MARKETINGUL DESTINATIILOR: Teorie

CURS 2

Ce sunt destinatiile turistice?

O destinație turistică este un loc sau o regiune care atrage vizitatorii prin caracteristicile și
atracțiile sale distincte, oferindu-le o experiență memorabilă și satisfăcându-le nevoile în timpul
călătoriei.

Turism = Industrie globala

Piata in expansiune- Piața în expansiune se referă la o piață în care cererea și oportunitățile

de afaceri se află într-o creștere semnificativă. Aceasta înseamnă că există un interes sporit din
partea consumatorilor pentru produsele sau serviciile oferite în acea piață

Exemple: Antartica, Kenya, Marele zid chinezesc, Himalaya etc.

Concurenta de timp oligopol - se referă la situația în care pe o piață există doar câțiva
concurenți principali, iar aceștia controlează în mod considerabil oferta și cererea pentru
anumite produse sau servicii.

PIATA FRAGMENTATA - Într-o piață fragmentată, concurența este caracterizată de prezența

unui număr mare de furnizori care oferă produse sau servicii similare. Aceasta înseamnă că
piața este împărțită în mai multe segmente sau subpiețe, fiecare cu proprii săi jucători și
caracteristici distincte.

Industria turistica este fragmentata in cmpetitori de talie mica si mijlocie

Clasament sosiri international (2019)

Cele mai vizitate

orase in lume
Primele 10 destinatii turistice = jumatate din totalul pietelor turistice

Industria turistica = una dintre cele mai profitabile la nivel mondial

Recesiunea: este o perioadă de declin economic caracterizată prin scăderea activității

economice, a producției, a veniturilor și a ocupării forței de muncă.

2008: creștere turism 1%, cea mai slabă performanță

2012: a depasit un 1 miliard turiști la nivel global

TURISM: conceptul prin care oamenii calatoresc de casa catre o destinatie turistica unde stau
pentru o perioada anumita de timp si dupa se intorc

Destinația, în contextul turistic, reprezintă un loc sau o regiune geografică care atrage și
primește turiști, oferindu-le diverse experiențe, servicii și atracții turistice.

Notiune de destinatie se afla in centrul activitatii turistice

Destinatia turistica = experiente, mix de produse turistice, alte aspect intangibile

Turismul transfrontalier se referă la călătoriile și activitățile turistice

desfășurate de persoane dintr-o țară în alta, traversând granițele
internaționale. Este o formă de turism în care turiștii vizitează și
explorează destinații din afara țării lor de origine. Aceasta include
excursii de o zi, vacanțe sau călătorii de lungă durată în care turiștii
traversează granițele pentru a experimenta culturi, peisaje și atracții
turistice din alte țări.

Turistul clasifica destinatile:

- Resorturi

- Destinatii natural

- centre de turism

- De afaceri

- Destinatii de transit

- Short break-uri

- Destinatii de o zi
Destinațiile turistice sunt puternic influențate de mai mulți factori care pot afecta zona în
care se află:

- Cresterea concurentei

- Impactul noilor tehnologii

- Modifiicarea cererii cantitative

- Modificarea cererii comportamentale

Conceptul de destinatie se sprijina pe cateva elemente de baza:

- Un loc geographic bine definit

- Existenta cererii turistice

- Oferta integrate de servicii turistice

- Sistemul de resurse, structure, activitati, actori care gestioneaza oferta

Destinatia este compusa din 6 elemente (6a’s):

1. Available packages: pachete disponibile
2. Accesibility: accesibilitate
3. Atractions: atractii
4. Amenities: facilitate
5. Activities: activitati
6. Anciliare service: serviu auzeliar

Acestia sunt factorii cheie a succesului destinatiei

CURS 3

Destinatiile de success s-au dezvoltat pornind de la un: Punct de atractie majora

Dezvoltare atractie = se nasc atractii secundare

Exemple: Luxor, Pisa, Orlado

Marketingul destinatiilor acestora este centrat pe atractiile respective, acestea devenind

simbolul destinatiei in minte turistilor

Destinatia exista prin prisma oamenilor

Daca locul nu atrage cererea turistica = nu poate fi considerat o destinatie

Intelesuri cuvant “loc”:

- Locatie: punct particular pe suprafata pamantului/ coordonatele geografice/ relationari

(Bucuresti este acolo, Cuj, este acolo)

- Localizare: trasaturi materile si fizice privind relatiile sociale, atiunile si interactiunile/

Cuprinde: relieful, peisajul, locul, spatial unde este oferit serviciul sau este traita experienta

- Spiritul locului: aspecte subiective, persoanele, emotiile si relationarea fata de un anumit

loc/ asociat cu personae rezidente

Destinatiile turistice ofere produse:

