llaie
apilicarea utei'Xtroteetii suplln0eBtare a traverselcr
9t in dqoziteLo de ti'ssera{i vcebi'
qiateriStul de prote'et1e folosit eete ua aneetec llpsi't de ar$ea' qrb
eare *onfiae +onsftuoriall bifluo:ri-ai 9i cs@etl Si. fresin$
se

fq]sdi}esare.-Iailepozlte}ec}etr*vereeYeqb'ing.ilrriae:detirr
:;;;; ae:.a targa loferioard a trsvecselor ae astc-ps.'" ":P,Y
cle 1mn gi apoi pe fala cuperloard a haverseir
i'n fillare S1*
rE de ti"r$on se leEnottr+se eite ua ggtrtnF'su s&r€a nentloqat5r Fig"l,r p;rsxi#:a sryliosad a- tp;rren'-
*ir in el-a
iu*ou se astup{ apsi cu- dopuri de }ena" In urm T*"*U"11-: de re'semare ' Un afb pacre d6 lq's*rc+i;e sepl:x'cae;ed a' tralserse-
eestel operalii' trave'rsa se fsoaeaa6 pe ouprafala {Ei.diC'.
&ss:*
a pl"EciX-ge euFor*, $e s&r€ aBol ae ictlnse il'E:t'rat-|s ,Faet&r ler esbe euffi& c#
se fixes"etra- ia asln fue E-s, eonet&t*:s'5 cls eel-e
eorrttni$d sefs rdoi[ncsi'b-36' ee deu g&uri :oi" Si
ceseers#g.itol:
riecare tegrrqrsfi' e'Ete retatf; eu 4oo 5 sare "'dol* Ri rl.1b qr'i, std?6t1m**.*lel ia tEgsl@qq ei,* esi{skqfl€i;..&'
;;;;;;. s, sis-
manlt*lfB". us€aErr pror'taid dic e.6&rgtsi"a lqryOui. aEl,it--i.a
ile L*ra' ee desfac d=rx s*ar- pab d -aE +Erararq# &d ea'fi**l*rc* d;sJa-
I'u caeul 'e:nd'Ee fpJ'e- q€s lt-*"tt "la rrxi*it6?ii *,1e4Ese€s-
FtlFocefeteLe c$respusE&toare cle
pe tar@ 91. *o!lE!3-?4* ld*i, rg{*.it
8ai ,1-o?fi lil.ieile dup.€tr tal
alnt g$uri'te
traverd se fregsgsfl' GHurI.Io ns:y,d: tirf,oaae 'dtblurilcr dcul EDisfit' e*s{reeta drti-*eI}€s a.€6t}ri lucru pri:atr'-o vop-
dio ltour ltgotru se &6e
'6 psstbil& {&bdduse^rea si pe si:e ryeeial5 a b|grr.epplo:e. Dj:rflx-lrl este un aneetec de creo*
frecare-susqqfa!& de ***o* se fec dou& gEurl :"nly:t*" zot, snoa.ld gi ua' netertsl de urrpJ-uburd. il" se depuae ca o vsp-
su dia&eanll {e 12 & 'SX sdinclqm de 50 @'
rn.gdurile-T:* sea int:r-o caotitate de clrea 11o kg pe suptr>sfata + trsvelselort
bat(Ilbluri'gpi]etecat$ill.n}enad6fasiepregBatcrrs&'B6otl- ia prealabil curdlate. TopsJ.rea se faee nunai pe suprafele us-
seiatratea tu g&qr1.ls ii&plls'&tare s€ toatpE
ette ?5 e fltE cu cate, aga cd pe 'linie foloslrea acestui proeedeu este linitatH
pe slxFrafota de
sare {€Ilesi"t*Es 91 'd!4d *s€a6t{:p*e!"ua:'naget de pastd 4e slrca l-a aaobinpurile qi ziJ.el-e useato.Opera-fia se exeeub{ cu aiu-
reze&ar'€ a r*Acll.rlt**t** grine$to ns
strat torul uaei perii- pentru gudron sau cu ua aparat special pent'r'u
;;; fi'gn* 13 66te ar6tatH lrotesti'a suplimeateri e tre - depunerea vopselii. Stratrrl de vopeea se aplicd atunci cicd ac-
versei".*"in oale. liunea creozotulni inpregnat 1n corpul traversei a sl5bit" ^[-
'satErlatul activ al dlblurtlor inpresnete,11-
o;elutie cest luc.m se observS. abunci oiad traversa nu mai transpiri
cu sare speciaX{' creozot gi nunSrul fisuf,ilor ile uscare i.ncepe s5 se nr5reascd.
noasentf*te SE ssr€ n,Wplnau'1t'lFts" $t sartu$ele
dpp*zri de stellal de proteclie' care nrftn.fifil - )eobicei, aceastd tratare suplimentarE se face dupi o perioadi
;;;;; reaaeit a pl&cilor' de serviciu dle J"..5 ani a t-raverselor in cale' Deoarece pro-
euprafelei de
ale pEtruoele gJ. in rggiunea
ruriiiitate' uul:.ql aba- cedeul este destinat combaterii fisurilor mic!, traversele tra-
Fropagarea dlfrrziei eete favoriaat6 de iiie- bate, trebule sii fie in prealabil legate cu fi-er bal"ot.t cF se
cul eiuBercilqr eete laai puteraic' In aeest nfSeoareee
oe
lftine
prin a- se impiedice forrnarea crdpdturilor narl, de tensiuae
trugg"a ciqpercilo: din eorprrl traversetror' eleetrled a t'ra- Priu proteclla suplinentari a traverselor, durata lor
cgas.ta trata,re supJ-iseatar5 coaeluctihilif,atea
f o"1,/41 de serviciu se preluogegte cu t"""4 uoi /28/.
to.V4I
--7F
dr I
58
Pentru introducerea tirfoanelor, in prezent se fac i:r
t'averse 6d,-nl crlindrlce" prq.r'rea f ir-etatd a tbfgnului este ra-
cordatd cu partea sa cil-indricd tle eub cap, printnao por{iune
troneonlc5. La montarea,pldcll_or tip 4!, aceaetd pirf,lune pd*
brunde i.n lennul traversel gi cltn cauza preslunil dezvoltate.se
produc criipdturl orientate longitudins.I, plecinrl de
1a gHurile
de tirfoanel dupX curn Ee aratd in figura 14.
. Aceste crXpdturi se produc dLn cauzd ca in aceast6 grar_
te tirfonul aclioaeaz5 ca un cul", care solLeltd fj_b::ele lennu _
l-ui pind 1a lnvingerea coezi.trnii, Datoritd tensiuailor interne
s1 a solicitdrllor*,la cere este
.supue& traversa ln exploata"r,e ,
I'ig"14,.c{ipi!"ti Ia gduri-
re de tixfoane
erdpdturile se nxresc, ugurind piit-r'underea microorganisx*eror
care disbtrug tesuturile r"emnoase. Ac!iunea acestora este nai gra-
vd, in special atuncl cind in pdrlile cele nai solici_tate ale
traverselor exietd zonJ nicl impregnate insuflcient de antisep-
tic, in timpuJ. inJectii:ril lor,. pentru reducerea posi-bi1lt5lii
de formare a unot? astfel de crdp,iUurl gl deet pen*ru prel_urlgir€a
duratei de serviclu a traversel_orrin uneJ.c ldrl gdurilg pentru
tirfoane 1a partea superioar,i. se fac
'vazate t*onooarc. rtr, a-
ceet fe1, in fibrele 1emnulul din veclndtatea
6drrilor ae pro_,
duc solicit5rl nicaorate, lar i.ncercdrile f,ieute au eratat cd
forla de snulgere a tlrfonulur nu se reduce. Evazarea giuriJ.or
pentru tirfoane se face la lnpregnarea traverselor no1, eau la
relmpregnarea trsverselor vechL, ou automl unor mrlgtnl de g6u_
rlt prevdzute cu burgtrle corespun.zdtoaro aceetul scop /29/"
1o.1/4L
a')
9. FECCI{DITIOIjARIi.A. TRAr,/inS:jLCR DE i:ETCl;
Cauzel-e de deteriorare a traverselor de beton sint d+-
torate fenomenelor de uzur5, in urna solicttdrilor dia exploa-
tare" Acestea influenteazS. menl;iaerea eoreetX. a ecartarrent-J-ut
Liniei glrslSbesc capacitatea tle stringere a elenentel-or de
fixare a ginei de traverse, ceea ce poate d5uaa sigruacfei ci-r-
culaliei, in special pe sectoarele de cale fd.nd joaote.
Incd. mai de nult s-a pi:evdzut defornarea giurii o.: LL-
foa la dibluril-e de lemn a;e traverselor de beton gi s-au ex-
perirnentat tliJerite procedee de inJ-ocuire a diblurllor uzate.Ia
prezent se constatd clin ce in ce nsi des aparifi-a unei i.prini-
rt a plEcii de suport in corpul traversei de betoa, fenoaea a-
sendadtor cu cel" produs in cazuf. liniil-or cu traverse de lepa.
In afara acestor fenomene nai trebui-e luate in consideratie g.
cleficienlele datoriti qtringerii €xcesi-ve a tirfoanelor 9i cie-
teriordril-e lS.cagului tirfoaului datorit5 scoateril 9i inlro-
ducerii lul repetate in diblurile respective.
Uzura prin frecare sub placa de suport poate sd se
producA atunci cind inelele resort nanifestd o slibire raj. na.e
de ] nm. Suprafelele de xezenaxe lnpri.raate uniforra pe o adLn-
cime piad Ia 7rJ nm io corpul traversei de betoa se conpeosea-
zE cu pl5.cu!e laternediare din naterial sLntetic. Toate t.ra -
versele de beton cu imprimSll pind 1a 1 nn sub placa de reaze:
se prev$d cu pl5cute internediare din naterial sintetic, avind
6rosimea de 1r5 rnm, iar in caz'- unor inprimlri nergind pinS 1a
ZrJ mtn, grosinea pldcule1or folosite este de J n:r. In ca:ul u-
nor lrnprimdrl neuniforme a1e plicilor de suport, pe aiirci:.i
rnai mari de ZrJ nur, compensarea se face prla depunerea unui
strat turaat din nortar preparat cu rlgini siatetice. Ia ca:u-l-
unor imprinirj. uniforne iasi la care suprafala betooului sub;ru*
ca de suport este rugoasi, pl5culele inte::nediare dia ratcrial
sintetic nu rezj.std in exploatare, din care cauzd. co:lcnsa::ea
denivelSrilor se face tot ctt a;r;.'.;,1s;1 utr.i, uoltar rL.,.'..'...-.
- 1n dopozitele de recondilionare a trcverselorrde b;:toa
din R.F. a Germaniei, tliblurile de lernn uzate, se inlocuiesc cu
dibluri ondulate executate dintr-un maberial sintetic (g,olies-
Lr.l,/;+1
 7o
ter sau epoxid) i;i sc rec,.-irjitioaeazi suprafala de rezeuiare a
li,rcii suport cu lortsr din .r, .lLi sintrlice. La clecubnrea a-
cesto-r ope::a!ii se folosesc *-itiuri oadulat€ .din.naterj_al sin-.
'beticu dopuri din lena aoale pen.bru astuparea g:iurilor respec*
tive de pe i;alpa braverseie .mortar rEqinos epoxid, alcriLuit rlin
rioei-ai, intd.ritor 5i nisip cuarlos 5i. grund de ade.renlJ. pentru
vopsirea prealabilJ. a suprafelei de rezemare a pLleii d.e suport"
Operalti1i necesare se executd cu, dj-ferite utilaje, Cur.il{area
suprafetei de .rezenare a ptlcii de suport se face ;.rin sabla-
re su aisip, cu ajutobu.l- unui eompresor. Pentru a:lestecul mor*
