UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE INGINERIE – SPECIALIZAREA INGINERIE MEDICALĂ

[Type here]

Impactul ingineriei medicale asupra management-ului pacientului pediatric cu

patologie respiratorie

CUPRINS :
ABREVIERI..................................................................................................................................................................4
LISTĂ FIGURI.............................................................................................................................................................4
LISTA TABELE............................................................................................................................................................4
INTRODUCERE...........................................................................................................................................................5
PARTE GENERALĂ....................................................................................................................................................7
CAPITOLUL I- DATE GENERALE DESPRE PATOLOGIA RESPIRATORIE LA PACIENTUL PEDIATRIC...................................7
I.1 Structura anatomică a aparatului respirator................................................................................................7
II.2. Elemente de fiziologie și fiziopatologie.........................................................................................................9
II.3. Diagnosticul și evaluarea patologiilor respiratorii.....................................................................................11
I.4. Tratamentul patologiei respiratorii la pacientul pediatric...........................................................................12
CAPITOLUL II – IMPORTANȚA INGINERIEI MEDICALE – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII.....................................14
II.1 Concepte introductive în ingineria medicală................................................................................................14
II.2 Tipuri de dispozitive medicale utilizate în patologia respiratorie pediatrică...............................................14
II.3 Avantajele utilizării dispozitivelor medicale de ultimă generație.................................................................15
CAPITOLUL III - IMPACTUL INGINERIEI MEDICALE ASUPRA MANAGEMENT-ULUI PACIENTULUI PEDIATRIC CU
PATOLOGIE RESPIRATORIE..........................................................................................................................................17
III.1. Stadiul actual al cunoașterii.......................................................................................................................17
III.2. Elemente de diagnostic și evaluare din punct de vedere paraclinic...........................................................20
III.3. Investigațiile imagistice necesare pentru efectuarea diagnosticului și al evaluării pacienților................24
III.3.1. Radiografia cardio pulmonară..............................................................................................................................24
III.3.2. Computer tomografia...........................................................................................................................................26
PARTE.........................................................................................................................................................................28
SPECIALĂ..................................................................................................................................................................28
CAPITOLUL IV : CONTRIBUȚIE PERSONALĂ..............................................................................................................29
IV.1. Introducere. Motivația alegerii temei..........................................................................................................29
IV.2. Metodologia cercetării................................................................................................................................31
IV.2.1. Scopul lucrării...................................................................................................................................................... 31
IV.2.2. Obiectivele lucrării...............................................................................................................................................31
IV.2.3. Material și metode...............................................................................................................................................33
IV.3. Rezultate și discuții......................................................................................................................................38
IV.3.1. Prezentarea generală a lotului...............................................................................................................................38
IV.3.2. Studiu particular : Rolul radiografiei cardio pulmonare în depistarea și management-ului pacientului pediatric cu
hemitorace opac............................................................................................................................................................... 66
IV.4. Concluzii generale ale cercetării................................................................................................................72
IV.5. Particularitățile cercetării...........................................................................................................................74
IV.5.1. Limitări ale cercetării...........................................................................................................................................75
IV. 5.2. Perspective viitoare de cercetare.........................................................................................................................76
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................................77
Abrevieri
Listă figuri
Lista tabele

4
INTRODUCERE

Impactul ingineriei medicale asupra management-ului pacientului pediatric cu patologie

respiratorie este foarte important în zilele noastre. În ultimele decenii, ingineria medicală a
dezvoltat tehnologii avansate și dispozitive medicale care au îmbunătățit semnificativ calitatea
asistenței medicale pentru pacienții pediatrici cu patologie respiratorie.
Ingineria medicala a adus contributii importante in managementul pacientilor pediatrici
cu patologie respiratorie prin dezvoltarea si utilizarea unor tehnologii medicale avansate. Aceste
tehnologii includ, printre altele, ventilatoare cu presiune pozitiva continua (CPAP) si cu presiune
pozitiva bilevela (BiPAP), monitorizarea continua a functiei respiratorii si oxigenoterapia.
Așadar, un exemplu important de inginerie medicală este reprezentat de dispozitivele
medicale de ventilație mecanică non-invazivă, care permit pacienților să respire mai ușor și să
reducă nevoia de intervenții chirurgicale mai invazive. Acest tip de dispozitive poate fi utilizat
pentru tratamentul pacienților cu bronșiolită acută, pneumonie, insuficiență respiratorie și alte
patologii respiratorii. Ventilatoarele CPAP si BiPAP sunt dispozitive utilizate pentru a ajuta copiii
cu afectiuni respiratorii sa respire mai usor. Ele furnizeaza o presiune constanta sau variabila de
aer la nivelul cailor respiratorii, ceea ce ajuta la deschiderea acestora si la imbunatatirea
ventilatiei pulmonare. Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a trata o serie de afectiuni
respiratorii, cum ar fi sindromul de detresa respiratorie, apneea de somn sau bronhiolita.
Un alt exemplu important este dat de utilizarea dispozitivelor medicale de oxigenoterapie,
care pot fi de asemenea utilizate pentru a trata pacienții pediatrici cu patologie respiratorie, cum
ar fi astmul, bronșita sau pneumonia. Aceste dispozitive permit administrarea controlată de
oxigen în timpul tratamentului, ajutând la reducerea riscului de hipoxemie și îmbunătățirea
funcției respiratorii. Monitorizarea continua a functiei respiratorii este esentiala in managementul
pacientilor pediatrici cu patologie respiratorie. Aceasta poate fi realizata prin utilizarea de senzori
de oxigen si monitorizarea nivelelor de dioxid de carbon din sange. Acestea furnizeaza informatii
importante despre functionarea sistemului respirator si ajuta la detectarea rapida a complicatiilor.
În plus, avansurile tehnologice în imagistica medicală, cum ar fi tomografia
computerizată și imagistica prin rezonanță magnetică, au făcut posibilă diagnosticarea mai
precisă și mai rapidă a patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Aceste tehnologii permit

5
medicilor să vizualizeze structurile anatomice și să detecteze patologii, fără a necesita proceduri
invazive sau interventii chirurgicale mai agresive.
Un alt exemplu important de inginerie medicală este reprezentat de dispozitivele
medicale de monitorizare a pacienților, care permit medicilor să monitorizeze funcțiile vitale ale
pacientului și să detecteze rapid schimbările care pot indica o deteriorare a stării de sănătate.
Aceste dispozitive pot fi utilizate în timpul tratamentului pacienților pediatrici cu patologie
respiratorie, ajutând la prevenirea complicațiilor și la menținerea stării lor de sănătate.
În concluzie, impactul ingineriei medicale asupra management-ului pacientului pediatric
cu patologie respiratorie este semnificativ și în continuă creștere. De la dispozitive medicale de
ventilație mecanică non-invazivă și de oxigenoterapie, la tehnologii avansate de imagistică
medicală și dispozitive de monitorizare a pacientului, ingineria medicală joacă un rol vital în
asigurarea îngrijirii de înaltă calitate și în reducerea riscului de complicații și interventii
chirurgicale mai invazive.
Scopul acestei cercetări este de a evidenția impactul ingineriei medicale asupra
management-ului pacientului pediatric cu patologie respiratorie. Prin analizarea diferitelor
tehnologii și dispozitive medicale utilizate în diagnosticul, monitorizarea și tratamentul
pacienților pediatrici cu afecțiuni respiratorii, se dorește evidențierea avantajelor aduse de
inovațiile din domeniul ingineriei medicale. Astfel, se va putea constata cum utilizarea
dispozitivelor medicale de ultimă generație poate duce la o îmbunătățire semnificativă a calității
vieții pacienților, precum și la o reducere a costurilor medicale și a duratei de spitalizare.

6
 PARTE GENERALĂ

Capitolul I- Date generale despre patologia respiratorie la pacientul pediatric

I.1 Structura anatomică a aparatului respirator

Aparatul respirator este una dintre cele mai importante componente ale sistemului nostru
cardiovascular și este esențial pentru menținerea funcțiilor vitale ale organismului. Este format
dintr-o serie de structuri anatomice complexe care sunt responsabile pentru aducerea oxigenului
și eliminarea dioxidului de carbon din corp.
Într-un studiu publicat în revista Pediatric Pulmonology, autorii discută importanța
cunoașterii anatomiei aparatului respirator în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor respiratorii
la copii ( Pohunek P, 2020).
De asemenea, imagistica medicală, precum radiografia toracică, tomografia
computerizată și ecografia pulmonară, poate fi utilă în evaluarea anatomiei aparatului respirator
și identificarea afecțiunilor respiratorii la copii ( Kim JH, 2019). Aceste metode pot fi utilizate
pentru a vizualiza structurile anatomice și pentru a detecta leziunile, inflamațiile și alte
modificări patologice ale țesutului pulmonar.

Figura I.1 Aspectul bronhiolelor și alveolelor pulmonare

Aparatul respirator este un sistem complex de organe și țesuturi care îndeplinește funcția
de a furniza oxigen și de a elimina dioxidul de carbon din corpul uman. Acesta este alcătuit dintr-
o serie de structuri anatomice care lucrează împreună pentru a permite procesul de respirație. În
acest capitol, vom explora structura anatomică a aparatului respirator și importanța sa în
funcționarea sistemului respirator. (Gray, H. 2018).

7
 1.1.1. Nasul
Nasul este prima parte a căii respiratorii și este compus dintr-o serie de structuri, inclusiv
cavitățile nazale, septul nazal și conchile nazale. Cavitățile nazale sunt separate de septul nazal,
iar fiecare cavitate este acoperită cu mucoasă nazală care conține mucus și fire de păr pentru a
capta particulele de praf și alte impurități din aer. Conchile nazale sunt proeminențe osoase care
ajută la filtrarea, încălzirea și umidificarea aerului inspirat.( Tortora,2017)
1.1.2. Faringele
Faringele este o structură comună pentru căile respiratorii și cele digestive. Este alcătuit
din trei părți: nasofaringele, orofaringele și laringofaringele. Faringele este implicat în deglutiție,
respirație și producția de sunete. (Netter,2019)
1.1.3. Laringele
Laringele este o structură musculară cartilaginoasă situată în partea superioară a traheei.
Este alcătuit din mai multe cartilaje, inclusiv cartilajul tiroidian, cartilajul cricoid și cartilajele
aritenoidiene. Laringele este implicat în producerea vocii și în protejarea căilor respiratorii.
(Standring,2016)
1.1.4. Traheea
Traheea este un tub cartilaginos care face legătura între laringe și bronhii. Este alcătuit
din inele de cartilaj care împiedică colapsul traheei și protejează căile respiratorii. (Moore,2018)
1.1.5. Bronhiile
Bronhiile sunt două tuburi care încep din bifurcația traheei și se ramifică în plămâni.
Acestea sunt împărțite în bronhii principale, bronhii lobare și bronhii segmentare, care ajung la
nivelul bronhiiolelor. (Netter,2019)
1.1.6. Plămânii
Plămânii sunt organele principale ale sistemului respirator și sunt situați în cavitatea
toracică. Fiecare plămân este alcătuit din lobii superior, mijlociu și inferior, care sunt împărțiți în
segmente. Plămânii permit schimbul de gaze între aerul respirat și sângele circulant.
(Drake,2019).
Structura anatomică a aparatului respirator este crucială în menținerea funcționării
sistemului respirator. Orice disfuncție sau afecțiune care afectează aceste structuri poate afecta în
mod negativ respirația și poate duce la probleme respiratorii

8
 În concluzie, cunoașterea structurii anatomice a aparatului respirator este esențială pentru
diagnosticul și tratamentul afecțiunilor respiratorii la copii. Imagistica medicală poate fi utilă în
evaluarea structurii anatomice și identificarea afecțiunilor respiratorii la copii. Pentru o evaluare
completă și precisă a sănătății respiratorii, este important să se ia în considerare atât cunoștințele
anatomice, cât și imaginile medicale disponibile. (Hall,2015)

Figura I.2 Componentele aparatului respirator

II.2. Elemente de fiziologie și fiziopatologie

Vârsta pacientului și caracterele genetice constituționale ale macroorganismului sunt

factori ce influențează tipul și gravitatea infecției respiratorii. Vârsta condiționează atât incidența
cât gravitatea îmbolnăvirii. La vârste sub 6 luni predomină bronșiolitele în timp ce între 2-3 ani
laringotraheitele vor fi cele mai frecvente. Infecțiile respiratorii inferioare sunt o cauză principală
de mortalitate la nivelul țării noastrem mortalitatea atingând un procent de 10% la pacienții
internați.

Cauzele severității și frecvenței crescute a infecțiilor respiratorii acute sub vârsta de 6 luni
sunt reprezentate de deficiențele imunității locale li generale datorită vârstei mici, diametrului
redus al căilor aeriene și complianța mai mare a peretelui toracic. [ Lippert, 2018]

9
 Creșterea și dezvoltarea aparatului respirator, spre deosebire de alte aparate si sisteme, se
realizează în mare măsură postnatal. Între 28-40 de săptămâni de gestație cresc atât numărul, cât
si dimensiunea alveolelor. În acest interval iau naștere 2 generații de spații aeriene. Alveolele
pulmonare de tip adult se întâlnesc abia la vârsta de 2 luni. Multiplicarea alveolelor continuă deci
2 luni după naștere și întreg aparatul respirator se maturizează anatomic și funcțional la vârsta de
6-7 ani. Interferarea acestui proces de creștere poate avea consecințe severe pentru
funcționalitatea respiratorie. Orice compresiune intratoracică (hernie diafragmatică congenitală)
sau extratoracică (anomalii reno-ureterale cu oligohidramnios), care are loc în timpul vieții
intrauterine, acționând mecanic, tulbură maturația pulmonară postnatală și induce hipoplazie
pulmonară. [ Palastanga,N. 2018]

Din aceste motive, vârsta gestațională se corelează pozitiv cu numărul infecțiilor

respiratorii. Prematurii cumulează mai multe infecții respiratorii în primele 6 luni de viață decât
copilul născut la termen.

S-a demonstrat că prematurii cu greutate la naștere mai mică de1.500 g necesită

spitalizări de 5 ori mai frecvente și mai îndelungate pentru infecții respiratorii,în comparație cu
copiii născuți cu greutate > 2.500 g. Prematurii care supraviețuiesc sindromului de detresă
neonatală au risc majorat cu 20% pentru bronșiolite sau bronhopneumonii.[ Agur, A.M. ,2017].

În timp ce anatomia de bază a plămânului pediatric și a plămânului adult sunt aceleași,

există câteva diferențe importante care nu trebuie trecute cu vederea. Aceste diferențe pot crește
apariția și severitatea bolilor pulmonare și a problemelor respiratorii la copiii mici și pot afecta
tratamentele și tehnicile care sunt cele mai eficiente. [ Netter,2019 ; Gray,2018 ]

 Coastele la sugari și copiii mici sunt orientate mai orizontal decât la adulți și copiii mai
mari diminuând mișcarea toracelui.
 Cartilajul coastelor este mai elastic la copii, făcând peretele toracic mai puțin rigid. Acest
lucru poate permite peretelui toracic să se retragă în timpul episoadelor de detresă
respiratorie și să scadă volumul curent.
 Mușchii intercostali care se desfășoară între coaste nu sunt pe deplin dezvoltați până când
copilul ajunge la vârsta școlară. Acest lucru poate face dificilă ridicarea cutiei toracice,
mai ales când stați întins pe spate.

10
  Spatele capului unui copil este de obicei mai mare decât la adulți. Acest lucru poate face
ca gâtul să se îndoaie atunci când copilul este întins pe spate și poate duce la obstrucția
parțial a căilor respiratorii.
 Sugarii și copiii tind să aibă o limbă proporțional mai mare în raport cu spațiul din gură.
 Copiii mai mici sunt de obicei care respiră nasul.
 Diametrul intern al căilor respiratorii la un copil este mai mic. Orice inflamație sau
obstrucție poate provoca o suferință mai severă.
 În general, căile respiratorii pediatrice sunt mai mici, mai puțin rigide și mai predispuse la
obstrucție.
 Copiii au, de asemenea, frecvențe respiratorii mai mari decât adulții, făcându-i mai
sensibili la agenții din aer.

II.3. Diagnosticul și evaluarea patologiilor respiratorii

Diagnosticul și evaluarea patologiei respiratorii reprezintă o provocare majoră în

pediatrie, deoarece simptomele și semnele pot fi nespecifice, iar pacienții pot avea dificultăți în a
descrie simptomele lor. În acest context, este important să se recurgă la mai multe metode de
evaluare, care să includă investigații paraclinice și radiologice.
Printre cele mai utilizate investigații paraclinice se numără hemoleucograma, care poate
oferi informații despre prezența inflamației sau a infecției, dar și despre anemia sau alte tulburări
hematologice. În ceea ce privește radiografia toracică, aceasta poate evidenția modificări ale
structurii și formei plămânilor, precum și a altor structuri ale aparatului respirator. De asemenea,
radiografia poate evidenția prezența lichidului în spațiul pleural sau a aerului în țesuturile moale,
ceea ce poate fi un semn al unor patologii respiratorii.[Blaivas, 2012 ; Pelaia, 2015 ; Boezen HM,
1998]
O altă investigație importantă în evaluarea patologiei respiratorii este tomografia
computerizată (CT), care oferă imagini detaliate ale structurilor pulmonare și ale altor organe din
zona toracică. Aceasta este mai precisă decât radiografia toracică și poate detecta patologii
respiratorii mai mici sau mai complexe, cum ar fi embolia pulmonară sau leziuni pulmonare
neoplasice.

