Tema 3.2 Patrulatere (clasa a VII-a) Patrulaterul este poligonul cu patru laturi. Un patrulater se numeste convex dacd oricare ar fi doua puncte aflate in interiorul sau, segmentul care le uneste este inclus in interiorul patrulaterului. Un patrulater se numeste concav daca exist’ dou’ puncte in interiorul sau astfel incat segmentul care Je uneste nu este inclus in interiorul patrulaterului. Teorema. Suma misurilor unghiurilor unui patrulater convex este egala cu 360°. Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele doud cate dou’. 4. {ntr-un paralelogram sunt verificate urmatoarele proprietafi: e laturile opuse sunt congruente; unghiurile opuse sunt congruente; e oricare doud unghiuri alaturate sunt suplementare; « diagonalele se taie in segmente congruente. Daci intr-un patrulater este verificat una dintre proprietatile enunfate anterior, atunci patrulaterul este paralelogram. 2. 3, Daca intr-un patrulater doua laturi opuse sunt paralele si congruente, atunci patrulaterul este paralelogram. Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept. 1. Orice dreptunghi este paralelogram, deci are toate proprietifile paralelogramului. 2. Diagonalele unui dreptunghi sunt congruente. 3. Unghiurile unui dreptunghi sunt congruente gi au masura de 90°, fiecare. 4, Un paralelogram este dreptunghi daca si numai daca are diagonalele congruente. Rombul este paralelogramu! cu doua laturi consecutive congruente. 1. Orice romb este paralelogram, deci rombul are toate proprietatile paralelogramului. 2. Toate laturile unui romb sunt congruente. Diagonalele unui romb sunt perpendiculare. Diagonalele unui romb sunt bisectoarele unghiurilor rombului. Un paralelogram cu diagonalele perpendiculare este romb. 6. Daca intr-un paralelogram o diagonala este bisectoarea unui unghi, atunci paralelogra- mul este romb. vue Patratul este dreptunghiul cu doua laturi consecutive congruente. Echivalent, patratul este rombul cu un unghi drept. 1, Toate laturile unui ptrat sunt congruente. 2. Toate unghiurile unui patrat sunt congruente, deci drepte. 3. Diagonalele unui p&trat sunt congruente, perpendiculare si au acelasi mijloc. 4. Diagonalele unui p&trat sunt bisectoarele unghiurilor. 5, Daca un paralelogram are doua Jaturi consecutive congruente si un unghi drept, atunci este patrat. 6. Daca un paralelogram are diagonalele congruente gi perpendiculare, atunci este patrat. m@ MATEMATICA - Evaluarea national& B & s Scanned with CamScannerMM. PERIANU « C, STANIGA « I. BALICA * C. MIINESCU « C. LAZAR 150 Trapezul este patrulaterul convex care are doua laturi paralele si doud laturi neparalele, Laturile paralele se numesc baze. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numeste trapez isoscel. Trapezul cu una dintre Jaturile neparalele perpendiculare pe baze se numeste frapez dreptunghic. Segmentul de dreapta determinat de mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se numeste linie mijlocie a trapezului. Trapezul isoscel are urmatoarele proprietafi: 1. unghiurile aliturate unei baze a unui trapez isoscel sunt congruente; 2. diagonalele unui trapez isoscel sunt congruent; 3. un trapez este isoscel daca si numai dacd unghiurile aldturate unei baze sunt congruente; 4, un trapez este isoscel daca si numai daca diagonalele sunt congruente; 5. intr-un trapez, linia mijlocie este paralela cu bazele si are lungimea egala cu semisuma lungimilor acestora. Ariile figurilor geometrice Aria triunghiului. Se calculeaza cu una dintre formulele: 4 AA BC-AD a ACB 4 AB-CE ienrdlgi= ob ; : Ez Pentru triunghiul dreptunghic, putem folosi si formula: cs D 6 A=+,, unde ci, cp sunt lungimile catetelor. 