tarului rigiaos se folcsegte o instalatie autonatjj. Se doz,are cu
un malaxor electric cu 2-oo rot/ein" Alte utilaje servesc pentru
iafigerea dop*rilor de leran moalg qi a diblurilor ondulate, con*
fectj.otrate din material sintetic.
f,ucrlrile de pregdtire congtau di.n demontarea diblu.-
riior ondulate din lerqn, c?a.,itiree suprafeiei de .reze{are a p}i-
cil-or de suportr de surdirie qi de resiurl & bitu-n, cu apara-
iul de Fblare Si srlflare-a aceator sr-w.afefe cu un jet Ce aer
C onl:ri-:[at " blurile ondulate din aaterial sinbei;ic se infig 1a aga felria-
Dirtre aceste operatii cea nai rij:fici.lrI este defionta-
rea diblrrjl-or aedulabe, {eoarece diblul este fj-xat puternie in
traversE 9i rezistS. 1a o for!;6 de snulgere d€ 5 tf. In prezent
dj,blul se gdureqte cu o Ea$iaA de gdurito dindu.-i-se o gaurd
de 58 nm dianetru, apoi esi;e spinfieeat cu dalta gi ciocanulrirt.
uril5 esie dislocat din 15cagu1 siu 1n beton gi este scos afare
cr: aa c.l-eEte.
$pintecarea diblului poate fi fdcuiE necanie, cu a;iu-
tor'.d" a doi eL.ectrozi, ciad dj.blu:- {Jte ars de*a lungul unei
generatoa"re gi astfel spiatecat; scoat€.ri}& buc{'i;ilor biliale in
acest fel- trebrrie sE fie fiautd insd. tot manuai.
1o anul 1965 a fosl experimentatl in Directia regiora-
15 "F.r:anlcfr:rtr&{ein cl ru.gind de scos diblur:i ;ii. cramcoane e.l.as-
tiee, fabricatl de firna Plasser din Viena" rriagina dispune de
un cutit speclal (fig.15).
Cuiitul se preseaz-:i in ilaura diblului pe cars-l .des -
ple5. Diblul spinbeeat se steinge su n.lutoruS- unei piese tubu-
1:;re 'jesilrinzindu-I de ldcaqul s:iu onduiat din tra.rersa de
o rea io bure eondiSij. a no:rt-aruJ-uiriotul se aaestecE apoi6'r nB-
befuon" Ilur:i ce e tiiat eonplci riibi-u.l. cu-iii;ui este intors cu
irqO I 1"a irage:e:; .luj. afa:::i sclri.ti: ;i rirtii*
,=
t.:1ia?c ale di-
blu]-ui " lri acesl ;.:icd ;:e latsre:r. :-inlii d:,bru or;ijir-1a'c " se facc; ir:
lo" I,r4I
iil
J._
7I
3a...45s.i,'€qina este ?esenvii:i r:r-r,rai Ce un si:rg3rr rnunciborti$-
s5 la agezarea ei pe tr.:-ii-r5.1i :jrji;e $€cesar i!1ci un muacibort
care are $i sancina sii scoatS cu un cle$t€' srlsntualele resfu-
si de lerarx a1e riiblulir:r- dia 6aura respectivl.
ll'ortar
, Procedeul de lucru la care au Se folosegte $ipenbru
de rdgini incepe cu ap3-icarea dopurilor de ltea! sosle
astuparea giiuri.i pentru diblu, -la talpa traversei' In urmdrdi-
rig.f:' Culit speeial de tdisb dibluri
oit coroaaa diblului s6 se g6seascd cu ] rnn sub sup,rcafata tra-
versei i.e betoa. T,a urnE se agaza plicula intersediari din na-
terial sintetic' rnaiate de agezaxea plEcilor supottr felele
't or inferioare se curdld
$i se uag cu u1ei. Tirfoasele se cu-
r5!d cu o peri-e de slra5, p€lrtlu. iaelepdrtarea surdd:rlei de pe
e1e Si apoi se intxo{ius ugor- in gaur'a dibluluir iar iseleLe re-
sorb vecb.i, se ialoclLiesc cu a1tel e troi' Tirfoatrele se stling
definitiv cu.'aagie de strins li-rfoaner- cu ua moaeat de strin-
gere de 25 W/e.
' Aa proceddul de J.ucnr l-a care se foloselte mortar dia
rSqini, se intrsdu.ce oai iatsl diblul. oadula.t cosf,ectioaat dia
:naterial sinf,etic. Cu aparatul de sablaret traversa de betoa
se eurdli pe fala cle rezesare a p1Ecii de supolt gi qPcd- se lql-
segte eu gruacluJ- ssatlonat" Iotre tinP se pxeg{tegts Bortaruf'
Ce regin*{r ssEtibatea necesarE cle r59in5.9i- de int5.rltor se er-
trage autonat illn insta1atia de dazate, gi i s€ adauge aisip
cuartos gi arr saterial speeial ,re-eros1l" care asigu€ fg.Losi-
.l.axo:cr:L electnio. Cind nortarul a cip .;at o eulcare uaiform{,
galbea-casta+1e, aestecarea este ters.i[abd. Inediat ctupi 3-
GesEecul ragllllr CU : iatEriEor incepe tinpdt ile rdrainereia osLi.
1o,1/41
 72
.\cesta este tinpul ia care anestecul trebuie s;i fle prelucrab.
Tinpul de rdniaere in oalii depiniie de temperatura exterioar:i;1a
loo ,este de 18 mia, 1a 2oG este cle 2L mia gi la loo este de 45
nla- Se depuae al doilea straf, de grund gi apoi se depun nanual,
straturi de rno::ta-r. de rdgini, grosimea 1or coatrol-indu-se cuqa-
blonul. Straturile ee iacarcit peste fafa trqversei, pe o grosi-
ne de t mn la inctloarea reazemuluL cu Lr4o. Dup& un f,inp de
intirire de cjJca 12 h p]-dcile de suport pot fl plaeate. Tnbre
pldcile cu nervuri'9i straturile de mortar cuarlos se pun pli-
cule iuternedlare dln naterial sintetie. .Pentnr astuparea co -
roanei diblului gi pent:ru izolarea electric5., in gaura diblului
se toa,rn5. o mas6. ele turnare. In acest caz, dup;. introducerea tir-
fonr0ul, spaliul go1 de deasupra coroanei diblului este umplut.
In ti-npul lucrului.cu morta.L. de rdgiaS.r muncitorii trebuie sd
poarte ro{nugi de protecfie, iar fumatuJ. este iaterzis. Aceste
lueriri brebuie s5. fio fdcute in spafii ferite de intenpe.riiro-
peratille orgaaizindu-se succesiv, pe band5.
Ia Direolia regioaald ldiinsber ('f{estfalia) s-au f,icut
erperirnentdrl cu executares acestor lucrlrl pe linie ,/1o,/.
Lo. ATETERE !E RECONIITIoT{AqE A MATERIALEIiOR
XE CAIE
Cheltuielile rnari recLanate la 1ucr5rlle de refactii gi
cle intre!inere curente gi plaaificatd a llaillor inpun o gospo-
dirire central5 qi biae orgaaizatd a rnaterialelor de suprastnrc-
tur6; cum g.l deservirea gi tntreli.oerea nagiailor de construc-
lle ca.9i a utilajelor folostrte pe gantierele de linii. Nece -
sitatea oblineril unor rezuLtate tehaico-economice ootime acqr-
dus l-a iotroducerea gobpoddrlrii ia trepte a material-el-or de
cal'e. Prlo aeest sistem de lupru mabertalele uzater reci.gti6a-
te de pe gaaterele de linie, sint concenbrate i.n depoziterunde
dup5 sortarea lor in baza unor dlrecllve ualtare sint eliberaE
ctupd grupe de fofosire gi grupe de calitate drrpd. ce, o lrare
parte dln ele, au fost supuse operallilor necesare recocdifio-
aHrti 1or. Concentrarea recooditi-on5-:eli ginelor in pu!ine )ocu-
.-; la uziaele de sudare a ginelor, cbatribuie l-a
r1; io special
l-o.l/+L
irt
71
f ol-osi"rea nrai raiiorralS a na;lnilor, 1a neceaizarea Si autor.a-
tizaiea fazelo,r' de 1ucru, cu4 +i la introCucerea unor ploccie
tchnol ogice 3.r,i,rn:itSf ite.
Par, -"riie de ginc denontaie ilin l1nle cv ocazia Lucrl-
rilor de reparal.le sri.; t.rimlse eu treourile dc lucru la iepo-
ziteLe de linie. /rceste cepozite au el-e ingele eau allturat e.-
teliere de recondilionare a aater1ale1or. Dupd descircarca lor,
panourile de gine sint nanipulate in vederea dezmerrbr:irii, cu
care ocazie, naterialele rezultate gi anu:le gineler'rmterialuJ.
netalic Ai travcrsele sint trirnise 3,a depozitele respecij.ve tren-
tru sortare. In uDefe tiri, aceste depozlte pri.nesc al Batcria-
1e noj,, de acelagl 6en, fu-rrrizate r:e industrle in 'baza conenzi-
-io:: fi1 cutc" In acest rnod, depozitele dispun de nateriale i.n sta-
re nou$, de natc::j-ale provenite din denont5rl 9i care pot fi
reutilizate in starea in care se gdsesc, cum gi" de rnateriale
reconditlonalr: gi care in atelierul respectiv au fost supuse Ia
o serie de prelucrdri corespunzdtoare.
la fel se procedeazS. cu scl:.inbdtoarele de cale denoa-
tate din l-inie cu ocezj-a lucrlrilor de refactiercere sint tri-
nise insl cu trenr-iri1e de lucru 1a depozitele-atel-1ere scecia-
le peni;ru schj-nbdtoare.
Nuraiirul depozitelor-atel_iere profilate pe felul ne.te-
rialelor de suprastructurX, necesare unei re!ele f'erovj.are care
ap1lc5 gospodlrirca in trepte a acestor materiale, variazi ic
func!ie de lunginea retelei respective, de coaditiile g. .gga-
fice gi de posibilitltile economice. In R.F" a Gernaaiei, pe
ling5 cele cj-nci ateliere particulare caxe sudeazi circa 5o S
din ginele rroi qi reclgtigate, ciile ferate dispua de ti:ei de-
pozite de gine inzesi:rate cu ateliere proprii pentru sudarea g.-
nelor noi gi a celor recigti6ate d.e la 1uer5.ri de linii Ei re-
cooditionate"
In depozitele de 6ine aceste sint sortate ia trei g:r;-
pe gi anune : irr gine reutiLizabile prin recondi$iooa-r'e,ic li-
ne ufilizabile friri recondilionare gi in Fine inutiliiabilt: Ia
l.ucr,iiri de linle. .Acestea pob girsi o utilizare la diieritr.: ccn-
:trriclii sau sint vindute ee- dcgeuri.
f i{tcLlerr:Lc pe ntru reconsltlonarea ;lne}cr slrrt cafi].s*
tcrlzate prin fa':tul c.: di-spr.rn ,le doud sec!j.1, intr-una exee,u-
bindu-sc lucririlc Ce ,rcccirii! j.nulu'e, iar in c(::1lal t:i, exccut,: n-
Lo.I,/itL .
 7i