11
 De asemenea, testul de funcționalitate pulmonară poate oferi informații despre funcția
respiratorie a pacientului, inclusiv capacitatea pulmonară și capacitatea de difuzie a oxigenului.
Aceasta poate fi utilă în diagnosticarea astmului, a bronhopneumopatiei cronice obstructive sau a
altor afecțiuni respiratorii.
Alte investigații paraclinice care pot fi folosite în evaluarea patologiei respiratorii includ
testele de alergie, testele de spută și testele de gaz sanguin arterial. Acestea pot ajuta la
identificarea cauzei patologiei respiratorii și la determinarea gravității acesteia.
[Farzandipour,2014]
În concluzie, evaluarea patologiei respiratorii la pacienții pediatrici necesită o abordare
complexă, care să includă mai multe metode de evaluare, printre care investigațiile paraclinice și
radiologice. Utilizarea acestor investigații poate ajuta la identificarea cauzei patologiei
respiratorii, la stabilirea diagnosticului corect și la instituirea tratamentului adecvat, ceea ce poate
duce la o îmbunătățire semnificativă a sănătății pacientului.

I.4. Tratamentul patologiei respiratorii la pacientul pediatric

Tratamentul patologiei respiratorii la pacientul pediatric depinde de tipul și severitatea

afecțiunii, precum și de vârsta și starea generală a pacientului. În general, tratamentul poate
include medicamente, oxigenoterapie, terapie fizică și alte intervenții specifice. [ Caballero MT,
2014]

I.4.1. Medicamente
Medicamentele sunt adesea utilizate pentru a trata patologiile respiratorii la pacienții
pediatrici. Acestea pot fi administrate oral, prin inhalare sau prin injecție, în funcție de
medicament și de afecțiunea tratată.
Medicamentele bronhodilatatoare, cum ar fi salbutamolul și ipratropiul, sunt utilizate
pentru a dilata căile respiratorii și a facilita respirația la pacienții cu astm sau bronșită.
Corticosteroizii inhalatori, cum ar fi fluticazona și budezonida, sunt utilizați pentru a reduce
inflamația căilor respiratorii și a preveni simptomele astmului și ale altor afecțiuni respiratorii.

12
 Antibioticele sunt prescrise pentru a trata infecțiile respiratorii bacteriene, cum ar fi
pneumoniile și sinusurile. În cazul infecțiilor virale, cum ar fi răceala și gripa, se pot prescrie
medicamente antivirale pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor și la reducerea duratei bolii.
Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul și paracetamolul, sunt utilizate
pentru a reduce inflamația și durerea în cazul bolilor respiratorii și a altor afecțiuni. [Louie
JK,2005]

I.4.2. Oxigenoterapia
Oxigenoterapia este utilizată pentru a trata hipoxia sau scăderea nivelului de oxigen în
sânge. Aceasta poate fi administrată prin intermediul unei măști nazale sau cu ajutorul unui
dispozitiv numit canulă nazală la pacienții cu afecțiuni respiratorii severe sau care necesită
asistență respiratorie.

I.4.3. Terapie fizică

Terapia fizică poate fi utilizată pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor și la
îmbunătățirea funcției respiratorii la pacienții pediatrici cu afecțiuni respiratorii. Aceasta poate
include exerciții de respirație, terapie respiratorie, masaj toracic și alte tehnici. [Boyce,2000]

I.4.4. Intervenții specifice

În cazurile severe de patologie respiratorie, intervențiile specifice pot fi necesare. Acestea
pot include ventilație mecanică, care este utilizată pentru a ajuta pacientul să respire, sau chiar
intervenții chirurgicale, cum ar fi îndepărtarea tumorilor sau a altor obstrucții ale căilor
respiratorii. [O’Callaghan,2003].
Din punct de vedere al tratamentului, este important să se ia în considerare specificitatea
pacientului pediatric și să se identifice opțiunile terapeutice adecvate pentru a evita complicațiile
și efectele secundare nedorite. În funcție de severitatea bolii și de factorii de risc, poate fi
necesară administrarea de antibiotice, corticosteroizi sau bronhodilatatoare. De asemenea, în
cazul bolilor respiratorii severe, cum ar fi astmul sau sindromul de detresă respiratorie acută
(ARDS), poate fi necesară ventilarea mecanică sau terapia cu oxigen. În plus, terapia respiratorie
poate fi utilă în cazul pacienților cu insuficiență respiratorie cronică sau acută. [ Zar HJ, 2013]

13
 În concluzie, tratamentul patologiei respiratorii la pacientul pediatric trebuie să ia în
considerare specificul vârstei și să fie adaptat la nevoile individuale ale fiecărui pacient.
Administrarea medicamentelor prin intermediul terapiei cu aerosoli poate fi o opțiune eficientă și
bine tolerată pentru copiii cu boli respiratorii. Este important ca tratamentul să fie monitorizat de
către medici specialiști și să fie ajustat în funcție de evoluția bolii și de factorii de risc specifici
fiecărui pacient.

Capitolul II – importanța ingineriei medicale – stadiul actual al cunoașterii

II.1 Concepte introductive în ingineria medicală

Ingineria medicală este o ramură interdisciplinară care utilizează principii și metode ale
științelor inginerești și ale medicinii pentru a dezvolta dispozitive, echipamente și tehnologii
pentru a îmbunătăți sănătatea și îngrijirea pacienților. În ultimele decenii, ingineria medicală a
avut un impact semnificativ în dezvoltarea și îmbunătățirea dispozitivelor și tehnologiilor
utilizate în diagnosticarea și tratamentul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. [Nair
S.,2019]
Unul dintre principalele obiective ale ingineriei medicale în tratamentul patologiei
respiratorii este dezvoltarea dispozitivelor și echipamentelor pentru a ajuta pacienții să respire
mai ușor și mai eficient. Printre acestea se numără ventilatoarele mecanice, care ajută la
susținerea respirației în cazul în care pacienții nu pot respira singuri, sau dispozitivele de
oxigenare care furnizează oxigen în mod direct în plămâni.[Paul,D. 2019]
Ingineria medicală joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea dispozitivelor și
tehnologiilor utilizate în diagnosticarea patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. De exemplu,
dispozitivele de imagistică medicală, cum ar fi tomografia computerizată și radiografia, sunt
esențiale în obținerea imaginilor detaliate ale plămânilor și altor organe respiratorii, permitând
medicilor să identifice și să diagnosticheze afecțiunile respiratorii. În plus, dispozitivele de
monitorizare a funcției respiratorii, cum ar fi pulsuloximetrele, sunt utilizate pentru a măsura
nivelul de oxigen din sânge și pentru a monitoriza funcția respiratorie a pacienților.
[ Ghasemiam,M. 2017 ; Rane, S. 2017]

14
 În general, ingineria medicală a adus o contribuție semnificativă în îmbunătățirea calității
îngrijirii pacienților cu patologie respiratorie, prin dezvoltarea și îmbunătățirea dispozitivelor și
tehnologiilor utilizate în diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor respiratorii.

II.2 Tipuri de dispozitive medicale utilizate în patologia respiratorie pediatrică

În prezent, există o varietate de dispozitive medicale utilizate în patologia respiratorie

pediatrică. Acestea sunt proiectate pentru a ajuta la îmbunătățirea respirației, a calității aerului și
a procesului de diagnosticare și tratament. În continuare, vom discuta despre câteva dintre cele
mai comune dispozitive medicale utilizate în patologia respiratorie pediatrică:
1. Ventilatoare mecanice - Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a ajuta la respirația pacienților
care nu pot respira singuri sau care respiră insuficient. Ventilatoarele mecanice pot fi utilizate în
diferite moduri, cum ar fi ventilarea mecanică invazivă (în care un tub este inserat în trahee
pentru a ajuta la respirație) sau non-invazivă (în care o mască este plasată pe față pentru a ajuta la
respirație). Ventilatoarele mecanice sunt utilizate în cazuri de insuficiență respiratorie, cum ar fi
în cazul insuficienței respiratorii acute sau a sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS)
[U.S. Food and Drug Administration] .
2. Oxigenoterapie - Această terapie constă în furnizarea de oxigen suplimentar pacienților care
nu pot respira suficient. Oxigenul suplimentar poate fi furnizat prin intermediul unei măști
nazale, a unei măști faciale sau prin intermediul unui tub introdus în trahee. Oxigenoterapia este
utilizată în diferite afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul, bronșita sau pneumonii [Kaur
H,2014].
3. Aspiratoare - Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a îndepărta mucusul, secrețiile sau alte
substanțe din căile respiratorii. Aspiratoarele sunt utilizate în special în cazurile de insuficiență
respiratorie, cum ar fi bronșiolita sau fibroza chistică [Daryoni NE, 2015].
4. Nebulizatoare - Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a administra medicamente prin
intermediul vaporilor. Aceste medicamente sunt inhalate în plămâni și pot fi utilizate pentru a
trata afecțiuni respiratorii precum astmul sau bronșita. Nebulizatoarele sunt utilizate în special în
cazurile în care administrarea medicamentelor prin intermediul unei măști nazale sau a unui
inhalator nu este eficientă [European Commission,2021].

15
5. Pulsoxsimetre - Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a monitoriza nivelul de oxigen din
sângele pacienților. Pulsoksimetrele sunt aplicate de obicei la degetul pacientului și
monitorizează continuu nivelul de oxigen din sânge. Aceste dispozitive sunt utile în diferite
afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul sau insuficiența respiratorie [American Thoracic Society.
Respiratory Devices, 2021].

II.3 Avantajele utilizării dispozitivelor medicale de ultimă generație

Dispozitivele medicale de ultimă generație au adus îmbunătățiri semnificative în

diagnosticul și tratamentul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Aceste dispozitive
utilizează tehnologii avansate pentru a îmbunătăți performanța dispozitivelor tradiționale și
pentru a oferi soluții noi și inovatoare pentru problemele medicale.

Printre avantajele utilizării dispozitivelor medicale de ultimă generație se numără:

 Diagnosticare mai precisă: Dispozitivele medicale de ultimă generație, cum ar fi
tomografia computerizată cu detectare duală de energie și imagistica prin rezonanță
magnetică, pot ajuta la diagnosticarea mai precisă a patologiei respiratorii la pacienții
pediatrici. Aceste dispozitive oferă imagini mai clare și detaliate ale organelor interne,
ceea ce ajută medicii să identifice problemele medicale cu mai multă precizie.
 Tratament mai eficient: Dispozitivele medicale de ultimă generație oferă soluții mai
eficiente și mai personalizate pentru tratamentul patologiei respiratorii la pacienții
pediatrici. De exemplu, dispozitivele pentru terapia cu aerosoli pot fi personalizate pentru
a satisface nevoile specifice ale pacientului, cum ar fi tipul de medicament sau doza
necesară.
 Mai puține efecte secundare: Dispozitivele medicale de ultimă generație sunt concepute
pentru a reduce efectele secundare ale tratamentelor și procedurilor medicale. De
exemplu, dispozitivele pentru terapia cu aerosoli cu tehnologie avansată pot reduce
expunerea pacientului la particulele de medicament și pot minimiza efectele secundare,
cum ar fi tusea sau iritația gâtului.
 Îmbunătățirea confortului pacientului: Dispozitivele medicale de ultimă generație sunt
concepute pentru a îmbunătăți confortul pacientului în timpul tratamentelor și

16
 procedurilor medicale. De exemplu, dispozitivele pentru terapia cu aerosoli cu tehnologie
avansată pot fi mai ușoare și mai silențioase decât dispozitivele tradiționale, ceea ce poate
reduce anxietatea și stresul pacientului.
 Reducerea costurilor: Dispozitivele medicale de ultimă generație pot ajuta la reducerea
costurilor în sistemul de sănătate, prin îmbunătățirea eficienței tratamentelor și reducerea
necesității de vizite repetate la medic. De exemplu, dispozitivele pentru terapia cu
aerosoli cu tehnologie avansată pot oferi o dozare mai precisă a medicamentelor și pot
reduce nevoia de administrare repetată.

Utilizarea dispozitivelor medicale de ultimă generație în tratamentul patologiei

respiratorii pediatrice poate aduce numeroase avantaje. Unul dintre cele mai importante avantaje
este îmbunătățirea eficacității tratamentului. Astfel, dispozitivele medicale moderne, cum ar fi
ventilatoarele mecanice non-invazive sau invazive, sunt capabile să ofere o ventilație mai precisă
și mai sigură, ceea ce duce la o scădere a riscului de complicații și la o îmbunătățire a
prognosticului pacientului.
În plus, dispozitivele medicale de ultimă generație pot contribui la reducerea duratei
spitalizării și la diminuarea costurilor aferente tratamentului. De exemplu, utilizarea unui sistem
de oxigenare cu flux continuu de oxigen poate înlocui necesitatea administrării de oxigen prin
intermediul unei sonde nazale, ceea ce reduce riscul de deteriorare a mucoasei nazale și duce la o
îmbunătățire a confortului pacientului.
Un alt avantaj al dispozitivelor medicale de ultimă generație este reprezentat de
posibilitatea monitorizării constante a parametrilor vitali ai pacientului, precum nivelul de oxigen
în sânge sau ritmul cardiac. Această monitorizare precisă și continuă poate duce la o intervenție
timpurie în cazul în care parametrii vitali se modifică, ceea ce poate îmbunătăți semnificativ
prognosticul pacientului.
În final, dispozitivele medicale de ultimă generație pot oferi pacienților pediatrici cu
patologie respiratorie o calitate a vieții mai bună. De exemplu, utilizarea unui sistem de inhalare
cu nebulizator poate fi mult mai confortabilă și mai eficientă decât administrarea unui
medicament prin intermediul unui inhalator cu presiune. În concluzie, utilizarea dispozitivelor
medicale de ultimă generație în tratamentul patologiei respiratorii pediatrice poate aduce
numeroase avantaje, cum ar fi îmbunătățirea eficacității tratamentului, reducerea duratei

17
spitalizării și diminuarea costurilor aferente, monitorizarea constantă a parametrilor vitali ai
pacientului și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Capitolul III - Impactul ingineriei medicale asupra management-ului pacientului pediatric

cu patologie respiratorie

III.1. Stadiul actual al cunoașterii

Patologia respiratorie este o problemă comună de sănătate la copii și adolescenți.