2 Proprietatea medianei. O mediana imparte un triunghi in doua triunghiuri echivalente (cu ariile egale). Aria patrulaterului, Pentru a calcula aria unui patrulater oarecare ABCD se descom- pune patrulaterul in triunghiuri: Asacp = Asso + Aaco. D Aria paralelogramului A Daca patrulaterul ABCD este paralelogram, atunci: Aasco= BC» AE= DC. AF sau Agaco = bh. fr Aria dreptunghit dimensiuni AB = L si BC= Aria patratului. Dacd ABCD este pitrat de laura BZ a AB=l, atunci Ay, =T. 4 B Aria rombului. Dac’ ABCD este romb, de latura AB =I siindltime h, atunci Aj, =I-h. C. A Daca i si dz sunt lungimile diagonalelor, atunci Ajggy = aa : D sau Asgco = In hy Aria trapezului. Dac& ABCD este trapez, atunci Ayey = (B+ oe h unde B gi b sunt lungimile bazelor, /;, este lungimea liniei mijlocii, iar h este lungimea indltimii trapezului. Scanned with CamScannerTema 3.5 Cercul (clasa a VII-a) Elemente in cerc. Coarda, arc, unghi la centru Fiind dat un punct O in plan si un numir real pozitiv r, se numeste cerc de centru 0 si razi r multimea punctelor din plan situate-a distanta r de punctul O. Altfel zis, cercul este multimea punctelor egal departate de un punct fix (centrul), Notam cercul de centru O gi raza r astfel: C(O,r) ={M e P| OM =r}. jn anumite situatii, prin razd vom infelege si segmentul care uneste centrul cercului cu un punet al cercului. Un segment care uneste dou’ puncte de pe cerc se numeste coarda. O coarda care confine centrul cercului se numeste cliametru. Lungimea oricarui diametru este 2r, Dowd puncte de pe cerc care sunt extremitatile unui diametru se numesc puncte diametral opuse. Doua cercuri sunt congruente dacé au razele egale. Scriem (0,17) =C,(O,.%) dacd i numai dacd y =n. — in figura alaturaté, segmentul [MN] este coarda, iar [MP] este diametru. Segmentele [OM], [ON] si [OP] sunt raze. Avem OM = ON =OP=r si MP=2r. Arc de cere. Portiunea de cere cuprinsa intre doua puncte distincte de pe cere se numeste are de cere, iar punctele care deter- # mina arcul se numesc capetele (extremititile) arcului. Dacd extremitatile unui arc de cerc sunt puncte diametral opuse, arcul se numeste semicerc. Doua puncte A,B C(O,r), nediametral opuse, determina pe C interiorul A un cere douii arce: arcul mic AB (portiunea de cere aflati unghiului AOB) si arcul mare “AB (porfiunea de cere din exteriorul unghiului 408). in general, cfnd scriem AB (folosind doar dous litere), ne referim la arcul mic, Pentru notafia unui arc mare vom folosi inc un punct al arcului, diferit de capetele lui: de exemplu, vor. nota ACB arcul mare AB din figura. Unghi la centru. Un unghi cu varful in centrul unui cerc se numeste unghi la centru. In figura de mai sus, BB, = B,B, = B,B, =... Pentru figurile de mai jos, din DE || BC, aplicénd teorema lui Thales, rezulté AD _ AE AB_AC AD _ AE DB EC “ DB cE “ “AaB” AC’ ae 4 a a B Cc Dé =F B Cc Reciproca teoremei lui Thales. Fie triunghiul ABC gi punctele De AB, Ee AC, in AD _ AE acelagi semiplan determinat de paralela prin la BC. Deck 42 = 47, atunci DE IBC. Observatie. in conditile de mai sus, daci 2 4 4E vatunci DEABC. Aplicatii ale teoremei lui Thales 1. Teorema paralelelor neechidistante Mai multe drepte paralele determina pe doud secante oarecare segmente proportionale. Pentru figura alaturata, dac&: d, ||, || d,||.-. sia, . AA _ Ardy AAy b sunt dou secante, Fs be po aH sunt doud secante, atunci Boe BB,” BB. 2. Teorema bisectoarei. intr-un triunghi, bisec- toarea unui unghi determina pe latura opusi dowd segmente proportionale cu celelalte doua laturi. ™ MATEMATICA — Evaluarea nationala w a a Scanned with CamScannerX mM, PERIANU + C. STANICA * I, BALICA » C, MIINESCU + C. LAZAR & & BE _ AB in Sigur din sings, vem 22 AB isc in oa din deeopta, C= 4C° unde [4E] ese bisectoarea unghiului exterior unghiulai BAC intr-un trianghi ia care AB = AC. 4 a B D c 3. Impartirea unui segment in parti proporfionale cu numere (segmente) date De exempls, pent 2 imparfi un segment =| ie : [4B] in parti proportionale cu numerele 2, 3 $5 —S : procedam astfel: consideram semidreapta [Ar si, cu ajutoral compasului, construim 10 segmente congruente (2+ 10). Fie 44:=2u, Sz AeAs = 3u, AsAve= Su. Unim Aro cu B gi 2poi ducem AN{4,B i 4.