Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intersetii Inainte Si Inapoi
Intersetii Inainte Si Inapoi
Topografie
Cuprins
1. UTILIZAREA HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR TOPOGRAFICE ................................ 3
1.1. ELEMENTELE TOPOGRAFICE ALE TERENULUI .................................................................... 3
1.2. HĂRŢI ŞI PLANURI ............................................................................................................. 9
1.3. CLASIFICAREA HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR....................................................................... 12
1.4. CITIREA HĂRŢILOR ŞI PLANURILOR ................................................................................. 13
1.5. PROBLEME CE POT FI REZOLVATE PE HĂRŢI ŞI PE PLANURI.............................................. 14
1.5.1. Determinarea unor elemente de planimetrie ......................................................... 14
1.5.2. Determinarea unor elemente de altimetrie ............................................................ 17
1.5.3. Exemple .................................................................................................................. 21
2. RETELE DE SPRIJIN....................................................................................................... 25
2.1. RETELE DE TRIANGULATIE LOCALA ................................................................................ 25
2.1.1. Operaţii preliminare .............................................................................................. 25
2.1.2. Operaţii de teren .................................................................................................... 31
2.1.3. Operaţii de calcul (Compensarea măsurătorilor) ................................................. 32
3. ÎNDESIREA REŢELELOR DE TRIANGULAŢIE ....................................................... 34
3.1. PRINCIPIILE INTERSECŢIILOR .......................................................................................... 34
3.2. INTERSECŢIA ÎNAINTE ..................................................................................................... 36
3.2.1. Procedeul analitic .................................................................................................. 37
3.2.2. Procedeul trigonometric ........................................................................................ 38
3.3. INTERSECŢIA ÎNAPOI ....................................................................................................... 53
3.3.1. Procedeul Delambre .............................................................................................. 53
3.3.2. Procedeul Kästner .................................................................................................. 62
3.3.3. Procedeul Collins ................................................................................................... 64
3.3.4. Procedeul Hansen .................................................................................................. 65
3.3.5. Procedeul Cassini - Martinian ............................................................................... 72
3.3.6. Rezolvarea Marek .................................................................................................. 78
3.3.7. Procedeul intersecţiei generalizate înapoi ............................................................. 79
3.4. INTERSECŢIA LATERALĂ ................................................................................................. 81
3.5. INTERSECŢIA LINIARĂ..................................................................................................... 83
3.6. CÂTEVA ASPECTE PRIVIND PRECIZIA INTERIOARĂ ŞI EXTERIOARĂ ÎN REŢELELE DE SPRIJIN
.............................................................................................................................................. 84
4. TRANSMITEREA LA SOL A PUNCTELOR DE TRIANGULATIE SI INDESIRE 89
4.1. CAZUL CAND PUNCTUAL TRANSMIS LA SOL ESTE STATIONABIL ...................................... 89
4.1.1. Exemplu .................................................................................................................. 91
4.2. CAZUL CAND PUNCTUL TRANSMIS LA SOL ESTE NESTATIONABIL .................................... 94
4.2.1. Exemplu .................................................................................................................. 96
5. TRANSCALCULAREA COORDONATELOR ............................................................. 99
5.1. TRANSCALCULAREA GEOMETRICĂ ................................................................................. 99
5.1.1. Exemplu ................................................................................................................ 100
5.2. TRANSCALCULAREA TOPOGRAFICĂ .............................................................................. 102
- C.1 -
Topografie
5.2.1. Exemplu ................................................................................................................ 105
5.3. TRANSCALCULAREA DIN SISTEM TOPOGRAFIC ÎN SISTEM GEODEZIC PRIN UTILIZAREA
TEORIEI CELOR MAI MICI PĂTRATE ....................................................................................... 107
5.3.1. Exemplu ................................................................................................................ 110
6. RETELE DE RIDICARE ................................................................................................ 114
6.1. RETELE DE RIDICARE PLANIMETRICA ............................................................................ 114
6.1.1. Generalităţi .......................................................................................................... 114
6.1.2. Drumuiri planimetrice.......................................................................................... 120
6.1.3. Ridicarea planimetrică a detaliilor topografice .................................................. 155
6.1.4. Găsirea greşelilor la o drumuire planimetrică .................................................... 158
6.2. 6.2 RETELE DE RIDICARE ALTIMETRICA ........................................................................ 160
6.2.1. Drumuirea de nivelment geometric sprijinită la capete....................................... 160
6.2.2. Drumuirea cu punct nodal ................................................................................... 164
6.2.3. Drumuirea de nivelment trigonometric sprijinită la capete pe puncte de cote
cunoscute ........................................................................................................................ 172
7. BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 174
- C.2 -
Topografie
f< 0 .2 mm 15 14
5
1 17 18
13 12
16 6
19
7 9
8
22
20
21
f> 0 .2 mm
Figura 1.1 – Geometrizarea liniilor în plan orizontal.
Geometrizare corectă pentru punctele 1-15; necorespunzătoare pentru punctele 16-22
Densitatea punctelor de detaliu este cu atât mai mare cu cât scara
planului, accidentaţia şi sinuozitatea terenului sunt mai mari. Condiţia
care se impune este ca abaterea maximă f a liniei poligonale de la linia din
teren să fie mai mică de 0,2 mm la scara planului.
În plan vertical, pentru redarea reliefului, în funcţie şi de accidentaţia
- C.3 -
Topografie
terenului, se aleg puncte la cel mult 3 - 4 cm la scara planului.
c) ALINIAMENT: Este urma intersecţiei suprafeţei terenului cu un plan
vertical ce trece prin două puncte topografice A şi B. Dacă punctele A şi B
sunt apropiate (prin geometrizare în plan vertical), aliniamentul se poate
aproxima cu dreapta ce uneşte aceste două puncte.
d) DISTANŢA ÎNCLINATĂ: Este lungimea dreptei din spaţiu care uneşte două
puncte topografice A şi B; LAB AB
e) PROFIL TOPOGRAFIC: Este reprezentarea grafică în plan a liniei de
intersecţie între suprafaţa terenului şi o suprafaţă verticală ce trece prin
două sau mai multe puncte date. Se poate obţine din măsurători în teren
sau de pe plan.
f) SUPRAFAŢA DE NIVEL: Este o suprafaţă normală în orice punct al ei la
direcţia gravităţii. Suprafaţa de nivel zero este aproximativ suprafaţa de
echilibru a mărilor şi oceanelor; se foloseşte ca suprafaţă de referinţă a
altitudinilor (cotelor) în nivelment (figura 1.2).
Suprafata de nivel
a punctului B
Suprafata de nivel
a punctului A
Suprafata de
nivel zero
- C.4 -
Topografie
h) DIFERENŢA DE NIVEL: Este distanţa verticală între suprafeţele de nivel
a două puncte A şi B (figura 1.2): H AB BB H B H A
Poate fi pozitivă sau negativă, în funcţie de altitudinea punctelor si sensul
considerat. Dacă
H B H A H AB H B H A 0
H BA H A - H B 0
Cu H se notează de regulă diferenţa de nivel determinată din valorile
cotelor; diferenţele de nivel măsurate se notează H.
i) UNGHI VERTICAL: Este unghiul care măsoară înclinarea dreptei ce trece
prin punctele A şi B faţă de orizontală (AB – unghiul de pantă) sau faţă de
verticală (zAB – unghiul zenital) (figura 1.2).
Diferă ca mărime sau semn în funcţie de sensul considerat:
BA AB
z BA 200 G z AB
Relaţia între cele două tipuri de unghiuri este:
AB z AB BA z BA 100G
j) DISTANŢA ORIZONTALĂ: Este lungimea proiecţiei ortogonale a dreptei
AB din spaţiu pe un plan orizontal (figura 1.2): DAB AO BO AB
Se poate măsura direct sau determina prin calcul dacă se cunosc (prin
măsurare) lungimea înclinată şi unghiul vertical sau lungimea înclinată şi
diferenţa de nivel:
D AB L AB cos AB LAB sin z AB
D AB L2AB H AB
2
- C.5 -
Topografie
H AB
p AB tg AB
D AB
l) UNGHI ORIZONTAL: Este unghiul format de proiecţiile ortogonale a două
drepte din teren SA şi SB într-un plan orizontal; aşadar unghiul diedru al
planelor verticale ce trec prin SA şi SB (figura 1.3).
Directiile sunt tot unghiuri orizontale care au toate o aceeaşi origine.
Unghiurile orizontale se pot exprima ca diferenţe a câte două direcţii:
AB B A
Plan orizontal
B
A
AB
L AB
B'
AB
A D AB
1 B0
B1
AB AB DAB
A1 2
A0
XA
YA AB
A2 B2
- C.7 -
Topografie
X AB A1B1 A O 1
YAB A 2 B 2 A O 2
Se pot calcula din elemente măsurate, când se notează X, Y, sau din
coordonate absolute şi se notează X, Y:
X AB D AB cos AB YAB D AB sin AB
X AB X B X A YAB YB YA
Cu ajutorul coordonatelor relative se pot calcula coordonatele
rectangulare ale unui punct dacă se cunosc coordonatele altui punct:
X B X A X AB X A D AB cos AB
YB YA YAB YA D AB sin AB
p) COORDONATE POLARE: Sunt o distanţă orizontală DSP numită raza pola-
ră şi un unghi orizontal P numit unghiul polar care definesc poziţia unui
punct P faţă de un alt punct S şi o direcţie de referinţă (SA) date (figura
1.6).
SA
S
A
P
DS
P
- C.8 -
Topografie
perpendicularei, iar abscisa distanţa de la un capăt al axei până la piciorul
perpendicularei.
Dacă este necesar, coordonatele rectangulare ale punctelor echerice se
vor calcula cu relaţiile:
X i X 201 y i cos 201202 Yi Y201 yi sin 201 202
X i X i xi cos( 201202 100 G ) Yi Yi xi sin( 201 202 100G )
y3
y2 y1
203 201
x3
x1
x2
202
Figura 1.7 – Coordonate echerice
- C.9 -
Topografie
Formula scării numerice este:
d 1 P
Sc
D n T
Cu această formulă se pot rezolva următoarele probleme:
1. se dă distanţa „d” de pe plan şi scara 1:n a planului, şi se cere „D”,
distanţa corespunzătoare din teren D d n
Se foloseşte în lucrările pe hărţi şi planuri, la extragerea unor elemente din
conţinutul acestora.
2. se dă distanţa „D” din teren şi scara 1:n a planului şi se cere distanţa
„d” de pe plan
D
d
n
3. se dă distanţa „d” de pe plan şi „D”, omoloaga sa din teren şi se cere
scara numerică 1:n
D
n
d
Se foloseşte în cazul în care se vrea să determinăm scara la care s-a
executat o reprezentare grafică.
Pe hărţi şi planuri, distanţa „d” se măsoară de regulă în milimetri, iar
distanţa corespunzătoare din teren, „D”, se exprimă în metri.
Regula n/1000
n
1 mm m
La scara 1:n, 1000 ,
25000
1 mm 25 m
de exemplu, la scara 1:25000, 1000 .
Baza = 1 cm
DAB= 1123 m
Baza = 2 cm
DAB= 1123 m
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
200 100 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
- C.12 -
Topografie
- C.15 -
Topografie
Pg e n
n 1000 Pg m 0,2
n
2m
1000
e 0,2
D peAB plan 2m Dteren
AB
D peAB plan 2m
1.5.1.d. Determinarea orientării şi a unghiurilor orizontale
Orientarea unei direcţii reprezintă unghiul format de direcţia nordului
geografic cu direcţia respectivă, măsurat în sens orar. Unghiul de orientare al
unei direcţii se poate determina pe hartă prin două procedee:
- folosind coordonatele rectangulare care definesc direcţia respectivă:
Y YA
tg AB B
XB XA
- folosind raportorul circular gradat în grade centesimale.
Pentru răspunde necesităţilor topografiei, cercul trigonometric s-a
adaptat astfel:
- axa Ox este verticală, Oy este orizontală (vezi figura)
- originea unghiurilor este axa Ox, iar sensul pozitiv, numit sens direct
topografic, este cel orar.
Definiţiile şi proprietăţile funcţiilor trigonometrice se păstrează neschim-
bate dacă se construieşte cercul topografic conform figurii 1.10.
+X
4
4 4
IV y
1
1 1
x
x
1 I
4 +Y
+Y y y
2
x
x
III 3
2
II 2 2
y
3 3
3
-X
- C.17 -
Topografie
A
A
h
D d
d
D
BA
B
L AB
AB DAB
B'
A
di
0 1 1.5 2 2.5 3 4 5 6 7 8 9 10 15 20
p%
- C.20 -
Topografie
- Se iau în compas distanţele între punctul A şi punctele de intersecţie ale
dreptei AB cu curbele de nivel şi se transpun pe axa orizontală, din aceste
puncte ridicându-se verticale;
- Pe axa verticală a profilului se aşează cotele punctelor la scara înălţimilor,
pornind de la un plan de referinţă care să permită reprezentarea punctului
de cea mai mică cotă;
- Având pe aliniamentul AB toate punctele de cotă cunoscută, se duc drepte
orizontale din aceste valori reprezentate pe scara verticală, până ce acestea
intersectează verticalele ridicate din punctele corespondente;
- Unind punctele de intersecţie obţinute, rezultă profilul topografic al
terenului pe direcţia AB.
În general, la întocmirea profilului topografic nu se mai construieşte
scara înălţimilor, valoarea cotelor raportându-se direct pe verticalele ridicate din
punctele caracteristice, eliminându-se astfel încărcarea nejustificată a graficului.
1.5.3. Exemple
Pe o hartă la scara 1:25000 au fost amplasate două puncte A şi B. Pe
porţiunea de hartă anexată se pot rezolva următoarele probleme:
1.5.3.a. Determinarea distanţei orizontale dintre punctele A şi B folosind
scara grafică simplă a hărţii, cu baza b=1cm
Baza = 1 cm
DAB= 2345 m
Baza = 2 cm
DAB= 2345 m
Precizia = 1/100 x baza = 5m
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
500 250 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
- C.23 -
Topografie
SC D : 1:25000
SC H : 1:2500
2. Reţele de sprijin
- C.25 -
Topografie
d) Prin proiectare se va căuta ca triunghiurile să fie bine conformate, să
fie pe cât posibil echilaterale. În acest caz, transmiterea erorilor de la un triunghi
la altul va fi minimă. Concomitent se va studia posibilitatea măsurării unei laturi
care să constituie baza reţelei de triangulaţie topografică locală sau eventual a
unei baze auxiliare.