Tangibile: atractii turistice, facilitate d ecazare, parcari, cumparaturi

Intangibile: imaginea destinatiei turistice

MARKETINGUL DESTINATIEI TURISTICE - Conform lui Pike, marketingul destinației turistice

este un proces strategic și operațional care implică identificarea, dezvoltarea și promovarea
unei destinații turistice într-un mod eficient și eficace, astfel încât să atragă și să satisfacă
nevoile și dorințele vizitatorilor, să sporească vizibilitatea și notorietatea destinației și să
stimuleze dezvoltarea economică și sustenabilă a acesteia.
 Marketingul destinatie are 4 obiective strategice,
Buhalis:

1. Sa sporeasca prosperitatea si bunastarea comunitatii

locale pe termen lung

2. Sa incante vizitatorii prin maximizarea satisfactiilor lor

3. Maximizarea profitabilitatii firmelor locale si efectului

multiplicator

4. Optimizarea impactului turismului, asigurand un

echilibru sustenabil dintre beneficiile economice si socio-
culturale si costurile de mediu

Pe scurt: prosperitatea comunității, satisfacția vizitatorilor,

profitabilitatea firmelor locale și echilibrul sustenabil.

Scopul Marketingului destinatiei turistice: mentinerea si dezvoltarea popularitatii specific

unei localitati

MDT – nu este instrument de vanzare - este un mechanism strategic de coordonare

Avantajele destinatiilor turistice Inconvenientele destinatiilor turistice

- Locuri de munca oferite (hoteluri, - necesitatea unei infrastructure adecvate

restaurante) - cresterea nivelului poluarii
- Cheltuielile turistilor - Distrugerea mediului natural
- Taxele si impozitele platite la stat de catre - Distrugerea valorilor si culturii locale
organizatiile turistice
- Stimularea exporturilor produselor locale
- Industrii support (transport, divertisment) si
a anumitor profesii

CURS 4: CLASIFICAREA DESTINATIILOR TURISTICE

A. In functie de marimea lor, de aria geografica destingem:

Macrodestinatii: Continente, tari, zone extinse vazute ca un intreg

Exemplu: SUA, Europa, Antartica, Pacificul de Sud etc

Mezzodestinatii: regiuni, state, orase

Exemple: Valea Rinului, Transilvania, Romania, New York etc

Microdestinatii: puncte de interese/ atractii independente dintr-o arie geografica

Exemple: Turnul Effel, Maxx royal, Disneyland etc
 B. In functie de tipul atractiilor existente in cadrul destinatiilor, de produsul turistic
oferit si tipul de turism practicat

Destinatii de afaceri: Bucuresti, SUA, Frankfurt

Destinatii de agrement:

- Montane: Sinaia

- De litoral: Mamaia

- Culturale: Sibiu

- Parcuri tematice/de distractie: Aqualand

- Religioase: Manastirea Vornet

- Balnear/medical: Baile Herculane

- De aventura: Valea Ariesului

- Rurale/ecoturistice/agroturistice: Valea Izei

C. In functie de nevoiele si dorintele turistilor

Orientarea spre dorinte

Atractii: diversitatea si unicitatea locurilor, ce se poate vedea si face

Autencitatea: caracter unic bogat in picanterii locale – ritualuri, evenimente, programe

Cultura: arta, suveniruri, mediu creativ

Estos: credinte, traditii, istorice care creaza unicitate

Orientate spre nevoi

Geografie: resurse naturale, topografie, relief

Infrastructura: Tehnologie, comunicatii, transporturi, sisteme sanitare

Guvernare: nivelul eficacitatii oferite de politica, siguranta si securitate

Economice: nivelul de trai, abilitatea de a produce si distribui bogatia

D. In functie de nivelul de notoritate, in corelatie cu etapele ciclului de viata a

destinatiilor

Emergente: Destinatiile isi identifica aspectele de unicitate si transmit esenta unicitaii lor pentru
ca publicul sa rezoneze cu acestea: Columbia, Etiopia, Libia, Uzbekistan

In voga: care devin noile destinatiii, un „must visit” si genereaza reclama radio, acest statut nu
dureaza mult, acceptantii timpurii vor abandona aceste destinatii o data ce vor fi vizitate de mai
multi turisti: Cambodgia, Moroc, China, Romania

In crestere: sunt destinatiile ce devin interesante pentru un numar tot mai mare de turisti loiali:
Canada, Vietnam, Scotia, Emiratele Arabe Unite

In stagnare: Sunt destinatii cu branduri recunoscute: Marea Britanie, Japonia, Noua Zeelanda,
Italia

In declin: destinatii cu branduri puternice, dar care si-au pierdut noutatea: SUA, Egipt Franta,
Kenya

E. Impactul destinatiilor turistice

Impact economic

Aspecte pozitive Aspecte negative

- Cresterea cheltuielilor
- Crearea locurilor de munca
- Cresterea ofertei de forta de munca
- Cresterea valorii imobilor
- Cresterea standartului de viata
- Cresterea investitiilor infrastructura si servicii
- Cresterea comertului liber
- Cresterea investitiilor straine
- Inflatie si cresterea preturilor
- Inlocuirea fortei de munca locale cu cea
straina
- Somaj sezonier mai mare
- Speculatii imobiliare
- Cresterea diferentelor intre bogati si saraci
- Costul de oportunitate a investitiilor in
turism
- Investitii alternative inadecvate
- Estimarea inadecvata a costurilor dezvoltarii
turismului
- Cresterea comertului liber
- Pierderea proprietatilor locali
Impact turistic/ comercial