Dupd indreptare'
plan orizontalr ]-ar altele ln pl.aa vertieaL: cu ult:ra-
du-se l-ucrErrle aeceserr: c.rcl5-rj-i qi debi.tlrii Einelor in lungi- qiaele trec prin fata uaei instalatii defectoscopice
de spriluire cu vopsea cie
:ni nornale, sau io tronsjoani:r *u lungilai presc:rise. Dispozitivul suneter inzestratir cu un dispozitiv
iaterae |n' q:-r.e /)L/'
geoeral a1 utrui asif,el de are.lie.r trebirie s5 ge.ranteze o func- ;;t; ;";" marebeaz& locu.r.ile cu defecte
tiaaare pe band5" Produeti.vi i:atrea Cil'eritelor tastal-agii sauma- Tabelul J
qiai.-u-ne1te trebr.:.ie si fie acordet5 cu capaeitatea de l-ueru a
utilaje"'l-or folosite 1a ri.dicarea gi transportuS qinelorlcu sa- Utllizarea $io-elor 9qp5 Fradul de uzura
psej-iatea. rsnp€lot de depozl-tare gi c:u capacitatea Liniilor &
ga.':eere- respectlve" Fe cit pasibil, evenNualele ilerarrja.nen,te nu In5llinea giaeirin n* Uzurzi lateralE naxi-
Categorla li- n5, in m
trebuie s{ influenteze desfaeerea fluxrrluj. de Lrrr.:fu, Din aceas- niet de la Plni 1a
*i caua5, se tj-Rr:e ca atelie.rele pentru regefieril_ilea Eiaelor sd I
fie e*hipate cu cite dcru5 liaii de *rel_ucrare $:i de suda._re" - L42
1t8 1o
la ir.ste'l_axea unui asemeaea atelielk:struie s5. se $idi 141
se.aqa dLa eoFAi$iil-e locale asi-stenbe. In principiu, se rieose - t1? tt1 11

