Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Icoana - Fereastră Spre Absolut

    Încărcat de

    Serban George-Adrian
    25 vizualizări88 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    25 vizualizări88 pagini

    Icoana - Fereastră Spre Absolut

    Încărcat de

    Serban George-Adrian

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 88
    Cootdonstra cole Prof. univ. dr. REMUS RUS COLECTIA ,ORIZONTURI SPIRITUALE* MICHEL QUENOT ICOANA FEREASTRA SPRE ABSOLUT ‘Traducere, prefata si note de Pr. dr. Vasile Riduci ®@ Editura Enciclopedic& Bucuresti 1995, Grafica colectie i copent: \VENIAMIN & VENIAMIN Mitel Quen Tone © Batons Cetides Colleton Brean ar rangi Doesrg Lucrare tipi cu speijinal Insttutului,Glavbe in der 2eiten welt, Elvetia Toate depres ace vr sit exerite "itr Enihopece ISBN 973-45-0065-1 Prefata Tcoana,obect de cuts oper deat, este specitick rail retin, ma pres, Bisereonodone De altel, ura In Biserica toate poate vor de un ula coanelor. Dac iaismal 2 fost consderto fligie a cuvatlu (prin care DDumnezeavorbit papal les deat pret petra ‘eniealui Mes iareensmulorligia agi (ie ncare neexistind orevelate supranaturala cultura cu elementele el Vinulea prevalt supa eligi), cegismal ese deed elie Cavin intupat sa imapai:estedeodad cult cular ‘Cunt rineare Dumnezeu vorbea poporl eve in Vechil Testament a vent instore glumes a vizutslava Lu, slavi ca a Unuia-niseut din Tat, lin de har de adevie oan, 1, 14). Mesajul lui Hrisos se adreseari integi personal mane. Toate fculiile persoane umane sunt i Soliitate spre receptarea mesajluidumnezeese. Vil, uz Inima, puterea de jadecat, toate, concurl la receptarea nefragmentari a aceluag\adevae. Apostoi a propovEdui Adevirl(Hrstos) pe care au ai prin cudnt, la vz ca chi lor au tins cu minile Tor, au contemplt in oath frumustea Cuvintlu viet lan, 1,1—2). Ceca ce a ait au veut, Apostol u propovduit, de aoeea in mesajul pe cre eregtinismal lumi allt de s uv asi ines st imagines, chipul Celi care rosten ‘eval din cre radia putereatimiduitoare. Spee a prinde ‘evra moment Hrsos in soi, Simul Evangelist La, ‘medical pictorl infiatadviral despre fptele deplin ‘aevrae.ga cum lea ist cei cele vzut de Inept (aca, 1, 1-2) seriind Evanghelia si zugrivind chipurile Mintitorala Hristos al Sfintei Sale Mai. Evanghelistli Loca ise arbui sasesutedeicoane, care constituie modelele dup care eu fost reproduse in tradijia crestint icoanele “Mantitor gle Sint Sale Mac lt pentrace icoana este nedespitii de cudnt in procesl de tansmiteea Reveal Primind mesajl erin in flu acest, cameniprimese pin la frit veacrilor na numa cavantal, ci fate omencasck & Cela carea rst cuvdntul, pina, .chipal” cet nevazut al Dumezii, izvor al tturor chipurlor omenest, deci gi al cipal nai mane asumate de Fl ui Dumneze, Pin ican, regtnismal poate prvi spre Absolut eu ochit luminal de credit har. Teoana au este, asadar,o aparite trie in tradia rein, in puncte vedere ister, enarefnceputlinepoce petal Spesfirstul peice iconoclast patil Nikifor al Consansnopolulu aveassereinacest sens, umitoaee: _ugrvi ga vee in icoand pe Hrstos nu ainceput cu none ‘ou genera noase, nici mv este veo nou nscocre, Pitan Jomelorarauorittcatimpuluicase ising rin vechime, es ddeaceeaiveth cu propoviduireacvanghtil. Acest sfnte ‘come au aput de al ncepatimpreunt cured au ifort Iimpreunt ea Ee sunt olucrara apostle, care ee pect de plrig.. Fi au descrisfepcle minunateInfpsindule mu human ce 9 inimagin. Prin urate, cel e primes cele serie, a primi in mod neces repezenares...cdci cea ce ‘desea mitea nua pris din auzireacuviotelor,pinziad-le ‘eer, ea expicat ma cla” (Ady. Epi. I Pra, Spe. Soleense, #0. 