Aspectele pozitive Aspectele negative

- Cresterea constientizarii destinatiei
- Sporirea cunostintelor investitiilor legate de
oportunitatile investitionale si activitatiile
comerciale din destinatie
- Dezvoltarea infrastructurii si a noilor
facilitati, incluzand unitati de cazare si puncte
de atractie
- Cresterea accesibilitatii
- Imbunatatirea imaginei destinatiei
- Obtinerea unei reputatii proaste, ca urmare
a facilitatilor inadecvate, practicilor improprii
si preturilor mari
- Reactii negative din partea firmelor
existente datorita concurentei posibile pentru
resursa umana si facilitatile guvernamentale
- Utilizarea imaginilor si bradurilor inadecvate
destinatiei

Impact de mediu /fizic

Aspectele pozitive Aspectele negative

- Schimbari in procesele naturale care implica
valori de mediu
- Mentinerea biodiversitatii
Conservarea arhitecturala
- Protejarea patrimoniului natural si cultural
- Mentinerea si protejarea habitatului si
ecosistemelor

CURS 5

Stakeholderi – persoana care are capacitatea si dreptul de a participa la un process (Gray,

1989)

Stakeholderi-ii turismului - orice grup, persoana sau organizatie care este afectata de cauzele
si consecintele turismului

Componentele destinatiilor turistice:

- Cazarea

- ospitalitatea,

- atractiile,

- arta,

- divertismentul,

- cultura,
- patrimonial

- mediul natural

Responsabili de Marketingul Destinatiei – au control redus asupra componentelor

anterioare

Facte:

2018: a fost un an de success pentru pentru industria turismului din Malta

Cunostinte + expertiza + resurse (de capital a Stk) = noi oportunitati, solutii innovative si
eficienta sporita

Teoria Stakeholderilor (R. Edward Freeman, 1984)

Teoria Stakeholderilor (R. Edward Freeman, 1984) – cu totii de la

consumatori la furnizori, angajati, investitori si comunitatea locala, au nevoi si
dorinte care trebuie luate in considerare pentru a obtine rezultate optime

Stakeholderii destinatiei turistice:

- Autoritati locale, regionale si nationale

- Agentii si grupurile de mediu

- Camera de comert

- Asociatii comerciale

- Grupuri civile

- Mediu privat

- Organizatii de marketingul destinatiilor – regionale si locale

- Hoteluri/ Asociatii hoteliere

- Atractiile/ asociatiile punctelor de interes touristic

- Oficiile nationale de turism

Fiecarea destinatie turistica are DMO (Organizatia de Marketingul Destinatiei): responsabila de

managmentul si marketingul destinatiei

Rol: process de potrivire a resurselor destinatiei cu oportunitatile mediului (Pike, 2004)

Obiectiv: sporirea competitivitatii pe termen lung si sustenabil pentru destinatia data

DMO’s recunosc rolul important a stakeholderilor deoarece acestia: faciliteaza fonduri,

furnizeaza infrastructura, si produsele turistice, sunt participanti sau sustin programele
turistice sau influenteaza guvernarea
UNWTO sustin ca DMO’s pot fi:

1. Autoritatile organizatiei nationale de turism: responsabile de managmentul si

marketingul turismului la nivel national
2. Organizatiile de marketing destinatiilor nationale si regionale: responsabile de
mangamentul si marketingul turismului dintr-o regiune geografica definite pentru acest
scop, cateodata avand o autoritate locala administrative ca judet, provincie sau stat
3. Organizatii de marketingul destinatiilor locale: responsabile de managmentul si
marketingul turismului dintr-o arie geografica mai mica sau dintr-un oras

Termen: Oficii nationale de turism (NTO’s eng) se utilizeaza pentru organizatiile publice cu
responsabilitati in pomovarea turismului la nivel national

De asemenea pot fi: ministere, directii generale, departamente sau companii

In lume:200 oficii nationale de turism, cu aproximativ 1000 reprezentante in strainatate

Cel mai mare effort de promovare de NTO: tinteste piata international. Ultimii ani – au cheltuit
sume mari pentru promovarea turismului intern

Tari dezvoltate detin NTO multe puncta pe glob (M.Britanie, Franta, Grecia)

UNWTO (sediu madrid) – Cea mai buna sursa de date – prvind activitatea NTO, insa Tarile in
curs de dezvoltare opteaza pentru: cateva ofiicii pe pietele tinta

Facte

UNWTO: United Nations World Tourism Organization (Organizația Mondială a Turismului)