Diagnosticul precoce și managementul adecvat al tulburărilor respiratorii sunt esențiale pentru
reducerea ratelor de morbiditate și mortalitate la copii. Metodele paraclinice și imagistice de
diagnostic joacă un rol semnificativ în identificarea și gestionarea tulburărilor respiratorii la copii
și adolescenți.
Utilizarea metodelor paraclinice și imagistice de diagnostic poate ajuta la identificarea și
gestionarea precoce a tulburărilor respiratorii la pacienții pediatrici. De exemplu, PFT-urile pot
ajuta la diagnosticarea afecțiunilor cum ar fi astmul, fibroza chistică și displazia
bronhopulmonară. Radiografia toracică poate identifica afecțiuni precum pneumonia, bronșiolita
și pneumotoraxul. Scanările CT pot oferi imagini detaliate ale plămânilor, facilitând identificarea
anomaliilor, cum ar fi anomaliile pulmonare congenitale, embolia pulmonară și cancerul
pulmonar.
Pe lângă diagnostic, metodele paraclinice și imagistice pot fi utilizate și pentru a
monitoriza progresia tulburărilor respiratorii la pacienții pediatrici. PFT-urile pot fi utilizate
pentru a urmări funcția pulmonară în timp, ceea ce poate fi util în gestionarea afecțiunilor
precum astmul și fibroza chistică. Radiografiile toracice și scanările CT pot fi utilizate pentru a
monitoriza eficacitatea tratamentului și pentru a detecta orice modificări ale funcției pulmonare. [
Abman SH, 2015]
Cu toate acestea, este important de menționat că utilizarea metodelor paraclinice și
imagistice de diagnostic ar trebui echilibrată cu evaluarea clinică și anamneza. Este important să
luați în considerare vârsta copilului, simptomele și istoricul medical atunci când interpretați
rezultatele testelor. În unele cazuri, testele imagistice pot fi inutile sau chiar dăunătoare, cum ar fi
atunci când un copil este expus la radiații inutile. [ Sharma G, 2006]

18
 Pe lângă metodele paraclinice menționate mai sus, există câteva alte teste de diagnostic
care pot fi utilizate pentru identificarea bolilor respiratorii pediatrice. O astfel de metodă este
bronhoscopia, care implică inserarea unui tub subțire, flexibil, cu o cameră în căile respiratorii,
pentru a evalua plămânii și a colecta mostre de țesut pentru analiză. Bronhoscopia poate fi utilă
în diagnosticarea afecțiunilor precum astmul, infecțiile pulmonare și aspirația de corp străin
[ Rosen R, 2015] .
O altă metodă paraclinica este utilizarea analizei gazelor din sange arterial (ABG), care
masoara nivelurile de oxigen si dioxid de carbon din sange. Analiza ABG poate oferi informații
valoroase despre eficacitatea funcției respiratorii și poate fi utilizată pentru a diagnostica
afecțiuni precum insuficiența respiratorie, BPOC și embolia pulmonară [Lumb,2017].
În cele din urmă, testele imunologice, cum ar fi testele cutanate și testele cu
imunoglobulinei E (IgE) specifice alergenului, pot fi utilizate pentru a diagnostica și gestiona
alergiile, care sunt o cauză comună a simptomelor respiratorii la copii. Aceste teste pot ajuta la
identificarea alergenilor specifici care declanșează simptome respiratorii și pot ghida opțiunile de
tratament, cum ar fi imunoterapia cu alergeni [Cox L,2006].
În general, metodele paraclinice joacă un rol critic în diagnosticul și managementul
bolilor respiratorii pediatrice. Furnizorii de servicii medicale pot folosi o combinație a acestor
teste pentru a identifica cu exactitate cauza de bază a simptomelor respiratorii, pentru a dezvolta
planuri eficiente de tratament și pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului în timp. Prin
utilizarea acestor metode, furnizorii de servicii medicale pot îmbunătăți rezultatele pentru copiii
cu boli respiratorii și îi pot ajuta să respire mai ușor.
Pe lângă metodele paraclinice specifice discutate mai sus, există și considerații generale
pe care furnizorii de asistență medicală ar trebui să le țină cont atunci când diagnostichează
bolile respiratorii la pacienții pediatrici. Un factor important de luat în considerare este istoricul
medical al pacientului, care poate oferi indicii importante despre cauza de bază a simptomelor
respiratorii. De exemplu, un istoric de infecții respiratorii frecvente poate sugera o afecțiune de
bază, cum ar fi astmul sau imunodeficiența, în timp ce un istoric de expunere la toxine sau
poluanți din mediu poate sugera o cauză de mediu a simptomelor respiratorii [Bush A,2015].
Examenul fizic este o altă componentă importantă a procesului de diagnostic. Furnizorii
de servicii medicale pot folosi tehnici precum percuția și auscultarea pentru a evalua funcția
pulmonară și pentru a identifica sunete anormale, cum ar fi șuierăturile sau trosniturile. În plus,

19
observarea efortului respirator și a frecvenței respiratorii poate oferi informații importante despre
severitatea detresei respiratorii [ Kliegman RM, 2019].
În unele cazuri, furnizorii de asistență medicală pot folosi, de asemenea, algoritmi de
diagnosticare sau sisteme de punctare pentru a ajuta la ghidarea procesului de diagnosticare. De
exemplu, Scorul de severitate a astmului pediatric (PASS) este un sistem de scor care poate fi
utilizat pentru a evalua severitatea astmului la copii pe baza simptomelor, funcției pulmonare și
alți factori [ Gorelick MH, 2004 ]. Aceste instrumente pot ajuta furnizorii de servicii medicale să
standardizeze procesul de diagnosticare și să se asigure că toți factorii relevanți sunt luați în
considerare.
Metodele paraclinice sunt o componentă esențială a procesului de diagnosticare a bolilor
respiratorii pediatrice. Cu toate acestea, este important ca furnizorii de asistență medicală să ia în
considerare toți factorii relevanți, inclusiv istoricul medical al pacientului și rezultatele
examinării fizice, atunci când pun un diagnostic. Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare a
diagnosticului și utilizarea instrumentelor de diagnosticare adecvate, furnizorii de asistență
medicală se pot asigura că pacienții pediatrici cu boli respiratorii primesc cel mai eficient
tratament și management.
În concluzie, metodele paraclinice și imagistice de diagnostic sunt instrumente valoroase
în identificarea și managementul tulburărilor respiratorii la copii și adolescenți. Aceste metode
pot oferi informații valoroase care pot ajuta la diagnosticare, monitorizare și planificare a
tratamentului. Cu toate acestea, ele ar trebui utilizate în mod judicios și împreună cu evaluarea
clinică și anamneza pentru a asigura un diagnostic precis și un management adecvat.

III.2. Elemente de diagnostic și evaluare din punct de vedere paraclinic

III.2.1. Hemoleucograma

Hemoleucograma este un test de laborator care evaluează componentele sanguine,

inclusiv celulele roșii și albe, precum și nivelurile de hemoglobină și hematocrit, și poate fi
utilizată pentru a diagnostica patologia respiratorie la pacientul pediatric. Importanța
hemoleucogramei în diagnosticul patologiei respiratorii la pacientul pediatric constă în faptul că
aceasta poate detecta semne de inflamație sau infecție, care sunt comune în afecțiunile

20
respiratorii. De asemenea, poate ajuta la evaluarea stării generale de sănătate a pacientului,
determinând dacă există o anemie sau o reacție inflamatorie sistemică.
Pentru a efectua o hemoleucogramă, se colectează o mică cantitate de sânge din pacient și
se plasează într-un tub de colectare a sângelui, unde este adăugat un anticoagulant. Tubul este
apoi centrifugat, pentru a separa componentele sanguine și a permite analiza acestora.
Hemoleucograma poate fi utilizată pentru a diagnostica o serie de afecțiuni respiratorii, inclusiv
infecțiile respiratorii acute și cronice. În cazul infecțiilor respiratorii, hemoleucograma poate
detecta semne de inflamație și reacție imună, care pot fi indicatori ai prezenței unei infecții.
[Huizinga TW. 1993]
Aparatul care efectuează hemoleucograma este cunoscut sub numele de analizor automat
de hematologie. Aceste dispozitive sunt utilizate în laboratoarele de analize medicale pentru a
efectua analize complexe asupra componentelor sanguine, inclusiv analiza celulară a sângelui,
numărarea și clasificarea diferitelor tipuri de celule sanguine, precum și determinarea nivelului
de hemoglobină și hematocrit. [ Daves M, 2015]
Analizoarele automate de hematologie sunt echipamente sofisticate care folosesc principii
tehnologice avansate pentru a efectua analizele sanguine într-un mod precis, rapid și eficient.
Aceste dispozitive au capacitatea de a procesa un număr mare de probe de sânge într-un interval
scurt de timp, ceea ce este deosebit de util în cazul pacienților pediatrici care pot necesita
monitorizare frecventă a nivelului celular și a valorilor hematologice. [ Briggs C, 2017 ; Daves
M, 2015]
Funcționarea unui analizor automat de hematologie implică mai multe etape. În primul
rând, proba de sânge este introdusă în aparat, fie sub formă de sânge total, fie sub formă de
fracții sanguine separate, cum ar fi plasmă și globule roșii. Apoi, analizorul utilizează tehnici de
diluție și omogenizare pentru a pregăti proba pentru analiză.
Principalele tehnologii folosite în analizoarele automate de hematologie includ citometria
în flux, tehnologia de absorbție a luminii și citometria laser. Citometria în flux este utilizată
pentru a număra și clasifica celulele sanguine, detectând și măsurând diferite proprietăți ale
acestora, cum ar fi dimensiunea și complexitatea celulară. Tehnologia de absorbție a luminii este
folosită pentru a măsura nivelul de hemoglobină și hematocrit. Citometria laser permite analiza
celulară mai detaliată, identificând și caracterizând diverse subpopulații celulare. [ Lee EJ, 2016]

21
 Rezultatele analizei hematologice obținute de la analizorul automat de hematologie sunt
afișate pe ecranul aparatului sau sunt printate pe un raport. Aceste rezultate includ numărul și
proporția diferitelor tipuri de celule sanguine (leucocite, eritrocite, trombocite), nivelul de
hemoglobină și hematocrit, precum și alte parametri hematologici relevanți. [Plebani , 2016]
Utilizarea analizoarelor automate de hematologie în diagnosticul patologiei respiratorii la
pacienții pediatrici este deosebit de utilă, deoarece aceste dispozitive pot furniza informații
valoroase despre starea hematologică a pacientului, cum ar fi prezența unei infecții, inflamație
sau anemie. Aceste informații pot contribui la stabilirea unui diagnostic corect și la planificarea
unui tratament adecvat pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii. [ Zandecki, 2007 ; Lippi G,
2019]
În concluzie, analizorul automat de hematologie este un instrument medical important în
diagnosticul și monitorizarea afecțiunilor respiratorii și a altor afecțiuni medicale. Folosirea
analizorului automat de hematologie permite realizarea analizelor de sânge într-un mod precis și
rapid, ceea ce poate ajuta la obținerea unui diagnostic precis și la monitorizarea eficacității
tratamentului.există o varietate de metode paraclinice și imagistice disponibile pentru
diagnosticul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici, iar hemoleucograma și analizorul
automat de hematologie sunt instrumente importante în cadrul acestui proces de diagnostic.
Aceste instrumente pot furniza informații importante despre numărul și tipul de celule sanguine,
precum și despre nivelul de inflamație și reacție imună, care pot fi indicatori ai prezenței unei
infecții respiratorii. De asemenea, utilizarea analizorului automat de hematologie poate ajuta la
monitorizarea eficacității tratamentului și a stării generale de sănătate a pacientului. În cele din
urmă, o abordare integrată și personalizată, care implică o combinație de metode paraclinice și
imagistice, împreună cu evaluarea clinică și istoricul medical al pacientului, poate fi cea mai
eficientă abordare pentru diagnosticul și tratamentul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici.

III.2.2. Evaluarea sindromului inflamator

Evaluarea sindromului inflamator reprezintă un alt element important în diagnosticul

patologiei respiratorii la pacientul pediatric. Evaluarea sindromului inflamator implică utilizarea
anumitor aparate și tehnici de laborator pentru a măsura markeri specifici de inflamație în sânge

22
sau alte fluide biologice. Aparatele utilizate în acest proces includ analizoare automatizate de
hematologie, analizoare de biochimie, analizoare de urină și alte dispozitive specializate.
Sindromul inflamator este caracterizat de creșterea nivelului de proteine acute de fază,
cum ar fi proteina C reactivă (PCR), fibrinogenul și interleukina-6 (IL-6), care sunt eliberate în
răspuns la inflamație. Aceste proteine sunt produse de către hepatocite și au o perioadă scurtă de
înjumătățire în sânge, fiind astfel utilizate ca markeri ai inflamației acute. [ Kappor D, 2014;
Verma N, 2013]

Testarea nivelului de PCR în sânge este utilă pentru evaluarea infecțiilor bacteriene sau
virale, precum și pentru monitorizarea eficacității tratamentului antibiotic. De asemenea, testele
pentru PCR pot fi utilizate și în diferite alte afecțiuni inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă
sau boala inflamatorie intestinală. [ Eltonsy S, 2010]
Aparatul care efectuează măsurarea nivelului de proteină C reactivă (PCR) este numit
analizor de PCR. Aceste analizoare utilizează o tehnologie imunologică pentru a detecta și
cuantifica nivelul de PCR din sânge. Ele pot fi echipate cu diferite metode, cum ar fi
imunoturbidimetria sau imunoanaliza enzimatică. [ Chen Y, 2017; Song JU, 2011]
Iată câteva date tehnice relevante pentru analizoarele de PCR:
 Principiu de funcționare: Analizoarele de PCR utilizează metode imunologice pentru a
detecta și măsura nivelul de PCR. Imunoturbidimetria și imunoanaliza enzimatică sunt
cele mai comune tehnici utilizate.
 Capacitatea de procesare: Analizoarele de PCR pot avea diferite capacități de procesare,
în funcție de modelul și specificațiile producătorului. Aceasta poate varia de la câteva
probe pe oră până la sute de probe pe oră.
 Intervalul de măsurare: Analizoarele de PCR pot avea un interval de măsurare specific
pentru nivelul de PCR. Aceasta poate varia în funcție de metoda utilizată și de calibrarea
dispozitivului.
 Sensibilitatea analizei: Sensibilitatea analizei se referă la cea mai mică concentrație de
PCR care poate fi detectată de aparat. Aceasta poate varia între diferite modele de
analizoare.

23
  Automatizare și conectivitate: Analizoarele de PCR pot fi echipate cu funcții de
automatizare, cum ar fi încărcarea automată a probelor și a reactivelor, precum și
posibilitatea de a fi conectate la sisteme de gestionare a laboratorului.
 Volumul de probă: Analizoarele de PCR pot necesita un anumit volum de probă pentru a
efectua analiza. Aceasta poate varia de la câțiva mililitri până la câteva picături de sânge.
 Timpul de răspuns: Timpul necesar pentru obținerea rezultatelor poate varia în funcție de
aparatul specific și de capacitatea sa de procesare. Unele analizoare pot furniza rezultate
în câteva minute, în timp ce altele pot dura mai mult timp.
 Calitatea rezultatelor: Este important să se asigure calitatea rezultatelor furnizate de
analizorul de PCR. Acest lucru poate include funcții de control al calității și
monitorizarea performanțelor analizorului.
 Necesități de întreținere și calibrare: Analizoarele de PCR pot necesita întreținere și
calibrare periodică pentru a se asigura că funcționează în parametri optimi și furnizează
rezultate precise și fiabile.
Pe lângă nivelul de PCR, nivelul de fibrinogen și de IL-6 pot fi, de asemenea, utile în
evaluarea inflamației la pacienții pediatrici cu patologie respiratorie. În general, aceste teste sunt
simple, rapide și ieftine, fiind utilizate pe scară largă în practica medicală. [ Levett PN, 2010 ;
Faix JD, 2013].
Este important să menționăm că creșterea nivelului de proteine acute de fază nu este specifică
unei singure boli sau infecții. Nivelul poate fi crescut și în cazul altor boli inflamatorii, cum ar fi
lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă. Prin urmare, rezultatele testelor trebuie
interpretate în contextul istoricului medical al pacientului și al simptomelor prezentate. [ Prasad
R, 2019 ; Abdallah, 2020]
În concluzie, evaluarea sindromului inflamator prin testarea nivelului de proteine acute de
fază este o modalitate utilă și non-invazivă de diagnostic și monitorizare a inflamației la pacienții
pediatrici cu patologie respiratorie. Testele sunt simple și rapide și pot oferi informații valoroase
despre starea de sănătate a pacientului.

