UNIVERSITATEA ACADEMIA ROMANA Tita Maiorescu” din Bucuresti Institutul de Cercetari Juri ad. Andrei Radulescu” EDITORI $I COORDONATORI GENERALI Prof. univ. dr. Iosif R. Urs Prof. univ. dr. Mircea Dutu ENCICLOPEDIA JURIDICA ROMANA VOLUMUL I A-C [{ UJ Editura Editura Academiei Romane Universul Juridic Bucuresti 2018a (lat), ,de", ,din”, prepozitie cu ajutorul cireia s-au format numeroase adagii (v.), expresi, sintagme, maxime, reguli, concepte care exprima sintetic principii, institutii gi reguli cu largi aplicatii in diferite domenii juridice, cum sunt: a contrario, ,dimpotriva’, ,prin opozitie”; « domino, din partea unui proprietar”; a fortiori, ,cu atat mai puter- nic”, ,de la cel mai tare (citre cel mai slab)”; a non domino, care nu emand de la proprietar”, ,din partea unui nepro Prietar”; a pari, ,de egalitate”; a posteriori, ,din experienta’ emai tarziu”, ,cel urmator’; a priori, ,inainte”, ,anticipat”, dln ceea ce preceds; ab simili ad simile, ,0 reglementare se aplicd tuturor situafilor similare”; a suscepta tutela, ,cauza care apairi tutela”; a verbis legis nom est recedendum, ,de la cuvintele legii nu se poate devia”; a vulgo non a lege inventa, .stabilit de practica, nu de lege” (w. sab ad; adagiu).. ‘a accesa (dr. prop. int), a) posibilitate de a patrunde, de a ajunge intr-un anume loc, de a face apel la date sau informatii; b) intrare autorizata intr-un fisier, intr-o refea, {ntr-un program pentru calculator, intro rejea de calcula- toare, intr-o baz de date, in scopul vizualizarii de opere, informatii, date gi al utilizirii acestora conform destinatiei si autorizarii permise; c) a cere si a obfine date sau infor- mati locate intrun medi on! pe un suport care face | informatia accesibilé celui ce o acceseaza; opera de creatie intelectual poate fi accesata si prin punerea ei la dispozitia publicului, prin comunicare publica sau prin imprumut, Accesarea poate fi: cu ttlu gratuit, in cazul in care impru- mutul de opere este realizat prin bibliotecile insttutiilor de invtamént gi prin bibliotecile publice cu acces gratuit si ccind accesul si reproducerea operei sunt permise in cadrul procedurilor judiciare, parlamentare, administrative (pentru citare), sau cu titlu oneros, principiul dreptului de autor find acela ci utilizarea unei opere trebuie si aduci autorului remuneratia corespunzitoare utilizirii, gratui- tatea fiind permisi in mod exceptional. Accesul este licit atunci cand este autorizat de citre titularal dreptului, in ‘mod direct saut prin intermediul organismului de gestiune | colectiva, ori cand este permis de lege far autorizarea autorului, in cazul operelor cizute in domeniul public, | respectiv al operelor pentru care durata de protectie a expirat, utilizatea acestora este liber’. in cazul in care titularul dreptului foloseste mijloace tehnice de protectie, dac& a autorizat accesul la oper’, este obligat si pun’ la | dispozitia utilizatorului autorizat_mijloacele necesare pentru accesul efectiv la operé, iar mijloacele tehnice folosite nu trebuie si impiedice utilizarea operei conform destinafiei acesteia gi permisiunii acordate. Accesarea poate fi realizat’ direct sau indirect, individual sau in colectiv. Este directa in cazul contactului nemijlocit dintre utilizator si opera; este indirecta atunci cand opera este accesati prin intermediul mijloacelor tehnice. Accesarea se poate realiza prin mijloace electronice cu fir sau fara fir, prin internet sau prin retele/sisteme de calculatoare. Accesul est ilicit atunci ind opera, informatia, baza de date, refeaua de calcula- toare sunt accesate fir autorizarea autorului ori fra auto- rizarea legii, prin utilizarea de mijloace tehnice pirat, prin inliturarea codurilor de acces ori a altor procedee de protectie, cum sunt: criptarea, codarea, bruierea etc. a andosa (dr. com,), mentiune pe versoul unui efect de comer (v,) sau pe un inscris separat atasat acestuia, numit, allonge, cuprinzand numele persoanei céreia ia fost transmis titlul prin gir (v). in