Cheltuieli anuale, nivel mondial pentru promovarea destinatiilor – in jurul la 1,5 miliarde $
Din bugetul total al NTO – Cheltuieli pentru marketing reprezinta intre 50-66%
Rolul NTO (Ministerul Turismului):

- Promovează și dezvoltă turismul într-o țară sau

regiune
- Coordonază și implementează politici și strategii de
turism
- Dezvoltă și promovează destinații turistice atractive.
- Facilitează investiții în infrastructura turistică.
- Colaborează cu sectorul privat și alte părți interesate.
- Gestionează și promovează patrimoniul cultural și
natural.
- Elaborează politici și reglementări în domeniul
turismului.
- Oferă asistență și consultanță pentru operatorii
turistici.
 - Dezvoltă campanii de marketing pentru atragerea
turiștilor.
- Monitorizează și evaluează performanța turismului.

Birouri MT (Ministerul Turismului in strainatate: Anglia, Italia, Austria, Japonia

Puncte de informare turistica in Romania: Arat, Iasi, Bacau, Baia Mare, Brasov, Suceava

Stat – rol import – dezvoltarea si marketingul tarilor – ca destinatii turistice

Mare parte a turismului – detinut de mediul privat, acesta depinde de mediul privat, cadrul fizic,
legislative, juridic, fiscal si social asigurat de govern. In plus infrastrucutra rutiera, aeriana, de
comunicare – depinde de institutiile statului.

Cea mai comuna forma de finanatare a devenit partenereatul public-privat (PPP)

Scopul “PPP”: este de a crea un pachet coerent si bine organizat de produse si servicii
turistice pentru imbunatatirea experienteii vizitatorilor

Manualul partenerului public privat. Contributia guvernului:

- capital pentru investitii, cunostintele locale, capacitatea de a mobiliza sprijinul politic,
responsabilitatea sociala, protectia mediului

Contrbutia sectorului privat: expertiza in comert, management, operatiuni si inovare pentru a

desfasura afaceri efficient. Investitiile de capital in fucntie de forma de contract

Structura parteneriat – proiectat sa imparta riscruile intre parteneri

Efect pozitit “PPP” – corss marketingul de produse si servicii

Cross marketing: se referă la o strategie de marketing în care două sau mai multe companii
colaborează pentru a promova produsele sau serviciile lor în mod reciproc, beneficiind de
publicul și baza de clienți a celorlalte companii implicate.

Experienta pozitiva turisti = totate componentele destinatiei sunt direct implicate si organizate
de DMO

CURS 6

Conceptul de planificare a destinatiilor turistice: sfarsitul anilor 1960, legata de societatea

capitalista contemporana (unde exista invingatori si invinsi)

Este responsabilitatea statului si cu sprijinul stakeholderii

Motivile pentru a planifica:

- Previne impactul negative al turismului. Efictieta = implicarea tuturor stakeholderilor
- Ofera sinergie, eliminand conflictele de interes a stakeholderilor
- Este multidimensional , implicand aspect economice, sociale si fizice
- Are character politic, trebuind sa contrabalanseze obiectivele socaile cu alte tipuri de
aspirant
Este strategic si interrogator
Ofera perspectiva regional si o viziune de ansamblu

5 abordari diferite a planificarii strategice inturism:

1. Abordarea Optimista
1850: o data cu aparitia turismului de masa
Abordare simplista, forma non-planificare
Dezvoltarea turismului = experienta pozitiva + aducand beneficii destinatiei
Aspect positive> negative
Scop: atrage cat mai multi turisti intr-un anumit loc
1980: abordarea optimista – ia forma politica neconservativa (coalitii intre destinatii)
2000: accentueaza rolul aliantelor. Motiv: lupta impotriva concurentei intense

2. Abordarea economica, orientate spre industrie

1890: alternative de dezvoltare a zonelor cu resurse natural attractive
Focus: aspect economice ale turismului regional si national – ce aduc la crestere si
dezvoltarea economica
A fost dominant in planificarea destinatiilor turistice deoarece: atrag vizitatori si dezvolta
industria turistica
1995: contul satelit: instrument pentru T. international pentru a masura contributia turismului
la economia unei tari

3. Abordarea fizica/spatiala
1890: preocuparea pentru mediu
1960: isi are originea in activitatea de planificare urbana, regenerabilitatea resurselor natural
Dezvoltarea economica dependent de utilizarea rationala a resurselor natural
Elemente cheie: capacitatea, catastrophe si evaluarea riscurilor, atitudinea comportamentului,
preceptiile stakeholder=lor, evaluarea resurselor si peisajului, evaluarea deciziilor adecvate
Parcurile nationale sau in zonele periferice
2000: noi tehnologii utilizate in domeniul gegrafie

4. Abordarea orientate spre comunitate

1970: ca urmarea a 2 factori:
- Recunosaterea imapctului negative al turismului din punct de vedere socio-cultural,
economic si de mediu asupra membrilor comunitatii gazda
- Constietizarea necesitatii implicarii stakeholderilor in procesul de planificare a destinatiilor
Se bazeaza pe strategia “win-win” (satisfacere nevoilor localnicilor=satisfacere nevoilor
turistilor)
Abordarea nu are multi adepti: consumatorea de bani, timp, neclara din punct de vedere a
procesului decisional, generator de conflicte