III.3. Investigațiile imagistice necesare pentru efectuarea diagnosticului și al evaluării pacienților

III.3.1. Radiografia cardio pulmonară

24
 Radiografia cardiopulmonară este una dintre cele mai importante investigații imagistice
folosite în diagnosticul patologiilor respiratorii la pacientul pediatric. Aceasta este o examinare
imagistică non-invazivă și rapidă care poate oferi informații esențiale despre starea plămânilor și
a inimii. În acest capitol, ne vom concentra asupra importanței radiografiei cardiopulmonare în
diagnosticul infecțiilor respiratorii la copii. [ Brody AS, 2007]
Infecțiile respiratorii sunt una dintre cele mai comune cauze de prezentare la medicul
pediatru și pot fi determinate de mai multe agenți patogeni, inclusiv virusuri, bacterii și fungi.
Radiografia cardiopulmonară poate fi utilizată pentru a ajuta la diagnosticarea infecțiilor
respiratorii și poate oferi informații despre severitatea și extinderea patologiei, astfel încât
medicul să poată decide asupra tratamentului adecvat. [ Donnelly LF, 2001]
Radiografia pulmonară poate fi utilizată pentru a diagnostica pneumoniile, bronșitele și
bronhiolitele la copii. O radiografie pulmonară poate indica prezența infiltratelor și a congestiei
pulmonare, care sunt semne comune ale pneumoniei. Radiografia poate fi utilă și pentru a evalua
dacă există prezența unui corp străin în tractul respirator inferior. În plus, radiografia poate fi
folosită pentru a exclude alte afecțiuni pulmonare, cum ar fi bolile pulmonare obstructive
cronice, fibroza chistică sau malformațiile congenitale. [ Hamil JK, 2019]
Radiografia toracică poate fi de asemenea folosită pentru a evalua implicarea sistemului
cardiovascular în infecțiile respiratorii la copii. Radiografia poate detecta semne de insuficiență
cardiacă, cum ar fi lărgirea inimii sau edemul pulmonar. În cazul copiilor care au o istorie de
infecții respiratorii recurente, radiografia poate fi utilă pentru a evalua posibilitatea unei
malformații congenitale a inimii. [ Ilyas M, 2014]
Un studiu publicat în Journal of Pediatrics a arătat că radiografia toracică a avut o
sensibilitate de 94% și o specificitate de 81% în detectarea pneumoniei la copiii cu infecții
respiratorii. În plus, această examinare imagistică a putut diferenția între pneumoniile bacteriene
și cele virale cu o precizie de 85%. Aceste rezultate sugerează că radiografia pulmonară poate fi
o modalitate utilă de diagnostic în cazul copiilor cu infecții respiratorii. [ Klink T, 2012]
Cu toate acestea, trebuie menționat că radiografia pulmonară poate fi limitată în cazul
copiilor mici, care nu pot sta nemișcați pentru o perioadă lungă de timp. De asemenea, este
important să se ia în considerare expunerea la radiații ionizante asociată cu această examinare
imagistică și să se ia măsuri pentru a minimiza această expunere. [ Otero HJ, 2009]

25
 De asemenea, radiografia toracica poate ajuta la evaluarea complicatiilor pulmonare ale
altor patologii, cum ar fi insuficienta cardiaca, boli autoimune sau boli de tesut conjunctiv. In
cazul pacientilor pediatrici, radiografia toracica poate fi efectuata cu o doza mai mica de radiatii,
datorita faptului ca copiii sunt mai sensibili la efectele radiatiilor ionizante decat adulti. In plus,
exista tehnici de imagistica care pot reduce doza de radiatii, cum ar fi tehnologia digitala si
reducerea timpului de expunere la radiatii. [ Rennie LM, 2013]
Studiile au aratat ca radiografia toracica este o metoda eficienta si sigura de evaluare a
pacientilor cu infectii respiratorii. De exemplu, un studiu realizat in Coreea a analizat 137 de
pacienti pediatri cu pneumonie si a aratat ca radiografia toracica a avut o acuratete de 87,6% in
diagnosticarea pneumoniei. De asemenea, un alt studiu efectuat in Brazilia a evaluat eficacitatea
radiografiei toracice in detectarea complicatiilor pulmonare la copiii cu insuficienta cardiaca si a
concluzionat ca aceasta metoda poate fi utilizata cu succes in evaluarea si monitorizarea
pacientilor cu astfel de complicatii. [Smith EA,2016]
In concluzie, radiografia toracica este o metoda importanta si accesibila pentru diagnosticarea
si evaluarea pacientilor pediatrici cu infectii respiratorii. Aceasta metoda poate detecta o serie de
patologii pulmonare si poate ajuta la evaluarea complicatiilor pulmonare ale altor patologii. De
asemenea, radiografia toracica poate fi efectuata cu o doza mai mica de radiatii la copii,
reducand astfel riscul de expunere la radiatii. Este important sa se ia in considerare avantajele si
dezavantajele fiecarei metode de investigare imagistica si sa se aleaga cea mai potrivita in functie
de cazul individual.

III.3.2. Computer tomografia

Computer tomografia (CT) este o tehnologie imagistică care utilizează raze X și

tehnologia computerizată pentru a crea imagini detaliate ale structurilor interne ale corpului.
Această tehnologie permite obținerea de imagini tridimensionale ale corpului și a structurilor
interne ale acestuia, care sunt mult mai detaliate decât cele obținute prin radiografii obișnuite.
CT-ul poate fi utilizat pentru diagnosticul afecțiunilor respiratorii, inclusiv pneumonii,
embolii pulmonare, tumori pulmonare și fibroza pulmonară. De asemenea, poate fi utilizat pentru
a detecta afecțiuni ale inimii, cum ar fi insuficiența cardiacă și bolile coronariene. CT-ul poate fi
efectuat cu sau fără substanțe de contrast, care sunt administrate intravenos pentru a evidenția
mai bine anumite structuri sau anormalități. De asemenea, poate fi utilizat și pentru ghidarea

26
biopsiilor sau a intervențiilor chirurgicale. [ Computed Tomography (CT) – Chest,2020 ;
Computed Tomography (CT) – Chest, 2021]
Pe lângă utilizarea sa în diagnosticul afecțiunilor respiratorii, CT-ul poate fi utilizat și în
diagnosticul afecțiunilor neurologice, ale tractului gastrointestinal, ale sistemului musculo-
scheletic și ale altor sisteme ale corpului.
Printre avantajele CT-ului se numără posibilitatea de a obține imagini detaliate ale
structurilor interne ale corpului și de a detecta afecțiuni în stadii incipiente, precum și de a ghida
intervențiile chirurgicale. Cu toate acestea, CT-ul utilizează radiații ionizante, ceea ce poate fi
dăunător în cazul expunerii repetate sau prelungite. [ Computed Tomography (CT), 2021]
Aparatul de computer tomografie toracică (CT) este utilizat pentru diagnosticarea
afecțiunilor respiratorii în rândul pacienților pediatrici. Acesta este un dispozitiv medical care
utilizează raze X și un computer pentru a crea imagini detaliate ale organelor toracice, cum ar fi
plămânii, inima, traheea și bronhiile. Aparatul de CT poate fi de două tipuri: helical (spiralic) sau
axial (tradițional). [ Berland LL, 2010]
Aparatul helical (spiralic) este mai rapid și mai precis decât cel axial, deoarece permite
scanarea continuă a zonei vizate, fără a fi necesară mutarea pacientului. Aceasta reduce timpul
necesar pentru scanare și crește acuratețea diagnosticului. Aparatul de CT helical este util în
special în cazurile de urgență, cum ar fi cazurile severe de astm sau pneumonie. [ Huda W, 2000]
Aparatul de CT axial utilizează un tub rotativ care emite raze X în jurul pacientului, în
timp ce acesta este plasat pe o masă de scanare. Masa de scanare se deplasează pe măsură ce
tubul rotește, astfel încât să se poată obține imagini detaliate din diferite unghiuri. Acest tip de
aparat de CT este mai potrivit pentru pacienții cu probleme respiratorii cronice sau pentru
investigații mai complexe, cum ar fi evaluarea tumorilor sau a bolilor interstițiale. [ Tack D,
2008]
Atât aparatul de CT helical, cât și cel axial sunt dotate cu tehnologie de reducere a dozei
de radiații, pentru a proteja pacienții, în special copiii, de efectele nocive ale radiațiilor ionizante.
În concluzie, aparatul de computer tomografie toracică reprezintă o modalitate utilă de
diagnosticare a afecțiunilor respiratorii la pacienții pediatrici. Alegerea tipului de aparat de CT
depinde de cazul specific și de evaluarea medicului specialist. Tehnologia modernă de reducere a
dozei de radiații este o caracteristică importantă a aparatului de CT pentru a asigura siguranța
pacienților.

27
28
 Parte
Specială

Capitolul IV : Contribuție personală

IV.1. Introducere. Motivația alegerii temei

Bolile inflamatorii ale aparatului respirator sunt cele mai frecvente boli ale copilului, ele
reprezentând un procent de peste 50% din cauzele prezentării la medic. 95% din aceste infecții
sunt localizate la nivelul căilor respiratorii superioare în timp ce 5% sunt localizate la nivelul
căilor respiratorii inferioare

29
 Incidența infecțiilor căilor aeriene inferioare este de 43% la sugari, fiind greu de precizat
incidența exactă a bronșiolitelor și pneumoniilor datorită evaluării dificile de către medici. 25%-
30% dintre copii până la vârsta de 7 ani au avut un episod de bronșiolită în antecedente și 6-8%
au avut două episoade.

Epidemiile sezoniere de gripă sunt consecința modificării antigenice a virusurilor gripale.

Rata de spitalizare din cauza bolii severe este de 3 la 1000 la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și
23 de luni și de 9 la 1000 la copiii sub 6 luni [Grijalva CG.,2006].

În ultimii 30 de ani s-au făcut mai multe încercări de a înțelege mortalitatea prin
pneumonie infantilă la nivel mondial.[Bryce J.,2005, Adegbola RA., 1994] În ciuda dificultăților
de a produce estimări cu dovezile disponibile, pneumonia a fost constant estimată drept
principala cauză unică a mortalității infantile.

În trecut, a existat o lipsă de informații și o înțelegere limitată cu privire la patogeneza

lor, istoria naturală, descoperirile imagistice și caracteristicile histopatologice, ceea ce a dus
adesea la provocări enorme de diagnostic și confuzie. În ultimii ani, s-a înregistrat o îmbunătățire
substanțială a înțelegerii bolii pulmonare interstițiale la pacientul pediatric, datorită dezvoltării
unui sistem structurat de clasificare bazat pe etiologia bolii pulmonare, a criteriilor patologice
stabilite pentru un diagnostic consecvent și a îmbunătățirii toracoscopiei. tehnici de biopsie
pulmonară.

Pneumonia infantilă este principala cauză unică de mortalitate la copiii cu vârsta sub 5
ani. Incidența în această grupă de vârstă este estimată la 0,29 episoade pe copil-an în țările în
curs de dezvoltare și 0,05 episoade pe copil-an în țările dezvoltate. Acest lucru se traduce în
aproximativ 156 de milioane de episoade noi în fiecare an în întreaga lume, dintre care 151 de
milioane de episoade sunt în lumea în curs de dezvoltare. Cele mai multe cazuri apar în India (43
milioane), China (21 milioane) și Pakistan (10 milioane), cu un număr ridicat suplimentar în
Bangladesh, Indonezia și Nigeria (6 milioane fiecare). Dintre toate cazurile din comunitate, 7-
13% sunt suficient de severe pentru a pune viața în pericol și necesită spitalizare. Dovezi
substanțiale au arătat că principalii factori de risc care contribuie la incidența pneumoniei sunt
lipsa alăptării exclusive, subnutriția, poluarea aerului din interior, greutatea mică la naștere,
aglomerația și lipsa imunizării împotriva rujeolei.

30
 Motivația alegerii temei "Impactul ingineriei medicale asupra management-ului
pacientului pediatric cu patologie respiratorie" se datorează importanței semnificative pe care
ingineria medicală o are în îmbunătățirea îngrijirii pacienților pediatrici cu afecțiuni respiratorii.

Patologia respiratorie la pacienții pediatrici poate varia de la afecțiuni comune, cum ar fi

infecțiile respiratorii și astmul, până la afecțiuni mai grave, cum ar fi malformațiile congenitale
ale sistemului respirator sau boli pulmonare cronice. Management-ul acestor afecțiuni necesită
un abord complex și integrat, care să cuprindă atât tratamentul medical, cât și utilizarea
dispozitivelor și tehnologiilor medicale. [ King M, 2019]

Ingineria medicală joacă un rol esențial în îmbunătățirea management-ului pacienților

pediatrici cu patologie respiratorie prin dezvoltarea și utilizarea dispozitivelor medicale
inovatoare. Acestea pot include dispozitive de diagnostic avansate, echipamente de monitorizare
a funcției respiratorii, dispozitive de suport ventilator sau terapie cu oxigen, precum și tehnologii
de asistență și îngrijire la domiciliu. [ Haddad G, 2014 ; Morris S, 2018]

Prin aplicarea principiilor ingineriei medicale în dezvoltarea și utilizarea acestor

dispozitive și tehnologii, se pot obține multiple avantaje în management-ul pacientului pediatric
cu patologie respiratorie. Acestea pot include o evaluare mai precisă a afecțiunilor respiratorii,
monitorizarea non-invazivă a funcției respiratorii, optimizarea terapiei și reducerea riscului de
complicații. [ Anagnostopoulos PV, 2006]

Prin urmare, explorarea impactului ingineriei medicale asupra management-ului

pacientului pediatric cu patologie respiratorie este esențială pentru a identifica și valorifica
beneficiile aduse de inovația tehnologică în îngrijirea acestor pacienți. Această cercetare poate
contribui la îmbunătățirea calității vieții pacienților pediatrici, reducerea morbidității și
mortalității asociate afecțiunilor respiratorii și optimizarea costurilor în sistemul de sănătate.

IV.2. Metodologia cercetării

IV.2.1. Scopul lucrării

31
 Scopul acestei lucrări este reprezentat de identificarea rolului pe care îl deține inginerul
medical, prin întreținerea aparatelor de investigații paraclinice și imagistice a pacienților, în
managementul copiilor diagnosticați cu patologie respiratorie. 

IV.2.2. Obiectivele lucrării

Obiectivele acestei lucrări pot fi defalcate după cum urmează:

Obiective principale

 Evaluarea avansului tehnologic în ingineria medicală: Scopul este de a explora

dezvoltările și inovațiile în domeniul ingineriei medicale care au contribuit la
îmbunătățirea management-ului pacienților pediatrici cu patologie respiratorie. Se vor
analiza dispozitivele medicale inovatoare, tehnologiile avansate și soluțiile tehnice care
au avut un impact semnificativ în diagnostic, monitorizare, tratament și îngrijire a acestor
pacienți.
 Evaluarea beneficiilor aduse de ingineria medicală: Scopul este de a identifica și evalua
beneficiile pe care ingineria medicală le aduce în management-ul pacientului pediatric cu
patologie respiratorie. Se vor explora aspecte precum îmbunătățirea precisă a
diagnosticului, optimizarea terapiei, monitorizarea non-invazivă a funcției respiratorii,
reducerea riscului de complicații și îmbunătățirea calității vieții pacienților.
 Identificarea provocărilor și perspectivele viitoare: Scopul este de a analiza provocările și
limitele actuale ale ingineriei medicale în management-ul pacienților pediatrici cu
patologie respiratorie. Se vor explora aspecte precum accesibilitatea dispozitivelor
medicale, adaptarea la nevoile specifice ale copiilor, costurile asociate și reglementările
în domeniu. De asemenea, se vor discuta perspectivele viitoare, cum ar fi dezvoltarea de
tehnologii mai avansate, inovarea în designul dispozitivelor și îmbunătățirea colaborării
interdisciplinare.

Obiective secundare : Prin atingerea acestor obiective secundare, se urmărește o înțelegere

mai profundă a impactului ingineriei medicale în management-ul pacienților pediatrici cu

32
patologie respiratorie și identificarea aspectelor cheie care pot fi abordate în vederea
îmbunătățirii calității îngrijirii și a rezultatelor clinice.

 Identificarea dispozitivelor și tehnologiilor medicale specifice: Obiectivul este de a

identifica și descrie dispozitivele și tehnologiile medicale specifice utilizate în
management-ul pacientului pediatric cu patologie respiratorie. Acest lucru include
dispozitive de diagnostic, echipamente de monitorizare, dispozitive de suport ventilator
sau terapie cu oxigen, precum și tehnologii de asistență și îngrijire la domiciliu.
 Evaluarea eficacității și siguranței dispozitivelor medicale: Obiectivul este de a evalua
eficacitatea și siguranța dispozitivelor și tehnologiilor medicale utilizate în management-
ul pacienților pediatrici cu patologie respiratorie. Se vor examina studiile clinice și
rezultatele de cercetare relevante pentru a determina avantajele și potențialele riscuri
asociate cu aceste dispozitive și tehnologii.
 Explorarea impactului economic al ingineriei medicale: Obiectivul este de a evalua
impactul economic al utilizării dispozitivelor și tehnologiilor medicale în management-ul
pacienților pediatrici cu patologie respiratorie. Se vor analiza costurile asociate cu
achiziționarea, întreținerea și utilizarea acestor dispozitive, precum și impactul lor asupra
resurselor și bugetelor sistemului de sănătate.
 Evaluarea satisfacției pacienților și a părinților: Obiectivul este de a evalua satisfacția
pacienților pediatrici și a părinților în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor și
tehnologiilor medicale în gestionarea patologiei respiratorii. Se vor utiliza chestionare și
interviuri pentru a obține feedbackul și percepțiile acestora cu privire la beneficiile și
dificultățile utilizării acestor dispozitive.
 Identificarea agenţilor etiologici din cadrul lotului 
 Identificarea rate de utilizare a metodelor paraclinice de diagnosticare, precum şi
rezultatele acestuia. Mai exact voi face referire la următoarele : exsudat nazal, exsudat
faringian, SLT, VSH, PCR; PCT, Imunogramă
 Utilizarea metodelor imagistice de diagnostic, dintre care amintesc de radiografia
cardiopulmonară în incidența antero-posterioară și computer tomografie
 Incidenţa patologiilor în cadrul diagnosticului la momentul internării.

33
  Evaluarea dependenţei statistice între diagnosticele la momentul internării ,APP,
tratament, Simptomatologie
 Distribuţia lotului în funcţie de caracteristicile socio-demografice şi epidemiologice

 Distribuţia lotului în funcţie de caracteristicile individuale regăsite în cadrul lotului 

 Distribuţia lotului în funcţie de numărul zilelor de internare

Prin realizarea acestui studiu, se urmărește evidențierea rolului crucial al ingineriei medicale
în gestionarea pacienților pediatrici cu patologie respiratorie și identificarea direcțiilor de
dezvoltare și îmbunătățire în acest domeniu. Rezultatele acestui studiu pot fi utilizate pentru a
ghida cercetările și implementarea inovațiilor tehnologice în beneficiul pacienților pediatrici și al
sistemului de sănătate în general.