Instrument
de masurare
a lungimilor
d > 3m
B
Semnal
topografic Suprafata
S fizica a terenului
Obstacol
- C.27 -
Topografie
se observă că y = 0 numai când B = A şi asemănător şi pentru C
2. Cazul când α = -β =>
a b b
y cc sin1cc ( cos B cos A), dar a sin A
sin A sin A sin B
a b
y cc sin1cc ( cos B cos A),
sin A sin A
y cc sin1cc b(ctgB ctgA)
Eroarea y poate deveni zero numai dacă se anulează paranteza.
cos B cos A sin A cos B sin B cos A
ctgB ctgA
sin B sin A sin A sin B
sin(A B )
1
[cos( A B ) cos( A B )]
2
2 sin C
dar A+B = 200g – C =>
cos( A B ) cos C
Valoarea minimă pentru ∑ se obţine atunci când numitorul este maxim,
adică cos(A-B) → 1 şi aceasta numai când A = B.
Se admit ca unghiuri normale în triunghiuri, unghiurile cuprinse între 40 g
– 80g; Minim 30g.
e) Proiectarea punctelor de îndesire a reţelei de triangulaţie locală;
Se vor stabili punctele care vor fi determinate prin intersecţie înainte
(antene, coşuri de fum, cruci de biserici, etc.), intersecţie înapoi sau intersecţie
combinată.
f) Recunoaşterea terenului şi definitivarea proiectului:
- definitivarea proiectului de marcare şi semnalizare a punctelor;
- să fie asigurat accesul la puncte cu materiale şi instrumente;
- terenul din jurul punctelor să fie stabil;
- terenul să nu fie cu vegetaţie înaltă care să împiedice vizibilitatea între
puncte, eventual defrişarea şi curăţirea terenului din jurul punctelor şi de
pe traseul bazei.
În funcţie de forma terenului şi de obstacolele pe care trebuie să le
evităm şi în funcţie de relieful terenului se aleg tipuri de reţele de triangulaţie
locală. În principiu, punctele de triangulaţie se aleg pe locuri dominante ca să se
asigure o cât mai bună vizibilitate în tur de orizont, la cât mai multe puncte de
triangulaţie vecine.
Tipurile principale de reţele de triangulaţie locală sunt:
poligon cu punct central – cu baza normală şi baza scurtă (figura 2.3)
Reţeaua de triunghiuri care formează un poligon cu punct central se
aplică în cazul terenurilor întinse în toate direcţiile şi cu suficientă vizibilitate.
- C.28 -
Topografie
Se va măsura o latură a unui triunghi care va fi considerat triunghiul I şi apoi în
sensul acelor de ceasornic se numerotează celelalte triunghiuri cu II, III, IV şi V.
Poligonul va trebui să aibă un număr de 5, cel mult 7 triunghiuri.
Din fiecare punct de triangulaţie se vor măsura toate unghiurile
triunghiurilor şi se vor nota cu αi, βi, γi ca în figura 2.3.a).
Când nu se poate măsura o latură a triunghiului se va măsura o aşa-
numită “bază scurtă”, care se va dezvolta printr-un patrulater pe latura
triunghiului, ca în figura 2.3.b).
a) b)
- C.29 -
Topografie
patrulater cu diagonalele observate – cu bază normală şi bază scurtă
(figura 2.5).
Se aplică în cazul terenurilor cu suprafaţă mică. Se măsoară o latură şi
toate unghiurile formate de direcţiile diagonalelor şi laturilor. În cazuri speciale
se poate recurge la baze scurte.
Notarea triunghiurilor şi a unghiurilor se poate face considerând tri-
nghiurile suprapuse în parte: 1-2-3, 2-3-4, 3-4-1 şi 4-1-2.
- C.30 -
Topografie
- C.31 -
Topografie
200 g
I
t
Pentru a se diminua erorile de perioada scurtă ale gradaţiilor limbului, se
modifică intervalele calculate cu 10c.
Exemplu: pentru un WILD T2 – cu q = 2 şi pentru t = 4 rezultă originile
pentru cele 4 serii:
200 g
I 50 g
4
g c
1. 0 00
2. 0g 00c + I + 10c = 50g 10c
3. 0g 00c + 2(I + 10c) = 100g 20c
4. 0g 00c + 3(I + 10c) = 150g 30c
Direcţiile în punctele reţelei vor fi măsurate cu teodolite de precizie
(Wild T2, Theo 010A sau B, Wild T3).
La fiecare direcţie se va măsura cu două coincidenţe la micrometrul
optic. Diferenţa între două coincidenţe nu trebuie să depăşească 4cc.
Închiderea unui tur de orizont să nu depăşească 6 cc s , unde s =
numărul de puncte vizate;
Variaţia între diferitele direcţii reduse la origine să nu depăşească 15 –
cc
20
Seriile fiind cicluri de observaţii independente, este permisă refacerea
calării instrumentului între serii dacă este nevoie.
Într-o serie se admit maximum 8 vize.
Dacă trebuie măsurate mai mult de 8 direcţii dintr-o staţie se vor forma
două grupe care să conţină 2 – 3 direcţii comune, de preferinţă direcţia de
origine să fie comună pentru cele 2 – 3 grupe.
Compensarea seriilor şi stabilirea direcţiilor ce vor intra în compensare.
2.1.2.c. Efectuarea măsurătorilor liniare asupra bazei reţelei de
triangulaţie.
Determinarea mărimii liniare a bazei reţelei de triangulaţie se poate face
prin:
- măsurarea directă;
- măsurarea cu aparatură electrooptică;
- nivelmentul bazei;
- determinarea lungimii bazei.
- C.33 -
Topografie
- C.35 -
Topografie
N '
1
N
A(X1,Y1) '
B (X2,Y2)
'' '
'' 2
P (X,Y) '
N
'
''
'
3
C (X1,Y1)
O
Y
- C.37 -
Topografie
definitive pentru punctul P:
X ' X ' ' X ' ' '
X
3
Y 'Y ' 'Y ' ' '
Y
3
3.2.2.d. Exemple
DETERMINAREA COORDONATELOR PUNCTELOR DE ÎNDESIRE 913 ŞI 926 PRIN
METODA INTERSECŢIEI ÎNAINTE
Staţia 55
a. Coordonatele punctelor vechi 55, 59, 63, 85, 56
Pct X Y
55 10133.111 6959.121
59 9507.900 8704.780
63 7794.871 7807.489
85 7536.629 6177.881
56 9648.995 5916.022
b. Direcţiile orizontale compensate în staţia 55
PS PV Direcţii măsurate
55 59 382.7289
- C.40 -
Topografie
913 16.9764
63 38.6768
85 79.4409
56 133.1700
c. Schiţa vizelor
N
55-913
55-59
55-63
55-85
55-56
dir 59 55
55
56
dir 63
59
ze
ro
dir 56
lim
dir 85
b
dir 913
913
85
63
IV
55 5556 dir56 272.3371 133.1700 139.1671
4. Calculul mediei ponderate 55 mediu
55-926
55
55-913
dir 77
59
dir 55
59-55
59
59-63
limb
zero 59-77
dir 63
63 913
926
77
77 309.9136
913 333.8175
63 344.9188
55 36.0940
1. Calculul orientărilor către punctele vechi
59 77 195.7130
59 63 230.7175
59 55 321.8945
2. Calculul distanţelor de la pct. 59 la punctele vechi
D59 77 2507 .315
D59 63 7794 .871 9507 .92 7807 .489 8704 .780 2 1933 .804
D59 55 10133 .111 9507 .92 6959 .121 8704 .780 2 1854 .242
3. Calculul unghiului 59 (valori provizorii)
4. Calculul mediei ponderate 59med
p1 D5977 2.507km
p 2 D5963 1.933km
p3 D5955 1.854km
59 77 59 77
dir77 400 195.7130 309.9136 400 285.7994
59 63 59 63 dir63 400 230.175 344.9188 400 285.7987
59 55 59 55 dir55 321.8945 36.0940 285.8005
p1 59I p 2 59II p3 59III
59
med
285.7995
p1 p 2 p3
5. Calculul orientării 59913 , 59926
59913 59med dir913 400 219.617
59926 59med dir926 400 160.1228
STAŢIA 63
a) Coordonatele punctelor vechi 63, 55, 59, 77
Pct X Y
63 7794.871 7807.489
55 10133.111 6359.121
- C.43 -
Topografie
59 9507.900 8704.780
77 7006.267 8873.495
b) Direcţiile orizontale compensate în staţia 63
PS PV Direcţii măsurate
55 284.0989
63 59 336.9735
913 351.9322
926 389.7671
77 46.8040
c) Schiţa vizelor
55
N
59
63-913 63
913
63-926
dir 59 926
63-59
zero limb
63 63-77
63-55 dir 77
dir 55
77
- C.44 -
Topografie
I
63 6355 dir55 377.8423 284.0989 93.7434
63II 6359 dir59 400 30.7175 336.9735 400 93.744
63III 6377 dir77 140.5479 46.8040 93.7439
4. Calculul mediei ponderate 63 med
p1 2.487km
p 2 1.933km
p3 1.325km
p1 63I p 2 63II p3 63III
63
med
93.7437
p1 p 2 p3
5. Calculul orientărilor 63913 63926
63913 63med dir913 93.7437 351.9322 45.6759
63926 63med dir926 93.7437 389.7671 83.5108
STAŢIA 77
a) Coordonatele punctelor vechi 77, 92, 63, 59
Pct X Y
77 7006.267 8873.495
92 6058.081 7560.912
63 7794.871 7807.489
59 9507.900 8704.780
b) Direcţiile orizontale compensate în staţia 77
PS PV Direcţii măsurate
92 334.5030
77 63 14.8771
913 52.3590
59 70.0422
926 107.5675
- C.45 -
Topografie
c) Schiţa vizelor
59
913
926
N
63-913
dir 59
63
63
dir 63
63-77
63-913
92
p1 1.619km
p 2 1.325km
p3 2.507 km
p1 77I p 2 77II p3 77III
77
med
325.6708
p1 p 2 p3
5. Calculul orientărilor 77913 77926
77 913 77med dir913 325.6708 52.3590 378.0298
77 926 77med dir926 325.6708 107.5675 33.2383
- C.46 -
Topografie
A. Procedeul analitic . Intersecţie înainte cu orientări
Elemente necesare rezolvării problemei
a. Coordonatele punctelor vechi 59, 63, 77, 55
Pct X Y
55 10133.111 6959.121
59 9507.900 8704.780
63 7794.871 7807.489
77 7006.267 8873.495
b. Orientările din punctele staţionate către punctul nou 913
55913 156.1421 59913 219.617
63913 45.6759 77 913 378.0298
c. Schiţa vizelor
N
N
55-913
55
59 59-913
I
IV
N II
63-913 913
III
63 N
77-913
77
- C.47 -
Topografie
Triunghiul 1
Y913 Y59 X 913 X 59 tg 59913
Y913 Y55 X 913 X 55 tg 55913
Y Y77 X 77 tg 77913 X 63tg 63913
X 913 63
tg 77913 tg 63913
Triunghiul 2
Y913 Y63 X 913 X 63 tg 63913
Y913 Y77 X 913 X 77 tg 77913
X 913 = 8429.96 X 913 = 8429.97
Y913 8361.69 Y913 8361.683
Y913 8361.69 Y913 8361.683
Calculul valorilor medii ale coordonatelor pct. 913
X X III 8429.966 8429.97
X 913 I = 8429.968
2 2
Y YI YIII YIII
Y913 I 8361.69
4
X913 = 8429.968 Y913 = 8361.69
N
55-913
55
4 1
59 59-913
I 1
2
IV
4N II
63-913 913
3
III 2
63 N
3
77-913
77
- C.48 -
Topografie
b) Coordonatele punctelor vechi
Pct X Y
59 9507.900 8704.780
77 7006.267 8873.495
55 10133.111 6959.121
63 7794.871 7807.489
- C.49 -
Topografie
Calculul valorilor medii
X913 = 8429.966 Y913 = 8361.690
Calculul coordonatelor punctului 913
X913 = 8429.967 m Y913 = 8361.690 m
C. Procedeul trigonometric – prin metoda radierii
Calculul coordonatelor punctului de îndesire 926
Elementele necesare rezolvării problemei
Coordonatele punctelor vechi 59, 63, 77
Pct X Y
59 9507.900 8704.780
63 7794.871 7807.489
77 7006.267 8873.495
Schiţa vizelor
N
59 59-926
1 3
1
N 63-926 3 2 926
1
2 3
63 N
2
77-926
77
- C.50 -
Topografie
3 = dir77 – dir926 = 309.9136 – 274.3233 = 35.5903
3 = dir926 – dir59 = 107.5675 – 70.0422 = 37.5253
Triunghiul 1
Etape de calcul
1. Calculul orientării 5963
Y63 Y59
59 63 arctg 230.7175
X 63 X 59
2. Calculul distanţei D 59 63
D59 63 X 63 X 59 Y63 Y59 1933.804
2 2
- C.52 -
Topografie
X '
926 X 59 r59 926 cos 59 926 8269.945
'
Y926 Y59 r59 926 sin 59 926 9600.567
"
X 926 X 77 r77 926 cos 77 926 8269.945
"
Y926 Y77 r77 926 cos 77 926 9600.567
Calculul coordonatelor finale punctului 926
X 926
8269.965 8269.964 8269.969 8269.969 8269.945 8269.945
6
8269.959m
Y926
9600.573 9600.573 9600.580 9600.581 9600.567 9600.567
6
9000.573m
1
A(x1 y1) B(x2 y2)
1 2 1
C(x3 y3)
3 1
P(x,y)
PA
- C.54 -
Topografie
x(1+tg θ1)tgβ = y1 – y3 – (y1 – y3)tgθ1tgβ + (x3 – x1)tgθ1 + (x3 + x1tg2θ1)tgβ (9)
2
- C.55 -
Topografie
- C.56 -
Topografie
a sin
tg 1
sin sin b sin a sin 2 b sin (18)
=>
sin sin b sin a sin a sin
tg 1
2 b sin
a sin
1
tg
tg
b sin tg 1 tg (19)
2 2 a sin 2 1 tg
1
b sin
a sin
unde tg (20)
b sin
Într-un patrulater inscriptibil avem:
α + β + γ = 200g => δ + ε = 200g (21)
sinδ = sin(200 – ε) = sinε (22)
b sin 1
din relaţia (17) => 1 tg 1 (23)
a sin tg
200 1 1
tg tg 0 (24) =>caz de nedeterminare
2 2 11
Din cele arătate rezultă că dacă pe teren se măsoară în P două unghiuri α
şi β care însumate la unghiul γ dintre direcţiile vechi AB şi BC totalizează 200g,
patrulaterul ABCP este inscriptibil şi problema este nedeterminată.