5. Abordarea orientate spre turismul sustenabil

1980
Obiectiv al dezvoltarii durabile: asigurarea de mijloace de exostenta durabile si sigure care
reduc la minimum epuizarea resurselor, degradarea mediului, schimbarile culturale si
instabilitatea sociala
 Raportul comisiei Mondiale de mediu si dezvoltarea: a extins obiectivul de baza a dezvoltarii
durabile

Dezvoltarea turismului durabil se bazeaza pe 3 dimeniuni (cei trei E):

1. Economica: producerea eficienta de bunuri si servicii

2. Ecologica (de mediu): conservarea si managmentul prudent al resurselor naturale
3. Etica: mentinerea si sporirea calitatii vietii, echitatea bunastarii inter si intrageneratii

Implementarea turismului sustenabil presupune trei fraze:

Reactiva: cateva organizatii sunt interesate de aspect socio-culturale si de mediu; se pun bazele
afacerilor sustenabile

De conformitate: Majoritatea organizatiilor desfasoara afaceri sustenabile; se stabilesc reguli,

reglementari

Faza proactiva: organizatiile ingreaza cei 3E in procesul de planificare strategica a afacerii

CURS 7:

Viziunea destinatiei turistice: portretul inspirational al unui viitor ideal pe care destinatia
spera s ail atinga intr-un timp determinat.

Este important sa intelegem ca viziunea trebuie sa sugereze esenta, motivul de existent a

destinatiei, mai mult de cat o incercare de a identifica c ear putea fi mai popular

Valorilor destinatiei turistice: destintii vizionare (defineste) au intre 2-6 valori conform colin si
poras

Misiunea destinatiei turistice: cee ace se asteapta sa

fie realizat si masurat. Managemtul este responsabil
de implementarea misiunii.

Important sa clarifice rolul stakeholder-lor in scopul

general al destinatiei

Telurile si obiectivele destinatiilor turistice:

Teluri: afirmatii generale de intentie, legate de misune si sutn deobicei calitative. Ofera
indicatori ca exprima modul in care va fi realizata misiunea, dar nu sunt neaparat cuantificabile

Obiective: tinte cuantificabile ale telurilor, trebuie sa descrie rezultatele specific. Ideal: obiective
SMART
ETAPE:

1. Analiza concurentei si piata turistica

2. Identificarea atractiilor locale existente sau potentiale si selectarea lor
3. Segmentarea pietii turistice si identificarea segmentului tinta
4. Coordonarea eforturilor autoritatilor locale cu operatori de turism
5. Dezvoltarea pachetelor turistice
6. Promovarea destinatiilor turistice
7. Asugurarea turismului durabil

Concurenta pe piata turistica: intense, exista multe destinatii turistice, aparitia unor noi este
iminenta, fiecare destinatie turistica = are propirul cilcu de viata

Identificare atractiilor locale existente sau potentiale (si selecatrea lor):

Costuri: beneficiile pe care le ofera destinatia, punand in balanta consumul de timp, effort si
resurse, cu experienta, distractia si relaxarea sau amintirile

Convenabilitatea: Bariera lingvistica, curatenia, accesul la punctele de atractie, transportul si alte

nevoi

Programare in timp (a calatoriei): siguranta, conditiile sanitare, fluctuatiile cursului de schimb,

instabilitatea politica

Segmentarea pietii turistice:

factori psihologici:
- Prestigiu, escapade, oportunitati sexuale,
educatie, interactiune sociale, reuniuni de familie,
relaxare, auto-descoperire

Identificarea segmentelor tinta:

colectare informatii despre turistii actuali:
- de unde vin?
- de ce vin?
- care sunt caracteristicile lor demografice?
- cat sunt de satisfacuti de serviciile oferite?
- cati dintre ei sunt client fideli?
- cat de mult cheltuie?

Analiza atractii turistice ale destinatiei si

selectia segmentelor interesante

Identificarea segmentelor tinta:

- Turisti in grupui organizate sau
grupurinindividuale- - - Exploratori, nomazi
- Individual sau in grup?
Marketingul de destinatie turistica: presupune mentinerea si dezvoltarea popularitatii specific
unei destinatii (promovarea destinatie = efortul echipei

Dezvoltarea pachetelor turistice si promovarea destinatiilor turistice:

- nu exista nr exact/ regula de atractii turistice care trebuie sa le contina o destinatie

- Brosuri, pliante, CD-uri, agentii de turism, personalitati etc

Ciclu de viata e destinatiei turistice:

1. Explorare:
- Putini turisti aventurosi viziteaza locul (calitatea slaba a serviciilor si infrastructura
disponibila)
- Vizitatorii sunt atrasi de naturalitate si originalitatea locului
- Mediu inconjurator este intact
- Capacitate receptive scazuta
- Turistii sunt “oaspeti”