besc de$E, forse de aLc*tuire a lor ;D$tl€ i cu instala$ia-.de Lr4 Irl L3

sudare in p*e1aq.i-:cea l-laiei de pr -Lucrare. pre!-leinard, sau cu

L'
iasbalatia de gudare dispus€ paraleJ_ .gi ir Fe&e slnls su Llnia
irebr-'ie sX fie 1B-
de,.prel-uqrare preLir.i=Rard {fo:s{ de E}. Fatorite spee.ific*drri Ia geueral, gi-aeJ-e den€rrtate at- bavuri care 1sr 5i'Be1e siat
lor de le.cru, in g-er:ecal- aeeste ateliere Err-eitrt inzestrete -cu depirtate. Dia aceast'{ c*r,rld.' tlupl iaclreptarea
de debavurane "rade'
eenstrtctii- de ba-Le €rir ei e'a.&&ss*plrn m.gbi.l-e de e.enc*t.Ilc- traospcrtate pe o ca:j:e de 3u].are 1a EagiEa
cu o raze de 13 mc'
Sie u5€;€r. p+etfu Eag'inr'16-q63te sespec'l;ive. fa scopul ecc* pe 4uchia cle rulare ]-i sq faqe o racsrdare
acestui lucnr' profiluJ-
aosj-si*li npgo?eci-i* Fa€s+f,re- Sd.rleJofr-1a qi de 1a nqqini cocforrtr Prescriptiifor U'I'C' Batoritd de uzr:ri a
profiJul
.sau-}'ocei de lueru, e€* ssseisab&-in-:eese sisuf,H-&tru tr:aa* ciupereii gioei se potliveste @! bic mi eu
glci s giaei Sl la o
sportal Sieelor pe linjia de prel-uag'ire .6i.ab- 5'sJ.+site c.di de.rp baatlajului, eesa ce concluse La s uzur6 a<ploa1are'-f*a a-
ia
J,a"re.,6i i-asbala{ii de ri.dicare eu de-.de6l.aeare, tracsversaLd rulare.rn:i. bnaE a veb-icu'l-e1or feroviare' ca:Lea de ru1aFc Ia
aetd.otrate p4i-n feleceeadd. Pesku.eee$pular€a glael.cr troi, e ceastA operafie Sine1e siat traasportate ?e eclisare ale
gduri de
celo.r. irzate-5-cu.lq $iL e ee:I.or xeeoaditioEa{:e, se fof-osesc-.saee.r&- fer'ietraie- Aici siat tEiate capetel-e cu gu vopsea dte .uf.ei'la coa-
lelporteJ-r .mecarale'Gs, bura rctit-er, podr*ri xulante, frlacarale qj:nelorr porliuaiie defecte insepaate superficial:
car'rd etc. brolul u3-traseaicr cun qi Dorliutril-e cu defectepgia iocdlqaae
€cosglis
In Depozi-iarl de +ise al ateJ-i#rulrli de recondiNi.oaare, eare nu nai pot ff iadepirtate !a aoei
ubiliza-ue siat eghj.?ate eu diqpocitLve-
asestea-si.ot desp{rfite ia EiRe uuete qi. in rebui;;r"ri*Dup$ gra- cu gudr:ri- SerEstraiele tle iuaietae n-
du1 de usurd se. s.t€ihi^1e€c"d;ifeEi"te Srulu.ri de reu..bilizc-Ferdqp5 U" ,*". hidrasJ.led 5i au viteae de t5lere 9i
€uIn se arai5. in.*abe1u1 j"
Sinele destilate gentrrr itloeuiri iuolatet ca 9i 91-
.Dia -eauaa s61,1€itdfj.ior la .cs.re .eint; supuse in exploe- r - r- trebrie sE
r*lrrie d
racordare'
oele l!ar+!u confeclionarl*a cupoaaelods €le
-^-^rc,^
tare" qinele..eTrferd'ddWtti qi.,ffinj-f,ggt5. abateri de d,jrecgie ti
a-

