Tema proiectului:

PROIECT LA DISCIPLINA : Regiunea

ECONOMIE 2 București Ilfov

Proiect realizat de: Toader Cozmina și Zdragus Emil

 1

Cuprins:

Capitolul 1. Descrierea regiunii

1.1 Piața bunurilor și serviciilor
Capitolul 2. Piața monetară (bănci comerciale și alte instituții specializate de
credit; masa monetară; credite acordate; depozite ale populației sau
societăților comerciale)
Capitolul 3. Piața capitalurilor / financiară (investiții străine directe, firme
cotate la bursă, )
Capitolul 4. Piața muncii (resurse de muncă, populația activă, populația
ocupată, număr de salariați, productivitatea muncii, ore lucrate de
populația ocupată, condiții de muncă, câștig salarial, costul forței de
muncă, locuri de muncă vacante, formare profesională continuă)
Capitolul 5. Implicarea statului în regiuni (politici, divizare buget de stat,
sistem fiscal)
5.1 Indicatori macroeconomici (venit, consum, investiții)
Capitolul 6. Șomajul (șomeri, populație inactivă)
6.1 Inflația (rata inflației, măsuri antiinflaționiste)
 2

Capitolul 1: Descrierea regiunii:

București - Ilfov este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, compusă
din municipiul București și județul Ilfov. Populaţia înregistrată cu domiciliu în regiune este de
2.633.690 locuitori (iulie 2021) și o suprafață de 1.804 km². Reţeaua de localităţi a Regiunii
Bucureşti-Ilfov e constituită din Municipiul Bucureşti, opt oraşe, 32 comune şi 91 sate. 
Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe cap de
locuitor (exprimat în puterea de cumpărare standard) de 49.200 Euro, reprezentând 164% din
media europeană (UE27), depăşind astfel regiunile incluzând alte capitale europene precum
Atena, Madrid, Roma, Viena, Berlin sau Budapesta (cf. Eurostat 2022, pe baza datelor din 2020).
Evoluţia acestui indicator a fost în continuă ascensiune în ultima decadă, în anul 2009
înregistrând 116% din media UE.
Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României, în
care sunt prezente toate ramurile industriale. Comerţul, activităţile de depozitare, distribuţie,
administraţie-gospodărie comunală, construcţii au avut o evoluţie rapidă, astfel încât regiunea se
distanţează ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni, în ciuda poziţiei geografice nefavorabile.
Regiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru 25% din totalul economiei naţionale.
În Capitală îşi au sediul aproape toate marile companii din România, de la OMV Petrom la
Rompetrol Downstream, Orange România, Vodafone, British American Tobacco şi Telekom
Romania. Regiunea Bucuresti-Ilfov are cea mai mare pondere in exportul Romaniei

1.1 Piața bunurilor și serviciilor:

În regiune este concentrată cea mai importantă piață a forței de muncă din țară. În regiune
sunt prezente toate ramurile industriale, București-Ilfov reprezentând principala aglomerare
industrială din țară, dar forța de muncă s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre
servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistrează cel
mai alert ritm de creștere a unor sectoare precum construcțiile și imobiliarele, evoluții rapide
înregistrând și activitățile de retail, de distribuție și de management.

Mediul economic al regiunii este atractiv pentru investiţiile directe, pentru structura
instituţională existentă, pentru forța de muncă calificată și pentru sistemul de comunicaţii mai
dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării.

Conform datelor statistice ale ANOFM, cei mai importanți angajatori din regiune, după
numărul de salariaţi, sunt: CN Poșta Română SA, CNCF CFR SA, Kaufland România,
Regia Naţională a Pădurilor, SNTFC CFR Călători SA, RCS&RDS, SC Mega Image
SRL, SC Carrefour România, Societatea de Transport București, SC Auchan Romania
SRL.
 3

Surse utilizate: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Institutul Naţional de

Statistică (Balanţa Forţei de Muncă, Anuarul Statistic), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării
și Administraţiei.