Unghiurile α şi β sunt măsurate în punctul P.
Unghiul γ se află din coordonatele punctelor vechi ABC din diferenţa
orientărilor. Deci nu se pot determina coordonate pentru punctul P până când nu
se schimbă poziţia punctului astfel ca α’ + β’ + γ’ = 200g.
b) Cazul când unghiurile α şi β sunt prea mari
Dacă unul dintre cele două unghiuri măsurate în punctul nou P are o
valoare apropiată de 200g (între 180g şi 210g) ctgα şi ctgβ variază prin salturi
mari şi bruşte pentru variaţii mici ale unghiurilor α şi β. Aceasta înseamnă că o
foarte mică eroare (inevitabilă) la măsurarea unghiurilor se traduce printr-o mare
diferenţă în valoarea ctg.
Se observă că imprecizia ε a lui θ se traduce printr-o imprecizie Δ în de-
terminarea lui P care se măreşte artificial numai din cauza variaţiei ctg unui
unghi de cca. 200g.
cc
Dtg D cc (25)
Formulele de mai sus arată că ecartul liniar Δ (eroarea în coordonate) a
punctului nou P este funcţie de mărimea lui ε care este eroarea de orientare a
direcţiei D.
- C.57 -
Topografie
- C.58 -
Topografie
3.3.1.b. Exemplu
PROCEDEUL DELAMBRE
Calculul coordonatelor punctului 101
Cazul I
Elemente necesare rezolvării problemei
a) coordonatele punctelor vechi
Pct X Y
55 10133.111 6959.121
59 9507.9 8704.780
77 7006.267 8873.495
63 7794.871 7807.489
85 7536.629 6177.881
b) Unghiurile orizontale i ,i
calculate din direcţiile măsurate şi compensate în staţia 101
PS PV Dir. măs
55 48.3523
59 139.0429
101
77 254.8690
63 293.4287
85 347.6241
1 dir77 dir59 254.8690 139.0429 115.8261
1 dir63 dir77 293.4287 254.8690 38.5597
2 dir85 dir63 347.6242 293.4287 54.1954
2 dir55 dir85 48.3523 347.6241 100.7282
c) Schiţa vizelor
N
63-101
N
N 63 85-101
77-101 85
77
1
2
2
N 1
101 N
59 59-101 55-101
55
- C.60 -
Topografie
Y '"
101 Y85 X 101 X 85 tg 85 101 7907.309
iv
Y101 Y55 X 101 X 55 tg 55 101 7907.309
Y101 7907.36m
Cazul II
Elemente necesare rezolvării problemei
a) Coordonatele punctelor vechi 55, 59, 77
Pct X Y
55 10133.111 6959.121
59 9507.9 8704.78
63 7006.267 8873.495
b) Unghiurile şi calculate din direcţii compensate
PS PV Dir. măs
55 48.3523
101 59 139.0429
77 254.8690
dir 59 dir 55 139.0429 48.3523 90.6906
dir 77 dir 55 254.8690 48.3523 206.5167
c) Schiţa vizelor
N
63-101
63
101
N
N
59 59-101 55-101
55
- C.63 -
Topografie
B ,A–B=ψ
2
Cunoscându-se unghiurile φ şi ψ se calculează unghiurile γ1 şi γ2
γ1 = 200 – (α + φ); γ2 = 200 – (β + ψ)
În final se calculează orientările
θ1 = θBA ± 200 + φ; θ2 = θBA – γ1 = θBC + γ2; θ3 = θBC ± 200 – ψ
Calculul distanţelor d1, d2 şi d3 se face astfel:
d1 a a sin 1
d1
sin 1 sin sin
d2 a a sin
d2
sin sin sin
d3 b b sin 2
d3
sin 2 sin sin
Având orientările θ1, θ2 şi θ3 şi valorile lungimilor d1, d2 şi d3 se vor
calcula coordonatele relative ale punctului P faţă de punctele A, B, C, deci vom
avea trei rânduri de astfel de coordonate:
ΔXi = di cosθi; ΔYi = di sinθi
şi apoi vom obţine 3 rânduri de coordonate absolute pentru punctul P.
Valoarea finală va fi media aritmetică a valorilor obţinute dacă acestea
sunt sensibil egale.
- C.66 -
Topografie
B
2
Se va putea scrie că:
A B
2 2
A B
2 2
Valorile din (141) introduse în (139) şi (140) dau pe δ şi γ. Cu ajutorul lor
se vor calcula θAP, θBP şi θQP cu care se poate calcula o intersecţie înainte pentru
a determina pe P.
3.3.4.a. Exemplu
PROCEDEUL HANSEN
(intersectie cu puncte duble)
Calculul coordonatelor punctului de îndesire 666
Rezolvarea analitică – prin reducerea problemei la intersecţie inainte
Elemente necesare rezolvării problemei:
a) Coordonatele punctelor vechi 56,85:
PCT X [m] Y [m]
56 9648.995 5916.022
85 7536.629 6177.881
b) Schiţa vizelor
D 56-85
'
'
d 666-1226
- C.67 -
Topografie
c) Unghiurile , , şi măsurate pe teren din punctele 666 şi 1226:
P.S. P.V. DIRECŢII
522 56 73.1808
85 204.9303
1226 251.4979
1226 666 325.2366
56 338.9243
85 53.3259
St 666: 85 – dir56 =131.7495
1226 – dir85=46.5676
St 1226: 56 – dir666=13.6877
85 – dir56=114.4016
Etape de calcul:
1) Calculul distanţei D56-85 şi a orientării 56-85:
D56 85 X 85 X 56 2 Y85 Y56 2 2128.535
Y85 Y56
5685 arctg 192.1482
X 85 X 56
2) Calculul unghiurilor şi :
A ; B
2 2
A 30.12765
2
p1 sin * sin * sin( ) 0.081537504
p 2 sin * sin * sin( ) 0.072633668
p1 p 2
tg * tg
2 p1 p 2 2
p1 p 2
B arctg * tgA 1.882102
p1 p 2
A B 32.0098
unghiurile si
A B 28.2455
3) Calculul unghiurilor ’ şi ’
' 200 G ( ) 7.9952
' 200 G ( ) 25.3431
4) Calculul orientărilor 56-666, 56-1226, 85-666, 85-1226
- C.68 -
Topografie
56666 5685 ' 232.1532
561226 5685 224.1580
85666 5685 200 363.9027
851226 5685 200 ' 338.5596
5) Calculul coordonatelor punctelor 666 şi 1226 prin intersecţie înainte cu
orientări:
PCT X [m] tg Y [m]
56 9648.995 0.552892574 5916.022 232.1532
666 8738.462 - 5412.595 -
85 7536.629 -0.63676531 6177.881 363.9027
56 9648.995 0.39880175 5916.022 224.1580
1226 8135.870 - 5312.585 -
85 7536.629 1.443987392 6177.881 338.5596
6) Verificarea calculelor:
1226 d 6661226
coord mas
D666
- C.69 -
Topografie
c) Schiţa vizelor
D 56-85
'
r3
' r2 r4
r1
d 666-1226
- C.72 -
Topografie
XP = X2 - r ΔYMN cunoscut X2, Y2
YP = Y2 + r ΔXMN necunoscut r, ΔYMN, ΔXMN
Calculul diferenţelor ΔXMN, ΔYMN
În Δ M12: M12 = 900
M1
ctg
12
0
În Δ N23: N32 = 90
N3
ctg
23
AB este paralelă cu axa OX; 2B şi MA sunt paralele cu axa OY
1A AM 1M
Δ 1AM ~ Δ 1B2 => ctg
2B 1B 12
X1 X M Y Y1
M ctg
Y2 Y1 X 2 X1
X1 – XM = (Y2 – Y1) ctgα; YM – Y1 = (X2 – X1) ctgα
XM = X1 – (Y2 – Y1) ctgα; YM = Y1 + (X2 – X1) ctgα
Construim dreaptele ce trec prin punctele:
C3D - paralelă cu axa OX; B1A - paralelă cu axa OX
MQ - paralelă cu axa OX; QND- paralelă cu axa OY
B2C - paralelă cu axa OY AMR- paralelă cu axa OY
3N ND 3D
Δ 2C3 ~ Δ 3DN => ctg
23 3C 2C
Y YN X XN
ctg 3 3
X2 X3 Y3 Y2
Y3 – YN = ctgβ (X2 – X3); X3 – XN = ctgβ (Y3 – Y2)
XN = X3 – (Y3 – Y2) ctgβ; YN = Y3 + (X3 – X2) ctgα
Calculul ΔX şi ΔY
ΔXMN = XN – XM = X3 – (Y3 – Y2) ctgβ – X1 + (Y2 – Y1) ctgα
ΔYMN = YN – YM = Y3 + (X3 – X2) ctgβ – Y1 - (X2 – X1) ctgα
Calculul raportului r
d
r
D
Dar 2S = d D
2S
r 2
D
2S
d
D
S = suprafaţa Δ M2N
- C.73 -
Topografie
XM YM 1
2S X N YN 1 X M (YN Y2 ) X N (Y2 YM ) X 2 (YM YN )
X2 Y2 1
2
DMN ( X N X M )2 (YN YM )2
X (Y Y2 ) X 2 (YM YN ) X N (Y2 YM )
r M N
( X N X M )2 (YN YM )2
X N X M X
YN YM Y
X Y X M Y2 X 2YM X 2YN X N Y2 X N YM X M YM X M YM
r M N
X 2 Y 2
Y ( X X M ) X 2 (YN YM ) X M (YN YM ) YM ( X N X M )
2 N
X 2 Y 2
( X X M )(Y2 YM ) (YN YM )( X M X 2 )
N
X 2 Y 2
X (Y2 YM ) Y ( X M X 2 )
X 2 Y 2
Notăm:
X X 2 X M X Y X Y
r
Y Y2 YM X 2 Y 2
Nu se cunosc valorile δX şi δY
X X 2 X M X 2 X 1 (Y2 Y1 ) ctg
Y Y2 YM Y2 Y1 ( X 2 X 1 ) ctg
Revenim:
X MN X 3 (Y3 Y2 ) ctg X 2 X 2
X 2 X 1 (Y2 Y1 ) ctg X 3 X 2 (Y3 Y2 ) ctg
X X 3 X 2 (Y3 Y2 ) ctg
YMN YN YM Y3
( X 3 X 2 ) ctg Y1 ( X 2 X 1 ) ctg Y2 Y2
Y2 Y1 ( X 2 X 1 ) ctg Y3 Y2 ( X 3 X 2 ) ctg
Y Y3 Y2 ( X 3 X 2 ) ctg
Calculul coordonatelor punctului P
X P X 2 r Y
YP r X Y2
Ordinea calculelor este următoarea:
- se calculează δX şi ΔX şi δY şi ΔY
- C.74 -
Topografie
- se calculează r
- se calculează XP şi YP
3.3.5.a. Controlul operaţiilor de calcul
Există două posibilităţi de control:
a) Folosind o a patra viză
b) Controlul calculului executat
Controlul constă în: razele unui cerc sunt egale
C1P = C12 = C11
C2P = C22 = C33
( X C1 X 1 ) (YC1 Y1 )2 ( X C1 X P )2 (YC1 YP )2
2
Notăm:
K = 2X2 – δX; L = 2Y2 – δY
( X 1 X P ) K ( X 1 X P ) (Y12 YP2 ) L (Y1 YP ) 0
2 2
- C.75 -
Topografie
K’ = 2X2 – δX + ΔX = K + ΔX
L’ = 2Y2 – δY + ΔY = L + ΔY
Obs.
1. Dacă ΔX şi ΔY → 0 punctul P se află pe cercul vicios
2. Dacă numai ΔX → 0 sau numai ΔY → 0 atunci dreapta P2 este paralelă
cu una din axele de coordonate.
3.3.5.b. Exemplu
PROCEDEUL CASSINI – MARTINIAN
Calculul coordonatelor punctului de îndesire 202
Elemente necesare rezolvării problemei
a) Coordonatele punctelor vechi 63, 77, 92, 73
Pct X Y
63 7794.871 7807.489
77 7006.267 8873.495
92 6058.081 7560.912
73 5902.607 5663.156
b) Unghiurile orizontale , , măsurate pe teren
PS PV Dir. măsurate
202 63 227.8989
77 314.9047
92 53.0452
73 105.5005
dir77 dir63 314.9047 227.8989 87.0058
dir92 dir77 53.0452 314.9047 138.1405
dir73 dir77 105.5005 314.9047 190.5958
c) Schiţa vizelor
63
77
101
77
92
- C.78 -
Topografie
Calculăm:
α’ = 200g – α; β’ = 200g – β; γ’ = 200g – γ; δ’ = 200g – δ
Se observă că
A21 = α’; A12 = β’; 34B = γ’; 43B = δ’
Calculul orientărilor:
θ1-2 = din coordonate; θ1-A = θ1-2 + β’; θ2-A = θ2-1 – α’;
θ3-4 = din coordonate; θ3-B = θ3-1 – δ’; θ4-B = θ4-3 + γ’
Se calculează coordonatele punctelor A şi B prin intersecţie înainte din 1
şi 2, respectiv din 3 şi 4.
Se obţin XA, YA; XB, YB.
Se determină θAB din coordonate: θAB = θRS
θR1 = θRS – α; θS-3 = θR-S ± 200g + γ
θR2 = θRS – β; θS-4 = θR-S ± 200g – δ
Punctele R şi S se determină prin intersecţie înainte respectiv din 1 şi 2;
3 şi 4
Se obţin XR, YR; XS , YS
Verificare:
- Se calculează suprafaţa închisă ARSB care trebuie să fie zero.
- Se calculează coordonatele punctului R prin intersecţie înainte din 1 şi S
obţinându-se aceleaşi coordonate.
b X BC2
YBC
2
γ = θBA – θBC; φ = ?; ψ = ?