fie t{iate enct la lun6ire ?i, ill patt€t €5t'":*

^--^la

ia oJ.aa.'v*g't-iea1 qi.,ia plan eriaontal-" fa veiere.a "reeonrlitio - "T::"t

spilciab"
pentrrr eclisare. rcesF-op'eJTii se fae }a feristraie
nArii,f6r, eiae.le reci9&i,S6t€ lu&te dj"a depozit sint.puse pe o resullte 1a tiie-
eale de rulare qi trs@srtete astfe'l le gesele de Sadrepta- ecncoqiteu& cu giurirea 1a eeFtc' EuchiiJe
gq-efreEcazi'
.*e. Aeeasd opgratie-.si f&ee,Js -re+e in prese care deavoli;a o re 9i. nr-5i'aite gauriaor de ecll5ere s lo.Vql
fe$5 de 16o...2oo ff' Ea€l.e deetud-ad rectj-ficarea qinelor 1n
i.s,.1,/41
76
Ce1e1alte gine, dupfl operalia cle ti.iere 1a ferdstr5'u
sini trr .spor;ate tot pe c;rlea de rulare 1a instalalia de pre-
lucrrrc. a suprafetei ue rtiare, sau dac5" acesb lucru nu nai
esf;e necesar, direcb Ia nagins. de sudare.
Daboriti clrtulatiel, ciuperca Sioelox.se uzeazd la
iniltine gi lateral, pierziad I nn din inJ'ltinea ciupereil drpd
brecerea a circa 2o milioane totre brute" In afara bavtrrilor ren-
iioe.ate, pe faNa de rulare a ciupercii ginel apar deniveliri ,
locurl patinate, uzuri ondulaborie cu unde cu lungiml plad La
5 ca gi adiacini nedii pind Ia or4 nn, valori cu lungi-ni pind
Ia 12o cn gi adiaeini. nedii pin5 1a 10 nm, cicatrice, a$ehierl
eic. !s63rrr obtiaerea unei ruliri bune gi peatru crutarea su -
prastrucbuxii gi a naterialulul rulaab, defectele de pe fafa
cle r.ilare a ginelor se inliburl prin glefuire, rabotard, fre-
rare sau i.acjrca-re cu sudurS. $lefuirea se executi nurnai la gi-
r:e1e riestinate liaiilor secuodare, deoa.rece la aceastd. opera-
tie proiilul ginei esbe executat cu ua poligoa, iar i.nl5tura-
rea uzurii ondulatorli poate fi ficutS. cu succes pind La o a-
dinci.ne de ce1 nult 1-r! um.
aabotarea pernite sd se ialiture gi uzura ondulatorj.e
cu adiocine nai mare. La aceast5 opuraiie ciuperca ginelor ca-
iitir aoul grofil U.I.C. cu raze cle ]oo, Bo gi lJ rnn, care fa-
;i de veci:iu1 profll, este curbat nai nult (fiS.I5).
.,-r;-l--6--,'.--*
7.ffi9?-v
Fig.16. Rabotarea ciupercll
ginei dupi profilul U.I.C.
La naqina de rabotat se prelucreazI cleodatd cite douS
?iae, pe -fata lor de rulare qi pe nuchii. ilnele cu bavuri rnicd
arr trcbui;. si f ie debavuri.ite inainte.de a fi rabotate.
?Etzt,tnt1 pernite si se oblin:i acelagi lucnir ca Ei la
La trezr:re crr fir-area solld;i a qinel in rnar;ina res-
9':C rL! , tai.: cr: r':\arc: a gi.nelor cu lungine plnti la Jo n se
i,
! t,zze+z:: ir;:r-o ::-ngrrf tr t,ni d,: lucrl. La procelrlerr] da frezare
Io.L / ttl
"77
in troosoase, se preluereazd. glne ,ale oriee lunglnl. Ac€st lucru
are avantajul cd ginel-e se frezeazd ar:mal'dupd suclarea I'ol 91
astfel Be garanteazd na1- bine obllneres une!- umchll de rr:lere
coatiure.
D4Fe Ilrelwrerea mecaaicS.r gioele aiat tracapoltate pe
caLea de rulare I.a tocul cle sortare io aproplerea naglall ilee.r
dare unde sint alepozitate separat tlupd tip 9i grupa de iatre-
bui.nfare. Aiel slnele =u de rugitE pe'fefeJ.e froatale ,
"loet5
I.a cirryercd gi. J.a talpd pe portlun{Le de contast eu electrozl-i
na-gin5.i, pentru inl.esnirea ecurgeril cureatulul electric prin
eapotele ile gini ia tlrpul sual5,r11 1or. Aceast6 operalie ae exe-
cubd ell un po]'iuor na,nual cu €ltrsc r. actlocat eLectric sau cu a-
iutorlrl uaei naqi.ai eutonate. finele astfel.pregdtlte -siqt har
sportate pe calea de nrlEre fa nagioa cle sudare electrlcd prin
presiuue sau eu Sase Sl presluae" Sudarea electricE se face in
trei faz,e Sl anune s preincElzirear topirea 9i presarearin ti.Ep
ce drdtr€a rilSs€ sefue snal fo rbrd ea fl antne,preiacilzirea gi-
prlesarea. Bavurq f,ormt6 -in rostul sualat ae taie cu <t51fl cu
aer cosp,rfuErt ia tiap ce ea e6te lnci Lnsaodescenti. Aceaste o-
peSatie q5te in6d foart€ supEritoare, deoarece zgonotul pro&s
atloge 9o...1o5 f,on!, fliatl astfel aproape cle linita de durere.
Peabnr inldturares acestui g:av neajuos se folosesc dispozltl-
ve epeciq,le cu culite care taie toatd barnrra din rostul sudat
(fig.1?).
Prla sudatra la rlod a qinelor reconditiooate ae for-
meaz6 uo tronson feri fiae. .*,cegta este condus pe calea de ru-
i
&.diqu bI
cu!ib €t
e)
Disltozltie cle tdiere a ba-
F1g..17.
Yur1i 1s, rogtul sudrat
lare I.a o preeE unde fiecare joantd sualatE ests r€ctific.at{"Ia
acest ecop, se fofosesc uagini de rectlficat care lucreazd ia
patru seasurl (sus, jos, dreapta, stin6a) iotrucit *."ill$n,
78
sudat ftr poate sS fie rdsturnat- Opexatla de reetifiearerlate-
ra1 9i ia in5lti.ne, se exe*ut5 pe oit posiblIr in stare rece
gi ia aici un eazr abunci ciad la ioanta sudatA gina are ined o
cuJoare elbastrd. eerre eorespunde Ia o te:eperaturS de 2oo...
oA, deoarece existi per.icoluL forrnirii de fisurl. Eiecare
35o
joaatd silciatS. se fioiseau& prie *olizare p* felele active ale
ciupereii.qi pe tatrp5 9i apoi se veri.flci' alitierea cu ajutonrl
unui liaea]., nebalier eu }ucginea de lroo p. Irs aeeast& verLfi -
eare, joanteae. sudate gi,cocplet finisate, nu trebuie sE aib5a-
bateri rual rsati de + er2...-o14 m:l la 1aE1!il[e qi tle +or] nmls-
te,:'a1-
f,roqgsmrl fEr5. flee este eoudus pe ealea de ru.l-are la
fe,:..1straiej-e flne, unele este.t"iiat la lungfuni3e preserise gi a-
ir,rilr; ,i$!::fr--rn por!;iun:il,e ile liuie cu joante, ia lungini de 45 $l
eo .n, iar petrtru por$iuaiJe de cale ffiri jceaten ia tronsoane
de 12o" I8o s Si. ehia-r nai nult.Capetele glnel.or Si ale tron -
soaBelcF'.resFeetive 6e gduresE iar mrchiile tiieturilor Fi a1e
6iur11or se gaEfreoeaza. I'a eapete se Mrcbes5x cu YoFsea de u-
leio categoria cle ietrebuialare 9i luegJ"tEea gicelorr respectiv
a trocsoane1as f12/.
*alitatea rosturil-or sudate ee verificd pria iacerc[--
ri meeaniee ryi prin coatrol' lrltrasonle. $eoareee iaeeredriLe
&eeaLice sint difieite ele ae isloauiesc' tot et sr1t cu lnsta-
latli de supravegberea a far.€lor ele areclare prin inregistrarea
pe o baadi de lirtie Eets,liu,4ta a eurentuluir forfei de presa*
re, drunni}ui de sc-,:rtare gi. a tirputui de sudere. Ia aeest uod
faetorii ea"ae !sflue*teaz$ ealitatea uaei suiluri si.at sotrtto-
lali prnaneat gi olise ilveetu*1E atatere de la desf,{.9u:rarea
aormlS a procesulnl tehnologlc de suder€ pete sA f,ie descope-
rltd, 1a tiryr;biat i"a f,aza tle lueru, le sudrra defeet{ poatel
se tie tdiati Ei r-eticirti isedlati
- TsosEoagele audate gi ctepozitate pe rampe sint ioc'ir:*
cate i6 garnitnrrL sgeeialeo cu aJutotul uno.E nacar&Je-porbal
cu esmancl{ giacroaiaatd, de la un post eeof,raL 1131"
Dln eel.e L6 dlepozlte de 1irrie existente ]-e C$ile fe"ra-
te dia H.tr. a Gerr4aa*ei, trei sint icaestrate $l ce ateliere de