Capitolul 2. Piața monetară

Inmatriculare în registrul Data de la
Numarul de
institutiilor de credit Cod unic care poate
Denumirea Adresa sediului ordine în
de începe Observatii
institutiei de credit social registrul
Numar Data inregistrare desfasurarea
comertului
activitatii
RB-PJR-40-004 18.02.1999 BANCA ROMÂNĂ Bucuresti, 1596646 J40/456/1991 10.07.1990 - pana la 19.02.1996
DE CREDITE ŞI Strada Stefan a functionat sub
INVESTIŢII SA cel Mare, nr.3, denumirea "Banca
parter si etajul pentru Mica Industrie
1, sector 1 si Libera Initiativa"
S.A. - pana la
23.04.2007 a
functionat sub
denumirea "Banca
pentru Mica Industrie
si Libera Initiativa -
MINDBANK S.A."; -
pana la 13.03.2014 a
functionat sub
denumirea "ATE
BANK ROMANIA
SA".
RB-PJR-40-007 18.02.1999 BRD - Groupe Bucuresti, bd. 361579 J40/608/1991 01.12.1990 - pana la data de
Societe Generale Ion Mihalache 10.06.2004 a
S.A. nr.1-7, sector 1 functionat sub
denumirea "Banca
Romana pentru
Dezvoltare S.A."
RB-PJR-40-008 18.02.1999 BANCA Bucuresti, 361757 J40/90/1991 01.12.1990 - la data de
COMERCIALA Calea Plevnei, 21.10.1999 banca a
ROMANA S.A. nr. 159, fuzionat prin absortie
Business cu Banca Romana
Garden de Comert Exterior
Bucharest, (Bancorex) S.A.
clădirea A, etaj
6, sector 6
RB-PJR-40-009 18.02.1999 RAIFFEISEN BANK Bucuresti, 361820 J40/44/1991 01.12.1990 - pana la data de
SA Calea 17.08.2001 a
Floreasca functionat sub
nr.246 C, denumirea Banca
Cladirea Sky Agricola SA; - in
Tower, etajele perioada 17.08.2001-
2-7, sector 1 25.06.2002 a
functionat sub
denumirea Banca
Agricola -Raiffeisen
SA - la data de
26.06.2002 a
fuzionat prin
absorbtie cu
Raiffeisenbank
(Romania) SA -
banca absorbita.
RB-PJR-40-011 18.02.1999 UNICREDIT BANK Bucuresti, Bdul. 361536 J40/7706/1991 20.03.1991 - pana la data de
S.A. Expozitiei 31.08.2006 a
nr.1F, sector 1 functionat sub
 4

denumirea Banca
Comerciala "Ion
Tiriac" SA ; - la data
de 31.08.2006 a
fuzionat prin
absorbtie cu HVB
Bank Romania SA -
banca absorbita. - la
data de 01.06.2007 a
fuzionat prin
absorbtie cu
UniCredit Romania
SA - banca
absorbita. - pana la
data de 01.06.2007 a
functionat sub
denumirea Banca
Comerciala HVB
Tiriac SA. - pana la
data de 18.08.2015 a
functionat sub
denumirea UniCredit
Tiriac Bank SA;
RB-PJR-40-015 18.02.1999 Banca de Export Bucuresti, Str. 361560 J40/8799/1992 14.04.1992  
Import a Romaniei Barbu
(EXIMBANK) SA Stefanescu
Delavrancea,
nr.6 A, sector 1
RB-PJR-40-017 18.02.1999 BANCA Bucuresti, 4829576 J40/29196/1992 15.09.1993 - pana la data de
ROMÂNEASCĂ strada Arh. Ion 27.09.2004 a
S.A. Mincu, nr. 3, functionat sub
sector 1 denumirea Banca
Romaneasca S.A.; în
perioada 27.09.2004-
28.02.2020 a fost
înscrisă în registru
sub denumirea
Banca Românească
SA Membră a
Grupului National
Bank of Greece; -
adresa sediului real
este in Bucuresti,
Unirii Office Center,
bd-ul Unirii nr. 35, bl.
A3, sector 3.
RB-PJR-40-018 18.02.1999 CREDIT EUROPE Bucuresti, Bdul 4315966 J40/18074/1993 10.12.1993 - pana la data de
BANK (ROMANIA) Timisoara 11.07.2000 a
S.A. nr.26Z, functionat sub
Cladirea denumirea Banca de
Anchor Plaza, Credit Industrial si
sector 6 Comercial S.A. -
pana la data de
22.02.2007 a
functionat sub
denumirea
FINANSBANK
(ROMANIA) S.A.
RB-PJR-12-019 18.02.1999 BANCA Cluj-Napoca, 5022670 J12/4155/1993 28.01.1994 - la data de
TRANSILVANIA Calea 31.12.2015 banca a
S.A. Dorobanţilor nr. fuzionat prin
30-36 absorbție cu
Volksbank Romania
S.A. (bancã
absorbitã). - la data
de 31.12.2018 banca
a fuzionat prin
absorbtie cu
 5