100,t1V, 313-319). Teoana esteun chip, orepezentare, dar mu orice cpg rice greene cl un chip eprodus dup cite precise, impuse ‘uma de regulile ae, ae curr ci, mai ales, de dctina Biserici, Acesta este modvul penta care nv orice petri eu subietreligios poate sfingia si, prin urmare, poate deveni oan, Nu poate fi icoand ie aca picturareligioas in care pictorl cat se exrime mal Int pe sin, Pictoral deicoae, ‘dup cum ara atutorul acest ct, nu caus se exprime pe-sine in icoand i invitura Bist Dou sunt anil prude pe cre se fundamenteazt ieoana ca icc de ult: Intraparea Logosuul umnezcise gi reoin de concret oli Prin Inrvpare, materia adeveit jlo: prin care se poste exprma Dumnezeu arom sme nevoia Feceptcimesajlu i Dimezeu eu eat int i prin toate tlle de aces ale lumi exteiare elie adancal intel Sale. rin Timju ufo, prin coun, dec, ise descoper ale, dam Afr, cova ce se exprimi pin cunt. De aces ioana nu poate lips din misionea stats Bisrii. Chiar denominayinile neoprotestant (cre resping cull coal) serves deo serie derepreentin care le ugerear pe ee vesite pin evant. Tate fscertea dovedese nevoia omulul de instuire prin imagine, stompati de migirile secre, iar imagnile caricature de rot gut le materlelorpropaganisice ecaredovedese pede ‘pare cl predispontia omuli dea vedea chipul esti cruia se adresearh a fst devia, neptind fist ania i, pe de sltbare cl. aca ending frase a omuli a perdutonentarea ate Biserc, De la ndrumarea Bisericis-au sistas o pte in actual .Suritoc” de joane”, dar gi mul inte retin ‘obignii. Primi, de clea multe oe nu mai respect tenica 'dsciplna peti nel coane, cella reduc icoana la nivel ‘nu obectistric even valoros penta vechimes una pet ‘tes ce el eprezint)lanivell unl obietaductor de nore si ‘nos mafercitcaz,anivell unl opere dears, demn de un colt lease sau de ean maze. “Tate sunt rd’ sprofui ale icone, tind ‘cd prin sfingire, 0 teprezentare religions realizats dace respect disciplina statomicit de Biserc,depgese fer atl evenind un obec de cult un simbo, adic o pune care ueste lumea viz eu cea nevieuts 0 .Fereastl spre Absolut asa ‘um iniueaz8 Michel Quen Iuraea de fa Autor ei ear vee lumina par iano, una «in pun bunt cunositori i coaeiete profesor in vei a descoperit Onodoxia contemplng ioanel,Inelegind atat tenia realzii, et eologi coal ne-a feito sine de cea mai bund caltateaceea co epezint serif cos, ‘Nu numal cunosctor al icoane, dar sensbil la mesial ei, Michel Quenot ne prezni motive tologet coon, istora alu gcaneor§ perturb constatat de-a ungul seolelo, {chica realizar icoanei, dar elteva icoane,invitindu-ne Sf descifrim mesjul acestora Inu-o manier cones, int-an sl simplex, neo ann, ar intoteauna ones viol ‘nununai ce reltea espe con’, ar find el insu un om lavio, ne intresuce in tana contemplisi ui Damneze prin Tramasjea sera, Carta Ieoana. Fereasira spre Absolut ext totodati o mirurisiredecredinl prin intermedi atl sere, Prd Vasile Radu Introducere Tooana et la mods, Si, a prima vedere nu est mic surprinator, nto civilizaie in are imagina este siping Fare cuttin lures cull cad loc la numeroase expe, iar coletile prtculre s-au nmi de-aTungulultimelor leceni, Aceasts predlecti rdica motvr uneor opus, dovada Inacet sens consti ofntresl pe care ara pen cond, stiteredincog cit nerodinciosi Uni dine seta di uri ‘id in icoand o opel de art pe eae oaprecaza pentru inalia te valoare esto, Ali pisese fn icoantosavoare excl sau Sin irezisibils traci pentru ena ca toatech au expich ‘de unde provine e, Cit despre eredincios,ebuie desgur ‘mentions ee pe are Onodoxa i fascineazi scare ecanose inicoan loeul unde