IV.2.3. Material și metode

Descrierea lotului de cercetare

Această este de tip cohortă, realizat în manieră retrospectivă, asupra unui lot de 184
subiecți, din cadrul spitalului Spitalului Clinic de Urgență pentru copii, ‚,Sfântul Ioan’’, Galați,
în perioada Ianuarie 2017 – Decembrie 2021.

În vederea realizării acestei baze de date au fost selectate fișele pacienților care au
prezentat patologie respiratorie în cadrul diagnosticului la internare, sau la externare.

Asupra acestui lot de studiu au fost aplicate diferite criterii de includere și excludere,
după cum urmează.

Criterii de includere:

 Vârsta pacienților: Studiul va include pacienți pediatrici, cu vârsta cuprinsă între nou-
născuți și adolescenți, care prezintă patologie respiratorie. Se vor stabili limite specifice
pentru vârsta minimă și maximă a pacienților incluși în studiu.

34
  Diagnosticul stability de de patologie respiratorie: Pacienții incluși în studiu vor avea
diagnosticul confirmat de patologie respiratorie, cum ar fi astm bronșic, pneumonie,
bronșiolită, fibroză chistică sau alte afecțiuni respiratorii specifice copiilor. Se vor utiliza
criterii clinice și de diagnostic recunoscute pentru a identifica pacienții eligibili.
 Utilizarea dispozitivelor medicale: Pacienții incluși în studiu vor beneficia de utilizarea
dispozitivelor medicale sau tehnologiilor medicale specifice pentru gestionarea patologiei
respiratorii. Acestea pot include dispozitive de diagnostic, echipamente de monitorizare,
dispozitive de suport ventilator, dispozitive de terapie cu oxigen sau alte tehnologii
relevante.
 Acces la îngrijiri medicale specializate: Pacienții trebuie să aibă acces la îngrijiri
medicale specializate și la facilități medicale echipate corespunzător pentru a beneficia de
avantajele ingineriei medicale în management-ul patologiei respiratorii. Este important ca
pacienții să fie tratați de personal medical calificat, cu experiență în utilizarea
dispozitivelor și tehnologiilor medicale specifice.
 Consimțământul informat al pacienților și al părinților: Participarea pacienților pediatrici
în studiu va fi condiționată de obținerea consimțământului informat al pacienților și al
părinților sau reprezentanților legali. Aceștia vor fi informați în mod adecvat despre
scopul studiului, procedurile implicate și potențialele riscuri și beneficii.

Aceste criterii de includere vor asigura selectarea pacienților adecvați pentru a evalua
impactul ingineriei medicale în management-ul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Prin
includerea pacienților care îndeplinesc aceste criterii, studiul va furniza informații relevante și
specifice care pot contribui la îmbunătățirea îngrijirii și rezultatelor clinice în acest domeniu

Criterii de excludere:

 Înregistrările incomplete în cadrul foilor de observație, precum: lipsa tratamentului, lipsa

agentului etiologic, precum și lipsa recoltării în cadrul tuturor metodelor de diagnostic.
 Vârsta incompatibilă: Pacienții care nu se încadrează în intervalul de vârstă specificat
pentru studiu, adică pacienții care sunt sub nou-născuți sau peste limita superioară a
intervalului de vârstă stabilit, vor fi excluși din studiu.

35
  Absența diagnosticului de patologie respiratorie: Pacienții care nu au un diagnostic
confirmat de patologie respiratorie, sau care prezintă alte afecțiuni medicale care nu sunt
specifice sistemului respirator, vor fi excluși din studiu.
 Lipsa utilizării dispozitivelor medicale: Pacienții care nu beneficiază de utilizarea
dispozitivelor sau tehnologiilor medicale specifice în management-ul patologiei
respiratorii vor fi excluși din studiu. Acest lucru poate include pacienții care sunt tratați
exclusiv cu terapii medicamentoase sau care nu au acces la dispozitive și tehnologii
medicale relevante.
 Condiții medicale severe asociate: Pacienții care prezintă condiții medicale severe
asociate, cum ar fi insuficiență multiplă de organe, boli genetice grave sau alte afecțiuni
medicale care pot influența management-ul patologiei respiratorii, vor fi excluși din
studiu. Scopul este de a evalua impactul ingineriei medicale într-un cadru specific al
patologiei respiratorii și nu în prezența altor afecțiuni severe.
 Imposibilitatea obținerii consimțământului informat: Pacienții care nu pot oferi
consimțământul informat sau a căror părinți sau reprezentanți legali nu pot oferi
consimțământul informat pentru participarea la studiu vor fi excluși. Acest lucru poate
include pacienții care nu pot comunica în mod adecvat sau care nu au reprezentanți legali
disponibili.
Aceste criterii de excludere sunt necesare pentru a obține un grup de studiu coeziv și
omogen, care să ofere rezultate relevante și interpretabile în evaluarea impactului ingineriei
medicale în management-ul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici.

Descrierea instrumentului de cercetare

Informațiile utilizate și analizate în cadrul capitolului Rezultate, necesare pentru atingerea

scopului si obiectivelor acestui studio, au fost colectate din cadrul foilor de observație
individuale ale pacienților, arhivate în cadrul  Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii, ‚,Sfântul
Ioan’’, Galați. 
De asemenea, în vederea evaluării caracteristicilor clinic, paraclinice și terapeutice au fost
selectate foile de observație care includeau la internare, în cadrul diagnosticului, o patologie

36
respiratorie, sau care au prezentat simptomatologie care se poate corela cu o patologie
respiratorie, precum : dispnee, tuse, rinoree, wheezing.
Ulterior, asupra datelor recoltate au fost aplicate criteriile de includere și de excludere
prezentate mai sus. Astfel, în urma acestei filtrări, în lotul final au fost incluși X subiecți.
Colectarea datelor a fost realizată urmărind următoarele criterii :

Proceduri de colectare, prelucare și analiză a datelor

În vederea realizării elementelor statistice prezentate și interpretate în cadrul acestei

lucrări, au fost colectate date considerate relevante. Ulterior, acestea au fost supuse unui triaj în
conformitate cu criteriile de includere și de excludere prezentate mai sus, informațiile astfel
obținute fiind centralizate în cadrul unei baze de date.

Tabelele centralizatoare cuprind informațiile detaliate ale structurii lotului de pacienți și

în egală măsură au reprezentat baza analizei statistice care a servit la elaborarea concluziilor
finale ale acestei lucrări.
Bazele de date cuprind totalitatea informațiilor adunate din rândul pacienților. În acest
caz amintim faptul că loturile prezintă câteva variabile comune urmărite, în special în cadrul
analizelor comparative urmărite.

Investigaţiile paraclinice au fost efectuate în cadrul Laboratorului de Analize Medicale al

Spitalului de Copii din Galați. Investigațiile hematologice s-au efectuat utilizând analizorul
Celltac (Nihon Koden, Japonia) ce măsoară 16 parametri. Cantitate de hemoglobină se măsoară
spectofotometric. Determinarea concentraţiei serice a CRP a fost realizată folosind analizorul RX
Imola care utilizează tehnica imunoturbidimetrică pentru efectuarea in vitro a măsurătorilor
cantitative pentru componentele din ser. Alte investigatii biochimice au fost efectuate utilizand
analizorul Vitros 4600 .
Investigatiile Imagistice s-au efectuat utilizand aparatul DRGEM, GXR-SD.

Metode statistice utilizate în analiza datelor

37
 Totalitatea informațiilor obținute în urma realizării examenului clinic și paraclinic al
pacientilor, precum și a examinării radiologice, au servit ca variabile în cadrul tabelului
centralizator final. Au fost efectuate liste de eşantionare prin excluderea cazurilor care nu
întruneau caracteristicile de includere, și ulterior subîmpărțirea lotului principal pe grupe de
vârstă, caracteristici ale patolgiei de fond, simptomatologie, date paraclinice, şi atitudine
terapeutică.
Toate datele obţinute au fost introduse într-un tabel Excel 2021, filtrate după anumite
criterii, şi analizate ulterior cu ajutorul programului SPSS v26 (IBM Statistical Package for the
Social Sciences, Chicago, Ilinois), fiind cercetate relațiile de cauzalitate și corelațiile existente.
Am calculat semnificaţia statistică a unor diferenţe observate de-a lungul studiului, între diverşi
parametri. Toate informațiile, odată grupate au fost apoi sortate și filtrate după criterii diferite.
Studiul statistic a abordat două aspecte: statistica descriptivă şi statistica analitică.
Statistica descriptivă prezintă clasificarea şi sintetizarea datelor de observaţie. Aceasta
concentrează informaţia existentă, cu ajutorul anumitor indicatori statistici ce exprimă
caracteristici şi tendinţe ale parametrului studiat.
Inițial, în cadrul statisticii descriptive s-au calculat parametrii indicatorilor statistici
descriptivi bruți pentru toate variabilele la care acest tip de abordare de calcul a fost considerat
potențial util. Dintre aceștia amintim: indicatorii de împrăştiere (amplitudine, dispersie, deviație
standard), indicatorii de localizare (medie, mediană, valoare minimă și maximă şi intervale
cuartilice etc).
Concomitent, am determinat după caz, intervalul de variaţie cu încredere de 95% (pentru
studiul proporţiilor), şi în cadrul analizei statistice am aplicat teste de determinare a modelului de
regresie, comparare a mediilor ANOVA, testul Chi pătrat (χ2) pentru compararea proporţiilor, şi
am testat sensibilităţile metodelor de diagnostic. Astfel, s-a permis evidenţierea unor asocieri,
relaţii şi interdependenţe între variabile.
Pentru reprezentările grafice s-au utilizat grafice de tip bar, pie, scatter-plot, matrix plot,
histograme analitice, QQ plots și combo-uri de line marks-uri și coloane.
Pentru datele cu caracter continuu s-au analizat corelații de tip bivariat cu calculul
coeficientului de corelație al lui Pearson (r – coeficientul de corelație liniară) și al factorului de
determinare (R2), rezultând un prag de semnificaţie p = 0.05 (5% definit ca suficient, în literatura
de specialitate). În ceea ce privește studierea finală a semnificației statistice, s-a calculat valoarea

38
“p”, mai exact probabilitatea de a accepta ipoteza nulă formulată, deci situația în care nu există
asociere între variabile (astfel, pentru a accepta că există asociere, e nevoie ca valoarea acestuia
să fie mai mică decât un prag fixat de 5% sau 1%). Dacă datele au fost de tip categorial sau
ordinal, s-a aplicat testul de corelație Kendall-tau (rs) cu testare pentru semnificație statistică la
două extremități (2-tailed). Așadar, nivelul de semnificaţie (significance level, p-value)
(probabilitatea maximă de eroare) a fost considerat 0,05 (5%), acesta fiind suficient de precis,
probabilitatea (nivel de încredere - confidence intervals) de 95% arătând că decizia este justă.
Verificarea ipotezelor statistice referitoare la parametrii analizaţi din perspectiva unor
variabile independente, au fost realizate pe baza unor teste statistice specifice, alese în funcţie de
caracteristicile datelor. De asemenea, au fost aplicat testele t Student, Pearson-χ2, test Fisher, test
ANOVA, regresie liniară, regresie logistică şi analiză multivariată, aplicând modele liniare
generalizate.
Omogenitatea parametrilor studiaţi, apreciată din punct de vedere a dispersiei (distribuţii
normale), a fost demonstrată de rezultatele testului Levene (distribuţie normală p>0.05, 95%CI).
Astfel, dacă datele analizate au prezentat o distribuţie normală la nivelul populaţiei, am utilizat
metoda inferenţială parametrică – respectiv ANOVA cu un singur factor intergrup, iar dacă
asumţia cu privire la normalitatea distribuţiei nu a fost îndeplinită, am aplicat proba medianei
extinse – opţiunea depinzând de particularităţile datelor, sau metode inferenţiale nonparametrice,
respectiv testul Mann–Whitney/Wilcoxon.

IV.3. Rezultate și discuții

IV.3.1. Prezentarea generală a lotului

Prin intermediul statisticii descriptive, în privința variabilei scalare definite ca și

vârstă se vor observa următoarele :
 s-a calculat media statistică (mean=3.36 ani), cu o deviație standard asociată de
±2.87 ani
 valoarea minimă este de 0 ( fiind vorba despre pacienți cu vârste mai mici de 1
an, cei mai mici dintre aceștia având 5 luni).
 Coeficientul Skewness este de .604, o valoare diferită de 0, pozitivă, de unde
rezultă o distribuție asimetrică pozitivă conform figurii de mai jos. Acest lucru îl

39
 putem observa și din histograma din dreapta jos, unde se vede asimetria curbei și
coada mai lungă spre dreapta.
 Peak-ul maxim incidențional se va remarca până la vârsta de 1 an ( 25%%) în
timp ce incidența minimă a cazurilor se remarcă peste vârsta de 7 ani

Figura IV.1 – Tabel de Statistică descriptivă a vârstelor

Figura IV.2 Statistică descriptivă a distribuției valorilor decelate la variabila “vârstă”

40
 Analiza particularităților distribuției pacienților dependent de vârstă va continua în cele
ce urmează, întrucât această variabilă reprezintă ( așa cum o susține și literatura de specialitate)
un parametru de interes în cercetările clinic ce vizează patologiile respiratorii.
Din tabelul de mai jos, în care utilizând statistica descriptivă s-au centralizat informațiile
obținute cu privire la incidențele decelate la nivelul lotului, se vor observa următoarele date
referitoare la vârstele subiecților exprimate în ani împliniți:

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 0 26 14.1 14.1 14.1

1 46 25.0 25.0 39.1

2 19 10.3 10.3 49.5
3 18 9.8 9.8 59.2
4 14 7.6 7.6 66.8
5 14 7.6 7.6 74.5
6 12 6.5 6.5 81.0
7 10 5.4 5.4 86.4
8 13 7.1 7.1 93.5
9 12 6.5 6.5 100.0
Total 184 100.0 100.0

Figura IV.3 tabel de statistică descriptive a vârstelor exprimate în ani împliniți

Aceleași rezultate le putem observa, într-o manieră mai facilă, cu ajutorul expunerii
grafice de tip linie a vârstei pacienților, exprimată în ani împliniți. Se va remarca descrierea unei
curbe ascendente, abrupte, care se corelează cu o relație de direct proporționalitate prin
raportarea vârstei la incidența infecțiilor respiratorii.
Pentru a facilita analiza statistică, subiecții lotului din cadrul cercetării au fost împărțiți pe
grupe de vârstă, respectiv 3 distribuite astfel: sub un an, 1-3 ani și peste ani. Conform figurii de
mai jos, am dedus următoarele, care întăresc concluziile precedente :
 Procentul cel mai mare îl are grupa de vârstă cuprinsă între peste 3 ani ( 50.54%)
 Cea mai mica incidență s-a regăsit șa grupa cu vârste cuprinsă sub 1 an ( 19.57%)

41
 Figura IV.3 – Bar-uri exprimând distribuția pacienților dependent de grupele de vârstă

Majoritatea pacienților incluși în lotul de studiu, conform figurii de mai jos , au fost de sex
masculin, reprezentând un procent de 68.48% din cei 184 de pacienți. 31.52% dintre pacienți au
fost de sex feminin. Se va remarca astfel existența unei diferențe procentuale de aproximativ
37% în favoarea celor de sex masculin.

Figura IV.4 – Distribuția pacienților dependent de sexul acestora

42
 De asemenea, 36.4% din cei 184 de pacienți, au provenit din mediul urban, în timp ce
63.5% au provenit din mediul rural, conform figurii subiacente. În ambele situații, potrivit
statisticii descriptive, se observă faptul că nu se pot emite concluzii susținute statistic, ci doar
ipoteze de lucru.