φ + ψ = (n-2) 200 – (∑αi + ∑βi +∑γi)
A
2
a p p q
;
sin P sin sin Q sin P
q r p b
;
sin R sin Q sin sin R
Înmulţim termen cu termen:
a b
sin P sin Q sin R sin sin sin P sin Q sin R
sin b sin P sin Q sin R P
1
sin a sin P sin Q sin R P2
sin P sin sin P P2
1; 1
sin P2 sin sin P1 P2
2 sin cos
2 2 P1 P2
P1 P2
2 sin cos
2 2
tg
2 P1 P2 ; P1 P2
tg tg
P1 P2 2 2 P1 P2
tg
2
B ; φ = A + B; A; ψ = A – B
2 2
4) Calculul orientărilor
θAP = θAB + φ
θPQ = θAP ± 200 + αP + βP; θQR = θPQ ± 200g + αQ + βQ;
g
- C.82 -
Topografie
- C.85 -
Topografie
2. Cea de-a doua semnificaţie rezultă din legătura dintre un punct vechi
şi punctul nou considerat exprimată prin coordonate polare DAi şi θAi unde:
D Ai X Ai2 YAi2 ( X i X A )2 (Yi YA )2
Y YA
Ai arctg i
Xi X A
Aplicând legea de propagare a erorilor obţinem:
2 2
D D 2
m 2
Ai m X2 i Ai mYi
X i Yi
D Ai
2 2
(X i X A ) (Yi Y A )
m2 m2
( X X )2 (Y Y )2 Xi
( X X )2 (Y Y )2 Yi
i A i A i A i A
2 2
Xi X A Y YA
m X2 i i mY2i cos 2 m X2 i sin2 mY2i
D Ai D Ai
2 2
2
m Ai Ai m X2 Ai mY2
X i Y i
i i
2 2
Yi Y A X XA
m X2 i i mY2i
D Ai D Ai
1
2
D Ai
sin2 Ai m X2 i cos2 Ai mY2i
m X2 i mY2i mPi
Observaţie: Eroarea medie totală m Pi este obţinută ca fiind radical din
suma erorilor distanţei şi orientării dintre punctul nou i un punct vechi oarecare.
b) Semnificaţia geometrică a erorii medii a unui punct într-o reţea liberă
Semnificaţia geometrică de la punctul a) nu se mai poate folosi aici
neavând puncte vechi.
- C.86 -
Topografie
Dacă se calculează însă diferenţa de nivel dintre un punct nou şi centrul
de greutate al altitudinilor unei reţele cu np puncte noi obţinem:
H1 H 2 ... H n p n p 1H i 1 p
n
H i B H i
np
np
Hj
np j 2
2
n 1 2n 1 np 1
q H iBH iB P q H H p q ... 2 qH pHnp
n iB ip
n 2 H H
i i
n 2
p p p
1 2 1
2 q H1H 2 ... 2 q H 2 H n p 2 q H n p H n p
np np np
Grupând convenabil termenii:
qH1B H1B q H1H1
2n p 1
n 2p
q H1H1 q H1H 2 ... q H1H n
p
1
n 2p
q H1H 2 q H 2 H 2 ... q H n H 2 ...
p
m0 cos 2
i sin2i Q X i X i cos2i sin2i QYiYi
m0 Q X i X i QYiYi
Observaţie: Într-o reţea planimetrică liberă, eroarea medie mPi a unui
punct este egală cu radical din suma pătratelor erorilor medii a creşterilor de
coordonate dintre punctul considerat şi centrul de greutate al reţelei sau cu
radical din suma pătratelor erorilor distanţei şi a orientării dintre punctul
considerat Pi şi centrul de greutate.
- C.87 -
Topografie
Concluzii:
- eroarea medie totală a unui punct
mHi m0 Qii
mPi m0 Q X i X i QYiYi
are semnificaţii total diferite în reţele constrânse şi în reţele libere deşi forma de
exprimare este aceeaşi;
- în reţele cu aceeaşi configuraţie prelucrate ca reţea constrânsă şi liberă,
comparaţii între erorile medii totale nu au sens, ele au semnificaţii
geometrice diferite;
- pentru a scoate în evidenţă această deosebire mp este denumită în reţelele
constrânse “eroare medie exterioară a punctelor”, iar în reţelele libere
“eroare medie interioară a punctelor”;
- pe lângă preciziile punctelor, în reţelele locale adesea se mai prezintă şi
precizia întregii reţele, pentru aceasta se foloseşte media pătratică a
tuturor erorilor punctelor np din reţea:
QXX(i )
np np
1 1
mR
np
i 1
m 2
pi m0
np
i 1
QYY
(i )
- C.88 -
Topografie
- C.89 -
Topografie
Pentru ca acest punct să servească la închiderea drumuirilor, el trebuie
transmis la sol. În acest scop efectuăm următoarele operaţii de teren:
- se aleg la nivelul terenului punctele 1, 2, 3 astfel încât ele să formeze cu
punctul P două triunghiuri aproximativ echilaterale şi se bornează aceste
puncte;
- se staţionează cu teodolitul în punctul P, în punctele 1, 2, 3, şi se măsoară
cu precizia corespunzătoare îndesirii triangulaţiei, unghiurile α1, β1, γ1, δ1
şi α2, β2, γ2, δ2;
- se măsoară cu precizia corespunzătoare laturile d1 şi d2 ale celor două
triunghiuri;
La birou efectuăm următoarele operaţii:
- se determină în valorile lor orizontale, distanţele d 1 şi d2 prin aplicarea
tuturor corecţiilor (tensiune, etalonare, temperatură şi reducere la orizont).
Dacă se lucrează în sistemul de coordonate geodezice se vor mai aplica la
distanţele d1 şi d2 şi corecţiile de reducere la nivelul mării, precum şi
corecţiile prin care să se ţină seama de deformaţiile cauzate de sistemul de
proiecţie adoptat.
- se compensează unghiurile αi, βi, γi în cele două triunghiuri astfel:
În triunghiul I: α1' + β1' + γ1' – 200g = w1, unde α1', β1', γ1' sunt
ungiurile măsurate
w1 w w
1 1 ' ; 1 1 ' 1 ; 1 1 ' 1
3 3 3
g
În triunghiul II: α2' + β2' + γ2' – 200 = w2
w2 w w
2 2 ' ; 2 2 ' 2 ; 2 2 ' 2
3 3 3
pentru control
αi + βi + γi = 200g
- se calculează orientările PT1 şi PT2 din coordonatele punctelor vechi (P,
T1 şi T2)
- se calculează orientările de la punctul P spre cele trei puncte de la sol
astfel:
P' 1 n1 P''1 n2
PT1 1 => P
'
n1 n2
P1 1
P' 1 PT2 ( 2 2 1 )
P '2 n1 P''2 n2
'
PT1 ( 1 1 ) => P2
n1 n2
P2
- C.90 -
Topografie
''
P2 PT2 ( 2 2 )
P '3 n1 P''3 n2
P' 3 PT1 ( 1 1 2 ) => P3
n1 n2
P''3 PT2 2
- cu teorema sinusului se calculează lungimile laturilor, adică r1, r2 şi r3
d1 r1 r2'
M1;
sin 1 sin 1 sin 1
r1 = M1 sinβ1; r2’ = M1 sinα1
d2 r2'' r3
M2;
sin 2 sin 2 sin 2
r2’’ = M2 sinβ2; r3 = M2 sinα2
Dacă r2’- r2’’ toleranţa, se face media celor două valori.
- se calculează coordonatele punctelor 1,2 şi 3 prin radiere din P’(x, y)
- ca verificare trebuie să găsim din coordonatele calculate aceleaşi distanţe
d1 şi d2.
Coordonatele punctelor 1, 2 şi 3 transmise la sol se mai pot calcula şi
prin drumuire plecând din punctul P’, pe traseul P’ – 1 – 2 – 3 – P’ la care în
prealabil s-au transmis orientările θP’1, θ12; θ23 şi θ3P’ făcându-se compensarea
respectivă pe orientări şi pe coordonate.
Punctelor 1, 2 şi 3 li se pot determina şi cote prin nivelment geometric,
de la un reper de nivelment sau prin nivelment trigonometric din punctul P în
funcţie de altitudinea punctului P, de unghiurile verticale şi de distanţele res-
pective.
4.1.1. Exemplu
TRANSMITEREA LA SOL A COORDONATELOR
PUNCTULUI DE TRIANGULAŢIE SITUAT LA ÎNĂLŢIME
A) Cazul când punctul este accesibil
Elemente necesare rezolvării problemei
a) Coordonatele punctului ce urmează să fie transmis la sol (59) şi ale punctelor
de orientare (77 şi 55)
Pct X Y
59 9507,900 8704,780
77 7006,267 8873,495
55 10133,121 6959,121
- C.91 -
Topografie
b) Schiţa vizelor
N
N
2 2-3
d1
1-2
1
d2
1 1 2 N
I
r2
II 2
r1
1
3
55 1 3-59
2
r3
59 2
77
- C.92 -
Topografie
1 dir1 dir55 80.3550 36.0940 44.261
59:
2 dir77 dir3 309.9136 191.2111 118.7025
d)Distanţele orizontale pe teren între punctele de la sol
d1 D1 2 92.755 m
d 2 D2 3 121.981 m
Etape de calcul
1. Compensarea unghiurilor i , i , i în triunghiurule 1 şi 2
1' 1' 1' 200 G W2 86.3995 66.0366 47.5643 200 0.0004
2' 2' 2' 200 G W2 62.8695 73.8383 63.2918 200 0.0004
1 1' 0.0002 86.3993
1 1' 0.0001 66.0365
1 1' 0.0001 47.5642
2 2' 0.0001 62.8696
2 2' 0.0002 73.8385
1 2' 0.0001 63.2919
2. Calculul lungimilor laturilor r1 , r2 , r3
Triunghiul 1
d1 r1 r2 92.755
M1 136.4965613
sin 1 sin 1 sin 1 sin 47.5642
r1 M 1 sin 1 136.49656 sin 66.0365 117.528
r2 M 1 sin 1 136.49656 sin 86.3993 133.393
Triunghiul 2
d2 r2 r3 121.981
M2 145.5071971
sin 2 sin 2 sin 2 sin 63.2919
r2 M 2 sin 2 145.50719 sin 73.8385 133.393
r3 M 2 sin 2 145.50719 sin 62.8696 121.452
3.Calculul orientărilor de sprijin
8873.495 8704.780
5977 arctg 195.713
7006.267 9507.900
6959.121 8704.780
5955 arctg 321.8945
10133.111 9507.900
- C.93 -
Topografie
4. Calculul orientărilor laturilor triunghiurilor
59I 1 59 55 1 366.1555
59II 1 59 77 2 2 1 400 366.1544
59med
1 366.155
59 - - - - - 9507.9 8704.78 59
59 1 117.528 366.155 101.307 -59.580 9609.207 8645.2 1
1 2 92.755 79.7557 29.001 88.105 9638.208 8733.305 2
2 3 121.981 150.8496 -87.397 85.095 9550.811 8818.4 3
3 59 121.453 277.0105 -42.911 -113.619 9507.9 8704.781 59
6. Controlul calculelor :
d1mas D1calc
2 ; d 2mas D2calc
3
4.2.1. Exemplu
B) Cazul când punctul este inaccesibil
Elemente necesare rezolvării problemei
a) Coordonatele punctului ce urmează să fie transmis la sol (85)
Pct X Y
85 7536.629 6177.881
63 7794.871 7807.489
77 5902.607 5663.156
b) Unghiurile orizontale măsurate în punctele de la sol 4, 5, 6.
PS PV Dir. măsurate
4 5 119.3733
85 194.5792
5 6 371.4386
85 35.3581
4 96.2594
63 183.1732
73 327.2589
6 85 190.3527
5 269.0543
- C.96 -
Topografie
d) Schiţa vizelor
4
N
r1
1 D1 63
1
1
85 1 III
I
d1
2
2
r2
r3
D2 1
2 II
1
2
IV 6 2
d2
2 5
73
- C.97 -
Topografie
D1 r2 D D2 r2 D
635 735
sin 1 sin 1 sin 1 sin 2 sin 2 sin 2
r2 r
1 arcsin sin 1 6.3475 2 arcsin 2 sin 2 8.3056
D1 D2
5. Calculul unghiurilor 1 , 2
1 1 1 200 G 45.8374
2 2 2 200 G 83.5952
6. Calculul orientărilor de sprijin
85 63 89.9948; 85 73 219.4274
7. Calculul orientărilor laturilor triunghiurilor
85I 4 8563 1 1 71.9394
85II 4 8573 2 1 400 71.9394
85I 5 8563 1 400 135.8322
85II 5 8573 2 135.8322
85I 4 8563 1 2 193.2111
85II 4 8573 2 2 193.2111
8. Calculul coordonatelor punctelor 4, 5, 6 de la sol prin metoda radierii
De Coord. relative Coord. absolute
la la D(m) X Y
Pct
X Y
- - - - - 7536.629 6177.881 85
85 4 198.497 71.9394 84.6878 179.525 7621.316 6357.406 4
5 224.690 135.8322 -119.894 190.029 7416.735 6367.910 5
6 200.682 193.2111 -199.542 21.360 7337.087 6199.241 6
9. Controlul calculelor: d1mas D4calc
5 204.850m
- C.98 -
Topografie
5. Transcalcularea coordonatelor
Deseori în regiunea unde se efectuează măsurători lipseşte reţeaua geo-
dezică. În acest caz lucrările topografice se sprijină pe puncte ce au fost deter-
minate:
- printr-o triangulaţie topografică locală
- prin intersecţie
- prin drumuire
toate determinate într-un sistem local.
Pentru ca aceste măsurători să fie reprezentate în acelaşi sistem unic al
ţării este necesar să se facă transcalcularea coordonatelor din sistem local în
sistemul general.
Transcalcularea are două aspecte:
Aspectul geodezic atunci când este vorba de puncte situate la distanţe
mari la determinarea cărora s-a ţinut seama de forma curbă a Pământului – cazul
triangulaţiilor geodezice de ordin superior.
Transcalcularea punctelor geodezice de ordin superior dintr-un sistem de
proiecţie într-altul se face trecându-se punctele de pe primul plan pe elipsoid şi
apoi pe cel de-al doilea plan.
Aceste transcalculări se vor studia la Cartografie.
Aspectul topografic atunci când este vorba de puncte care s-au calculat
topografic adică în a căror determinare nu s-a ţinut seama de forma curbă a
Pământului – este cazul punctelor de triangulaţie geodezică de ordin inferior
precum şi a punctelor determinate într-un sistem topografic local.