suciare a gi,nel.or. nrrmll unei giae pri"Etr-un astfel do' depozit
de liaie $e tra sosire $i pi.a5 l-a expedierea ei, este ar6tat in
f,iguq le.
1o.1/41
ferate din Italiq dispun 1a Foatassieve de un
C5.i"le
aielier uoic peatru recocililionarea '5i 511darca ginelor Prelu-
crate qi a giaelor aoi. Aiai ginele recondi-lionate sint sudate
inlunglrnide55niarginclenoisintsudateintronsoanede
Fig.18. Schena-organizdrii unui depozit de l1nie
cu ateliei tte recoaditionat qitre
1rr4 n. $inele reciEtigate de Ia refaclli sint sortate fupd
gfa-
dul de uzurd a ciuperei_i qi apol siat stlvuite. Dla stiverqine-
le sint triJaise la ferastriul circular uaile se taie ioaatele
sudate alunsitrotermic, porliuaile iacS.rcate prin sudare oxiace-
iilenieS sau cu arc electri-c, capetele cu gaurl de eclisare 9i
po.rlluaile cu uzurl anomale pe ciuperci, ia3'46 ss$ talpe" Cu-
poaaele rezultate siat trlniee la o presi rapi'dd de iadreptare
cu mi$ca_re orizoatale aLternatirra. hei este aec€se!'r aici cu-
poaaeLe de gia.i. siat intoarse cu !oo, p-eatru a fi ladreptate
in arnbele 6eneri3i, cupoaeele de 9in5 trec apoi la *agfua de :ie
bavurare care iadep5rteazi metalul supli..ioeaiar adqcat la mu&ia
ciuperciir io urma circulaliei treaurl.lor' Ia aceastd naqiai'
cuponul de qio.5 se migcS alteraatlv, in'ainte 9i iaapoitia fala
cuSitelcr de tiier'e, fixe. Deplasarea cuponunui de Eini ia fa@
culitelor se face cu ajutolul uoor perechi ds ful-ouri Ect€are'
care la cosanda operatorului igi loverseazd seaeul de eers'Cri-
ponul de 91aA este prelucrat atit 1a ducere sit 9i 1a iatoar-
c.ere, cu ajutoful- uoei serii duble de cufita' CuloauL ite Ej'd
este impins de rulourile traosportoare in da$ cr:tiue iiegrosi-
scar€; iar ].a scirinbarea ses,sului- de mers, el este fuapios ie'
cr:i,i-tele tte fini-saret care in- aceastS faa$ de luc:nlt se c&-
3,r pe ginEl in ti-q} ce cutitele de6rosisoare * ridic-{ arrtmt'
1o.V41
4
o^
Cupoanele cie ginl recoadilioaate sint duse la ealea de ru-l-are
la naqina de sudare elec'bric5 Brin presiune. Dupd sudarer.ba-
vura fornatd ia rost este iadripir-r'tati cu ddlli pneurnatice.Trco-
sonul coatinuu care se forneazii pr!3 sudaxea cr-rpmnel-or treee,pria
iala uaor feristraie circulare, uade este tdiat in $iae s1 1rrrl.'
'ginea de de J6 srdindu-se concomitent $i gSurile pentru ecli-
sa:e.Anbcl-e capete obllnute prin tdiere se nuEeroteaz5 cu ace*
lagi nua5rr P*r .Yi'iotlltr ua fir de giae qi irnpar, pentru ce15-
la1b fir cte giae. l{ontarea in }iaie a acestor gine se face eu
respectarea stricti a numerot5rii, la fieeare joeni$" Dupd a-
eeasti operalie, joantele sudate siat finisate cu ajutorul po-
lizcarelorr Ia caz c5. este necesart se face re*tifieareaioan-
telor sudate, trecind qiaele oblinute Ia o presd care lucreazi
is. doui sensuri-, vertical 9i orj-zontalt fdre a fi nevoie caqi--
na si fie iatoarsir eu 9oo. Sinele definitiv prelucrate sint
depozitate pe ranpele de iacdrcare, de unde sint iac5rcate 1a-
tera1, ia garniir:ri speciale 9i trimise pe saatierele de lirie n
unde sint descdrcabe cu aiutorul- unor maearale ale 600 kgft fi-
xate prin console de lonjeroaaele vagoaaelol. Peatru esono -
nisirea -oaoperii la deselrcarer s-a introdus procedeul de a
se erpedia troasoatre formate din cite-'patru gine de J6 n e-
clisate iatre ele, cu trenurile folosite 1a transporbul tron-
soaaelor Cle 1l+4 n, din giae noi sudate.
Acest atelier are o produclie lunard cle Jo kn de li-
gine recocdiliooate gt sudate ia ]ungime de l5 n' Ciod
nie cu
producfia poate fi sporitS lucrind in doui schimbu-
este cazul
ri" Ia acest atelier se executd qi sudarea qiaelor noi, tip
5o gi- bip 6o ia tronsoane de 144 n. Expeditia pe gaai;ier se
face cu garniturl speciale, i.nelrca';e cu trei rinduri a cltel2
troasoane .J-uo6L /J4/.
Ia uaele !drl, atelierele de recondilionare $i sudare
a giaelor executS gi cupoanele de racorclare sudabe necesaI'e pe
retea. De asenenea, ele au sarcina preglbirll sudorilor al-u:ni*
aoberalci gi-a eonfecftonlrii formelor prefabricate oecesafe
1a executarea sudirLlor alumiaotermice pe liaie'
Uoele ateli.ere de recondi!ionare a ginelor dispun de
o sec!le epec1a15, caie are sarciaa iatre!inerli naginilcr qi
utllajelor folosite pe .;antierele de lucrIrl de 1ia1e, In a-
cer:5t5 s.;cfle sint revlzrrite;i inbrefinrrue nagini de ciuruib
\o.7/aI
lit
balast; nagini de br:rat, excavatoare rolci, magini de eo^pactat,
buldozer,e pe geaile, agregate, .aotoare etc. Ia afara iol-6.turi.-
rii deranjamentelor cutente, 14 timpuJ- lunilor de iarnl se e-
xeeutd .r'evizlile period.iee, chjar de c.{tre personalul care lu-
creaz5 pe aceste nagini.
Atelierele pentru recondj.tionarea schinb6 toarelor de
cale siat insbalate Id elepozitele de astfel de naterialc ai in
general sict aledtuite io aeelagi fe1 ca 6i atelierele de t€-
conditiooare si sudare a Einelor. In p3'us eLe oa1 siat inzer
trate flr uagini-linelte specj-ale peatru prelucrarea aeelorrcoa-
traaceXcrr ini,aitor de iacruciqare qi a materialului metalic
n{runt c,oreepuaaEtor" De asemeoear dlspua de o maginE de a.ud:-
re electricE prin presiune, care executd cliJeritele suduri ne-
cesare la i.oies 0e iaer.ueigarer la gcele flexibile, Ia barele
de coneriune ete"
Schinbdtoarele de cale trimise de 1a Eaatierele de
:refacfli, Ia desedrcsrea ia ctepozit sint sortate pe tipuri de
gine 9i gred de. uzurd. Itirp{ dezneobrarea celor destiaate rege-
nerdrll, piesele reapective sint prelucrate la t"gini, pentru
tlpul respectiv de gin5., sau peatru un tip $aj- mic. Piesel-e
care nu Eal pot fi reconclifiona.te economic, se ialocuiesc cu
altele troi aau pro"wiEil di.rr tipuri mai narir pria prelucrare.
Aeele 9i ininll"e de inc.nucigaxe se iacgrcS cu sudurd la pro-
fiJ-uJ- respectiv" sau s€ rabobeazd Ia un profil nai mic. De a-
sengaea feteLe uEate ale penelor, aluaecitoarelor, prolapilor
etc. se inc.arc6 cu sudunE, iar suprafele1e respective se pre-
lue,reaaH. La acele cu pivotr scaunul pivotului se incarce cu
suduga pe supraf,gtetre uuate qi apoi se finiseaza prin poli.-
zare. G5urile ovalizate de Ia articulalli se prelucreazd Si
*pol se preriil cu bucele de olel c51it. Unele ateliere dispun
gl de o instaXalie de cdlire cu f,lasef,E sau pria incluctte e-
tecsicX peatrrr durif,isarea acelor, virfului iuimilor de in-
cruci.gsre gl a arlFi1on"
. Oeoerece Ln atelierele pentm regeoerarea scbinbdtoa-
relor de cale ]-ucrdri1e de suclare cu &rc electric au un volum
nal lnpotbant, ele ctlspun de o sectle pentnr iatreliaerea uti-
lajului respectiv gi pentru formarea sudorilor folosilt la
lucrdrlle cle lncErca:ee prin sudare otr. arc eie-ctrtcr pe relea
1o.l/al
T rll