se fines in ceca fruie spits Majortateaeretinilor din Oceident isi au cunose bogitia icone find uneor pres mareai dun iconotasm aciunea de distragerea iconncor) ob renase merv, sau de usta ioase, din cate sterl exe totus absent. Un seman impotant este fapal ci din cp ince mai multi tineri dorese si cunoasci ms bine icoana, Ar fi nav sf nu veder in aceasta deito admire tteitoare. Nuerte, cave, chemarea nimi perceperea confi ‘unui adev, Pentru, nant de fi rameast, coanaebuie Sifiadevr, sora, cua mai mult cut imagines singe ina nin de tne inten. Asi cnd hip uman sc eta cn ctr al pers cd ‘jicanct sre ip somal add, cpu tert alumi vei dn dpa umes se areseanh le vortex ere Dune, a espe Exremde ast in timp sin spin, sical dei cat stu at eet ea seni oe ee ‘sof lorpcaresimeesas ena, tut sho cose ti ceva hel de lett care vor poate nleae 2 ‘scl Pond ela unc on coop cin elimi omens ihe eas csi cana hai dear locl pe cara up acannon inne cnr arta relpts i Orci. ata, ‘oanalit detain cloror leptaor dine coven gi “ele Atala rained alin ua nado Inotncereare de efecietcloi. Tubes pent framase local merece) ne ssc ne nl de ice Ase mane ge da vial Dunes cre ptonds une eu sere dame cc Numan Hee teh dessopei muses tare terrier Treble sobrinus rote inet asta vied inmate grt Deiat biralor fell care sunt mclaren scent fami ~ arora sane pn tus eats teen de fai vorbeye despre os -umnism stent ‘lt Ou oye tae or espe tn Dunne Hct Om pont cr a ps Jvel meses? A rede fcanalanvell unl oper de at inseama a o gol defunjia ei primordial ,.Tealogi nimpine” ca aman Pin culori gi face prezentceea ce Evangheliaprociamt prin ‘vine eoana est, aida, unl din aspectee Reveal divine 0 siale comuniunii noastre cu Dumnezeu, Credincog toes ‘dona nto biserick penta ltrghie stables legitura cu Biseicacereesd prin Intermedia iecanelor si rugiciunilor igs in ucrarea sa magistrals,Orodesia prestigiosuteolog Serge Bulgakov subliniaal cd .fiecare ramurh istrict a crestnismulul universal a primit un dar deosebit care este Specific extoliimal a primi dara organiza gal auto, rotetantismel a primi darl moral ones intleca efi: popoarelor ortedoxe, sma ales elo din Bizan i din Rosia lea fos dat sf vad frumusetea lumi dubownicest at, icoana exprimi Ortadaxia. Ca gi Cuvantul ea ‘rans radia Bieri, de unde necestate de a defini cera Termenul,icoani poate i uzurpt fost desea Ancepind eu seal al XVIea gma asin zlle moat, eu toate i asiatim lao renastere promititoare. Dar exist gi ‘deyeu i trebuie sf isle descoper. Mai mult menaitaten roast occidental inde sto reduc la nivel uni tablow ‘eligis — Insenaulromano-catelic—ceea cee, defapt este. ‘Oasemenca confzie implica isi negarea specifi Subiceuleprezints ising olune.Inveagetizantns, eon fost creat seooll al Vea. mpril Roman de RSsiet aden 1453. Cu popoaele baleanice fi slave istria coanel traverse cup mar spl giimpul Desig, icoan ese srns legis de evolu curentlor e gine care traverse creptniaea, Arta ctacombelor fe numeroase exemple in acest sens. Ieonolasmal,hrstologia (Goctin despre Hristo) pevinatlogia (detrna despre Dual Sn, toate, se repisec rise nicoana supustcanoanelor, are sunt un fel de baer impuse de Biserict In functe de © teoogie. ‘Dac arta exprimi o conceptie despre lume, es este ate de ote iba} ea tare labora. Cas inflep se fete conoasterea vocabularal i sintael. Mai mult det 0 " ‘oper de ar coana face ape! Inara care permite recera dela abi anviaii. Suet, fea rafinae mer in aceasth Avec. A ignore acest sirsetr inseam ate piv de clement senile necesareecturiInelegere epi a ioone noes In-adev, ineleger ansamblul ‘Nici numa estetct, nici numa spiritual, framusefea icoanei