¢M(]4,B. Cu ajutoral teoremei paralelor neechidistante, obfinem ay 4 dente congruente si laturile corespondente proportionale. MMBC~ ADEF <> SADE ~ AABC . Pentru figura 3, avem AADE ~ AACB. Criterii de asemanare Criteriul U.U. oud triunghiuri sunt asemenea dac& au doud perechi de unghiuri corespondente congruente. Criteriul L.U.L. Dou’ triunghiuri sunt asemenea daca au doua perechi de laturi cores- pondente proporfionale si unghiurile dintre ele congruente. Criteriul LLL. Dovd triunghiuri sunt asemenea daca au laturile corespondente propor- fionale, Observatia 1. —_Raportul indlfimilor, medianelor si bisectoarelor ce pomese din var- furile corespondente a doui triunghiuri asemenea este egal cu raportul de asemanare al celor doud triunghiuri. Observatia2, Raportul ariilor a dou’ triunghiuri asemenea este egal cu patratul raportului de asemanare. Scanned with CamScannerTema 3.4 Relatii metrice (clasa a VII-a) Teorema inaltimii. intr-un triunghi dreptunghic, lungimea fnaltimii corespunzitoare ipotenuzei este media geometric& a lungimilor proiectiilor catetelor pe ipotenuza, Cu notafiile din figura, avem AD? = BD-CD. BD c Lungimea indltimii corespunzitoare ipotenuzei este raportul dintre produsul lungimilor AB-AC BC * Reciproca teoremei inaltimii. Fic triunghiul ABC si D ¢(BC) astfel incat AD 1 BC si AD* = BD-CD. Atunci m(xBAC) =90° . catetelor si lungimea ipotenuzei: AD = Teorema catetei. fntr-un triunghi dreptunghic, lungimea fie- 4 ciirei catete este media geometric’ a lungimii ipotenuzei si a lungimii proiectiei catetei pe ipotenuza. AB? = BD: BC Cu notatiile din figura alaturata, avem: - AC? =CD-BC BOD Cc Reciproce ale teoremei catetei 1. {n triunghiul ABC, dach AD1BC, De (BO), si are loc una dintre egalititile AB? = BC - BD sau AC? = BC - CD, atunci m(+BAC) = 90°. 2. in triunghiul ABC, dacd exist un punct D ¢ (BC) care are proprietatea c& AB’ = BC BD si AC? = BC - CD, atunci m( 90°, iar dacd AB? + AC? > BC?, atunci m(+A) < 90°. Teorema lui Pitagora generalizata 4 Fie triunghiul ABC si D = pracd. Dac m(&C) < 90°, atunci AB = AC? + BC*-2- BC+ CD. Dac& m(+C) > 90°, atunci AB? = AC? + BC? +2 BC: CD. ™@ = MATEMATICA - Evaluarea national, we & 3 Scanned with CamScannerNotiuni de trigonometrie in triunghiul dreptunghic Pentru orice triunghi dreptunghic se definesc rapoartele sinus, cosinus, tangenta si cotan, genta, numite funcfii trigonometrice. Pentru figura alituratd, acestea se scriv: c inze= 2. og532- 42, gree BC, ig r= AB sinx?=76 5 cosx? =F igx?=Fe, ctgxP= ar. Se observa ca: —) 2008. sinks? + costs? A a sinx? Relatii intre functiile trigonometrice ale unghiurilor complementare a. sin(90° ~ x°)=cosx°; _b. cos(90°-x°)=sinx®; ¢. tg(90°--x°) = ctg x°. Valorile functiilor trigonometrice pentru unghiurile de 30°, 45°, 60° | cos 30° 45° 60° sla ie]sr Te wie hel&aleles & | = Jeloe ete} = | & . Teorema cosinusului Fie triunghiul ABC, cu m( 90°, se demonstreaza ca: AB? = BC’ + AC? +2BC- AC-cos(180°-C) (2) Egalitatile (1) respectiv (2) sunt cunoscute drept teorema cosinusului. Probleme propuse | PARTEA I. La urmatoarele probleme scrieti numai rezulta: 1. Catetele unui triunghi dreptunghic au lungimile 1 dm gi 3 dm. L este egald cu ... dm. 2. Un triunghi dreptunghic are o cateta de 15 cm si ipotent catete este egali cu... cm. 3. Un triunghi dreptunghic are catetele de lun; toare ipotenuzei are lungimea egala cu ... | M. PERIANU C. STANICA « I. BALICA « C. MIINESCU « C, LAZAR 164 Scanned with CamScanner