fn depozitele de liaie panourile de gine siat trlmise

1a o btafi-e de de$rrrubare, u.nde ginele alrpU";;;; ;;-;;;:
.lrerse "iot
si trimise 1a depozitut de giae. Tra'ersels avind er-emec_
te1e de priadete a giaelor desurubate.gi agezate pe
traversE
sint trinise la ateiierirr- de reconditionare. i.rai iatii rraver-
sele tr.ec pri!.trLo naginE cle intoarcere cu fala in
eeasti'oeazie toate eleeentele de prindere ead pe o baad5 ;o". Cn.r "_
tran-
spo'r'oaJrer care le duce la un buocSr de sortare,
de la eare in-
cepe recoadilionarea seoaratd. a acestor nateriale,
Ie intoarcer_ea traversel_or cu fala in ;os, ele potfi_
exaninate pe.toate fefe'e. Ia ursa acestei operalii Brsr,Icqsser8
t:ravereele
s1rrtebe gi stivui-to pe categorii, intrc._ua depozit
::nt
diar" De aj_ci tlaverseLe eare se recondilioaeazd sitrt trincise iatelo.e_
pe o cale cu rulouli la plesa peatru striagerea
capetelor crE_
pate, uade se executd. legarea lor cu fl-ex
balot gi. suda-r.ea a_ 1. .mL!, A. Batj-opalluqrea.c4 ,sFec'€F +4 SP
cestuia. Cu ajutorr:l uaor naqiai_ corespunzdloarergd.urile erasq4rcr.rra al cd+J..Er .{e{qt-giuls-l!J[+ 3- qtr-
vechi aa.,eiei. Ia: De* g'senbah+ingenisurr R'1" a
de tirfoaae se cepuese gi se fae alte gdr:ri noi,
sau gdurile Geroaaiei, L4, ar"j, xar' 196Jr p"58-?1"
vechi se Ldrgesc iar ln e1e se introduc dibluri ae
prafala traversei pe care se agaz{ plxeile de eupqrt tein tare.su-
se frezea_ iu1 de s,rrErastfPq SEr4*+9..q4ile { erate
serrrie
zd, se gudrooeazE. gi apoi traversele se plaeheaze. Dupe dla E-F. a Ger-aaiei. fn:' Der Ej-ssnbaboia -
reeoo-
dilionare, traversele se depoziteazd ia vederea expedierii geaierrrr R.F" a Ge*maaiel, 12, nr.8, aug'
1o:r
pe ,<anbierele d,e Lj.oj.e /)5/ L96t, p.22541L.
"
Aceste depozite sint aprovizionate gi cu traverse
peatru a putea face fald cerialelor la tiapul Eoi, ,. GEIfHANN,E. Stadiul dezvolErli tehqice lq-gi
cru pe liaie.
campanlei de lu_ 4iB R'E a. q€r?epiqt., IP: Eiseabahnteh'n'isehe
Rundachgrr R,S..a Gerraaaielr 11r '83"12?
fiaterialul metalie n5ruat provenlnd de l-a ilezu,embrarea l%Zt p.577-Q6" 'lee'
panourilor de gine, dupi sortare, este supus
pectiv la dl-ferite operafi.l de recondilionare, ateLierul .r:es-
i.a
exeeutate prir
+. xontq. u.
iac6rcare cu sudur{, presare, na.trilarer glefuire a-$lpelo,r Yigna,l.e' lns Tgrkebr 64fl teebaiJrr
etc. In eazul R.F. a Gernaaieir 1?o rr'12r - clec.1964rp.119*
eind reeoaditionaiea aeeetui matei.ial au nai este
reatabtld.nel
este Lransfornat. pria ace.estd operafie se oblia piese JZo.
siat ej-egbii gi guruburile pentru elegti, reduefadu-se aoircurn 5. r0R$, M. Incdrcarea cu sudurd a Siaelor cle tran. vai +
ia nod corespunzdtor coleenzile l-a uaiae pent:ru asemeneaastfel _ eiailor TlEpoJe' Inr ferkehr uad t'echnik,
,oate
riaLe. R.F. a Gernaaiel, 18' tri.lr ian.1965r .p.9-
L2.
5. tracr,xoilErt. 4pof9ut .4e eeT?+ pE sine pectru restab,i-1.1---
rea nrofi-l-uLui cirrpereii. In: La Tecnica
Prof, essiomle (Iavori e gost?rrzioni) r lt'a}ja'
.11 29, nrrlb, oct"I964, P.191"187.
1o.1,/41
F_

8tt t.c
t2

7" vorEm! A. Reconctitionarea siaelof, vsc.bX. eu ldasirra 17. RoZYCKT, i{. lnclrum.lrl generale pentru recondl!lor.a-
de reEggqf,q._-g_giuEgg!3_g-ig€Lr Ia: Fer rea schi&bitoarelor de cale. Iot Prz'--
Els+nbabningeaieur, E.F" a Gernantel", J.fr glacl I(o1e j o',vy Drogo'rv-y ( supline nt ) .R.P.
nr.!, mai L96L" p.IlL-I3+. PolonE, ljr. nr.ls 1an. 1966, P.1?-2{.
8. IVAUTIiIER..{. $i Reorofilaie,a slqel-o"? gzejgg inJrteligrgLr ROZYCKTT W. Inclrumdri pentru reconditionarca oieee-
rElil{Iif" t{. dgrrozit_alis-ge1-q!,p!?ier. Iar Revue G6* 1or schinbiitoarelor de cale Drin suclare
neral-e des Chem"ins de Fer, Fraala, 79tw. c-g_gg?es In: Przcglad KOlejc'a" tlogo'ry'
/-Bo iul-aug. 1960, p"4o14or. R.P. ?o1onE, Ij, nr.Z, febr.L96 t
9. RIDDER, H" 9i Drpq?it ia, euf opeanA .+e,mas +Li--r,r.n_e1 tq di& p. 2>27.
,YAii;tcG,o" Briixelles dia puoctql de vpd_q{e al i$#i- 19. POmRODKO, L ;>- .iricnta re::encrlrii schirb:toarelor
nerl1gi={e!ogig." In: Der Ej-eeabahntn - de ,:al-c r;rin sutierc r:l,ectric{. In: Przo-
geo.ieur, R.F. a,Germaaiei, 12, ng,Braug, 91,.d iiolejo..lXr. Drogoiv-y, . R.P. Poload,
L96Lt p.2a5-23.7. 3.J, rx.j, r.ar. !96Jt p.49-5I.
1o. t:asia4 peqtrq pol4a{ea siaelgr. Ia: Railrray GazetterAn- o^ffi a,mm q
C:iti;'ra sur-. {iciai-.l a ini:ilor de ia-
911a, 124, sx.27t dec. L967, p.915" c;r:c::are. iar $iiina] "rnd Schieee. .R.D.
11. Polizarea sieelor pe o linie_s?g.r19{. In: R4ilway Traek and Ger:lanr, 11, nr.1, ian. )";16l, p.1l-16.
Struetures, S.U.A., 63, r:t.Lo, oet,.1967, g.2l-21. 21. F;INNliii'1..3 II Insialatie Delt.'ir c!1irea suBerficial;
'
12.. $inele de cale feratE sint polizate, fnr Dgr Eisenba3ner, a ini.lilor de lr.:rucieare. in: Glasers
R.F, a Germanie!, L5, or.7 A, iul'.1962t t-239. Acnalen, n.tr, a Germaoieir or.9r lrrsep.
1J. Capete de siae iegreotate, in liaig prin jiglg!{g-b_reqgg- i96o, p. 5o9-512.
--Ia: Railray Track aad Structures, S.U.t., 6oo o1,93 s€pr 22. x.x.x. O noui cale de irpi@
1954, p.12-34. g*9!. Jn: Railvay Ager S.U.A.r 17rnr.?r
14. lioi niilo*ee pentru !-Sierea gioplor pe linier In: Sailrray iu1.196r, p.r*r?.
, ar.}t nar. 1961r p.rz- Utilizarea cl-eiurilor pentru aetale 1a
i