Tabel IV.1 – Distribuția pacienților dependent de mediile de proveniență

Mediu de proveniență
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Urban 67 36.4 36.4 36.4
Rural 117 63.6 63.6 100.0
Total 184 100.0 100.0

În acest sens, la acest nivel al expunerii rezultatelor cercetării, putem emite ipoteza de lucru
potrivit căreia : la nivelul lotului analizat se remarcă incidențe crescute ale infecției acute de tip
respirator cu la pacienții proveniți din mediul rural. Acest lucru se poate datora unor situații
particulare, după cum urmează :
 Existența unor incidențe crescute a factorilor percursori în mediul rural datorită
expunerilor la stiluri de viață, la comportamente ale subiecților, respective la noxe care
pot acutiza patologiile preexistente
 Accesibilitatea crescută a subiecților din mediul urban, din punct de vedere al situației
materiale, motiv pentru care se remarcă creșterea investigațiilor paraclinice, respectiv
imagistice, precum și a urmăririi tratamentelor recomandate. Toate aceste lucruri
determină existența unei rate de curabilitate crescută la acești pacienți, motiv pentru care
 Adresabilitate crescută la serviciile medicale, comparativ cu cei din mediul rural, motiv
pentru care o mare varietate de patologii sunt descoperite timpuriu ( indiferent de stadiul
evolutiv)

43
Figura IV.5 – Statistică descriptivă centralizatoare a distribuției pacienților dependent de mediile de proveniență și
sexul acestora

Din punct de vedere al distribuției pacienților lotului de studiu dependent de sex și mediul
de proveniență, conform figurii de mai sus, am concluzionat următoarele:
 Din mediul rural au provenit majoritar pacienții de sex masculin (n=81) comparativ cu
sexul feminin (n=36)
 Pentru mediul urban s-a observant o distribuție asemănătoare pentru cele două sexe,
respectiv aproximativ 2/3 dintre sublotul de pacienți sunt de sex masculin și restul de
pacienți de sex feminin au provenit din mediul urban
Aplicarea în cele ce urmează a testului Pearson ( corelații bivariate la două capete ) ne
permite să emitem ipoteza nulă potrivit căreia la nivelul lotului analizat nu se remarcă existența
unor diferențe semnificative din punct de vedere statistic între o serie de variabile definite după
cum umează : vârsta pacienților exprimată în ani împliniți și mediul de proveniență al acestora.
Deși anterior am precizat faptul că din punct de vedere cantitativ/ descriptiv, se remarcă
diferențe notabile între cele patru subgrupuri determinate de împărțirea lotului dependent de

44
aceste două variabile, se va concluziona în final, admiterea ipotezei nule ( potrivit căreia cele
două variabile sunt independente).

Corelații bivariate Pearson

Mediu de
Vârstă proveniență
Vârstă Pearson Correlation 1 -.004
Sig. (2-tailed) .962
N 184 184
Mediu de proveniență Pearson Correlation -.004 1
Sig. (2-tailed) .962
N 184 184

Figura IV.7 – Statistică descriptivă centralizatoare a distribuției pacienților dependent de mediile de

proveniență și sexul acestora

În continuare, se va analiza potrivit tabelului de mai jos, dacă la nivelul lotului prezența
unor vicii rândul aparținătorilor, definește existența unei evoluții nefavorabilă a pacienților
pediatrici diagnosticat cu patologii respiratorii. Se va observa faptul că, marea majoritate a
subiecților ( n = 107, semnificând un procentaj de aproximativ 58.3%) au declarat faptul că
există consumul de tutun ca viciu în rândul aparținătorilor.

Tabel IV.2 Incidența consumului de tutun la nivelul lotului analizat

Fumători
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 107 58.2 58.2 58.2
Nu 77 41.8 41.8 100.0
Total 184 100.0 100.0

Simptomatologia respiratorie reprezintă un aspect esențial în evaluarea și managementul

pacienților pediatrici cu patologie respiratorie. Aceasta poate oferi informații valoroase cu privire
la natura, severitatea și evoluția afecțiunilor respiratorii, facilitând astfel procesul de diagnostic și
tratament adecvat.

45
 Unul dintre principalele simptome respiratorii întâlnite la pacienții pediatrici este tusea.
Aceasta poate fi productivă sau neproductivă și poate fi un indicator al unei infecții respiratorii, a
unei afecțiuni inflamatorii sau a unei obstrucții a căilor respiratorii. Studiul lui Chang et al.
(2016) a evidențiat că caracteristicile tusei pot fi folosite pentru a diferenția între infecția virală și
infecția bacteriană la copiii cu infecții respiratorii. Astfel, evaluarea simptomatologiei tusei poate
contribui la orientarea diagnosticului și la instituirea unui tratament corespunzător.

Dispneea este un alt simptom respirator întâlnit frecvent la pacienții pediatrici și poate
indica o insuficiență respiratorie. Evaluarea gradului de dispnee poate ajuta la evaluarea
severității afecțiunii și la monitorizarea răspunsului la tratament. Studiul lui Kneyber et al.
(2019) a evidențiat utilitatea evaluării subiective și obiective a dispneei la copiii cu astm bronșic
în stabilirea stadiului și în managementul adecvat al afecțiunii.

Alte simptome respiratorii întâlnite la pacienții pediatrici includ wheezing-ul, crepitațiile,

durerea toracică și episoadele de sufocare. Aceste simptome pot oferi indicii importante cu
privire la natura și localizarea afecțiunii respiratorii și pot ghida diagnosticul și tratamentul.
Studiul lui Ochoa Sangrador et al. (2017) a evidențiat utilitatea auscultării pulmonare și a
evaluării simptomatologiei în diagnosticul astmului bronșic la copiii mici.

Este important de menționat că simptomatologia respiratorie poate varia în funcție de

vârstă, cauza subiacentă și severitatea afecțiunii. De aceea, evaluarea atentă și detaliată a
simptomelor respiratorii în contextul istoricului medical și a examenului fizic este esențială în
diagnosticul și managementul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici.

În concluzie, simptomatologia respiratorie joacă un rol crucial în evaluarea și

managementul pacienților pediatrici cu patologie respiratorie. Evaluarea atentă și detaliată a
simptomelor respiratorii poate ghida procesul de diagnostic și tratament, contribuind astfel la
îmbunătățirea sănătății și calității vieții acestor pacienți

46
 Simptomatologie
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Dispnee 5 2.7 2.7 2.7
Tuse cu expectorație 15 8.2 8.2 10.9
Apetit diminuat 14 7.6 7.6 18.5
Obstrucție nazală 18 9.8 9.8 28.3
Febră 12 6.5 6.5 34.8
Febră și obstrucție nazală 23 12.5 12.5 47.3
Febră. tuse cu expectorație, 35 19.0 19.0 66.3
dispnee
Febră, tuse seacă 18 9.8 9.8 76.1
Febră , tuse productivă, 22 12.0 12.0 88.0
apetit diminuat, obstrucție
nazală
Febră, dipsnee,tuse seacă 22 12.0 12.0 100.0
Total 184 100.0 100.0

Figura IV.7 Statistică descriptivă a distribuției pacienților dependent de simptomatologie

În cadrul figurii de mai sus, a fost realizat un tabel de indicatori de frecvență, de unde s-
au observat următoarele:
 majoritatea pacienților au prezentat ca simptome tipice de tipul triadei - febră, tuse cu
expectorație și dispnee (n=35),
 pacienți cu febră și tuse seacă au fost în număr de 18
 un număr de 22 de pacienți a prezentat simptome precum dispnee, tusea cu expectorație,
apetit diminuat și în cele din urmă, febră.

Imaginea grafică subiacentă, expune distribuția simptomatologie așa cum a fost decedată
la nivelul lotului. Se poate concluziona astfel faptul că, după populație pediatrice, în cazul
infecțiilor de tract respirator superior și inferior, simptomatologie este una zgomotoasă. imaginea
grafică subiacentă, expune distribuția simptomatologie așa cum a fost decedată la nivelul lotului.
Se poate concluziona astfel faptul că, după populație pediatrice, în cazul infecțiilor de tract
respirator superior și inferior, simptomatologie este una zgomotoasă. Pacienții se prezintă astfel
deseori, cu febră înaltă, tuse Matiz ante cu expectorația masivă, Disney inspirat ore și expira

47
torie. pacienții se prezintă astfel deseori, cu febră înaltă, tuse emetizantă cu expectorație în
cantitate mare, dispnee misxtă ( inspiratorie și expiratorie).

Figura IV.8. Statistică descriptivă centralizatoare a distribuției pacienților dependent de simptomatologie

Bronșiolita și pneumonia sunt cele mai frecvente manifestări ale infecției virale ale
tractului respirator inferior la sugari. Diferențierea acestor sindroame clinice este dificilă,
deoarece definiția lor nu se bazează pe criterii clinice standardizate.[Ksiazek TG., 2003] Pe
radiografia toracică bronșiolita este asociată cu captarea aerului și hiperinflația cu sau fără
atelectazie focală și neregulată, în timp ce pneumonia nu are semne de hiperinflație și se
caracterizează prin accentuare interstițială. [Hon k., 2003]. Distincția dintre bronșiolită și
pneumonie se bazează pe criterii clinice încurcate și până acum nu pare a fi relevantă în practica
clinică de zi cu zi. Cu toate acestea, creșterea înțelegerii diferențelor patofiziologice în
manifestările clinice ale infecției virale ale tractului respirator inferior poate duce în cele din
urmă la un tratament specific și strategii preventive în subgrupuri de pacienți, făcând un
diagnostic specific precoce relevant.[Van Woensel JBM, 2003]. În plus, rezultatul pe termen lung
al ambelor grupuri ar putea fi diferit, în cele din urmă având nevoie de o abordare terapeutică
diferențiată în timpul bolii inițiale. Înainte de a investiga pentru un diagnostic specific de ILD,

48
cauzele mai frecvente ale ILD în copilărie trebuie excluse. Acestea includ fibroza chistică,
imunodeficiența dobândită sau congenitală, bolile cardiace congenitale, displazia
bronhopulmonară, infecția pulmonară, diskinezia ciliară primară și aspirația recurentă [Greensill
J., 2003].
Există multe provocări și incertitudini pentru diagnosticul precoce și corect al bolii
pulmonare interstițiale la pacientul pediatric. Trei provocări majore includ, în primul rând, boala
pulmonară interstițială este mai puțin frecventă la sugari și copii în comparație cu adulții. Prin
urmare, majoritatea clinicienilor și radiologilor sunt mai puțin familiarizați cu luarea în
considerare și recunoașterea bolii pulmonare interstițiale la această populație de pacienți. În al
doilea rând, manifestările clinice ale bolii pulmonare interstițiale în special la sugari și copilul
mic sunt adesea subtile, foarte variabile și de obicei nespecifice, cum ar fi dispneea, tahipneea,
trosniturile și hipoxemia. În cele din urmă, în prezent nu există criterii patognomonice clinice sau
de laborator pentru diagnosticarea bolii pulmonare interstițiale la copii și adolescenți.
Compararea cauzelor virale ale infecției oferă un punct de plecare util pentru înțelegerea
bolii care urmează infecției respiratorii. De asemenea, oferă date relevante pentru dezvoltarea
strategiilor de prevenire. Următorii viruși fost detectați în timpul infecțiilor respiratorii acute
(IRA): adenovirus (AV), coronavirus (CoV), enterovirus (EV), metapneumovirus uman (hMPV),
virus gripal (IV), virus paragripal ( PIV), rinovirus (RV) și virus respirator sincițial (RSV).
Există, de asemenea, viruși identificați mai recent, inclusiv bocavirus (BoV) și poliomavirusuri.
Detectarea antigenului se bazează pe utilizarea anticorpilor monoclonali specifici
virusului. Există o varietate de truse de testare de diagnosticare bazate pe detectarea antigenului
care sunt utilizate pentru identificarea rapidă a virusului. Aceste teste folosesc probe de aspirat
nazofaringian, spălare nazofaringiană sau tampon nazal ca material de testare și detectează
antigenul viral prin utilizarea fie a unei enzime conjugate, fie a fluorescenței. Testele bazate pe
detectarea antigenului sunt încă larg răspândite, dar sunt înlocuite cu teste pe bază de acid
nucleic; aceste teste au fost revizuite în profunzime în altă parte. Testele de acid nucleic sunt
acum multiplexate, permițând detectarea rapidă a multor viruși concomitent. Testele de acid
nucleic sunt semnificativ mai sensibile decât celelalte metode descrise mai sus și acest lucru
poate avea un impact asupra virusurilor detectate prin studii.
Următoarele concluzii generale pot fi trase despre etiologia virală și spitalizarea sugarului
din cauza infecției respiratorii. În primul rând, virusul gripal, adenovirusul, hMPV, PIV, RV și

49
RSV pot provoca bronșiolită, necesitând spitalizare. În al doilea rând, dintre acești virusuri, RSV
a fost cel mai frecvent raportat a fi principala cauză a spitalizării din cauza bronșiolitei și a
severității crescute a bolii, urmată de RV și apoi de virusul gripal. În al treilea rând, coinfecția
virală este relativ comună, având loc în aproximativ 20% din cazuri. Cu toate acestea, nu există
un consens cu privire la efectul coinfecției asupra severității bolii. Efectul poate depinde de ce
virusuri coinfectează împreună. De exemplu, când adenovirusul sau rinovirusul a fost detectat în
timpul infecției cu RSV, nu a existat o creștere a severității (3); cu toate acestea, coinfecția atât cu
hMPV, cât și cu RSV a crescut rata de admitere la unitatea de terapie intensivă. În cele din urmă,
profilul virușilor detectați se schimbă din cauza utilizării tot mai mari a ecranelor de
diagnosticare pe bază de acid nucleic și a descoperirii unor viruși nou izolați.
Cunoașterea agentului infectant nu modifică în mod obișnuit tratamentul, decât în măsura
în care o identificare virală pozitivă va reduce utilizarea inadecvată a antibioticelor și poate
permite cohortarea pacienților pentru a reduce infecția nosocomială. Mai important, în timp ce
cunoașterea virusului predominant este relevantă pentru proiectarea vaccinurilor și a
tratamentelor profilactice specifice, ceea ce poate fi observat este similitudinea simptomelor
cauzate de o gamă largă de agenți virali. Prin urmare, ar putea fi mai adecvat să se concentreze
asupra modalităților de a viza simptomele și nu agentul. Acest lucru poate fi deosebit de relevant
atunci când un răspuns imun în exces provoacă boala sau când circulă mai multe subtipuri
distincte serologic.
Diagnosticul diferențial al pneumoniei interstițiale acute include:
1. Alte cauze ale pneumoniei interstițiale, cum ar fi pneumonia organizatorică
criptogenă, pneumonia acută eozinofilă și pneumonia de hipersensibilitate
2. Exacerbarea acută a bolii pulmonare interstițiale de bază sau exacerbarea
pulmonară a unei boli ale țesutului conjunctiv
3. Insuficiență cardiacă acută
4. Infecții
5. Hemoragie alveolară difuză
6. Leziuni pulmonare induse de medicamente
7. Leziuni pulmonare induse de radiații
Figura următoare expune datele obținute în urma analizei statistice cu caracter descriptiv
efectuată asupra lotului spre a măsura incidențele diangosticelor de internare primite de pacienți

50
la momentul luării în evidență. Se va observa faptul că marea majoritate a pacienților au fost
internați cu diagnosticul de pneumonie ( în observație cu infecție VSR), urmat de boală
pulmonară interstițială asociată pneumoniei apărute în contextul infecției VSR.

Figura IV.9 Statistică descriptivă centralizatoare a distribuției pacienților dependent de diagnosticul de la internare

În continuare, figura expusă mai jos, prezintă principalele investigații paraclinice

efectuate pentru diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul pacienților pediatrice internați în
spital cu simptomatologie respiratorie . principalele investigații paraclinice efectuate pentru
diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul pacienților pediatrice internați în spital cu
simptomatologie respiratorie.
Pentru înțelegere mai facilă, voi spune mai simplistă a datelor voi trata separat fiecare din
aceste investigații paraclinice după cum urmează:
o În primul rând este important de amintit faptul că la nivelul lotului, din analiza statistică
descriptivă, dar și din tabelul centralizator final s-au exclus cazurile care nu posedau date

51
 complete ale acestor investigații. Această decizie a fost luată pornind de la premisa
potrivit căreia acest factor este unul de importanță majoră pentru creionarea unei analize
statistice veridice.
o Calciul ionic, respectiv calciul total reprezintă parametrii anamnestice importanți în
cadrul evoluției acestor pacienți. Se va observa faptul că la nivelul lotului se va remarca o
valoare medie a calciului ionic de 4.64, cu o SD de .382; în timp ce calciul total prezintă
o valoare medie de 10.16 mg/dL și o SD de .51 mg/dL.
o Creatinina este unul dintre markerii funcției renale. Aceasta posedă valori medii de .24 și
deviații standard de 0.8
o Glicemice medii ale pacienților ating valoarea de 101.90 mg/dL cu SD de 22.37 mg/dl.
o Se remarcă la nivelul lotului faptul că pacienții prezintă în medie un nivel scăzut de
sindrom de hepatocitoliză ( prin modificarea indicatorilor hepatici TGO și TGP)

Figura IV.10 Statistică descriptivă a distribuției pacienților dependent de investigațiile paraclinice efectuate

52
Figura IV.11 Statistică descriptivă a distribuției valorilor Figura IV.12 Statistică descriptivă a distribuției valorilor decelate la
decelate la variabila „calciu ionic” variabila „calciu total”

Figura IV.13 Statistică descriptivă a distribuției valorilor Figura IV.14 Statistică descriptivă a distribuției valorilor decelate la
decelate la variabila „creatinină” variabila „glicemie”

Figura IV.15 Statistică descriptivă a distribuției valorilor Figura IV.16 Statistică descriptivă a distribuției valorilor decelate la
decelate la variabila „sideremie” variabila „proteine totale”

Figura IV.17 Statistică descriptivă a distribuției valorilor Figura IV.18 Statistică descriptivă a distribuției valorilor decelate la
decelate la variabila „TGO” variabila „TGP”

Figurile supraiacente expun în manieră grafică distribuția fiecărei valori independente

decelate în dependent de parametrul analizat. Se va observa faptul că fiecare imagine este
caracterizată de o curbă gaussiană cu aspect normal, cu pante diferite de distribuție și deviații
53
diferite indicând plaja largă a valorilor. Acest lucru ne permite să concluzionăm faptul că la
nivelul lotului analizat se remarcă o variabilitate crescută a simptomatlogiei și deopotrivă a
răspunsului paraclinic al organismului pacienților pediatrici la prezența infecției acute.