La acest aspect deosebim:
- C.99 -
Topografie
Α = 100g – θ101-102
5.1.1. Exemplu
TRANSCALCULAREA GEOMETRICĂ A COORDONATELOR
Elemente necesare rezolvării problemei:
a) coordonatele punctelor 2 şi 3
determinate la transmiterea la sol a coordonatelor unui punct accesibil:
Nr. Coordonate topografice
pct. X Y
2 9368.208 8733.305
3 9550.811 8814.400
b) coordonatele echerice (abscise şi ordonate)
ale punctelor 10, 20 şi 30 care urmează să fie transcalculate:
Nr. Coordonate echerice
pct. x y
10 21.87 32.75
20 21.87 40.43
30 9.04 52.17
- C.100 -
Topografie
c) schiţa reţelei topografice locale:
pct. x y X Y
2 0 0 9638.208 8733.305
0.7164802
0.6976070
- C.101 -
Topografie
2b) Transcalcularea propriu-zisă - în serie:
Se va parcurge traseul: 2-10-20-30-3
Pentru 2-10-20:
X i X i-1 ( yi - y i-1 )sinα (x i xi 1 ) cos
Yi Yi-1 ( yi - y i-1 )cosα (x i xi 1 ) sin
Pentru 20-30:
X i X i-1 ( yi - y i-1 )sinα (x i xi 1 ) cos
Yi Yi-1 ( yi - y i-1 )cosα (x i xi 1 ) sin
Pentru 30-3:
X i X i-1 ( yi - y i-1 )sinα (x i xi 1 ) cos
Yi Yi-1 ( yi - y i-1 )cosα (x i xi 1 ) sin
Nr.
cosα
sinα
Coordonate echerice Coordonate topografice
Pct.
x y X Y
2 0 0 9638.208 8733.305
10 21.87 32.75 9629.999 8771.821
Δ 21.87 32.75 --- ---
10 21.87 32.75 9629.999 8771.821
20 21.87 40.43 9624.496 8777.179
Δ 0 7.68 --- ---
0.697607
-0.71648
K cosα [(y2 – y1)2 + (x2 – x1)2] = (X2 – X1)(x2 – x1) + (Y2 – Y1)(y2 – y1)
- C.104 -
Topografie
( X 2 X 1 )( x2 x1 ) (Y2 Y1 )( y 2 y1 )
K cos
( y 2 y1 )2 ( x2 x1 )2
Notăm:
X2 – X1 = ΔX; Y2 – Y1 = ΔY; y2 – y1 = δy; x2 – x1 = δx
X x Y y
K cos
x 2 y 2
X x Y y
X x
x 2 y 2
K sin =
y
X x 2 X y 2 X x 2 Y x y X y Y x
=
y(x 2 y 2 ) x 2 y 2
Pentru fiecare pereche de puncte cu coordonate duble se obţin valori
apropiate pentru coeficienţii K sinα şi K cosα, iar pentru transcalculare se ia
media acestora.
5.2.1. Exemplu
TRANSCALCULAREA TOPOGRAFICĂ A COORDONATELOR
1. Tratare clasică
Elemente necesare rezolvării problemei:
a) coordonatele punctelor comune ambelor sisteme (56, 59, 73, 77):
Nr. Coordonate topografice Coordonate geodezice
pct. x y X Y
56 5916.022 9648.995 335687.920 588531.500
59 8704.780 9507.900 335653.629 591323.587
73 5663.156 5902.607 339442.755 588514.371
77 8873.495 7006.267 338139.707 591649.045
b) coordonatele punctelor din reţeaua topografică locală
care urmează să fie transcalculate (55, 63, 85, 92):
Nr. Coordonate topografice
pct. x y
55 6959.121 10133.111
63 7807.489 7794.871
85 6177.881 7536.629
92 7560.912 6058.081
- C.105 -
Topografie
c) schiţa reţelei topografice locale:
55
56
59
85 63
77
73
92
kcosα
Nr.
pct. X Y x y ksinα
335653.629 591323.587 8704.780 9507.900
59
-0.99801678
-0.0627898
-0.06279010
-0.06278997
Medii
- C.106 -
Topografie
2) Transcalcularea coordonatelor punctelor din sistemul local în sistemul
geodezic
- în serie
Xi Xi 1 δx kcosα δy ksinα
Yi Yi 1 δx ksinα δy kcosα
unde:
x xi xi 1
y yi yi 1
Se parcurge traseul: 59-55-63-92-85-73 (control)
K sin α
K cos
Pct. Coordonate topografice Coordonate geodezice Pct.
α
x y X Y
1 2 3 4 5 6 7 8
59 8704.780 9507.900 335653.629 591323.587 59
55 6959.121 10133.111 335139.268 589542.133 55
Δ -1745.659 625.211 --- ---
55 6959.121 10133.111 335139.268 589542.133 55
63 7807.489 7794.871 337419.602 590535.637 63
Δ 848.368 -2338.24 --- ---
-0.998016805
-0.062789972
s n n
2 (axi byi c X i ) yi 2 (bxi ayi d Yi )( xi ) 0
b i 1 i 1
s n
2 (axi byi c X i ) 0
c i 1
s n
2 (bxi ayi d Yi ) 0
d i 1
n n n n n
a ( xi2 yi2 ) b ( xi yi xi yi ) c xi d yi ( X i xi Yi yi ) 0
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1
n n n n n
a ( xi yi xi yi ) b ( y x ) c yi d ( xi ) ( X i yi Yi xi ) 0
2
i
2
i
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1
- C.108 -
Topografie
n n n n
a x i b y i c 1 ( x i ) 0
i 1 i 1 i 1 i 1
n n n n
a y i b ( x i ) d 1 ( y i ) 0
i 1 i 1 i 1 i 1
Sistemul este simetric, iar scris sub forma matriceală este
n 2 n n n
( xi y i ) ( xi y i xi y i ) x i yi n
2
(X i x i Yi y i )
n i 1 i 1 i 1 i 1 a i1
(x y x y ) n n n
n
( xi yi ) yi ( xi ) b (X i y i Yi x i )
2 2
i 1
i i i i
i 1 i 1 i 1
n n . = i1 n
xi yi n 0 c
(X i )
i 1 i 1 d i 1
n
n n
i 1
yi i 1
( xi ) 0 n
i 1
(Yi )
Prin rezolvare se determină necunoscutele a, b, c, d. În unele cazuri se
pot face simplificări pentru determinarea coeficienţilor a, b, c, d dacă se
calculează centrul de greutate al punctelor comune şi apoi valorile x i’ şi yi’ ca
diferenţe dintre coordonatele punctelor rspective şi coordonatele centrului de
greutate:
Coordonatele centrului de greutate
n n
_ xi _ yi
x i 1
y i 1
n ; n
_
xi ' xi x
Coordonate baricentrice
_
yi ' yi y
În acest caz ∑ xi’ = 0; ∑ yi’ = 0 şi deci matricea coeficienţilor sistemului
normal va avea forma:
n 2
( xi y i ) 0 0
2
0
i 1
n
( xi y i ) 0 0 .
N= 0
i 1
2 2
0 0 n 0
0 n
0 0
Rezultând valorile estimate ale parametrilor a, b, c, d:
- C.109 -
Topografie
n n
(x
i 1
2
i ' y ' )
2
i (x
i 1
2
i ' yi2 ' )
n n
^ Xi ^ Yi
c
; d i 1 i 1
n n
Pentru parametrii a, b, c, d se pot determina şi erorile cu care aceştia sunt
determinaţi.
Matricea de covarianţă este de forma:
n 2
( xi y i )
2 1
0 0 0
i 1
n
0 .
N-1 = 0
i 1
( xi2 y i2 )1 0
0 0 n 1 0
n 1
0 0 0
1
a 0 Qaa 0 n
(x
i 1
2
i ' yi2 ' )
1
b 0 Qbb 0 n
(x
i 1
2
i ' yi2 ' )
1
c 0 Qcc 0
n
1
d 0 Qdd 0
n
[v xi v xi ]
0 , 2n = numărul total de ecuaţii
2n 4
redundanţa 4 = numărul necesar de ecuaţii
5.3.1. Exemplu
TRANSCALCULAREA TOPOGRAFICĂ A COORDONATELOR
2. Tratare matriceală
Elemente necesare rezolvării problemei:
- C.110 -
Topografie
a) coordonatele punctelor comune ambelor sisteme (56, 59, 73, 77):
Nr. Coordonate topografice Coordonate geodezice
pct. x y X Y
56 5916.022 9648.995 335687.920 588531.500
59 8704.780 9507.900 335653.629 591323.587
73 5663.156 5902.607 339442.755 588514.371
77 8873.495 7006.267 338139.707 591649.045
b) coordonatele punctelor din reţeaua topografică locală
care urmează să fie transcalculate (55, 63, 85, 92):
Nr. Coordonate topografice
pct. x y
55 6959.121 10133.111
63 7807.489 7794.871
85 6177.881 7536.629
92 7560.912 6058.081
c) schiţa reţelei topografice locale:
55
56
59
85 63
77
73
92
- C.111 -
Topografie
_ xi
y 8016.442 ;
n
_ _
x, y - coordonatele centrului de greutate;
n- numărul punctelor comune (n = 4).
2) Calculul coordonatelor reduse la centrul de greutate:
_ _
x i xi x ;
_ _
y i yi y ;
_ _
xi , y i - coordonatele punctelor comune reduse la centrul de greutate;
_ _
Control: x i 0; y i 0.
3) Calculul coeficienţilor a, b şi al constantelor c, d (necunoscute):
Sistemul normal scris sub formă matriceală este:
_ _
Σ x X y Y
2_ _
2
0 i i
i
Σ xi yi 0 0
i
a
_ 2 _ 2 b _ _
0 Σ xi yi 0 0 Σ yi X x Y
c i i i
0 0
d
0 n
ΣX
0 0 0 n i
ΣY
i
unde: a = kcosα; b = ksinα;
c = X0; d = Y0
_ _ _ _ _ _
S a ( x i X i y i Yi ); Sb ( y i X i x i Yi ); S ( x i y i )
2 2
Sa
a ;
S
Sb
b ;
S
X i
c ;
n
Yi
d
n
- C.112 -
Topografie
de greutate
Coordonate
centrului
Coord.
Coordonate Coordonate reduse la
Nr.Pct.
centrul de
Sa, Sb
geodezice topografice
a, b,
c, d
greutate
S,
_ _ _ _
Xi Yi xi yi x y xi yi
56 335687. 588531. 5916. 9648. -1373. 1632.
337231.0, 590004.6258
920 500 022 995 342 553
-19383404.73, -
-0.062789945, -
59 335653. 591323. 8704. 9507. 1415. 1491.
19421922.39,
0.998016795,
1219501.445
629 587 780 900 417 458
7289.363
8016.442
73 339442. 588514. 5663. 5902. -1626. -2113.
755 371 156 607 207 835
77 338139. 591649. 8873. 7006. 1584. -1010.
707 045 495 267 132 176
Σ 1348924. 2360018.
0 0
011 503
4) Transcalcularea coordonatelor punctelor din sistemul topografic în sistemul
geodezic.
- - punct cu punct
_
i
X a b xi c
_
i
Y - b a y d
i
_ _
X i a xi b yi c
_ _
Yi b x i a y i d
de greutate
Coordonate
centrului
Coord.
greutate
_ _ _ _
xi yi x y xi yi Xi Yi
-0.0627899, -0.9980169,
55
121 111 229 438 265 132
7807. 7794. 681. -85. 337419. 590535.
7289.363
8016.442
63
489 871 138 802 595 636
6177. 7536. -948. -344. 337779. 588925.
85
881 629 470 044 651 475
7560. 6058. 434. -1822. 339168. 590398.
92
912 081 561 59 427 601
- C.113 -
Topografie
6. Reţele de ridicare
- C.114 -
Topografie
A (X,Y,H) 204
A (X,Y,H) B (X,Y,H)
N N
A' (X,Y)
f B' (X,Y)
A (X,Y,H)
203 B (X,Y,H)
201 202
i
A' (X,Y)
220 222
201 B' (X,Y)
N
221
202
A (X,Y,H)
B (X,Y,H)
231
232 C' (X,Y)
230
C (X,Y,H)
C (X,Y,H)
A' (X,Y)
B' (X,Y)
A (X,Y,H)
B (X,Y,H)
A' (X,Y)
A (X,Y,H)
6 (X,Y,H)
5 3 (X,Y,H)
6 0 (X,Y,H) 50
204
221
303
301 302
5 (X,Y,H) Y
- C.117 -
Topografie
6.1.1.c. Operaţii de teren
Marcarea punctelor de drumuire – se face de regulă cu ţăruşi, în localităţi
cu ţăruşi metalici cherneruiţi, iar în afara localităţilor cu ţăruşi de lemn.
Întocmirea schiţelor de reperaj şi descrierea topografică a punctelor.
Coordonate Materializare
Nr. Schita de reperaj
(m)
Pct. in teren
X/Y
- C.118 -
Topografie
Figura 6.10 – Măsurarea unghiurilor verticale. Axa de vizare paralelă cu linia terenului
Când vizarea se face la înălţimi diferite (situaţie destul de frecvent
întâlnită în teren), medierea se poate realiza numai la diferenţele de nivel
determinate în ambele sensuri.
Figura 6.11 – Măsurarea unghiurilor verticale. Axa de vizare nu este paralelă cu linia
terenului
h AB d tg AB i A s B , ascendent
hBA d tg BA i B s A , descendent
h AB hBA
h AB
2
dându-se semnul lui hAB de la dus.