lraek aad Structuregr-S.U.A., 51 21. PRIIIZ, Fr.

,J" leconditlonarea i.nir;:ilor de lncruci$are
l-9. vrsl,, 11.s" gcgui"safeeEitlglo,r ale schinbltoarelor de cale. Ia: Der
tele siqel.Pr. Ia: Bir-lletin- de ltAssocia- Eisenbahni-ngenieur, R.F. "a Gernaaieir 17t
tioa Inbernationale du Conggds des Qhe- nr.J, nar. 1966, p.64-65.
mias de.Fer, Belgla, JB, nr.2, febr. PDRSr!,i, s.P. Folosires naterialului Betalic io trep-
1961, p" aro-I1z" te. In: Puti i putevoj.g hoziai-stvot
15. t:Acr,trC:ilr t. Uzr:ra .s L reoa rarr:cjnim:i lglllg-lacrgci- U"R.S.S., 5, nr"6, iua. 1962r p.46.r+7.
sare a1e :chirnb'itoarelcl llq,ca,Lg. Inl 25. YLrTAliA, K. Coroziunee :naterialufui de cale -.i pre-
La Tecnica i)rofessionale, Lavgri e.Cos- vcnlre a ei. .In: Fernsnent 'iiey, .iaponi.:i
strutioqt) Italia, .)L, nr.Z, febr.l96?, r!, nr.10, nar, 1961t p.12-2o.
p.2L-25, ilj: j r,:i':LL.: la '.;rqvr,,rse. In; RaiLvay 1r.s!:1i at.i
t)'- f inic,
Lo.I/4L 9i;5;31:rryc.c, i:.1;.,'r. , io, nr.7, iuI. 19Sf , p.1$-1i1.
lo. 1,ri+1
 86

2?. 3'ASYEXEATi{, F. le+argg-"!qbuti*.i#l-f". " trn"et"ur o ,5, rpoEF, Instaiati.e, ErP-44"r1,

re.csYdf}lEasnee qs€Tff s e-
l-emn. rs
Iag r..;gr-:,i;65oio8enieur, R.F. a le yecsL la Cille fef,ste dia B-E:-e sere
Iac Fdrit€r's. i$d geber B'*' -a gei@-
|!l t |.||!'F' d'r_

t:t:"Io, oct" 19610

l

Gernaaj.ei- .,1r,," p. 3oo-

1oL.
"i,ei.
qiei, ie, Bprl' {air;f,;96?r. p-t3-16.
28. scHur,uF c" Pro tec i ia _: qjlul-'qi lC _g{ 1f,_e,{ere_te_ gi s_
R.F" a Ge_lqrarriei. Inr Eiseabahntechrd.scbe
.Runclschauo .R"!-.
a Germaaiei, 1-1rm.8, aug.
1962, p" 571-384"
29" FUSCO, E"'$i l4{Egtli pe!1tru pllelungifqe rllll:glgtlle €qr:
R6gmr, A" viqiu a traverselor. Io: La Tesnica !ro-.
fesionale(Lavo.ri e Costruzioni-) Italia, i2
ar"t, sep. lj6l, p"16J-lla"
Jo. GASTfrOCK! E" Froqedpe pgn,Fru lleqooditioaarea traverse-
1oI de bebq4" Ia: Der lii-senbahaingenieur,
RoF. a Gernaniei, 1/, nr.lo, oct. 1966 ,
p" 2T2Q7i"
,1" BRtrX, c. Eegonditionarea siaelor qzate Ia C{il_e fe-
rate dia R.F.- a &ernaaiel. fa: Der'3iseo-
bahger, R.F. a Germaniei, 14, nr.12, A,
clec. 1951" p" 37L-176.
IIX. G, ReconditionereEr :qinelor uzate la Cdile fe-
'2. rate die_R3F. _g_qexnaglg!" in: Der iisea-
bah.ner, -R.F. a Germa4iei, 15r Br"1 A, iar:.
l,!6?, p"12-24, 9i nr.2 A, febr. 1$62, p"
5>16"
13. FRreD[,1 I,, Uzi"ad pentrnl€qgg.reg,_Slnelor__ sg_!e stgr:L1e
dle ieconditionare respective ,l-a depozi -
tul cle Linie iD.n Niirnbere. In: Eisenbahn-
technische Praxis, R.F. -a Germaniei, 12,
nr"4, iu1 -sug. 'l!6o, p.2>27"
t4. !Em.e., o. Sudarea eleg!&Lcri ru scinte:L_g_slgg].gr' u-
?4JeLi4.9iqe,-de ,9--gl si -a -sinelor- noi.in
tronsoane de lj!l+ m" fn: La Tecaisa Profe-
ssionale, (T,Avori e CostruzioEi)rfbalia,
3L, ar.6, iun. 1$66, p.1o1-1o!.

Lo.l/4L l"o.}/4l

..\
i"
,'.i\ .
 89

.rABr4 W.J+"s,4F++

Pag..

It t
.de gale o . . .' ? "'
2i uatrFialpjlor
&eufr:LllgqFea 5
9. Recp:id,ltioEare6.,g1fl€]Qr; " . . ! . ' o '
. l1
5-1r lacdresrrea su €tldrlrE a qinelor t,
]"2. Raboiarea gioelor e . . . . .' o

"2
3"3, ?o].1zaf,ea Fj-eelor
1.a. Indlepta:rea ginelor in oale . c 6 e 'L
t4
5.5, P.relucrdrea mecanicd a g5urllor de gine J8

4. Recqdditionarea schinbitoarelor de cale ' +o

. 4.1, Iocdrcarea cu sudurd' a inilnilor de iacruci$are 42
. 4.a. CSLi-rea inioilor de iacrucigare 4A

5. Eecoadilionsrea anteria"lului dle cale pri:a lipi-re cu

rSginl sintetice 5L
6r Reconditionarea naterialului metalic rnirunt de cale 54
"'?. Combaterea coroziunii qinelor . " . r . e o !' ?' 56
dr- dlnecoaailionarea traverselor de lenn . ! . . o 6' e 61
9. -&conrtitionarea tgaverselor de beton 69
i..uhU""" cle reconclifionare a materialeLor de cale' 72
t
BibL$grafie'.. .".. B'

to.1/$t