est interoar igi are izvorl i achetipal modell) i: Desigur,aceast frumusefe scaptsimpluliextetician, ich ‘descoperreseseneiprofunde a coane solicit cell are 0 contempléiluminaeiterioar, Eltwebuie st primeascd Lumina ‘are este Dumneze sui Zou 1,9, 98, 12) pntrca pies curt de pati s peroeapa lumina taborestransfigurind ‘eam rg sine permitt si prefayim paginile care vuemeaz de piciunea pe care oes por de focane ane dea incepe ure Tu, Doamne Dumnezeule, Stipine a toate, lumineaza i indrepteazasufetul,inima si mintea robulai ‘iu; cilduzeyte-mi mine casi pot infisa cum se cuvine ‘iin mod desivargitchipul Tau, al intel Tale Maici gi Pe cele ale tuturor sfinjilor pentru slava, bucuria si Infrumusejarea Sfintl Tale Biseriel!™ Capitolul 1 ‘Temeiuri 1, Originea si dezvoltarea icoanei Pretininait ‘Aerie istore a iccone depigesecadrl acest text succintAceast pictur, menitha fi venra pare fie creath Inia omit secluial Vea Oca consi afuceea Ja Constantinopl a portretului titel Fecioare eu Prancul (COsighiti), trbuits Sfitului Lica. Fie ch aceiaa pict sau ‘uu sau ma mule oa ale Sint Fecioare el ste singurl ‘vanghei cara dt atte detali espreea. Consider, pe rep Su pe nedep, cand primi ito do ieoune,e ne-aransis, ‘rd nil un dab, prima icoan verbal, schiindwi un fl de poreintroe Aceasts arti plimditi de teologie se Imbosateste dea ung seollor,pomind in catacomb, dncoo de sncade side fconoctasmal pict, arigind cu sie Prog emineni {i Bae, cumarf St. Val, Sf. 1oan Damaschinul, Sf. Teodor Studi i atitia alti leyit dito cultard nou (Bizanul, care se mentine mii bine dun mien (330— 1453), icoana este tan anomefelezulatl une’ sinteze a clair eling, oman fi evestind. Insi arta romand profit de aceast influent bizantind gi, doch rile slave na pot Fi reduze la Bizan prin culluralorettusadevrat fata or nur i cunoscutaceeasi ‘lezvoltare armonioas fra aceast influent determinant ‘celasi doh gi sceeagitebnic raspindits mut dincolo de hotarele imperiului ne indreptafese st vorbim de unitatea izantng ecunoscnd in aceag timp i conibui specific ec! natu. Tnainte dea ajunge la arta propria 2h. primar cet, ‘sli retrospective pent nelegem ma bine evlutia Laumea ebraicé Refuzarea de cite indaim a orci reprezentiri a Aviat se explicsprinlegea transmis ui Moise (Lesrea 25, 18-22). Herwimil de pe chivotul Legi nu constitu nici o Incalcare a Legi, find modeaipotivt vine! ui Dumneze (esiren25, 15. Cu tot eama dea nu recdea nda, exist ‘otuso mare tolerant Frescele din secolu al ea, car impoobeau zidarie ‘nei sinagogi din Dura-Europos, un mie ora de pe mall occidental al Euralu,reprerno mitre fundamental in aces sens. Se pare e ic estevorba despre cel ma vech el mai maze msamblu de frescecoasacrate norte dn Veehial Testament. Da aici nu apare nico rms pictured divinti ect templa i ehivotul Lgl care+ transmit prezenja. Asada dacs uneor, pe drepcavint, stables legit strase tre cult de la snagog sce retin, rice demers asm a nivel deleonografe cere o prudent deosbit, Gres La grec, a+ prvi pe ei nscamn st innebunet sa si corte. Calta statilor est ritcatdefilosoi,Cuvintl eiton (chip, icoana) se situeaxtintr-adevdr, din punct de vedere timologc fea aproape de eiolon i). {timp el grec portal suveranlu este adorat de cet ‘mitatori lor, romani, desfioara, la randul lo, o wadiie Fneresanté pentru cercetaea noastri. Difuzat la hotarele Jmperilui, porte! imparatoli capa valoare juris adic este echivalent ov ins prezenfaacestula Orie at semnat fnfetaacestl porte are acess validate cao semndtura dat in faa implratulu nau. De oe sh ne mir atunei cl nian dare context ere exploateai sil ambian? Dif numa duh Catacombele primi