nadejde vie si tare in Pronia lui Dumnezeu si in mijlocirea ei plina de mila si atotputernica, indreptata catre noi. Acoperamantul ei ne incredinteaza in mod graitor ca toata viata noastra se afla sub influenta si lucrarea bi- nefacatoare si mantuitoare pentru noi ale Proniei celei de sus, ne incredinteaza ca Preacurata Fecioara, la fel ca toti sfintii, este prezenta in viata noastra, izbavindu- ne de mari rele si nenorociri, si trimitandu-ne de sus binecuvantare si ajutor ceresc. Acoperamantul Maicii Domnului si al sfintilor ni se arata in chip diferit. Ni se arata prin daruirea bunatatilor pamantesti, prin pazirea vietii noastre si prin nenumaratele binefaceri, ce se revarsa fara incetare asupra noastra de la Dumnezeu, insuflandu-ne sa-L iubim, sa-I multumim si sa-L slavim din toata inima si din tot sufletul. Ni se arata chiar in necazurile si nenorocirile noastre, care ne invata sa rabdam, sa nadajduim in Dumnezeu si sa ne lasam in voia Lui cea intru-tot- sfanta. Si, in sfarsit, ni se arata in ajutorul cel mai presus de fire. E drept, dupa originea lor, toate lucrarile acestea sunt lucrarile Proniei lui Dumnezeu si izvorasc din Dumnezeu, Care, fiind Singurul Stapan Atotputernic si Preabun al lumii, toate le carmuieste si pentru toti este Izvor nesecat al tuturor bunatatilor, sufletesti si trupesti. Dar,cand revarsa asupra noastra nespusele daruri ale milelor si indurarilor, Domnul lucreaza prin uneltele harului, alese special pentru aceasta. El a proslavit cetele sfintilor Sai, care, fiind plini de har, revarsa harul din belsug tuturor celor ce cer si se roaga. Totusi, asa cum in lumea vazuta toate stelele revarsa una si aceeasi lumina, dar nu in aceeasi masura, asa si in lumea duhovniceasca, toti sfintii preamariti si proslaviti de Dumnezeu pot darui harul lui Dumnezeu celorlalti, dar nu in aceeasi masura. Maica Domnului, fiind mai presus decat toti sfintii, mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, este cea dintai Mijlocitoare, dupa Iisus Hristos, pentru noi inaintea lui Dumnezeu, si cea dintai, care daruieste daruri binecuvantate tuturor celor ce le cauta. Nimeni din cei ce alearga la Tine nu iese rusi- nat, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara; ci cerand dar bun, primeste daruirea catre cererea cea de folos – asa crede si invata Sfanta Biserica. Insa, ca acest Izvor nesecat al tuturor bunatatilor, duhovnicesti si trupesti, sa fie deschis totdeauna pentru noi, ca noi sa fim totdeauna vrednici de Acoperamantul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, trebuie sa ne straduim din rasputeri sa pazim si, pe cat va fi cu putinta, sa intarim legatura noastra launtrica cu ea. Cu cat mai stransa va fi legatura duhovniceasca intre noi si Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, cu cat mai puternica va fi legatura noastra launtrica cu ea, cu atat mai mult si mai des ne vom bucura de atotputernicul ei Acoperamant si vom primi de la ea mari mile.Dar ce masuri, vom fi intrebati, trebuie sa luam pentru a pazi si a intari aceasta legatura duhovniceasca cu Imparateasa Cereasca? – Aceleasi masuri, care ajuta la apropierea dintre oameni si intaresc legaturile de prietenie intre ei. In viata obisnuita de zi cu zi, mai mult decat orice, ii apropie pe oameni revederile dese, discutiile ziditoare, schimbul de ganduri si simtaminte. Aceleasi lucruri sunt necesare si pentru pazirea si intarirea legaturii noastre launtrice cu Maica Domnului.De aceea, adresarile dese in rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, si contemplarea plina de evlavie a acelei maretii, ce o inalta deasupra tuturor fiintelor pamantesti si ceresti – sunt cele dintai conditii spre a pazi si a spori legatura noastra duhovniceasca cu ea.Stim ca multi sfinti nevoitori prin rugaciune neincetata catre Preasfanta Fecioara Maria au izbutit sa intre in legaturi filiale desavarsite cu ea, atat de apropiate, incats-au invrednicit sa fie vizitati in chip vazut de aceasta, cum li s-a intamplat, de exemplu, Sfantului Grigorie al Neo-Cezareei, Cuviosului Serghie de Radonej, Cuviosului Serafim de Sarov si multor, multor altora.Sa ne straduim si noi, iubiti frati si surori, cat mai des cu putinta si mai sarguincios sa alergam cu rugaciuni catre Cereasca noastra Imparateasa.Daca in indeletnicirile noastre obisnuite ne sunt cu neputinta rugaciunile indelungi, pe care le savarseau marii Nevoitori, atunci cele mai scurte si savarsite cu atentie – intotdeauna vor fi cu putinta. Cine si ce ne va putea impiedica sa citim la pravila de dimineata si de seara, cu osardie, cu dragoste si evlavie cateva rugaciuni catre Maica Domnului? Cine si ce ne va putea impiedica sa mergem la slujbele bisericesti, indeosebi in zilele de sarbatori si duminici ca, lepadand toate grijile lumesti, sa ne indreptam cu rugaminti osardnice catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu? Sa ne straduim sa sporim rugaciunile noastre catre Imparateasa Cereasca – atat pe cele de acasa, cat si pe cele obstesti.Un exemplu bun de urmat sa ne fie in aceasta privinta binecredinciosii nostri inaintasi, care nu numai la vreme de necaz, ci in toata vremea se indreptau cu rugaminti osardnice catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si de multe ori primeau de la ea ajutor minunat si mai presus de fire.Nici pe noi nu ne va lasa sa pierim, ci totdeauna ne va ajuta si ne va mantui, de vom alerga la ea mai des si cu mai multa insufletire, strigand si suspinand din inima.