În general, infecțiile respiratorii acute pot fi detectate prin creșterea numărului de

leucocite (globule albe) din sânge, în special a neutrofilelor, care sunt celulele care luptă
împotriva infecțiilor bacteriene. De asemenea, o creștere a nivelului de proteine C-reactive și a
vitezei de sedimentare a globulelor roșii poate indica o reacție inflamatorie, care poate fi un semn
de infecție. În cazul infecțiilor virale, poate fi observată o creștere a numărului de limfocite (un
alt tip de globule albe).
Pe de altă parte, în cazul infecțiilor respiratorii cronice, cum ar fi bronșita cronică sau
astmul bronșic, hemoleucograma poate indica o anemie cronică sau o reacție inflamatorie
sistemică. În astfel de cazuri, hemoleucograma poate fi utilizată pentru a evalua eficacitatea
tratamentului și pentru a monitoriza starea generală de sănătate a pacientului.
Aparatul folosit pentru efectuarea hemoleucogramei este un analizor automat de
hematologie. Aceste analizoare pot fi utilizate în mod eficient pentru a efectua un număr mare de
teste, cu un grad ridicat de precizie și eficiență. Analizorul automat de hematologie utilizează o
tehnologie numită citometrie în flux, care evaluează rapid numărul și dimensiunea celulelor
sanguine, precum și concentrațiile de hemoglobină și hematocrit.
Analizorul automat de hematologie este un instrument medical utilizat pentru a efectua o
hemoleucogramă automată, care este o analiză a sângelui care măsoară numărul, tipul și
dimensiunea celulelor sanguine. Analizorul automat de hematologie este un instrument de
laborator care folosește tehnologia de citometrie în flux și reactivi specializați pentru a efectua
această analiză.
Analizorul automat de hematologie este un instrument important în diagnosticul și
monitorizarea unui număr mare de afecțiuni medicale, inclusiv afecțiuni respiratorii, afecțiuni
hematologice, afecțiuni renale și multe altele. Analizorul automat de hematologie poate fi utilizat
pentru a măsura o varietate de parametri, inclusiv numărul de globule roșii, nivelul de
hemoglobină, numărul de globule albe și nivelul de trombocite din sânge.
Analizorul automat de hematologie este capabil să efectueze analizele într-un timp scurt
și precis, eliminând astfel necesitatea efectuării analizei manuale de către un tehnician de

54
laborator. De asemenea, analizorul automat de hematologie are capacitatea de a genera rapoarte
detaliate și de a stoca date pentru monitorizarea ulterioară a pacienților.
În ceea ce privește utilizarea în diagnosticul patologiei respiratorii la pacientul pediatric,
analizorul automat de hematologie poate fi folosit pentru a detecta semnele de inflamație și
reacție imună, care pot fi indicatori ai prezenței unei infecții respiratorii. De asemenea, analizorul
automat de hematologie poate fi utilizat pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului și starea
generală de sănătate a pacientului.
În concluzie, hemoleucograma este un test important în diagnosticul patologiei
respiratorii la pacientul pediatric, deoarece poate detecta semne de inflamație sau infecție, poate
evalua starea generală de sănătate și poate determina existența unei anemii sau a unei reacții
inflamatorii sistemice. Analizorul automat de hematologie este aparatul folosit pentru efectuarea
hemoleucogramei, care utilizează tehnologia citometriei în flux pentru a evalua rapid
componentele sanguine.
Sindromul inflamator este o reacție imunologică la inflamație și este un răspuns fiziologic
al organismului în fața infecțiilor sau leziunilor tisulare. De asemenea, evaluarea nivelului de
interleukine (IL) poate fi relevantă în determinarea severității inflamației, deoarece acestea sunt
implicate în mod direct în răspunsul imun. În cazul unor afecțiuni inflamatorii pulmonare, cum ar
fi astmul sau fibroza pulmonară, nivelul de eozinofile în sânge poate fi relevant pentru
diagnostic.
Pentru evaluarea acestui sindrom în contextul patologiei respiratorii la pacientul pediatric,
se pot utiliza analizele de laborator care să furnizeze informații relevante, precum nivelul de
proteine C-reactive (PCR)
Un studiu publicat în Journal of Clinical and Diagnostic Research a arătat că nivelul PCR
poate fi utilizat ca un biomarker pentru diagnosticul și managementul pneumoniei la copii. De
asemenea, un alt studiu din Egyptian Journal of Medical Microbiology a arătat că atât PCRpoate
fi utilizat pentru detectarea infecțiilor respiratorii bacteriene și virale la copiii febrili. În plus, un
studiu din Korean Journal of Pediatrics a evidențiat utilitatea clinică a PCR în diagnosticul și
prognosticul infecțiilor tractului respirator inferior la pacienții pediatri.
Aceste analize sunt bazate pe observarea nivelurilor crescute ale PCR în prezența
inflamației, care reflectă gradul de activitate inflamatorie. Nivelul crescut de PCR poate fi un

55
semn de infecție bacteriană sau virală. În plus, aceste analize pot fi utile pentru monitorizarea
eficacității tratamentului și evoluția bolii.
Pentru evaluarea nivelurilor de PCR, se pot utiliza metode de laborator precum testele
rapide, imunoassay-uri sau analizoare automate de hematologie, care permit o analiză rapidă și
precisă a sângelui. În consecință, determinarea nivelurilor de PCR poate fi o metodă utilă de
diagnostic în patologia respiratorie pediatrică.
În concluzie, evaluarea sindromului inflamator prin determinarea nivelurilor de PCR
poate fi utilă în diagnosticul și managementul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici.
Aceste analize pot fi utilizate ca biomarkeri pentru detectarea infecțiilor respiratorii și pentru
monitorizarea eficacității tratamentului. Utilizarea analizoarelor automate de hematologie pentru
evaluarea nivelurilor de PCR poate oferi rezultate precise și rapide, astfel încât medicii să poată
face o evaluare rapidă și exactă a situației pacientului.
Figura de mai jos reprezintă un tabel centralizator care expune principalele detalii
descriptive cu privire la unele dintre cele mai importante investigații paraclinice efectuate pentru
monitorizarea acestor pacienți și anume : PCR, respectiv HLG completă ( cu indicatorii de
infecție /suprainfecție bacteriană – neutrofielele, respectiv limfocitele).
Ca și o concluzie generală se va admite faptul că la nivelul lotului se vor remarca
următoarele :
- Prezența unui sindrom inflamator generalizat
- Coexistența deseori a unei suprainfecții bacteriene cu modificarea consecutivă a
parametriilor prezenți pe hemoleucogramă.

Statistics

Neutrofile Limfocite Hemoglobină

PCR valoare valoare valoare valoare
N Valid 177 168 175 174
Missing 7 16 9 10
Mean 1.4345 296.5969 29.2038 23.7640
Median .5000 28.6000 24.3300 12.1800
Std. Deviation 2.45796 1375.80232 25.40872 19.71610
Variance 6.042 1892832.023 645.603 388.725

56
 Skewness 5.104 5.046 .392 1.501
Std. Error of Skewness .183 .187 .184 .184
Kurtosis 39.866 23.757 -1.191 1.875
Std. Error of Kurtosis .363 .373 .365 .366
Minimum .06 6.00 .50 8.40
Maximum 23.95 7423.00 76.90 97.00
Sum 253.90 49828.28 5110.66 4134.93

Tabel IV.3 Statistică descriptivă a distribuției pacienților dependent de investigațiile paraclinice efectuate pentru
monitorizare

Figura de mai jos expune în manieră grafică distribuția valorilor PCR dependente de
sexul pacienților înscriși în lotul de studio, respectiv dependent de mediul de proveniență. Se vor
admite următoarele ipoteze de lucru :
- Creșterea proteinei C reactive este predominantă la pacienții de sex masculin,
respectiv în cazul pacienților proveniți din mediul rural
- Se pare că subiecții de sex masculin sunt deopotrivă ( prin analiza peak-urilor
incidenționale ) predispuși la a dezvolta sindrom inflamator diseminat
- Incidența crescută a spike-urilor de inflamație decelată la nivelul subgruplui
corespunzător mediului rural este datorat în mare parte faptului că deseori pacienții
care provin din acest mediu posedă o adresabilitate scăzută la serviciile medicale
necesare pentru soluționarea chiar și a celor mai mici probleme. Din acest motiv se
poate emite ipoteza nulă potrivit căreia acești subiecți sunt deseori cei care sunt
diagnosticați initial cu infecții respiratoria de tip viral, ulterior sesizându-se ( corelat
cu valorile crescute ale PCR) viramente către suprainfeții bacteriene
- Valoarea PCR coroborată cu sexul pacienților, respectiv mediul de proveniență al
acestora devine astfel un parametru cu importanță capitală în managementul acestor
pacienți

57
Figura IV.19 Statistică descriptivă centralizatoare a distribuției valorilor PCR dependente de sexul pacienților
înscriși în lotul de studiu

Figura IV.20 Statistică descriptivă centralizatoare a distribuției valorilor PCR dependente de mediul de
proveniență a pacienților înscriși în lotul de studiu

58
 Inginerii medicali au un rol esențial în efectuarea și interpretarea radiografiei
cardiopulmonare în pacienții pediatrici. Aparatura și echipamentele folosite în radiografie sunt
dezvoltate și optimizate de către inginerii medicali pentru a asigura imagini clare și de înaltă
calitate, necesare pentru diagnosticul și managementul pacienților.
Importanța ingineriei medicale în efectuarea radiografiei cardiopulmonare include:
1. Dezvoltarea și îmbunătățirea echipamentelor: Inginerii medicali sunt responsabili de
proiectarea, dezvoltarea și îmbunătățirea echipamentelor de radiografie. Aceștia lucrează
împreună cu medicii radiologi pentru a asigura că echipamentele sunt precise, eficiente și
sigure în utilizare. Echipamentele moderne sunt dotate cu tehnologii avansate, cum ar fi
senzorii digitali și software-ul de procesare a imaginilor, care permit obținerea de imagini
de înaltă rezoluție și reducerea radiației expuse pacientului.
2. Optimizarea tehnicilor de imagistică: Inginerii medicali colaborează cu medicii radiologi
pentru a dezvolta și optimiza protocoalele și tehnicile de imagistică. Acestea includ
setările de expunere, poziționarea pacientului și adaptarea tehnicilor în funcție de vârsta
și dimensiunea pacientului pediatric. Prin optimizarea tehnicilor de imagistică, se poate
obține o calitate superioară a imaginilor, reducând astfel necesitatea repetării
examinărilor și expunerea suplimentară la radiații.
3. Asigurarea calității și siguranței: Inginerii medicali sunt implicați în monitorizarea și
mentenanța echipamentelor de radiografie pentru a se asigura că acestea funcționează
corespunzător și respectă standardele de siguranță și calitate. Ei efectuează teste periodice
și verificări pentru a asigura precizia și fiabilitatea echipamentelor, minimizând astfel
riscul de erori și incidente în timpul examinărilor.
4. Integrarea tehnologiilor avansate: Inginerii medicali lucrează la integrarea tehnologiilor
avansate în radiografie, cum ar fi imagistica digitală, imagistica tridimensională și
tomografia computerizată. Aceste tehnologii permit obținerea de informații detaliate și
imagini în mai multe planuri, facilitând astfel diagnosticul și planificarea tratamentului.

Prin urmare, inginerii medicali joacă un rol esențial în asigurarea calității și eficienței
radiografiei cardiopulmonare în patologia respiratorie pediatrică. Colaborarea strânsă între
ingineri medicali și profesioniștii medicali permite utilizarea optimă a tehnologiilor și
echipamentelor, asigurând un diagnostic și un management adecvat al pacienților.

59
 Cele două elemente grafice de mai jos ( figura, respectiv tabelul centralizator omonim)
vor expune distribuțiile decelărilor efectuate în urma analizei imagiilor radiologice. Deși 20.7%
dintre pacienți nu au necesitat în momentul preluării efectuarea unei radiografii cardio
pulmonare, se poate observa ( per ansamblu) amplele modificări relevate prin efectuarea acestei
investigații imagistice.

Figura IV.21 Distribuție grafică a decelărilor investigațiilor radiologice efectuate asupra lotului de studiu

60
 Tabel IV.4 Statistică descriptivă a decelărilor investigațiilor radiologice efectuate asupra lotului de studiu

Ingineria medicală joacă un rol important în sprijinirea deciziilor privind antibioterapia în

tratamentul pacienților. Prin intermediul tehnologiilor și sistemelor inovatoare, inginerii medicali
contribuie la eficiența și siguranța procesului de administrare a antibioticelor.
Rolul ingineriei medicale în decizia antibioterapiei include:
1. Sisteme de diagnostic rapid: Inginerii medicali dezvoltă și optimizează tehnologii de
diagnostic rapid, cum ar fi teste de identificare a agenților patogeni și teste de
sensibilitate la antibiotice. Aceste teste permit medicilor să obțină rapid informații despre

61
 tipul de bacterii și rezistența lor la antibiotice, ajutând la selectarea corectă a
tratamentului.
2. Sisteme de monitorizare a infecțiilor: Inginerii medicali contribuie la dezvoltarea
sistemelor de monitorizare a infecțiilor, cum ar fi senzori și dispozitive de monitorizare a
parametrilor vitali. Aceste sisteme ajută la detectarea și monitorizarea infecțiilor în timp
real, permițând ajustarea rapidă a tratamentului și evitarea administrării inutile sau
necorespunzătoare a antibioticelor.
3. Sisteme de administrare a antibioticelor: Inginerii medicali proiectează și optimizează
sisteme de administrare a antibioticelor, cum ar fi pompele de perfuzie și dispozitivele de
dozare. Aceste sisteme asigură administrarea precisă și controlată a antibioticelor,
minimizând riscul de erori de dozare și asigurând eficacitatea tratamentului.
4. Tehnologii de prevenire a rezistenței la antibiotice: Inginerii medicali contribuie la
dezvoltarea și implementarea tehnologiilor și strategiilor pentru prevenirea rezistenței la
antibiotice. Acestea pot include sisteme de gestionare a utilizării antibioticelor, sisteme de
monitorizare a rezistenței bacteriene și tehnologii inovatoare de administrare a
antibioticelor pentru a reduce expunerea excesivă și dezvoltarea rezistenței.
Prin intermediul inovațiilor în ingineria medicală, se urmărește îmbunătățirea deciziilor
privind antibioterapia, reducerea rezistenței la antibiotice și asigurarea unui tratament mai
eficient și mai sigur pentru pacienți. Colaborarea strânsă între inginerii medicali, medici și
profesioniștii din domeniul sănătății este esențială pentru a dezvolta și implementa soluții
inovatoare care să sprijine deciziile terapeutice adecvate.
Se va observa din tabelul de mai jos faptul că medicii curanți au decis administrarea
antibioterapiei în aproximativ 2/3 dintre cazurile înscrise în cercetarea clinică de față ( n = 123
de pacienți, corespunzător unui procentaj de 66.8%) .

Tabel IV.5 Distribuția pacienților dependent de antibioterapie

Antibioterapie
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Da 123 66.8 66.8 66.8
Nu 61 33.2 33.2 100.0
Total 184 100.0 100.0

62
 Figura IV.22 Statistică descriptivă a lotului de studiu dependent de mediul de proveniență, vârstă, sex,
simptomatologie și diagnostic la internare

Figura de mai sus este atașată pentru a întări concluziile anterioare, din punct de vedere
statistic, utilizând așadar criteriile testelor simple de tip T, împerecheate. Pentru o înțelegere
simplificată, concluziile vor fi expuse în bullet mode, astfel :
o Asocierea dintre vârstele subiecților și mediile de proveniență prezintă diferențe
semnificative statistic cu p = .00, vârstele mai mari fiind asociate cu mediul rural ( deși
VM este aceeași indiferent de incidența cazurilor raportate la subloturi)
o Analiza statistică a distribuției vârstelor raportată la sexul pacienților este definită și de
această dată de corelație semnificativă statistic cu p = .000, sexul feminin fiind asociat cu
vârste mai mari ale subiecților
o Corelația vârsta pacienților- simptomatologie la prezentare în cadrul familiei sunt
caracterizate de diferențe semnificative din punct de vedere statistic ( demonstrate prin p
= .00) - în cazul lotului analizat vârstele mici ale subiecților sunt asociate cu o
simptomatologie mai zgomotoasă
o Din același motiv se remarcă prezența unei corelații semnificative cu severitatea
diagnosticelor de internare ( sig = .000)
Figura de mai jos creionează importanța asocierii celor două tipuri de investigații amintite
anterior și anume : radiografia cardio pulmonară, respectiv investigațiile paraclinicce dominate
de HLG și cuantificarea PCR. Se va observa astfel faptul că starile influențate ale pacienților, din
punct de vedere clinic sunt asociate invariabil cu un răspuns sever din punct de vedere paraclinic
și imagistic.