eestin CCatcombele marcheaz nsere arti crete. Aceasa art ape chiar in momenta cind expresionismolnlouiexteo {rth menita sf redeaformele gi volumal truplui omenes. CCauares une nol expresi a migedilorsuletuli in pictur se ptveste perfect primilor art eres. Cit privet catacon- tele, sf nu uitim cf este vorba, Inainte de toate, de cimitire sublerane in care cameni mergeau ssi cinsteased mor Religie interis, cetinismal cere tune de la adept sti un gre ut per ceding or, de unde ematcaimaginitor Feferitorela mari ar din Vein Testament, a nerve DDumnezeu in favoarea poporlul ales: No, Avram, Farsonal Egipulu, Moise fovind et toigulstinca din care pgneste spt ce, Adesea se intineste sena Veterotestamentrlacelor tii tine in cuptorl eld foc i Dane eibend-o pe Sizans cuzat de destru de cite bitin desing. Arist ereyin) uilzeacs, de asemenea, din belgugsusee portetisc gine 2 tmpolui lor. Filosofi se Bucur deo fal considerate ‘NumeroaseIuerit iaratt pe injelepi asezati Tn semicerc (scent resistin ieoana Cincizecimit unde Apostolt sunt yea astfel), sa un filoso siagur prednd. Creptinisnl Ii insuseyte foarte repedeaceste model, pe care le msi. Nu deine, care, Inelepiunenavind in frumte pe Hristo, care intro dati devine Flasofulsupre? Subiet predict pena (Orient, inelepcinea va fi omagath prin ABhia Sophia (In jgreceste SintaInjelepeiune),biseric din Constantinopol ‘idiai de lustinian In $37 car afostsufetl eesti ‘orientale, pnd end trea tansformat‘o in moschee dup ‘cucesiea oral nana 4S, ‘Simbolule pine preluate de cre itransformate sont mumeroase,Asfel, anoimpurle vests avers, o cratic ‘vestet beugul 3 dincolo de ea, seria Pun, porumbell Palmira grin ne trite gn laa Dar eregini muse maljumesc doar schimbe sensurle simboluiler existent, el inventeaz no simbolure ma als din secoll a Ie. Iehnaea magi timitela conver pginlor a creinf,inmuliea pinoy, a Cina cea detain, vita de vie tiie a tana vied divine lace boterai, sega mei depart, ‘Natrebuie ne Ingli, aceasta se vea didactic Pistndesenilul, at retin urmrese sl intetnd prin rt fH sustingcredinjaneofiilor. Aces limb imbue permit sie exprime eeace na pate exprmat in mod direct. Thu lume pig ost el devine un fel deco secret revelat ‘atchumeailr putin cite putin. De eama persecutilr, chiara profanitilor, rime wel Secoleprezin cl ma aesea crue reprezentata print ancos pritr-un trident sau pur i simpli prin monograma greceascs 3 I Hristos.Foaterispindit in Secolul al I-ea peselerepezntsimbol cel mai important Sema al fecunditii inanihitate, poi al ectismalu nama romani, el devine formula condensati a Cezuli, Compus din cine liter, cuvantul gree IHTIS (peste) scoate in evideni formula: lisus Hristos Theou Uios Soir cae se traduce ca expresia sus Hiss, Fil lui Damnezev Mntitoel Nuestenimicsurprinetor in faptl cf acest smbol se ‘see pretutindni, ler despre care ne elateazd Clement ‘Alexandrina (ort inant dean 215) Peseta ni ap Unita tematic silica simbotismulu cre din acea epoet poate st ne mie. Ea mu face dect 8 sublinieze Strnsle apt existent inte Bei loadin tia, Aca de Nord, Spaia 9 Asa Mich. ‘Victoria crestinismatat Atribuité Dumnezeuluicrestnilo, victoria repurtats de Constantin cel Mare asupra fi Maxengu in 312 permite érestinismul,avansat din 313 larngul de eligi de sats Inaineze pe Scena lumi. Arta cresting leit dn eatacombe, ia local temordeinspiraie plein. Sine gind a sturnarea prods! Crest i reeupereai bane conse Sole ‘de ail iain arg Turean,penteu noua relge, rt se ascund8. Pentru ntrreacredinciogior spent convertirea Celocal,nu numa arte decorative i arbitectura, dar alco Seana picuraaudepis un font deoseit. Converts impair