Bancpost S.A.
(banca absorbita).
RB-PJR-40-022 18.02.1999 ALPHA BANK Bucuresti, 5062063 J40/28415/1993 02.03.1994 - pana la data de
ROMANIA SA Calea 23.02.2000 a
Dorobantilor functionat sub
237 B, sector1 denumirea "Banca
Bucuresti SA"
RB-PJR-40-026 18.02.1999 FIRST BANK S.A. Bucuresti, sos. 7025592 J40/1441/1995 03.05.1995 - pana la 15.05.2000
Nicolae a functionat sub
Titulescu, denumirea „Banca
nr.29-31, sector de Credit PATER
1 S.A.”, iar in perioada
15.05.2000 -
30.10.2018 a fost
inscrisa cu
denumirea „Piraeus
Bank Romania S.A.”;
- la data de
30.04.2020 banca a
fuzionat prin
absorbtie cu Bank
Leumi România S.A.
(banca absorbită).
RB-PJR-40-028 18.02.1999 OTP BANK Bucuresti, 7926069 J40/10296/1995 20.12.1995 - pana la data de
ROMANIA S.A. str.Buzesti 18.07.2005 a
nr.66-68, sector functionat sub
1 denumirea Banca
Comerciala
"ROBANK" SA; la
data de 31.10.2015
banca a fuzionat prin
absorbție cu Banca
Millennium S.A.
(bancă absorbită).
RB-PJR-02-032 18.02.1999 BANCA Bucuresti, 8145422 J40/2449 26.06.1996 - pana la data de
COMERCIALA Soseaua 02.09.2003 a
INTESA Nicolae functionat sub
SANPAOLO Titulescu, nr. 4- denumirea "Banca
ROMANIA SA 8, Cladirea Comerciala West
America Bank SA"; - pana la
House, Aripa data de 13.01.2008 a
Est si Aripa functionat sub
Vest, et. 6, denumirea "BANCA
Sectorul 1 COMERCIALA
SANPAOLO IMI
BANK ROMANIA
S.A."; - la data de
01.10.2012 a
fuzionat prin absortie
cu Banca C.R.
Firenze Romania SA
- banca absorbita;
RB-PJR-40-033 18.02.1999 CREDIT Bucuresti, 8490099 J40/3797/1996 25.07.1996 - pana la data de
AGRICOLE BANK str.Berzei nr.19, 14.04.2000 a
ROMANIA S.A. sector 1 functionat sub
denumirea
"International
Commercial Black
Sea Bank (Romania)
S.A." - pana la data
de 30.12.2003 a
functionat sub
denumirea
"Commercial Bank of
Greece (Romania)
SA" - pana la data de
16.08.2012 a
functionat sub
 6

denumirea "Emporiki
Bank - Romania SA".
RB-PJR-40-037 18.02.1999 LIBRA INTERNET Bucuresti, 8119644 J40/334/1996 25.11.1996 - pana la 13.11.1997
BANK S.A. Calea Vitan a functionat sub
nr.6-6A, denumirea Banca
tronson B, C, Romana pentru
et.1, 6, 9, 13, Relansare
cladirea Economica S.A. -
Phoenix Tower, pana la data de
sector 3 03.03.2005 a
functionat sub
denumirea Banca
Romana pentru
Relansare
Economica - LIBRA
BANK S.A.
RB-PJR-40-043 18.02.1999 IDEA BANK S.A. Bucuresti, b- 10318789 J40/2416/1998 13.04.1998 - pana la data de
dul. Dimitrie 24.04.2015 a
Pompei nr.5-7, functionat sub
etaj 6, sector 2 denumirea
"ROMANIAN
INTERNATIONAL
BANK S.A."
RB-PJR-40-044 18.02.1999 VISTA BANK Bucuresti, 10556861 J40/4436/1998 17.07.1998 - pina la data de
(ROMANIA) S.A. str.Emanoil 08.01.2001 a
Porumbaru functionat sub
nr.90-92, et. 3- denumirea BNP-
6, sector 1 Dresdner Bank
(Romania) SA; -
pana la data de
15.05.2008 a
functionat sub
denumirea EGNATIA
BANK (ROMANIA)
S.A, iar în perioada
15.05.2008 -
28.05.2019 a fost
înscrisă cu
denumirea MARFIN
BANK (ROMANIA)
S.A.
RB-PJR-32-045 15.07.1999 PATRIA BANK S.A. Bucureşti, 11447021 J40/9252/2016 15.07.1999 - la data de
Şoseaua 02.05.2017 banca a
Pipera, nr. 42, fuzionat prin
cladirea absorbție cu Patria
Globalworth Bank S.A.,
Plaza, Etajele 8 J23/2563/2016-
şi 10, sector 2. banca absorbită; -
pana la data de
02.05.2017 a
functionat sub
denumirea BANCA
COMERCIALA
CARPATICA S.A.
RB-PJR-40-046 17.09.1999 CEC BANK S.A. Bucuresti, 361897 J40/155/1997 17.09.1999 - pana la data de
Calea Victoriei 07.05.2008 a
nr.13, sector 3 functionat sub
denumirea Casa de
Economii si
Consemnatiuni
C.E.C. S.A.
RB-PJR-40-050 20.05.2002 ProCredit Bank S.A. Bucuresti, 14622194 J40/3762/2002 20.05.2002 - pana la data de
str.Buzesti 09.12.2004 a
nr.62-64, et.1,2 functionat sub
si 4 ,sector 1 denumirea Banca de
Microfinantare MIRO
SA
 7