Măsurarea unghiurilor orizontale (de frângere):
Unghiurile orizontale se determină din direcţiile măsurate în fiecare
- C.119 -
Topografie
punct de staţie. Direcţiile se măsoară în punctele de staţie prin metoda seriilor.
c10
c1
201 c1 201
0 c2 202
c1 c2
N N
0
N N
2 N 4 4 D (X,Y)
A (X,Y) 2 n
1 1 N
l n
1-2 l 2 3 3 4
2-3 n-1
B= 1 (X,Y,H) n-1 C= n (X,Y,H)
3
n-1 Y
y y y y
1-2 2-3 3-4 n-1,n
Y YC
B
lij j
hij
ij
i d ij
Etape de calcul:
I - Calculul distanţelor orizontale şi a diferenţelor de nivel
d ij lij cos ij
hij d ij tg ij
1. Calculul orientărilor
a) Calculul orientărilor laturilor de sprijin
Δy
AB arctg Δx AB
AB
Δy
CD arctg Δx CD
CD
b) Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire
(transmiterea orientărilor)
Θ1 Θ 0 ω1 200 g
Θ 2 Θ1 ω 2 200 g
Θ n 1 Θ n 2 ω n 1 200 g
Θ n Θ n 1 ω n 200 g
n
Θ n Θ 0 i n 200 g
i 1
c) Calculul neînchiderii pe orientări
n
e ve v j n n ( 0 i n 200 g ) n
i 1
- C.122 -
Topografie
c x X C X B xij
c y YC YB y ij
c h H C H B hij
corectia totala : c c x2 c y2
Toleranta este :
D
T 0,003 D , pentru intravilan si terenuri cu panta 5
g
5000
D
T 0,0045 D , pentru extravilan si terenuri cu panta 5
g
1733
Th 0,2 Dkm
se verifica daca :
cT
c h Th
c) Calculul corecţiilor unitare
kx
cx mm / m
d ij
ky
cy
mm / m
d ij
kh
ch mm / m
d ij
d) Calculul coordonatelor relative compensate
q x1, 2 k x * d 1,2 q y1, 2 k y * d 1,2
q x 2 , 3 k x * d 2 ,3 q y 2 , 3 k y * d 2,3
q xn 1,n k x * d n 1,n q yn 1,n k y * d n 1,n
q xij k x d ij c x q yij k y d ij c y
- C.123 -
Topografie
qh1, 2 k h * d1,2
qh2,3 k h * d 2,3
qhn 1,n k h * d n 1, n
q hij k h d ij ch
hij
hi 'ch H C H B
3. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
X 2 X 1 x1,2 Y2 Y1 y1,2
X 3 X 2 x 2 ,3 Y3 Y2 y2,3
X n X n 1 xn 1, n Yn Yn 1 yn 1, n
H 2 H1 h1,2
H 3 H 2 h2,3
H n H n 1 hn 1, n
Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin
compensarea orientărilor.
Unghiurile şi orientările din punctele de sprijin influenţează cu imprecizia lor
tot calculul de compensare.
- C.124 -
Topografie
II - Prelucrarea prin metoda rotaţiei şi a punerii în scară
N
A D
i 201 202
B
B-201 E
201 202
B L
C' Q
C Y
- C.125 -
Topografie
δh B 201 DB 201tgα B 201
δh 201 202 D201 202 tgα 201 202
δh 202C D202C tgα 202C
hij Dij tg ij
4. Calculul coordonatelor absolute provizorii ale punctului C
Se calculează coordonatele punctului final C’, care, datorită erorilor de
măsurare şi a erorilor punctelor de sprijin nu vor corespunde cu coordonatele
cunoscute.
X C X B xij e x X C X C
YC YB yij e y YC YC
H C H B hij e h H C H C
Toleranta este :
D
T 0,003 D , pentru intravilan si terenuri cu panta 5
g
5000
D
T 0,0045 D , pentru extravilan si terenuri cu panta 5
g
1733
Th 0,2 Dkm
e ex2 e y2
se verifica daca :
eT
eh Th
5. Calculul distanţelor DBC, DB-C’ şi al orientărilor B-C, B-C’ din coordonate
D B C X C X B YC YB
2 2
- C.126 -
Topografie
D B C
q
D B C '
B C B C '
H C C '
arctg
D B C '
q factor de scara
unghi de rotatie in plan orizontal
unghi de rotatie in plan vertical
7. Calculul coordonatelor relative compensate
xij q * Dij cos ij
y ij q * Dij sin ij
hij q * Dij tg ij
8. Calculul coordonatelor absolute
X 201 X B xB 201 Y201 YB y B 201
X 202 X 201 x201 202 Y202 Y201 y201 202
X C X 202 x202 C YC Y202 y202 C
H 201 H B hB 201
H 202 H 201 h201 202
H C H 202 h202 C
9. Calculul abaterii longitudinale L, transversale Q şi totale e
L D B C cos D B C '
Q D B C sin
e L2 Q 2
L şi Q arată cât de bine se încadrează reţeaua poligonală între punctele
vechi B şi C şi reprezintă un control al calităţii măsurătorilor, dar şi al calităţii
coordonatelor pe care se sprijină drumuirea.
Când punctele de sprijin sunt de calitate şi avem o drumuire alungită,
atunci L indică în principal calitatea măsurătorilor de distanţe, iar Q arată
calitatea măsurării unghiurilor de frângere ωi.
Prin acest mod de prelucrare, imprecizia unghiurilor măsurate în punctul
iniţial şi final nu influenţează prelucrarea. Aceasta este influenţată doar de
lungimile şi unghiurile “interne” ale drumuirii, precizia lor fiind hotărâtoare.
Imprecizia orientărilor şi unghiurilor în punctul iniţial şi final
influenţează doar unghiul ε şi în consecinţă L şi Q.
- C.127 -
Topografie
6.1.2.b. Exemple
Metoda clasică
N
X
63-4
504
503 N 4
N
8 785-63
63
N
784-785
502
784
62-8 N
62-783 783-784 784
62 505
501
500
783 Y
- C.129 -
Topografie
783 D62783 cos Θ 62783
δx 62 δy 62783 D62783 sin Θ 62783
784 D783784 cos Θ 783784
δx 783 δy 783784 D783784 sin Θ 783784
785 D784785 cos Θ 784785
δx 784 δy 784785 D784785 sin Θ 784785
63 D78563 cos Θ 78563
δx 785 δy 78563 D78563 sin Θ 78563
xij Dij cos ij yij Dij sin ij
δh 62783 D62783 tgα 62783
δh 783784 D783784 tgα 783784
δh 784785 D784785 tgα 784785
δh 78563 D78563 tgα 78563
hij Dij tg ij
b) Calculul erorilor de neînchidere
e x X 63 X 62 xij 0.281
e y Y63 Y62 y ij 0.044
eh H 63 H 62 hij 0.126
eroarea totala : e e x2 e y2
D
T 0,0045 D
1733
Th 0,2 Dkm
se verifica daca :
eT
eh Th
c) Calculul corecţiilor unitare
0.000449mm / m
c
kx x
D
0.000070mm / m
c
ky y
D
0.000201mm / m
c
kh h
D
d) Calculul coordonatelor relative compensate
- C.130 -
Topografie
- C.131 -
Topografie
784 783 dir783 281.0891
784 785 dir785 281.0888
p1 D784 783 km 0.1528
p2 D784 785 km 0.1535
* p1 * p2
281.0889, unghiul de orientare al statiei 784
p1 p2
vor rezulta astfel orientaril e catre punctele radiate :
784 - i 784 diri 400 , i 500...505
Se calculeaza distantele orizontale :
D 784 - i L784 i cos 784 i
Se det er min a cresterile de coordonate :
δx784 i D784 i cos Θ 784 i
δy784 i D784 i sin Θ 784 i
δh 784 i D784 i tg 784 i
Se calculeaza coordonatele absolute ale punctelor radiate :
X i X 784 δx784 i
Yi Y784 δy784 i
H i H 784 δh 784 i
CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR DE DRUMUIRI SI RADIERI
(tabel 1)
SinCos ORIENTARI
Sin
PUNCTE
VIZATE
STATIA
COMPENSATE
m cm G C CC Tg G C CC G C CC
1 2 3 4 5 6 7 8
8 3 50 04
143 29 97
62
783 148 13 +16 09 00 139 79 93 - 03
143 29 94
35 19 97
783
784 153 32 +5 04 00 91 90 00 - 06
35 19 91
92 15 97
785 153 83 -4 31 00 256 96 00 - 09
784 92 15 88
500 56 70 -1 03 00 83 31 00 175 46 89
501 41 53 -2 01 00 139 19 00 231 34 89
502 42 39 1 22 00 171 36 00 263 51 89
- C.132 -
Topografie
503 37 37 -3 15 00 263 20 00 355 35 89
504 55 91 -4 39 00 353 75 00 45 90 89
505 62 66 6 12 00 41 49 00 133 64 89
78 20 35
785
63 176 97 -5 22 00 186 04 38 -1 15
78 19 20
45 57 98
63
4 167 37 63 -1 44
45 56 54
Vj=45.5654
Ve=45.5798
Cθ=-1c44cc
Kθ=-0.00288
CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR DE DRUMUIRI SI RADIERI
(tabel 2)
COORDONATE RELATIVE COORDONATE ABSOLUTE
X Y H
OBSERVATII
NR.PUNCT
Distanţe
Calculate Calculate Calculate
orizontale X Y H
Corecţii Corecţii Corecţii
Compensate Compensate Compensate
M cm m cm m cm m cm m cm m cm m cm
9 10 11 12 13 14 15 16 17
3745 60 3838 07 404 98 62
-90 198 111 506 37 040
143 42 0 064 0 010 0 029 3655 466 3949 586 442 039 783
-90 134 111 516 37 069
- C.133 -
Topografie
III - Metoda rotaţiei şi a punerii în scară
1. Calculul orientărilor
a) Calculul orientării de sprijin
Δy
i Θ 628 arctg Δx 62 8
62 8
Δy
f Θ 634 arctg Δx 63 4
45.5654
63 4
e ex2 e y2 0.308m
D
T 0,0045 D 0.474m
1733
Th 20mm Dkm
se verifica daca : e T ; eh Th
5. Calculul distanţelor D62-63, D62-63’ şi al orientărilor 62-63, 62-63’ din coordonate
D62 63 X 63 X 62 2 Y63 Y62 2 523.771
D62 63 X 63 X 62 2 Y63 Y62 2 523.682
Δy
Θ 62 63 arctg Δx 62 63
85.5035
62 63
Δy
Θ 62 63 arctg Δx 62 63
85.5393
62 63
- C.135 -
Topografie
9. Calculul abaterii longitudinale L, transversale Q şi totale e
L D6263 cos D6263 0.089m
Q D6263 sin 0.295m
e L2 Q 2 0.308m
CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR DE DRUMUIRI SI RADIERI
(tabel 1)
SinCos ORIENTARI
Sin
PUNCTE
Distanţe
VIZATE
STATIA
Unghiuri Unghiuri
CALCULATE
înclinate verticale orizontale
Cos2 CORECTII
Cos
COMPENSATE
m cm G C CC Tg G C CC G C CC
1 2 3 4 5 6 7 8
8 3 50 04
143 29 97
62
783 148 13 +16 09 00 139 79 93
35 19 97
783
784 153 32 +5 04 00 91 90 00
92 15 97
784
785 153 83 -4 31 00 256 96 00
78 20 35
785
63 176 97 -5 22 00 186 04 38
45 57 98
63
4 167 37 63
X Y H
OBSERVATII
Distanţe
NR.PUNCT
- C.136 -
Topografie
18 943 152 331 -10 372
A' (X,Y) 1 1
n N n-1 1 B' (X,Y)
1 2
n-1 2 B (X,Y,H)
A (X,Y,H) n-1 1
2 n 2
n-1 n B
n-1 2 S
n-1 2 C' (X,Y)
1
1
C (X,Y,H)
C Y
Θ B 1 Θ B B ' ω B 200 g
Θ N2-S Θ n 1, N ω' ' n 200 g
Θ C 1 Θ C C ' ω C 200 g
Θ N3-S Θ n 1, N ω' ' ' n 200 g
d) Calculul orientării N-S folosind media ponderată
Θ N1-S * p1 Θ N2-S * p 2 Θ N3-S * p 3
Θ N S
O
p1 p 2 p 3
1 1 1
p1 ; p2 ; p3
n1 n2 n3
unde:
n1=numărul de staţii al drumuirii 1
n2=numărul de staţii al drumuirii 2
n3=numărul de staţii al drumuirii 3
e) Calculul corecţiilor pe orientări
c Θ1 Θ ON S Θ N1 S
c Θ2 Θ ON S Θ N2 S
c Θ3 Θ ON S Θ N3 S
f) Calculul corecţiilor unitare
1 cΘ1
kΘ
n1
2 cΘ2
kΘ
n2
cΘ3
3
kΘ
n3
g) Calculul orientărilor definitive pe fiecare drumuire
- C.138 -
Topografie
1
Θ A1 Θ A1 k Θ
Θ N1 S Θ N1S n1 k Θ1
Θ B 1 Θ B 1 k Θ2 CONTROL :
Θ N1 S Θ N2 S Θ N3 S Θ ON S
Θ N2 S Θ N2S n 2 k Θ2
Θ C 1 Θ C 1 k Θ3
Θ N3 S Θ N3S n 3 k Θ3
2. Calculul coordonatelor relative
a) Calculul coordonatelor relative provizorii si calculul coordonatelor absolute
provizorii ale punctului N
δx A1 D A1 cos Θ A1 δy A1 D A1 sin Θ A1
δx n 1, N Dn 1, N cos Θ n 1, N δy n 1, N Dn 1, N sin Θ n 1, N
δxi1j Di j cos Θ i j δyi 1j Di j sin Θ i j
X N1 X A δxi1j YN1 Y A δy i 1j
δh A1 D A1tgα A1
δh n 1, N Dn 1, N tgα n 1, N
δh i 1j Di j tgα i j
H N1 H A δh i 1j
δxB 1 DB 1 cos Θ B 1 δyB 1 DB 1 sin Θ B 1
δxn 1, N Dn 1, N cos Θ n 1, N δyn 1, N Dn 1, N sin Θ n 1, N
δxi2j Di j cos Θi j δyi 2j Di j sin Θi j
X N2 X B δxi2j YN2 YB δyi 2j
- C.139 -
Topografie
δh B 1 D B 1tgα B 1
δh n 1, N Dn 1, N tgα n 1, N
δh i 2j Di j tgα i j
H N2 H B δh i 2j
- C.140 -
Topografie
1
c x2 c x3
k x1 2
k x3
cx
kx
D 1 D 2 D 3
1 c y1 2 c y2 3 c y3
ky ky ky
D 1 D 2 D 3
c h1 c h2 c h3
k h1 k h2 k h3
D 1 D 2 D 3
e) Calculul coordonatelor relative compensate
x A 1 xA 1 k x1 * D A 1 y A 1 y A 1 k y1 * D A 1
.......... .......... .......... .... .......... .......... .......... .....
xn 1, N xn 1, N k x1 * Dn 1, N y n 1, N y n 1, N k y1 * Dn 1, N
x 1 X N XA y 1 YN YA
x B 1 xB 1 k x2 * DB 1 y B 1 y B 1 k y2 * DB 1
.......... .......... .......... ..... .......... .......... .......... ......
xn 1, N xn 1, N k x2 * Dn 1, N y n 1, N y n 1, N k y2 * Dn 1, N
x 2 X N XB y 2 YN YB
xC 1 xC 1 k x3 * DC 1 yC 1 yC 1 k y3 * DC 1
.......... .......... .......... ...... .......... .......... .......... .......