consecintS, aceasti persoand este ‘ndreptait s8 incaseze contravaloarea sumei mentionate pe fafa inscrisului in care este incorporat titul respectiv. a doua utilizare nemedicala (dr. prop. int), situafie care are in vedere ipoteza in care unui produs pentru care a obfinut un brevet de inventie in domeniul medical i se descoperi utilizari_nemedicale revendicatd cu privire la o a dun. si la cele subsecvente {ndeplineste conditia noutatii si va fi brevetati atunci cénd sidaca inventia pentru care se solicita brevet are cel putin 0 trisiturd tehnicd esentialé care o distinge de stadiul tehnicti (in stadiul tehnicii gasindu-se doar prima utilizare, dar aceasta este medical). in ghidul de examinare al Oficiului European de Brevete (EPO/OEB), a dun, este definita ca reprezentind revendicarea referitoare la utili zarea unui compus cunoscut in medicina in legiturd cu un scop precizat (nemedical) bazat pe un efect tehnic (@ dun). Aceasta trebuie interpretati ca inctuzand prin acest efect tehnic 0 caracteristica tehnic’ de ordin func- tional. © astfel de revendicare (a du.n.) ‘indeplineste conditia nowt ristic& nu era confinutd in stadiul tehnicii, respectiv nu a fost accesibila anterior publicului In acest caz, inventia daci_mentionata revendicare caracte- ne 33 ne AEnciclopedia juridiceromané a fortiori (lat), ,ct atat mai mult”, argument folosit in interpretarea logicd a legii care face ca aplicarea unei norme juridice stabilite de legiuitor pentru o anumita sittatie si se extinds si la o alt situatie, nereglementati expres de o norma. Extinderea este fondats pe ideea c& ratiunile avute in vedere la adoptarea normei vizate se {ntrunese in mod evident in cazul neprevazut intr-o norma. Are doud forme simetrice: a) « maior’ ad minus (,de la mai mull la mai putin”), care exprima argumentul logic potrivit ciruia, dac& se poate mai mult, implicit se poate si mai putin; de exemplu, dacs uzucapiunea este posibila pentru dobandirea dreptului de proprietate (care implica toate cele trei prerogative: usus, fructus si abusus), cu atat mai ‘mult prin uzucapiune poate fi dobandit si un dezmem- bramént al acestui drept (care nu comport’ decat unul sau unele dintre prerogativele dreptului de proprietate); b) in temeiul aceluiasi argument, in caz contrar, forma este a ‘minori ad maius (,de la mai putin la mai mult”). Astfel, spre exemplu, daci este adevarat ci fapta de vatimare corpo- rald trebuiie pedepsita, cu atat mai mult trebuie pedepsita fapta de omor (v. si argumentumr a fortiori ratione) 4 Vamiable (fc, ,prin bund infelegere”), expresie care se foloseste in sensul solutiondrii diferendelor si convenirit de soluti prin negocieri si infelegere. anon domino (lat. .de la neproprietar”, ,din partea unui neproprietar", care nu emana de la proprietar”, expresie folosita in materia transferului proprietatii asupra bunului altuia, De la regula ca instrdinarea bunului o face doar proprietarul acestuia, potrivit principiului nemo plus juris ad aliumntransferre potest quam ipse habe, exist siratiuni speciale care dicteazi solutia validarii actelor juridice incheiate de un neproprietar. in dreptul romanesc, vanza- rea bunului altuia este o operatie juridicd ingaduita de lege, astfel ci, daca la data incheierii contractului bunul vandut se aflé in proprietatea unui tert, contractul este valabil, iar vnzatorul este obligat si asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sdu catre cumparator. Solutia este impus8, in primul rnd, de un principiu de interpre- tare in drept (actus interpretandus est potius ut valeat quar ut pereat), potrivit céruia orice contract trebuie interpretat in sensul producerii de efecte juridice, gi nu in sens contrar. De aceea, legea prezumé cé, ori de cate ori vanzitorul ‘nstrdineazé un bun al altuia, acesta si-a asumat implicit obligatia de a procura mai intai de la proprietarul siu, pentru ca apoi si-l transmit cumparatorului. Validarea tunor asemenea situatiijuridice atipice mai este susfinut’ si de imperativul protejirii bunei-credinte a dobinditorului, cel care, impartisind credinfa comund $i invincibil& ci posesorul bunului este proprietarul acestuia, a crezut, in mod eronat, in aparenta dreptului celui care i -a transmis. a pari (lat), ya fel”, rationament in baza caruia o regula sau un principiu de drept, valabile in cazul unei situati juridice, vor fi aplicabile si altor situafii similare, potrivit Principiului similaritatt (egalitati) de ratiune (w. si a contrario; a fortiori; eadem soluto, ub eademt rato). 