Ta erestnism adiee dup sine © multime de noi conver Constantin cel Mar, imitat i acest sens de multi mecenah orunceseriiarea oe nol ise impact nod deve. ‘Adesea vito dobandese in acest seri mange obits ‘rea vent n contact tapi sini, inet permisioea pe ‘ae Biserica od spre sii secofuul al IV-Lea dea se ri arwetepensua ule incultnafacealteva dots confine ‘practic arg respindits,Acesteportete permite desgu, si se inttejind amintreacelor pe creel le eprezentau SE ‘venereze in cud puericeler opozii ale episoplr tal Tnavgurat in anu 330, Constantnopolu, nova capitals Imperial ares devind de ungul seclelor cesta minima care bina vajaprofan coidiand cu sacral. Prestgilul ‘imparauli roman dea Constntnope i corespunde fn seco a lVteanoudreprezeatarea i Hrsos, nu nama ca loa a Invahtor, dar ca cro juve, tabs puns de blndee, ‘sca tipi oe troneaz can mpiat.Trebul st reeuncastem ‘kdeclarares lui Hrists,drept stip al universull eesti, 4 implratului ca repezentant al su pe paint stables 0 Teplturd profunds inte Biserid i Sa, legit caren fost lipii de nesjansur. De ac nant mparatal se impune art dlfcultate ca stp absolut fo de sup sl statee vecne Ince priveste pe cpiscopi aceta sunt in misur i promoveze reprezenti ale ut Hristo, apes i se dediceacelagi cult ca portretlor impatlu ‘Un exempla clocvent al acesul cult 1 constiuie sisbitoaresinaugurrii Constatinopolului, end. poporal “ngenunchea naa chip! impiratuli pura Ia mod soem pest, Mostenieplgind se nflege ck impiratul de curing ‘igigatde prea cenit, dar el converte defini tnuvaaves ns loc deci pe pal de moar, no doreasreaunle ‘itr-odath ao atarecinste. Forte net va avea loc un wansfer lel spre perscara ui Hristo. Justinian Riscruce strategic inte Orient i Occident, Bizanul profit de mumerosee contribu alcutior vine in creaea fre sale fundamental ereting,produs al unl vaste sntze. Eistent, up cum am psc din rimajumftate e seco al Vea, porte sacr exist ata dinverea Ii Justinian | (527-565), ultiml mare mprat roman. Sub domniascestaa, ions nmi greta de sur, lume zanna preps: forma defn, foarte deosei de universal oman. peru su cuprind aproape tot Bazin! mediteranean sae seopl titurisi dea realza unitate polities reigcas a acestua, Stinta Sofia i cellalteBireric dn Constantinop,eruslim, Ravenna in alte pl, dovedese gail s spn intens ‘cpoai, Dup Egon Sale, porzetal sacra primes armonis, Fil radi Alexandra din orgete gece Din Orient, 1 4in lerusalim 9 din Aniohia provi frontalitata, realism tefsiturlo, tots fek naturalism putin greoi. Practica dea sere numele personsjul eprezentat este preluati de eretn din wads pgs Exptl Pornind de sic, este nteresant si compari porte fonerare egiptene din secotl al Ile petate in eneaustich (proceden de pitt, la vec ren care calorie crau dive {mocart) cu asl ccane fare vec din secolele al Viste al ‘Vien dela Mandstiren Sota Beatrina de la Muntele Sinai, cae preznt aces procede. ita ease cxpulal mune, pore defunu nes compet ui servea pent idetiicarea acest. Exist ‘dovada ef acest fii, descoperit n cea mai mare parte la Fayoum, era ealizate pe end persoana respetivi eran vath ‘sl ele erau pasate inca in aminirea el, Copi care ssn ‘Sau fost conver de Sfintl Marcy in jurl anal 70d. He, ‘uadoptat in chip fires obiceil local § puneau life de acest. {el in mormintlpusticiloesmarilor oe. Unadinge cele mai ‘reconnect ul its care erotete pe Ava Mena, stare {ul une! minis ne oer un exempla minunat in acest en, eoana ca neficut de mind Pe lingk mostenirea romans epiptean, ican ine de oat trate de primi importants pentru evolu el vitoar. Este vorba de icoana cea nefdcutd de mint, timish de -MantitorlHristos