3
xn 1, N xn 1, N k x * Dn 1, N y n 1, N y n 1, N k y3 * Dn 1, N
x 3 X N XC y 3 YN YC
- C.141 -
Topografie
3
hC 1 hC 1 k h * DC 1
.......... .......... .......... ........
hn 1, N hn 1, N k h3 * Dn 1, N
h H
3
N HC
3. Calculul coordonatelor absolute
DRUMUIREA 1 DRUMUIREA 2 DRUMUIREA 3
X 1 X A x A 1 X 1 X B x B 1 X 1 X C xC 1
.......... .......... .. .......... .......... ..... .......... ..........
X N X n 1 xn 1, N X N X n 1 xn 1, N X N X n 1 xn 1, N
Y1 YA y A 1 H 1 H A hA1
YN Yn 1 y n 1, N H N H n1 hn 1,N
Y1 YB y B 1 H 1 H B hB 1
YN Yn 1 y n 1, N H N H n1 hn 1,N
Y1 YC yC 1 H 1 H C hC 1
YN Yn 1 y n 1, N H N H n1 hn 1,N
6.1.2.d. Exemplu
Date:
unghiurile ωi măsurate pe teren prin metoda seriilor
lungimile laturilor Lij măsurate cu panglica dus-întors
unghiurile verticale αi
schiţa drumuirii
coordonatele punctelor de sprijin
INVENTAR DE COORDONATE - PUNCTE DE SPRIJIN
PCT X[m] Y[m] H[m]
33 6412,212 7760,974 367,683
34 8220,403 6991,001
59 6256,013 8441,777 362,643
73 4326,920 7720,110
78 6182,462 7692,945 365,160
89 5128,036 10068,703
74 4783,321 6822,316
90 8256,100 8701,135
77 6629,941 6106,383
- C.142 -
Topografie
UNGHIURI ORIZONTALE
(G,C,CC)
299,9381
ωN1 221,2438
169,2323
65,1670
228,4993
290,1707
ωN3 151,4716
DIRECŢII ORIZONTALE
(G,C,CC)
33-34 224,3582
33-101 25,4124
59-89 210,9987
59-90 80,6210
59-201 361,0561
78-77 20,6570
78-73 302,2112
78-74 338,5856
78-301 227,5262
UNGHIURI VERTICALE DE
PANTĂ
(G,C,CC)
α 33-101 -1,3071
-N -2,0703
α 59-201 -2,9782
-N 0,4159
α 78-301 1,0238
-302 -2,2179
-N -1,5585
DISTANŢE INCLINATE
[m]
L 33-101 188,694
L 101-N 202,252
L 59-201 155,714
L 201-N 282,419
L 78-301 152,999
L 301-302 169,112
L 302-N 177,831
- C.143 -
Topografie
8 9 (X,Y)
X
201
n 301
201 N
302
5 9 (X,Y,H) 301
n n 302
7 4 (X,Y)
101 7 8 (X,Y,H)
9 0 (X,Y)
101
7 3 (X,Y)
S 33
3 3 (X,Y,H) 7 7 (X,Y)
3 4 (X,Y) Y
Δy
Θ 7874 arctg Δx 7874
317.5008
7874
Δy
Θ 7873 arctg Δx 7873
235.4359
7873
Δy
Θ 7877 arctg Δx 7877 199.0681
78 77
b) Calculul unghiului de orientare a staţiei
α 59 Θ 5989 dir89 ; p1 D5989 km
α 59 Θ 5990 dir90 ; p 2 D5990 km
α 5989 p1 α 59 90 p 2
α 59 327.5917
p1 p 2
α 78 Θ 7874 dir74 ; p1 D7874 km
α 78 Θ 7873 dir73 ; p 2 D7873 km
α 78 Θ 7877 dir77 ; p 3 D7877 km
α p1 α 78 p 2 α 78 p3
α 78 78 296.8506
p1 p 2 p3
- C.144 -
Topografie
c) Calculul orientarilor provizorii (transmiterea orientărilor)
Θ33 101 Θ 33 34 ω33 ; ω33 dir34 dir101 175.4259
N Θ33 101 200 ω101 75.4878
Θ101
ΘN1-S Θ101
N 200 ω N1 54.2440
Θ59 201 α 59 dir201 288.6478
Θ201 N Θ59 201 200 400 ω 201 319.4155
ΘN2S Θ201 N 200 ω N 2 54.2485
Θ78 301 α 78 dir301 124.3768
Θ301 302 Θ78 301 200 ω301 95.8775
Θ302 N Θ301 302 200 ω302 5.7068
ΘN3S Θ302 N 200 ω N3 54.2352
Se verifica daca:
ΔΘ Θmax Θmin 50 cc n , n=numărul de staţii
d) Calculul orientării θN-S folosind media ponderată
ΘN1-S * p1 ΘN2-S * p 2 ΘN3-S * p3
Θ N S
O
54.2432
p1 p 2 p3
1 1 1
p1 ; p2 ; p3
n1 n2 n3
unde:
p1=numărul de staţii al drumuirii 1
p2=numărul de staţii al drumuirii 2
p3=numărul de staţii al drumuirii 3
e) Calculul corecţiilor pe orientări
c Θ1 Θ ON S Θ N1 S 0.0008
c Θ2 Θ ON S Θ N2 S 0.0053
c Θ3 Θ ON S Θ N3 S 0.0080
f) Calculul corecţiilor unitare
1 cΘ1
kΘ
n1
cΘ2
k Θ2
n1
3 cΘ3
kΘ
n1
- C.145 -
Topografie
g) Calculul orientărilor definitive pe fiecare drumuire
Θ 33 101 Θ33 101 k Θ1 175.4256
N 2k Θ1 75.4873
Θ101 N Θ101
Θ N1 S ΘN1 S 3k Θ1 54.2432
Θ 59 201 Θ59 201 k Θ2 288.6460
CONTROL :
Θ 201 N Θ201 N 2k Θ2 319.4120
2 2 2
Θ N1 S Θ N2 S Θ N3 S Θ ON S
Θ N S ΘN S 3k Θ 54.2432
Θ 78 301 Θ78 301 k Θ3 124.3788
Θ 301 302 Θ301 302 2k Θ3 95.8815
Θ 302 N Θ302 N 3k Θ3 5.7128
Θ N3 S ΘN3S 4k Θ3 54.2432
2. Calculul coordonatelor relative
a) Calculul coordonatelor relative provizorii si calculul coordonatelor absolute
provizorii ale punctului N
101 D33101 cos Θ 33101
δx33 δy 33101 D33101 sin Θ 33101
N D101 N cos Θ101 N
δx101 N D101 N sin Θ101 N
δy101
δxi1j Di j cos Θ i j δyi 1j Di j sin Θ i j
X N1 X 33 δxi1j YN1 Y33 δy i 1j
δh 33101 D33101tgα 33101
δh 101 N D101 N tgα101 N
δh i1j Di j tgα i j
H N1 H 33 δh i 1j
201
δx59 D59 201 cos Θ 59 201 δy 59 201 D59 201 sin Θ 59 201
N
δx 201 D201 N cos Θ 201 N δy 201 N D201 N sin Θ 201 N
δxi2j Di j cos Θ i j δyi 2j Di j sin Θ i j
X N2 X 59 δxi2j YN2 Y59 δy i 2j
δh 59 201 D59 201tgα 59 201
δh 201 N D201 N tgα 201 N
δh i 2j Di j tgα i j
H N2 H 59 δh i 2j
- C.146 -
Topografie
301 D78301 cos Θ 78301
δx78
δy 78301 D78301 sin Θ 78301
302 D301302 cos Θ 301302
δx301
δy 301302 D301302 sin Θ 301302
N D302 N cos Θ 302 N
δx302
δyi 3j Di j sin Θ i j
δxi j
3
Di j cos Θ i j
YN3 Y78 δy i 3j
X N3 X 78 δxi3j
δh 78301 D78301tgα 78301
δh 301302 D301302 tgα 301302
δh i 3j Di j tgα i j
H N3 H 78 δh i 3j
b) Calculul coordonatelor absolute ale punctului N
400
p1 1 ; D 1 Di1j
D
400
p 2 2 ; D 2 Di2 j
D
400
p 3 3 ; D 3 Di3 j
D
X N * p1 X N2 * p 2 X N3 * p 3
1
XN 6313.290
p1 p 2 p 3
YN1 * p1 YN2 * p 2 YN3 * p 3
YN 8019.361
p1 p 2 p 3
H N1 * p1 H N2 * p 2 H N3 * p 3
HN 357.266
p1 p 2 p 3
c) Calculul corecţiilor pe creşterile de coordonate
c x1 X N X N1 c x2 X N X N2 c x3 X N X N3
c y1 YN YN1 c y2 YN YN2 c y3 YN YN3
c h1 H N H N1 c h2 H N H N2 c h3 H N H N3
d) Calculul corecţiilor unitare
1 c x1 2 c x2 3 c x3
kx kx kx
D 1 D 2 D 3
1 c y1 2 c y2 3 c y3
ky ky ky
D 1 D 2 D 3
c 1 c 2 c h3
k h1 h 1 k h2 h k 3
D D 2 h
D 3
- C.147 -
Topografie
e) Calculul coordonatelor relative compensate
x x k 1 * D 101 k y1 * D33101
y 33101 y 33
33101 33101 x 33101
1
N k x * D101 N
x101 N x101 N k y1 * D101 N
y101 N y101
x X
1
N X 33 y Y
1
N Y33
201 k x2 * D59 201
x59 201 x59 201 k y2 * D59 201
y 59 201 y 59
N k x2 * D201 N
x 201 N x 201 N k y2 * D201 N
y 201 N y 201
x X
2
N X 59 y Y
2
N Y59
301 k x3 * D78301
x78301 x78 301 k y3 * D78301
y 78301 y 78
302 k x3 * D301302
x301302 x301 302 k y3 * D301302
y 301302 y 301
N k x3 * D302 N
x302 N x302 N k y3 * D302 N
y 302 N y 302
x X
3
N X 78
y Y
3
N Y78
h33101 h33 101 k h1 * D33101
N k h1 * D101 N
h101 N h101
h H
1
N H 33
h59 201 h59 201 k h2 * D59 201
N k h2 * D201 N
h201 N h201
h H
2
N H 59
h78301 h78 301 k h3 * D78301
302 k h3 * D301302
h301302 h301
N k h3 * D302 N
h302 N h302
h H
3
N H 78
3. Calculul coordonatelor absolute
X 101 X 33 x 33101 Y101 Y33 y 33101 H 101 H 33 h33101
X N X 101 x101 N Y N Y101 y101 N H N H 101 h101 N
X 201 X 59 x 59 201 Y201 Y59 y 59 201 H 201 H 59 h59 201
X N X 201 x 201 N Y N Y201 y 201 N H N H 201 h201 N
X 301 X 78 x 78301 Y301 Y78 y 78301 H 301 H 78 h78 301
X 302 X 301 x 301302 Y302 Y301 y 301302 H 302 H 301 h301302
X N X 302 x 302 N Y N Y302 y 302 N H N H 302 h302 N
- C.148 -
Topografie
CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR
DE DRUMUIRI SI RADIERI
(tabel 1)
SinCos Orientări
Sin
PUNCTE
Distanţe
VIZATE
STATIA
Unghiuri Unghiuri
CALCULATE
înclinate verticale orizontale
Cos2 CORECTII
COMPENSATE Cos
m cm G C CC Tg G C CC G C CC
1 2 3 4 5 6 7 8
175 42 59
33
101 188 694 -1 30 71 -0 03
175 42 56
75 48 78
101
N 202 252 -2 07 03 299 93 81 -0 05
75 48 73
54 24 40
N
S 221 24 38 -0 08
Tθ1=87cc
54 24 32
288 64 78
59
201 155 714 -2 97 82 -0 18
288 64 60
319 41 55
201
N 282 419 0 41 59 169 23 23 -0 35
319 41 20
54 24 85
N
S 65 16 70 -0 53
Tθ2=87cc
54 24 32
124 37 68
78
301 152 999 1 02 38 0 20
124 37 88
95 87 75
301
302 169 112 -2 21 79 228 49 93 0 40
95 88 15
5 70 68
302
N 177 831 -1 55 85 290 17 07 0 60
5 71 28
54 23 52
N
S 151 47 16 0 80
Tθ3=100cc
54 24 32
- C.149 -
Topografie
X Y H
Distanţe
NR.PUNCT
Observaţii
Calculate Calculate Calculate
X Y H
Corecţii Corecţii Corecţii
Compensate Compensate Compensate
m cm m cm m cm m cm m cm m cm m cm
9 10 11 12 13 14 15 16 17
- C.150 -
Topografie
6.1.2.e. Drumuirea închisă pe punctul de plecare
X
N
B 1
1
B i
C 1
A
2 2 2
A
C
A n-1 3
n-1
n-1 3
3 Y
lij j
hij d ij lij cos ij
ij
hij d ij tg ij
i d ij
N
N N
1-2
C B-D
A-1 N
1 D
A n-1,B B
A-C 2
n-1 Y
x'E x
N
1 n-1 y'
E
l
AB l l
AB*
A
B (B*)
y Y
lij j
hij
ij
i d ij d ij lij cos ij
2. Calculul orientărilor
Se consideră orientarea primei laturi A-1=0g, şi se transmite:
Θ * A1 0 g , axa x in sistem local
Θ *1 2 Θ * A1 ω1 200 g
Θ *n 1,B Θ *n 2,n 1 ω n 1 200 g
3. Se calculează creşterile de coordonate:
x * A1 d A1 cos * A1 y * A1 d A1 sin * A1
x *1 2 d 1 2 cos *1 2 y *1 2 d 1 2 sin *1 2
x * n 1,B d n 1,B cos * n 1,B y * n 1,B d n 1,B sin * n 1,B
x * ij d ij cos * ij y * ij d ij sin * ij
h' A1 d A1 tg A1
h'1 2 d 1 2 tg 1 2
h' n 1,B d n 1,B tg n 1,B
h'ij d ij tg ij
4. Se calculează coordonatele:
- C.154 -
Topografie
X B * X A x * ij X B
YB * Y A y * ij YB
5. Se calculează orientările:
YB Y A
AB arctg
XB XA
YB * Y A
AB * arctg
X B * X A
6. Se calculează unghiul ε:
A B A B *
7. Se calculează orientările definitive:
Θ * A1 Θ * A1
Θ *1 2 Θ *1 2
Θ * n 1,B Θ * n 1,B
Calculul şi compensarea creşterilor de coordonate şi calculul
coordonatelor absolute se face ca în cazurile precedente.