2. Implicare:
- Primele activitati antreprenoriale locale – cresterea calitatii sin r servicii oferite
- Turism: devine posibilitate de afacere si ocupare
- Initiative promotionale = o mai buna cunoastere a locului
- Apar piete provenienta bine definite
- Turistii care viziteaza locul sunt inovatori
Impactul turismului asupra mediului incepe sa creasca

3. Dezvoltare:
- Sunt oferite servicii noi, activitatea promotionala continua sa creasca
- Perioada de varf: nr turisti > nr populatie rezidenta = apar problem de antagonism
- Turistii sunt considerati client
- Impactul asupra mediului conteaza mai putin, fiind sacrificat in favoarea dezvoltarii
turismului

4. Consolidare:
- Turism devine parte integrate a sistemului economiei
- Oferta servicii turistice este integrafiata locala
- Incercarea de eliminarea caracterului sezonier = evitarea perioadelor agglomerate
- Mediu: problem de poluare si deterioarare

5. Stagnare
- Exploatarea zonei se face la maxim
- Destinatia este cunoscuta, dar incepe sa fie demodata
- Turismul este de masa, fluxurile devin o rpoblema
- Structura si infrastructura necesita inoiri
- Mediu este afectat

6. Post-stagnare (declin):
- Exista posibilitati alternative, care depend de decizii luate la nivel de managmentul
destinatiei
- Relansarea destinatiei
- Gestiunea acestei farze depinde de process decisional aficace a destinatiei
CURS 8

Importanta cautarii informatiei de catre turisti:

1. Reprezinta etapa principal in care specialistii in marketing pot furniza informatii si

influenta deciziile consumatorului
2. Cruciala pentru dezvoltarea si proiectarea unei comunicari de marketing directionate si
eficiente
3. Critica pentru dezvoltarea strategiei si furnizarea de servicii
4. Primii pasi in procesul decisional de alegere a vacantei
5. Afecteaza deciziile la fata locului: selectarea cazarii, transportului, activitatilor si
excursiilor

CONCLUZIE: Aparitia varietatii destinatiilor de calatorie a inaintat importanta intelegerii

comportamentului de cautare a informatiilor calatorilor si strategiilor aferente

Particularitatile

- Cele mai multe produse de ospitalitate si turism sunt achizitonate sub forma de: servicii

- Călătorii caută informații diferit față de cei care cumpără produse durabile.

- Consumatorii se implica in mai multe cautari atunci cand achizitioneaza produse mai scumpe

- Calatorii catre destinatiile international is necunsocute au sanse mai ridicate sa foloseasca

cautarea informatiilor externe

- Căutarea de informații înainte de cumpărare este influențată de tipul produsului.

Carecteristici serviici turism:

1. Serviciile sunt in mare parte intangibile (experiente)

2. Sunt eterogene: difera substantial de la producator la producator
3. Sunt inseparabile
4. Procesul decisional pentru procurarea produs touristic dureaza mai mult timp de cat
pentru alte rpoduse
5. Consumatorul are un risc mai ridicat din cauza investitiilor de timp, efort si bani
6. Consumatorul este mai implicat in cautarea produse turistice > alte produse
7. Planificare achizitionarii de produse turistice prin economii pe o perioada mai lunga de
timp
 Cautarea informatiiilor - activitatea motivate a cunostintelor stocate in memorie
sau achizitionarea de informatii din mediu

Strategia de cautarea a informatiilor – se refera la combinatia de surse de

informatii utilizate de un calator atunci cand planifica o calatorie

Cautare informatii este:

Interna: recuperarea cunostintelor din memorie
Cautarea initiala a informatiei este interna, bazata pe cunstinte si experiente,
utilizate pentur planificarea unei vizite repetate

Include: experientele personale, cunostintele cumulate (prin cautare continua a

informatiei)

Externa: colectare informatii de pe piata

Cautarea interna = inadecvata => turistii apeleaza la cautarea externa
Cautarea externa este predominanta
Include doua categorii sau dimensiuni:
1. Surse de informatii externe specific destinatiei
2. Surse de informatii externe personale (prietenii, media, consultant de
calatorie)

Există trei moduri principale în care strategiile de căutare a informațiilor utilizate de consumatori
sunt influențate:

1. Abordare psihologica/motivationala: Credințele, atitudinile și implicarea consumatorilor

joacă un rol în decizia lor de a căuta informații. Acestea pot determina cât de multe
informații caută și cât de mult timp alocă pentru căutare

2. Abordarea economica: Consumatorii iau în considerare cât de mult timp, efort și bani
implică căutarea informațiilor. Ei analizează dacă beneficiile obținute din informațiile
suplimentare justifică costurile implicate

3. Abordarea procesarii informatiei pentru consumatori: Capacitatea de a procesa și reține

informațiile variază între consumatori. Cei cu o capacitate mai mare pot căuta și utiliza
mai multe informații în procesul de luare a deciziilor
 Teorii specific motivatiei turistice