ui Abgar repel Ese. Legenda povesee ‘repel ind lepos, dore sl Vai pe lsu 58 tea de ort ‘ouEL Latrimis o mica delegate format din oamen delacure ‘carel-a innit, pecnd ls predic camer in Palestina Hisus sti cl patimile Sale se apropiau scl nu putea st dea curs ‘orn eget In achimb, 9 esa cu unger gi chipal 9 Luis aimprimatin mod minunat pe acest serpirpecarel-atrinis Jui Abgar nel acess ua fing prin oo, vor baz a tuturoricoaneloe. Trebue si einem oXitoia cu buceta de plinzaa Veron pecare ius sari imrimatchipal,prezint ‘pralelismevident custo chipuli imi ui Aga, Cava ‘Veronica, de altel mu inseama el cae, coat ade vrata”? Metode rafinate de investiga au permis escoath In evident trasiturleimagini de pe faimosulgiulgiu de la “Torino, a cari tind nu este deloerevovata prin cercetrile recent de data fcute cu Carbon 14, Trebuie sk constatém ci © aseminare profundi gi de neconestatleagh chip de pe Biulgal de la Torino de icoana cea nefieuth de mins Coincident strani si minunati! Actele incdi Quiisex din 691-692 (Regula 82, Mansi XI, col. 960) coastituie prima mentiune oficial reteritare la coun in importanae penta epoca espetvs In ace text se ‘xr anit si numa repreznt pe Hristo In od simbole prin Mielul antic, ci si infatigeze aspect stu omenese, Snuuparea Sa prin care Ela cliterat lumen Unilzarea emenii come poivestcel mai bine in moment incare cipal sin devine obec declining Bisel Laceputu seco al Vil-ea jn lao exage: ‘eor evlavi riza supersti in aga mir, oc coans unt sft wecut In viata de dincolo putea si soc na unt nou boteat La Cnstantnopal, uni credincis!ajungea pia cco ‘nt puneau plineaeuharistcd peo icoané insite de a 0 consums, obice condamnat cu asprin, porta fat de cult icoanel pn stun! sporadic, ar exacertati de iconolasml evrilor il numeroilor arab musulmant in provineil orientale ae imperul roma in Secolul Villa, intlnesteeutremurulstirit de imparatal Dizantin Leon al‘I-les Tsaurl. Rigicnduse impottiva 2» reprezentisit li Hrstos sa sfngilor,acesta considers ssemenca eprocer nu pot const obec de venerare, Treuie recunoscut fptl ek numeroase motive de orn economic politic nemirturste a influent ain culise,aceast ria cu ‘consent inestimable Cri iconctasmuliajnge la apogen spe an 730i sinodul de la Hiera (754), oealtate din apropierea CConstanopolulu, merge pe linia une interdict, negind ek taina lu Hestoscuprinde mtu diving gh atura uma dick uniea ipostatie. Dupt sinodalit de Ia Hiera,dumneveirea stscarbe natura una {In ciuda excomunicariiieonocastilor de etre papa Grigore al Ita sinodul de la Roma din 731, condamnarea ull coanelrs solder cu cstuger masive de icone rite in biserii di locuiagele particular. Leona neimpica, Inte cae cilugii, sunt soctieretici, atest i tortura “Manistiile lor sunt jeuite, péminturile gi bunuile lor, confiscate ‘Un clu, pe nume Nica, fost dustin fa Inmpratuui car a pus njnd: Nu vezi lug pros, cd ‘rine poate scale pe chip i Tiss Hristo fl nec steal persoana Sa? Ind, clugirul a arunct pe jos o mone: Sion cipal imparatull a rispuns: yl este ajar, nga Si cle peaceast moned farts vi dezonoree'™ Ce de att [rau impiedicat st foes aga cov: au pus mana peels -au ues pentru cia disprepit chal impratl Acrast pul rei jp de tte ale puter im periale la adresapopuliloriconofile dn provinile aliene acelereaz deci! Impeillconin in germenedesprinderea lor definitive Bizant, Sino al -ea de a Niceea in 787 (el deal sptlea sinod ecumenie, cele raifick pe eale patra precedente) se Adovedeste hotter. confi suport ai tcune indie ale ‘conoelastilor si apra cult! icoaneor eu toate argumentle teologice posite. Victoria lor se soldeazi cu reintroducerea a