4 posteriori (lat), ,rezultat cin cele ce s-au petrecutis-a perceput senzitiv’. 1. (dr. civ.), judecata care are suport empiric, bazaté pe experienta faptelor petrecute anterior. 2. (dr. const), (despre controlul de constitufionalitate) proedura prin care Curtea Constitutionalai se pronunti supra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor dou’ Camere, a ‘unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, respectiv asupra exceptillor de neconstitutionalitate privind legile si ordo- nanjele Guvernului, care sunt ridicate in fata instanfelor judecdtoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de necon- stitutionalitate poate fi ridicaté si direct de Avocatul Poporului, ulterior intrarii in vigoare a actelor normative avute in vedere. Spre deosebire de controlul a priori (v3, normele juridice/actele normative care fac obiectul contro- lulu: de constitufionalitate a p. sunt publicate in Monitorul Oficial al Roméniei si sunt in vigoare, adic produc efecte juricice. Potrivit Constitutiei, dispozitile constatate ca fiind necenstitutionale isi inceteaza efectele juridice la expirarea termenului de 45 de zile de la publicarea deciziei Curt Constitutionale in Monitorul Oficial dacé, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup caz, nu pun de acord dispozitile neconstitutionale cu. prevederile Constitutiei Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neccnstitutionale sunt suspendate de drept. @ priori (lat), ,inainte de experienta”, 1. (dr. civ), a) ,perceptie spontana anterioar’ experienjei senzitive”; bb)despre o judecata care se impune de la inceput, indepen- dent de experient’, opusi celei care se bazeaz pe fapte anterioare. 2. (dr. const.), (despre controlul de constitutio- nalitate) procedura prin care Curtea Constitutional se pro- ‘nunté asupra constitutionalitti legilor, inainte de promul- garea acestora, la sesizarea Presedintelui Romani, a unuia dint-e presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a fnaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu. in cazurile de necenstitutionalitate a legilor, Parlamentul este obligat s& reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curfii Constitutionale. Tot in cadrul controlului a p., Curtea Constitutionalé se pronunté asupra consitutionalitatitratatelor sau altor acorduri intemnationa- Je, la sesizarea unuia dintre presedintii celor dou Camere ale Parlamentului, a unui numar de cel putin 50 de depu- tai sau de cel putin 25 de senator “Bd wea quo (lat), ,din care”, ,de la care”, locufiune latins folosité pentru a se desemna momentul de la care incepe si curgi un termen sau de la care produce efecte un act juridie, Cand este vorba de un termen exprimat in zile, locutiunea folosita este dies a quo, prin care este marcata iu initialé a termenului, in timp ce o altS locuiune, dies ad quem, desemneaza ziua finals a acestuia ab (lat), ,de la", prepozitie latina cu ajutorul céreia s-aui format numeroase adagii care exprima sintetic prin- |

S-ar putea să vă placă și

• Universul: Sdrobite

  

  Document149 pagini

  Universul: Sdrobite

  Petrica2000 Popescu

  100% (1)
• Vorbe: Politic

  

  Document231 pagini

  Vorbe: Politic

  Petrica2000 Popescu

  Încă nu există evaluări
• Buletin 4 Final

  

  Document174 pagini

  Buletin 4 Final

  Petrica2000 Popescu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Buletin 1 Final

  

  Document169 pagini

  Buletin 1 Final

  Petrica2000 Popescu

  Încă nu există evaluări