1. Modelul psihografic al motivatiei turistice/ Modelul preferintelor in cee ace priveste

destinatiile
Calatorii sunt caracterizati:
- Psihocentrici (Non-aventurosi, orientate spre interior)
- De mijloc
- Alocentrici (aventurosi, etuziasmati in cautarea a noi locatii)

Calatorii mai aventuri comunica experientele celor mai putin increzatori => se creaza o cerere
mai mare

Destinatiile cresc sis cad in popularitate in conformitate cu tipurile de turisti care considera
destinatia atragatoare

2. Modelul push and pull

Factorii push: sutn adevarate forte motivationale si apr din nevoile psihologice si din
contextual social al individului (fortele din interioriorul individului)

Factorii pull (de atractie): se refera la caracteristicile destiantiei care ar putea atrage oamenii
(caracteristicile reale ale acelor destinatii)

Modelul lui Plog si Butler

CURS 9

Principalele modele de compartament ale cuparatorului - create pentru a examina achizitia de

bunuri durabile

Gilbert a rezumat: comportamentul cosnumatorului, constantand 6 elemente:

 1. Este un rpoces continu
2. Se sublineaza consumatorul individual
3. Compartamentul este rational sau utilitar si poate fi explica
4. Un comparator cauta, evalueaza si stocheaza In mod active informatiile
5. Informatiile colectate sunt restranse pentru a putea allege dintre obtiuni
6. Achzitiile viitoare sunt influentate de achizitiile finale

GANDIRE-ACTIUNE-GANDIRE

Rolul organizatiilor turistice nu este doar dezvoltarea si promovarea destiantiei – ci si

imaginarea experientelor turistice

Experiente- evenimente private…pentru a stimula experientele dorite de consumatori,

specialistii in marketing trebuie sa ofere cadrul si mediul potrivit

Experienta consumatorului – rezultatul total obtinut de client din combinatia de ambient,

bunuri si servicii achizitionate

Marketing experiential – experientele pentru turisti create si coregrafiate de organizatiile de

marketingul destinatiei

- O destinatie nu poate acorda o experienta consumatorului, poate crea mediul si circumstantele

in care consumatorii pot avea experienta

- Experienta traita de consummator – are loc in interiorul sau – depinde de situatia specifica si
starea de spirit

Exista 4 experiente unice de cosnum:

1. Experientele din comunitate: rezultatele din relatiile recirpoce cu prietenii sau vecinii
2. Experientele casnice: rezultatele din relatiile obligatorii cu membrii familiei
3. Experientele legate de tara sau de concetatanie: rezultatul din relatiile cu alti cetateni
4. Experientele legate de piata sau de consummator: rezultatele din intalniri cu companii
si alti turisti

Modelul experientei turistice – descrie componentele experientei turistice in contextual de

marketingului destinatiei

Modelul se bazaza pe incorporarea experientei atat din perspectiva afacerilor din turism cat si
a consumatorului

O destinatie se contreaza sa se conecteze cu un consummator prin crearea si coregrafierea

experientelor pentru consumatori prin:
- Dimensiunile mediului fizic
- Dimensiunile interactiunii emotionale/umane

Scopul conexiunei: de a incuraja constientizarea sau interesul clientului pentru a crea o

experienta de consum
Experienta clientului – impresia sau rezultatul multidimensional, bazat pe disponibilitatea si
capacitatea clientului de a fi influentat de dimensiunile interactiunii fizice/umane
Experienta clientilor sunt evenimente care se intampla in afara experientei zilnice, de rutina

- Experienta obisnuita (viata de zi cu zi, rutina)

- Experienta extraordinara (experienta totala)

Experienta cognitiva (obiectiva)

Experienta emotionala (subiectiva)

O experienta poate fi caracterizata ca un flux constant de ganduri (cognitive) si sentimental

(emotive) care au loc in momente de constientizare a elementelor experientei

Acesta component sugereaza ca indivizii pot initia procesul prin care poate avea loc o
experienta

CURS 10

- Concurenta pentru turisti pe piata este la nivel: mental si emotional de cat fizice si pret

- Brandul destinatiei – comunica pozitionarea competitiva

- Brandul nu este o marca - este experienta, sistem de valori si pozitionarea

Brand – o combinatie unica de caracteristici ale produsului si valori adaugate, atat tangibile
cat si intangibile

Brand = promisune de valoare

Destination Branding – procesul de dezvoltare a unei identitati si personalitati unice, diferite

de destinatiile concurente

Mater planul pentru dezvoltarea turismului national 2007-2026

CURS 11

Destionation storytelling

Story telling: modul de relatare si transmitere a povestii pentru a

atrage audienta tinta
Povestitorul transmite un mesaj, o informatie, o stire intr-un
mod distractive
Tehnici literare si limbajul non-verbal – principalele
insdtrumente

Povetirea - cea mai veche forma de arta/ prima forma simple de

comunicare literara
Pasii povestirii:
 1. Alegerea povestii

- Ce poveste vreu sa spun?