RB-PJR-23-052 27.09.2004 PORSCHE BANK Voluntari, 16489311 J23/812/2004 27.09.2004  

ROMANIA SA Bulevardul
Pipera, nr.2,
cladirea
PORSCHE,
parter, etajele
1, 2, 3, 4, 5,
judetul Ilfov
RB-PJR-40-066 17.08.2009 GARANTI BANK Bucuresti, sos. 25394008 J40/4429/2009 17.08.2009 - GE Garanti Bank
S.A. Fabrica de S.A. a preluat prin
Glucoza nr.5, transfer intreaga
Business activitate a
Center, Novo GarantiBank
Park 3, cladirea International N.V. -
F, et.5 si 6, Sucursala Romania
sector 2 la data de
28.05.2010; - pana la
data de 10.12.2010 a
functionat sub
denumirea GE
GARANTI BANK
S.A.
RB-PJR-40-067 17.08.2009 TECHVENTURES Bucureşti, str. 25263452 J40/3215/2009 17.08.2009 - pana la data de
BANK S.A. Daniel 11.12.2020 a fost
Danielopolu inscrisa sub
nr.30-32, etaj 7 denumirea BANCA
(clădirea One COMERCIALA
Herăstrău FEROVIARA S.A.
Office), sector
1.
https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20636

ian. 2022/ ian. 2022/
31 ianuarie 2022 dec. 2021 ian. 2021
INDICATORI (mil. lei) % %
M1 (masa monetară în sens restrâns) 408 475,4 0,4 20,5
Numerar în circulaţie ** 98 646,3 2,6 9,3
-
Depozite overnight *** 309 829,1 0,3 24,5
M2 (masa monetară intermediară) 568 087,5 0,6 15,9
M1 408 475,4 0,4 20,5
Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt incluse şi depozitele rambursabile
după notificare la cel mult trei luni inclusiv) 159 612,1 1,2 5,5
M3 (masa monetară în sens larg) 568 087,5 0,6 15,9
M2 568 087,5 0,6 15,9
Alte instrumente financiare (împrumuturi din operaţiuni repo, acţiuni/unităţi de fond ale
fondurilor de piaţă monetară emise, titluri de natura datoriei emise cu maturitatea de până la
doi ani inclusiv) 0,0 0,0 0,0
2.1 Masa monetară:
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie 2022 un sold de 568 087,5
milioane lei. Aceasta a crescut cu 0,6 la sută (-0,8 în termeni reali1) față de luna decembrie 2021, iar în
raport cu ianuarie 2021 s-a majorat cu 15,9 la sută (6,9 la sută în termeni reali).
 8

2.2 Credite acordate:

Împrumuturile acordate de bănci în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 35,2% din totalul creditelor
ipotecare, iar următoarele 4 judeţe - Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş - cumulau 21% la sfârşit de
septembrie 2022, şi dacă adaugăm şi Iaşi se ajunge la 25%. La polul opus, judeţele cu cea mai
mică pondere a creditului ipotecar sunt Harghita şi Covasna (0,3% din total), potrivit datelor
BNR. Se observă că peste 60% din soldul creditelor ipotecare din România figurează la românii
din 7 judeţe dezvoltate. Centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi
cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor
ipotecare acordate de bancheri.
2.3 Depozite ale populației sau societăților comerciale:

Prin depozit bancar se înțelege o sumă de bani încredințată băncii în următoarele condiții:

 Să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau cu orice alte facilități, la cerere ori
la termenul cuvenit de către deponent cu depozitarul;
 Să nu se refere la transmiterea de proprietăți, la furnizarea de servicii sau acordarea de
garanții.
În funcție de perioada pentru care sunt constituite, depozitele sunt încadrate în două mari
categorii:
1. Depozitele la vedere – reprezintă un cont slab remunerat sau neremunerat, destinat să
primească sume de la titular în vederea unei utilizări pe termen scurt, soldul contului este
creditor și poate fi retras în orice moment, fără preaviz. În lipsa unei scadențe definite,
durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile și bunul plac al titularului.
2. Depozitele la termen - reprezintă o sumă depusă de titular şi blocată la dispoziţia băncii
până la o anumită scadenţă stabilită prin contract, la momentul constituirii
depozitului.Spre deosebire de depozitele le vedere, depozitul la termen este
remunerat la un nivel mairidicat, care să compenseze imobilizarea fondurilor
depuse. Nivelul dobânzii se stabileşte î n t r e d e p o n e n t ş i b a n c h e r î n f u n c ţ i e
d e p u t e r e a d e n e g o c i e r e a f i e c ă r u i a ţ i n â n d c o n t d e mărimea sumei depuse
ţi de scadenţă. De regulă nivelul ratei dobânzii este apropiat de cel alratei dobânzii pe
piaţa monetară pentru o perioadă asemănătoare. Retragerea
excepţionalăînainte de cadenţă se sancţionează printr-o pierdere de dobândă.

Capitolul 3: Piața capitalurilor / financiară (investiții străine directe, firme cotate la bursă)
Pieţele de capital, spre deosebire de cele monetare, sunt specializate în efectuarea tranzacţiilor
cu active având scadenţe pe termene medii şi lungi. Prin intermediul lor, capitalurile disponibile
sunt dirijate către agenţii economici naţionali sau pe pieţele altor ţări, unde nevoile de capital
depăşesc posibilităţile financiare interne de acoperire sau autorităţile monetare impun anumite
restricţii privind accesul la resursele financiare interne.
 9

1. Produsele pieţei au o anumită specificitate, reprezentată prin negociabilitate şi

transferabilitate pe piaţa de capital, acţiunea de a lua bani (fonduri) şi de a da bani(a investi) se
realizează prin utilizarea unor instrumente specifice denumite valori mobiliare.
Negociabilitatea şi transferabilitatea sunt, de fapt, caracteristicile valorilor mobiliare. Aceste
caracteristici demonstrează că valorile mobiliare pot fi transferate de la un proprietar la altul,
oferind investitorului posibilitatea de a vinde produsul înainte de scadenţă şi că preţul lor poate fi
negociat, în funcţie de caracteristicile pieţei în sfera căreia se face negocierea dintre partenerii de
tranzacţie.
2. Produsele pieţei sunt instrumente pe termen lung. Această noţiune relevă durata diferită
în timp a atragerii banilor şi presupune o altă discuţie între piaţa monetară şi piaţa valorilor
mobiliare. Pe piaţa de capital, banii sunt atraşi pe o perioadă mai mare de un an, deci pe termen
mediu şi lung. Fondurile atrase pe piaţa monetară sunt utilizate, de regulă, pentru finanţări pe
termen scurt (mai mic de un an).
3. Pe piaţa de capital, intermediarii joacă un rol important în privinţa punerii în contact a
emitenţilor cu investitorii care doresc să cumpere. Riscul investiţiei este asumat de investitori, nu
de emitenți.
4. Piaţa de capital oferă modalităţi diferite de investire, respectiv de atragere a capitalului
prin utilizarea fondurilor bancare. Astfel, ca alternativă la constituirea de depozite bancare,
investitorii pot achiziţiona valori mobiliare, iar emitenţii, pentru a nu apela la credite bancare, pot
atrage capitalul prin emisiune de valori mobiliare.

Capitolul 4. Piața muncii

Populaţia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de muncă, toate
persoanele care în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de
venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora (personalul din Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii), a salariaţilor
organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor.
 10

Populaţia activă (persoanele active) – din punct de vedere economic - cuprinde toate
persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de
bunuri şi servicii; include populaţia ocupată şi şomerii BIM.

Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei “Cercetării statistice asupra forţei de

muncă în gospodării”, toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate
economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră1) în perioada de referinţă (o
săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte
beneficii.

Şomerii BIM, conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM) sunt persoanele
de 15-74 ani, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

- sunt în căutarea unui loc de muncă utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode
active pentru a-l găsi (înscrierea la agenţii de ocupare a forţei de muncă sau la agenţii particulare
de plasare, acţiuni pentru începerea unei activităţi pe cont propriu, publicarea de anunţuri, apel la
prieteni, rude, colegi, sindicate etc.);

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două saptămâni, dacă s-ar găsi imediat
un loc de muncă.

Statutul profesional reprezintă situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de

obţinere a veniturilor prin exercitarea unei activităţi și anume: (salariat, patron, lucrător pe cont
propriu, lucrător familial neremunerat, membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative
neagricole).

Repartizarea salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale s-a realizat după activitatea
omogenă a întreprinderii, iar pe judeţe în funcţie de localitatea în care aceştia îşi desfǎşoarǎ
activitatea.

Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele care indeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute

de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă şi care se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărui rază
 11

teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, ori alt furnizor de servicii de ocupare,care
funcţionează în condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.

Conform legislaţiei în vigoare, calitatea de şomer o are persoana care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii:

a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la

îndeplinirea condiţiilor de pensionare;

b) starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;

c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor
pentru șomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare;

d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc
de muncă;

Asimilaţi şomerilor sunt:

- absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minim 16 ani, care într-o perioadă de

60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

- absolvenţii şcolilor speciale pentru persoanele cu dizabilități în vârstă de minim 16 ani

care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

Rata şomajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la

agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri + populaţie ocupată
civilă, definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).

Rata şomajului BIM reprezintă raportul dintre numărul şomerilor BIM şi populaţia activă,
exprimat procentual.

Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală în vârstă
de 15 - 64 ani, exprimat procentual.
 12

Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală în vârstă
de 15 – 64, ani exprimat procentual. Incidenţa şomajului de lungă durată reprezintă ponderea
şomerilor aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în total şomeri.

Incidenţa şomajului de lungă durată pentru tineri (15-24 ani) reprezintă ponderea
şomerilor tineri aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste în total şomeri tineri.

Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă
vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau
destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual.

Accident de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

acută profesională, care s-au produs în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puţin trei zile
calendaristice, invaliditate sau deces. În numărul accidentelor de muncă nu sunt incluse
accidentele de traseu.

In raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate, accidentul de muncă se

clasifică în:

- accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile
calendaristice;

- accident care produce invaliditate;

- accident mortal;

- accident colectiv, respectiv cel în care sunt accidentate în acelaşi timp şi din aceeaşi
cauză cel puţin trei persoane

. Rata accidentelor de muncă reprezintă numărul accidentaţilor dintr-un an raportat la

numărul de salariaţi din anul respectiv şi se exprimă in număr de accidentaţi la 1000 de salariaţi.

Conflictele de interese se referă la întreruperile temporare ale lucrului declanşate, în general, în

scopuri revendicative sau pentru normalizarea raporturilor de muncă dintre unitate, pe de o parte,
şi salariaţii acesteia, pe de altă parte conform Legii nr. 168 / 1999 privind soluţionarea
conflictelor de muncă.
 13

Potrivit Institutului National de Statistica, numarul de angajati din regiunea cu cea mai
mare contributie la PIB-ul Romaniei s-a situat in 2015 la 966.068 persoane, pe un trend de
revenire dupa ce criza financiara globala a afectat puternic piata muncii in 2009-2011.
Datele de la Statistica arata ca, incepand din 1990, numarul de salariati din Bucuresti-Ilfov s-a
mai aflat peste pragul de 1 milion doar in 1990 (1,14 milioane), 1991 (1,06 milioane) si 2008
(1,02 milioane).Pentru anul in curs, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza un numar mediu
de angajati de 1,01 milioane, in crestere cu 2% fata de 989.000 in 2016. Din cei 1,01 milioane
angajati in medie pentru 2017, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza 887.700 pentru
Bucuresti si 123.300 pentru Ilfov.

STRUCTURA POPULAŢIEI, DUPĂ PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA

ECONOMICĂ, ÎN 2018

100

Persoane inactive
Someri BIM
0.496 48,5% Persoane ocupate

Sursa : Anuarul Statistic al României 2020 – INS