201 202
200
N
P
201-202
d2
d1
P'
201 202
200
- C.156 -
Topografie
6.1.3.c. Ridicarea detaliilor prin intersecţie liniară
P
d1
d2
201 202
200 D
201 202
200
- C.157 -
Topografie
Elemente cunoscute:
- Coordonatele punctelor 201,202 (X, Y)
- Unghiurile ω şi măsurate
1. Calculul orientărilor:
201 P 201 202
202 P 202 201
2. Se poate scrie:
YP Y201 tg 201 P ( X P X 201 )
X P si YP
YP Y202 tg 202 P ( X P X 202 )
Y Y201 X 201 tg 201 P X 202 tg 202 P
X P 202
tg 201 P tg 202 P
YP Y201 tg 201 P ( X P X 201 )
YP Y202 tg 202 P ( X P X 202 )
B''
3
1
A'' 1 3 B'
A' 1 2 3
A B
2
1 2 3
A B
2
Y
- C.158 -
Topografie
GRAFIC
Se raportează la o anumită scară coordonatele punctelor A, A’, B, B’
Se raportează cu raportorul polar ωi şi li în direcţia de la A la B,
ajungându-se în B’’ datorită erorii de unghi din punctul 2
Se raportează în sens invers de la B spre A tot polar, ωi şi li, ajungându-
se în punctul A’’
La intersecţia celor două trasee se găseşte greşeala de unghi
ANALITIC
Se calculează orientările laturilor de drumuire de la A la B
Cu orientările necompensate se calculează coordonatele relative şi
absolute ale punctelor de drumuire
Se calculează orientările laturilor pornind de la B spre A
Cu aceste orientări necompensate se calculează din nou creşterile de
coordonate şi apoi coordonatele absolute ale punctelor de drumuire
Se compară coordonatele provizorii din cele două drumuiri calculate
În punctul în care coordonatele coincid sau sunt foarte apropiate, vom
avea eroarea de măsurare a unghiului ce necesită remăsurat
6.1.4.b. Identificarea unei greşeli de măsurare a lungimilor
O eroare în măsurarea lungimii laturilor poate fi depistată doar când
avem o singură latură greşit măsurată.
Se presupun unghiurile ωi corect măsurate.
X
N
N
1-2
A' 1 3 B-B'' B'
D4
A B
1 2 3
D1 D2 D3 3
A B eD
2 2 3'
e D4
D3 B''
D
2'
Y
B-B''
ey
B ex
B''
Figura 6.26 – Calculul orientării în funcţie de neînchiderile ex, ey
M2
M1 M1
a1 b1 bn
a2 b2
1
St 1 St n B
St 2
A 2
port e
e
port e
A e
St 1 2
1 St 2
St n
B
niveleu
- C.160 -
Topografie
1. Calculul diferenţelor de nivel provizorii între punctele drumuirii, cu ajutorul
citirilor efectuate pe mire
hA1 a1 b1
h1 2 a 2 b2
hn 1,B a n bn
hij ai bi (CONTROL )
2. Efectuarea controlului foii de nivelment, verificându-se fiecare pagină
a i b i h i , acest control se trece în josul fiecărei foi de nivelment
3. Calculul neînchiderii pe diferenţe de nivel
eh hij H B H A
Th 3 * i d i km , Th 8 20mm D[km]
eh Th
I=abaterea standard pe un kilometru de dublu nivelment, în funcţie de aparat
3. Calculul corecţiei totale şi al corecţiei unitare
c h eh c h eh
ch sau: ch
kh k h0
d i h' ij
M2
M2
M1 M1
dh2
30
dh3
St 1 St 3 RN2
St 2 (H RN2 = 2 3 2 ,4 2 7 )
RN1 31
(H RN1 = 2 3 2 ,1 2 7 )
102
101
15
port e 3
e 54
89
1
port e
RN1 e
St 1 31
30 St 2
St 3
RN2
niveleu
- C.162 -
Topografie
se trec în coloanele corespunzătoare “+” sau “-“ în funcţie de semn
2. Efectuarea controlului foii de nivelment, verificându-se fiecare pagină
ai bi hi
6.329 6.036 1.130 1.195 0.358 ,
0.293 0.293
acest control se trece în josul fiecărei foi de nivelment
3. Calculul neînchiderii pe diferenţe de nivel
eh hij H RN 2 H RN 1
eh 0.007mm
Th 3 * i d i km ,
- C.163 -
Topografie
CARNET DE NIVELMENT
Operator…………………….. Verificat de……………….
Data…………………
Altitudinea
Diferenţe
Observaţii
CITIRI PE MIRA
Altitudini
Nr.statiei
de vizare
Pct.vizat
absolute
planului
de nivel
Inregistrate Medii
Inter-
Inapoi
mediare
Inainte Inapoi Inainte + -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
3160 1130
+3 d1=
RN1 2859 2859 232.127
1133 =120.2m
2560
S1
2030
30 1729 1729
1428
1200 1195
+2 d2=
30 0949 0949 233.260
1193 =100.5m
0699
2396
HV=
S2 31 2144 2144
=234.208
1892
101 1543 232.665
102 1589 232.619
2772 358
+2 d3=
31 2521 2521 232.067
360 =100.4m
2270
2413
RN2 2163 2163 232.427
S3
1913
Σa = 6329 Σb = 6036
eh = -7 mm Th = ±8.5 mm
ch = +7 mm qh = 2.181365
- C.164 -
Topografie
H N H A hij
1
2
H N H B hij , Th 20mm
D km ij
3
H N H C hij
eh3 H N H N h H N H C
3
eh3 ij
- C.165 -
Topografie
mm / m
1
c
k h1 h
Di
1
k 2 ch2 mm / m
Di
h 2
k h3
ch3 mm / m
Di
3
+30
+70
+50 +25
st+22 +67
st+24 S5 S6
31 st+11 S4 S7
st+12 +33
+26 S3 +69
+77 32
dr+14 dr+16
RN2
S2 dr+25 S3a dr+33
30 +19 dr+48 S11
RN1 S1
P3
R5
S10
P2
R4
S9
R3
P1
R2
R1
S8
RN3
Figura 6.30
Tema drumuirii:
Date:
- cotele reperilor de referinţă RN1, RN2 şi RN3 :HRN1=232.127,
HRN2=233.823 şi HRN3=232.848
- citirile a si b efectuate pe mirele instalate în punctele drumuirii
- schiţa generală a drumuirii de nivelment geometric cu punct nodal
- schiţele drumuirilor 1, 2, 3
Se cer:
- să se completeze carnetele de nivelment cu citirile efectuate în teren
- să se efectueze controlul foii de nivelment
- să se calculeze si să se compenseze drumuirea de nivelment geometric cu
- C.166 -
Topografie
punct nodal
- să se calculeze cotele punctelor intermediare, ale punctelor situate pe
profilele transversale (30+77 si 31+69) şi ale punctelor radiate R1...R5
Schita drumuirii 1
30
+69
+19
+77 +26
31
(H RN1 =229,127)
Figura 6.31
st+24 30+77
dr+14
st+12
dr+25
Figura 6.32
st+22
1215 2924 3691
st+11
31+69
dr+16
dr+33
dr+48
Figura 6.33
- C.167 -
Topografie
Schita drumuirii 2
3005 2435
2196 1998 2433 2892 2318
2910 2663 2132
2857 2372 2779 2200
1944 2658
1790 2608 2120
1692 2406 2840
2123 1491 2358 1870
2589 1541
2338 1290
35
+50
+33 +70 (H RN2 =230.823)
32 +30 +25
+67 33 34
Figura 6.34
Schita drumuirii 3
2302 2886 2833 2474
2002 2586 2550 2194
1702 2286 2268 1915
1892 2385
1714 2208
1536 2030
1789 1495
1693 1402
1598 1309
RN3 32
(H RN3 =229.848)
P1
P3
P2
12
90
07
06
R1
(1414) R5
R3 (1042)
R2
(1314) R4
(0733)
Figura 6.35
- C.168 -
Topografie
CARNET DE NIVELMENT
Operator…………………….. Verificat de……………….
Data…………………
Altitudinea
CITIRI PE MIRĂ Diferenţe
Observaţii
Nr.statiei
de vizare
Pct.vizat
planului
de nivel Altitudini
Inregistrate Medii absolute
Inter-
Inapoi Inainte Inapoi Inainte + -
mediare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
3160 1130
RN1 2859 2859 +1 232.127
2560 1131
S1
2030
30 1729 1729
1428
1200 1195
30 0949 0949 +1 233.258
0699 1194
2396
31 2144 2144
1892
S2 HV=234.207
+19 1543 232.664
St+12 1711 232.496
St+24 1428 232.979
Dr+14 2119 232.088
Dr+25 2996 231.211
+77 1589 232.618
2772 358
31 2521 2521 +0 232.064
2270 358
2413
32 2163 2163 232.422
S3 1913 HV=234.584
+26 2460 232.124
St+11 2112 232.472
St+22 1631 232.953
Dr+16 2436 232.148
+69 2002 232.582
Dr+16 1215 232.148
S3a Dr+36 2924 HV=233.363 230.439
Dr+48 3691 229.672
Control foaie nivelment
Σai-Σbi = Σδh’ = 6.329-6.036=0.293
eh = -1.3 mm Th = ±11.3 mm
ch = +1.3 mm qh = 0.003997
- C.169 -
Topografie
CARNET DE NIVELMENT
Operator…………………….. Verificat de……………….
Data…………………
Altitudinea
MIRĂ Diferenţe
Observaţii
CITIRI PE
Nr.statiei
de vizare
Pct.vizat
planului
de nivel Altitudini
Inregistrate Medii absolute
Inter-
Inapoi
mediare
Inainte Inapoi Inainte + -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2435 574
RN2 2318 2318 0 233.823
2200 574
S7
3005
35 2892 2892
2779
2372 488
35 2120 2120 -1 233.249
1870 489
2857
S6 HV=235.367
34 2608 2608
2358
+70 2132 233.235
+25 2662 232.705
1790 1048
34 1541 1541 -2 232.760
1290 1050
2840
S5 HV=234.298
33 2589 2589
2338
+50 1491 232.807
+30 2123 232.175
2910 714
33 2658 2658 -2 231.710
2406 712
2196
S4 HV=234.366
32 1944 1944 232.422
1892
+67 2433 231.933
+33 1998 232.368
Control foaie nivelment
Σai-Σbi = Σδh’ = 8637-10033 = -1.396
eh = +6 mm Th = ±11.8 mm
ch = -6 mm qh = -0.01647
- C.170 -
Topografie
CARNET DE NIVELMENT
Operator…………………….. Verificat de……………….
Data…………………
Altitudinea
CITIRI PE MIRĂ Diferenţe
Observaţii
Nr.statiei
de vizare
Pct.vizat
planului
de nivel Altitudini
Inregistrate Medii absolute
Inter-
Inapoi
mediare
Inainte Inapoi Inainte + -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2302 584
RN3 2002 2002 +1 232.848
1702 583
S8
2886
P1 2586 2586
2286
1892 494
P1 1714 1714 +1 232.265
1536 493
2385
S9 P2 2208 2208 HV=233.979
2030
R1 1414 232.565
R2 1314 232.665
R3 1207 232.772
1789 291
P2 1693 1693 +1 231.773
1598 292
1495
S10 P3 1402 1402 HV=233.466
1309
R3 0690 232.776
R4 0733 232.733
R5R1 1042 232.424
2833 356
P3 2550 2550 2 232.064
2268 358
S11
2474
32 2194 2194 232.422
1915
Control foaie nivelment
Σai-Σbi= Σδh’ = 7959-8390 =-0.431
eh= -4 mm Th= ±11.7 mm
- C.171 -
Topografie
H RN 1 hi 232.420
H 32
1
H RN 2 hi2 232.427, Th 20mm Di km
H 32
H RN 3 hi3 232.417
H 32
4. Determinarea altitudinii absolute a punctului nodal 32
H * p1 H 32 * p 2 H 32
* p3
H 32 32 232.422 m
p1 p 2 p3
1 1 1
p1 ; p2 ; p3
i
D 1
i
D 2
Di3
5. Calculul neînchiderilor pe fiecare drumuire
e1h hij H 32 H RN 1
1
H 32 2mm
e1h H 32
H 32 5mm sau eh2
eh2 H 32 h H 32 H RN 2
2
ij
H 32 5mm
eh3 H 32 h H 32 H RN 3 ; eh Th
3
eh3 ij
ch eh 2 mm
1 1 Di
2 mm / m
c2
ch2 eh2 5 mm , k h2 h
Di
ch3 eh3 5 mm
3 mm / m
c3
k h3 h
Di
7. Compensarea diferenţelor de nivel provizorii proporţional cu distanţa Dij
hij hij kh * Dij
8. Calculul cotelor punctelor drumuirii H i H i 1 hi 1,i
9. Calculul cotelor punctelor de pe profile, al punctelor intermediare si al
punctelor radiate folosind altitudinea planului de vizare
H VS 2 H 30 a2 H VS 2 H VS 2
H VS 2
H VS 2 H 31 b2 2
H101 H VS 2 cst 24
B
116
1 5
3 C
A
2 4
D
121
med
i j ; med
j i ; i j
2 2 2
2. Reducerea distanţelor la orizont: Di j Li j cos i j
3. Calculul diferenţelor de nivel provizorii:
eh Ve V j i j H A D ; i j Di j tg i j
4. Calculul neînchiderii şi al corecţiei unitare:
ch
eh ch ; q H [mm / m]
Di j
5. Compensarea diferenţelor de nivel: i j i' j qh Di j
6. Calculul cotelor punctelor de drumuire: H i H i 1 hi 1,i
7. Calculul cotelor punctelor radiate:
H116 H 3 h3 116 , H121 H 4 h4 121
- C.173 -
Topografie
7. BIBLIOGRAFIE
1. M. NEAMŢU, E. ULEA, ş.a. – Instrumente topografice şi
geodezice - Editura Tehnică, Bucureşti, 1982
2. M. NEAMŢU, M. TAUB – Topografie I, II - Institutul de
Construcţii Bucureşti, 1979
3. A. RUSU, ş.a. – Topografie – Geodezie - Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982
4. E. ULEA, ş.a. – Îndrumător pentru lucrări practice şi practică de
topografie - Institutul de Construcţii Bucureşti, 1984
5. ***** - Manualul inginerului geodez – Editura Tehnică -
Bucureşti, 1971
- C.174 -