- Ce vreau sa transmit?

- Cerezultate urmaresc sa obtin din povestire?

2. Crearea si dezvoltarea povestii

- care este tema povestii?

- Care secventa de evenimente are povestea?

- Ce am invatat din experientele trecute?

Spun o poveste: un afis, o reclama, TV, un anunt dint-ro poveste, postare facebook, un pret
afisat, o fotografie etc.

Ultima decada: povestile online

- Marketingul destinatiei presupune: crearea propriei povesti – in formate diferite, platforme

diferite

- Transmitere povest: internet > DMO

- Brand de destinatie = suma experientelor unui calator in timoul uneicalatorii + suma tuturor
povestilor pe care cineva le aude despre destinatie

Rebrandingul destinatiei = schimbarea povestii turistilor = schimbarea experientei turstilor

Responsabilitati DMO: crearea si mentinerea povestilor si abandonarea celor mai rele

CURS 12

Destinatii de film

- Experimentare a destiantiei = doar vizitand

- Literatura cinematografica: omenii pot experimenta un loc indirect

- Filmele servesc ca mijloc: familiariza spectatorii cu locurile si atractiile

Cinematografie – oportunitate de a promova destinatiilor turistice

Principalele surse turistice de cunoastere: TV si seriale

Numarul calatoriilor motivate de turismul cinematografic acrescut:

2012: 40 mln

2018: 80 mln
 Motivatia Turisti cinefili

Identificarea: locuri unde a fost filmat fimul preferat al turistului

Exeperienta: experimentare emotii care le-au trait in timpul filmului sau se vad in
reflectia personajelor

Interes cultural: interes suplimnetar – vor sa cunosca destinatia in ansamblu:

cultura, oamenii etc

Cercetare: descoperirea micilor detalii despre lumea filmului filmat sis a identifice
diferentele intre lumea reala si cea a filmului

New Zeland-stapanul inelelor: iregistreza crestere de 10% nr vizitatori. Guvernul a investit 18,6
mln dolari in acest film

Avantaje:

1. Accesul la o piata mai larga

2. Intarirea si diferentierea imaginii destinatiei
3. Desezonalizarea
4. Noi atractii turistice

Destinatii de vinuri

- Experienta multisenzoriala, simbol statut social

- Cooperare dintre industria vinicola si a turismului: enoturismul se bazeaza pe vizitarea cramelor

- Vitivinturismul

Atractiile: motiv principal vizitare destinatie: ofera experiente

O destinatie de vin poate reprezenta:

- o intreaga destinatie turistica

- un subsistem al unei destinatii turistice

- O combinatie a destiantiilor turistice

Pentru a-si spori performantele, destinatiile de vinuri trebuie sa ia in considerare umatoarele

activitati de marketing:

1. Gestionarea resurselor legate de vinuri

2. Gestionarea si furnizarea de servicii, facilitate si facilitate turistice auxiliare si de sprijin
3. Gestionarea si comercializarea destinatiei: infrastructura, capacitatea de transport,
gestionarea partilor interesate, reteau, imaginea destinatiei etc
 4. Gestionarea factorilor externi de mediu: reglementari, schimbari climatice, schimbari
geografice, factori politici
5. Gestionarea problemelor cererii: perceptiile vizitatorilor, satisfactia, experientele turistilor

Segementarea vizitatorii ai cramelor:

“iubitori de vinuri” – achzitionare vinuri scumpe

“pasionati de cultura vinului” – motivatii calatorii de vinuri

“turisti viniticoli ocazitionali” – motive turistice generale, cauta experiente noi

CURS 13-14

Necesitatea masurarii factorilor care influenteaza competitivitatea turistica rezida in:

- Aparitia noilor destiantii (Caraibe etc)

- Tur operatorii si media au un impact mare asupra pietii

- Turistii sunt tot mai experimentati si informati (limba, transport, rezervare)

- Tur operatorii si turistii sunt concetrati pe calitatea mediului si facilitatile destinatiilor

Destinatia este ineficienta din urmatoarele motive:

- Reglementari guvernamentale care limiteaza (constructive hoteluri, infrastructura de transport

- Mobilitatea demografica

- Forte culturale si sociale care limiteaza operatiunile in zona turistica (restrictii de mediu,
bunastarea rezidentilor)

Turistii impart mental destinatiile in cateva categorii:

- Set considerat (evocat): toate destinatiile pe care consumatorii le cunosc si ar dori sa le viziteze
candva

- Set inert: destinatii cunoscute, canva poate vor fi vizitate

- Set inapt: cunosc dar nu doresc sa o viziteze

Indicatori ai competitivitatii destinatiilor:

- Numar de sosiri

- Numar de turisti care vin

- Nivelul cheltuielilor turistilor

- Contributia turismului la PIB

- Spider plot

- Benchmarking

- Balance Scorecard

- TECDEV