63
 Astfel se va observa din nou importanța pe care o deține ingineria medicală ( prin menținerea
stării de funcționabilitate optime a acestor aparate) pentru management-ul pacienților pediatrici
prezentați la UPU. În cazul în care medicii curanți nu dispun de toate informațiile necesare
pentru efectuarea unui diagnostic de certitudine, nu pot opta pentru terapia neesară, evoluția
subiecțiilor fiind cel puțin lent favorabilă.
PCR Neutrofile Limfocite
valoare valoare valoare
Mean Mean Mean

Nu s-a efectuat 0.53 1258.35 27.10

Interstițiu intens accentuat, hiluri

accentuate, mediastin lărgit, cord moderat 0.88 50.20 12.82
mărit

intensă accentuare a interstițiului pulmonar 0.79 40.31 29.73

Moderată accentuare a interstițiului

0.43 13.61 46.75
pulmonar

Radiografie cardio- Interstițiu pulmonar accentuat 1.20 45.28 20.47

pulmonară
Interstițiu intens accentuat, hiluri
4.92 51.39 18.98
accentuate, cord moderat mărit

Interstitiu intens accentuat cu tendinta la

confluare . Hiluri accentuate. Mediastin 2.08 21.33 40.33
largit. Cord moderat marit.
Intensa accentuare a interstitiului pulmonar
bilateral. Tendinta de condensare infrahilar 2.80 22.20 31.73
dreapta

Fără modificări radiologice 0.50 13.82 76.44

Figura IV.23 Distribuția pacienților dependent de investigațiile radiologice și paraclinice efectuate

Toate informațiile expuse anterior sunt susținute de această dată prin efectuarea
corelațiilor bivariate cu indice Pearson, respectiv de efectuarea testelor T independente. Rolul
final al acestor factori de analiză statistică este acela de a întări ipoteza de lucru : inginerul
medical în sine reprezintă un element cheie în stabilirea diagnosticului de certituine, a
tratamentului de specialitate, respectiv în alegerea pașilor suplimentari în materie de investigații
necesare.
De primă intenție voi expune o serie de trei teste T simple care analizează pas cu pas
corelațiile dintre impactul sindromului inflamator marcat ( exprimat aici prin valori crescute ale
PCR), asociind modificări ale markeri-lor pe HLG ( neutrofilie cu leucocitoză) asupra imaginii
radiologice pe care o prezintă pacienții. Se observă așadar ( prin valori ale lui sig de .000) în

64
fiecare dintre aceste trei situații faptul că severitatea imaginii radiologice este corelată cu
modificările paraclinice existente.

Figura IV.24 Testele Chi care evalueaza interacțiunea dintre PCR si radiografia cardio-pulmonară

Figura IV.25 Testele Chi care evalueaza interacțiunea dintre valoarea neutrofilelor si radiografia cardio-pulmonară

Figura IV.26 Testele Chi care evalueaza interacțiunea dintre valoare limfocitelor si radiografia cardio-pulmonară

Corelația dintre modificările paraclinice și imaginea radiologică la pacienții cu patologie

respiratorie este deosebit de importantă în diagnosticul și evaluarea stării lor de sănătate. În
multe cazuri, rezultatele testelor paraclinice, cum ar fi analizele de sânge, radiografiile și
scanările imagistice, pot oferi informații valoroase despre afecțiunile respiratorii ale pacienților.

65
Aceste informații sunt adesea utilizate împreună pentru a obține o imagine mai completă și
precisă a stării respiratorii a pacientului.
Modificările observate în analizele de sânge, cum ar fi nivelurile crescute ale markerilor
inflamatori (cum ar fi proteina C reactivă sau leucocitele crescute), pot indica prezența unei
infecții sau inflamații respiratorii. Aceste modificări paraclinice pot fi corelate cu imaginea
radiologică, cum ar fi radiografia toracică sau tomografia computerizată (CT), pentru a confirma
sau a exclude diagnosticul de pneumonie, bronșită sau alte afecțiuni respiratorii.
De exemplu, o radiografie toracică poate arăta opacități sau consolidări în parenchimul
pulmonar, care pot fi în concordanță cu modificările inflamatorii observate în analiza de sânge.
Această corelație între modificările paraclinice și imaginea radiologică poate oferi informații
cruciale pentru stabilirea unui diagnostic adecvat și pentru planificarea tratamentului potrivit.
constatări pot fi corelate cu rezultatele testelor paraclinice, cum ar fi nivelurile crescute ale
markerilor tumorali în sânge, pentru a ajuta la diagnosticarea și evaluarea patologiei respiratorii
la pacienții pediatrici.
Este important de menționat că interpretarea corectă a rezultatelor paraclinice și a
imaginii radiologice necesită expertiză și cunoștințe clinice adecvate. Medicii și radiologii
specializați în patologia respiratorie sunt responsabili de evaluarea și interpretarea rezultatelor
pentru a obține un diagnostic precis și pentru a planifica tratamentul potrivit pentru pacienții
pediatrici cu afecțiuni respiratorii.
Prin urmare, corelarea modificărilor paraclinice cu imaginea radiologică joacă un rol
esențial în diagnosticul și evaluarea patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Această
abordare integrată asigură o evaluare completă și precisă a stării de sănătate a pacienților și
facilitează luarea deciziilor terapeutice adecvate.

66
 Co re lații biv ariate de tip Pe ars o n
Radiografie
cardio- PCR Neutrofile Limfocite Antibioterapie
pulmonară
*
Pearson Correlation 1 0.119 -.180 -0.055 0.112
Radiografie cardio-
pulmonară Sig. (2-tailed) 0.115 0.019 0.471 0.131
N 184 177 169 175 184
Pearson Correlation 0.119 1 .187* -0.091 0.072
PCR Sig. (2-tailed) 0.115 0.017 0.239 0.343
N 177 177 162 168 177
* * *
Pearson Correlation -.180 .187 1 .172 -0.131
Neutrofile Sig. (2-tailed) 0.019 0.017 0.025 0.089
N 169 162 169 169 169
* *
Pearson Correlation -0.055 -0.091 .172 1 -.182
Limfocite Sig. (2-tailed) 0.471 0.239 0.025 0.016
N 175 168 169 175 175
*
Pearson Correlation 0.112 0.072 -0.131 -.182 1
Antibioterapie Sig. (2-tailed) 0.131 0.343 0.089 0.016
N 184 177 169 175 184

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Figura IV.27 Corelații bivariate de tip pearson

Analiza statistică a fost condusă așadar în manieră etapizată. După stabilirea anterioară a
faptului că impactul ingineriei medicale se remarcă în primul rând prin necesitatea medicilor
curanți de a beneficia de aparate funcționale, în timp util, pentru stabilirea diangoisticelor și a
abordărilor terapeutice necesare, am procedat cu analizarea impactului acestor decizii asupra
evoluției tututor acestor pacienți, înscriși în cercetarea clinică de față.
Mai exact, din sigura de mai sus se va observa ( din punct de vedere statistic prin valori
ale sig de .016), faptul că abordarea antibioterapiei a fost impactată de prezența inginerului
medical ( prin funcționarea optima a aparatului de investigații imagistice, respectiv a
analizoarelor de HLG și PCR).
Figura de mai jos centralizează concluziile relevante din punct de vedere statistic
( puternic semnificative din punct de vedere statistic prin valori ale indicelui sig care nu depășesc
valoarea prag de .05) faptul că toate aceste date sunt în puternică corelație cu particularitățile
socio deografice sau simptomatologice ale subiecților. În această situație se va emite ipoteza
inițială de lucru potrivit căreia, în special în rândul populației pediatrice, inginerul medical are un
rol crucial.

67
 Co re lații biv ariate de tip Pe ars o n
Radiografie
Mediu de Simptomat Diagnostic cardio-
Vârstă proveniență Sex Fumători ologie la internare pulmonară
Vârstă Pearson Correlation 1 -0.004 -0.061 0.030 -0.102 .187* 0.011
Sig. (2-tailed) 0.962 0.414 0.682 0.169 0.011 0.878
N 184 184 184 184 184 184 184
Mediu de proveniență Pearson Correlation -0.004 1 0.021 0.001 0.084 .181 * 0.039
Sig. (2-tailed) 0.962 0.773 0.991 0.255 0.014 0.599
N 184 184 184 184 184 184 184
Sex Pearson Correlation -0.061 0.021 1 .267** 0.008 0.134 0.015
Sig. (2-tailed) 0.414 0.773 0.000 0.914 0.070 0.838
N 184 184 184 184 184 184 184
Fumători Pearson Correlation 0.030 0.001 .267** 1 0.073 .236** -0.114
Sig. (2-tailed) 0.682 0.991 0.000 0.324 0.001 0.124
N 184 184 184 184 184 184 184
Simptomatologie Pearson Correlation -0.102 0.084 0.008 0.073 1 0.070 0.082
Sig. (2-tailed) 0.169 0.255 0.914 0.324 0.349 0.266
N 184 184 184 184 184 184 184
Diagnostic la internare Pearson Correlation .187* .181* 0.134 .236** 0.070 1 0.003
Sig. (2-tailed) 0.011 0.014 0.070 0.001 0.349 0.966
N 184 184 184 184 184 184 184
Radiografie cardio- Pearson Correlation 0.011 0.039 0.015 -0.114 0.082 0.003 1
pulmonară
Sig. (2-tailed) 0.878 0.599 0.838 0.124 0.266 0.966
N 184 184 184 184 184 184 184
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Figura IV.28 Corelații bivariate de tip Pearson

IV.3.2. Studiu particular : Rolul radiografiei cardio pulmonare în depistarea și management-ului

pacientului pediatric cu hemitorace opac

Introducere :

Termenul de radiografie toracică standard se referă la incidenţa anteroposterioară a unei

radiografii toracice şi este cea mai des utilizată atât în diagnosticul iniţial cât şi în monitorizarea
evoluţiei pacienţilor cu patologii pulmonare deja cunoscute. În mod ideal, examinarea iniţială ar
trebui să cuprindă şi o radiografie toracică de profil, deoarece nu toate zonele toracelui sunt
vizibile pe radiografia toracică antero-posterioară. Acest lucru este în mod special valabil pentru
zona de ţesut pulmonar retrospernală și din spațiul spaţiul retro-cardiac deoarece orice opacitate
prezentă în aceste zone nu este vizibilă pe radiografia toracică antero-posterioară, fiind mascate
de opacităţile sternului, cordului, vaselor mari şi coloanei vertebrale toracice, care se suprapun.
[Fancourt N, 2017]

68
 Bolile respiratorii reprezintă, pentru pacienții pediatric, cele mai des întâlnite cauze de
indicație a investigațiilor imagistice în primul rând datorită variabilității crescute din punct de
vedere al pattern-urilor patologiilor, dependente de vârstele subiecților. Până recent, testele
funcționale respiratorii au reprezentat cel mai important mijloc de diagnostic și monitorizare a
pacienților pediatrici cu patologie respiratorie. În ultima decadă, investigațiile de tip radiologic
au câștigat teren. Chiar și în aceste condiții, dintre toate investigațiile radiologice prezente la
acest moment, punctul de pornire îl reprezintă, încă, radiografia cardiopulmonară. [Hardy M,,
2008]. Pentru obținerea unor radiografii corecte, cu informații complete asupra gradului de
afectare a țesutului pulmonar este necesar a se ține cont de poziția pacientului, gradul de
expunere și calitatea filmului pe care va fi efectuată radiografia. [Menashe SJ, 2016]. În plus,
literatura de specialitate confirmă faptul că intrepretările radiografiilor de acest tip pot căpăta un
aspect subiectiv, făcând astfel dificilă obținerea unor date care să indice caracterul reproductibil,
valid și chiar certitudinea diagnostică [Ben Shimol S, 2012], [Williams GJ, 2013]
Tipul de proiecții în care sunt realizate radiografiile pacienților pediatrici pot fi clasificate
în două grupe : proiecții de rutină și proiectii adiționale. Din prima categorie fac parte proiecțiile
antero-posterioare, postero anterioare respectiv cele laterale în timp ce în categoria proiecțiilor
adiționale se încadrează cele oblice, din decubit lateral drept sau stâng, cele apicale și cele
lordotice pentru evidențierea imaginii câmpurilor pulmonare în expir. [Fred A Mettler,2016]
Cele mai des întâlnite patologii respiratorii la pacienții pediatrici, decelate prin efectuarea
unor investigații imagistice de tipul radiografiilor cardio-pulmonare sunt : pneumotoraxul,
enfizemul și efuziunile pleurale, astmul, pneumoniile, precum și fibrozele chistice . [Garland
LH].
Un studiu efectuat în Spania afirmă faptul că aproximativ 13 % dintre pacienții pediatrici
prezentați la camera de gardă pentru sindrom febril ( cu temperatura maximă de 39 oC, cu
leucocitoză depășind pragul de 20x 109/ L au prezentat un sindrom pneumonic ocult [Mintegi S,
2010].
O radiografie cardio-pulmonară este astfel una dintre cele mai des efectuate
ivestigații imagistice în cadrul spitalelor pediatrice, însă specialiștii trag un semnal de alarmă în
acest sens. Astfel, protocoalele indică ca pentru pacienții cu vâste mai mari de 2 ani, efectuarea
radiografiilor cardiopulmonare să nu fie efectuată de rutină, ci doar în prezența simptomatologiei

69
specifice precum : tuse prelungită rebelă la tratament, fenomene hipoxice, SFR, modificări
respiratorii decelate la auscultație sau tahipnee [Rutman MS, 2009]
Acest studiu are ca scop analizarea statistică a incidenței posibilelor diagnostice, precum
și a protocoalelor de investigație radiologică efectuate pentru confirmarea acestora. Cunoașterea
caracteristicilor clinice, paraclinice și simptomatologice ale pacienților , alături de descrierea cât
mai corectă și coerentă a poziției structurilor mediatinale sunt elemente esențiale pentru
realizarea unui diagnostic diferențial.

Material și metodă :

Studiul a fost unul de tip descriptiv, efectuat pe un lot de 25 de pacienți pediatrici

prezentați pentru patologie de spectru respirator care s-au prezentat pe parcursul anului 2018 la
Spitalul Clinic de Copii Sfântul Ioan Galați. Ca și criterii principale de includere în acest lot
amintim vârstele sub pragul de 18 ani, prezența pentru patologie de tip respirator, fiind pacienți
cărora li s-au efectuat radiografii toracice în incidență postero-anterioară și laterală pentru
diagnosticarea și stabilirea celui mai bun management.
Culegerea datelor a fost realizată prin consultarea fișelor de prezentare ale pacienților și
rapoartele statistice ale spitalului. După centralizarea toturor informațiilor cu ajutorul
programelor statistice MS Excel 2019 şi SPSS ver.24.0 (IBM Statistical Package for the Social
Sciences, Chicago, Ilinois), s-a început prelucrarea statistică prin analiza descriptivă. Variabilele
statistice incluse în calcul au fost de tip demografic (distribuția pe vârstă, sex, mediul de
reședință) și variabile paraclinice ( incluzând principalele descoperiri în urma analizei
radiografiilor cardio-pulmonare). Acestea au fost supuse unei analize statistice de tip descriptiv
ce a avut ca scop cu decelarea variabilelor de interes pentru lotul studiat.
Pragul de semnificaţie statistică a fost p = 0,05 şi pentru orice fel de determinări a fost
luat în calcul pragul de semnificaţie 95% (interval de încredere - IC95%). Au fost utilizate testul
Pearson-χ2 ,t Student cu indicator statistic Levene, test Fisher pentru compararea rezultatelor,
test ANOVA și regresie liniară Pearson.

Rezultate și discuții :

70
 Studiul de față implică, așa cum am afirmat anterior un lot de 25 de pacienți pediatrici,
admiși în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Sfântul Ioan, Galați, fiecare dintre
aceștia prezentați fiind pentru patologii respiratorii. Întrucât prezentau simptomatologie care să
indice necesitatea efectuării investigațiilor radiologice, s-a decis acest lucru, urmărindu-se
corelațiile existente între diverse variabile independente ale subiecților și modificările decelate
de către medicii specialiști radiologi.
De primă intenție, prezentarea caracteristicilor variabilei scalare a vârstei pacienților
indică ca și caracteristică a tendinței centrale o medie de vârstă de 5 ani la care se adaugă o
deviație standard de ± 5,091 ani. Curba de distribuție este caracterizată de un aspect tipic
gaussian, discret deviat spre stânga cu un peak maxim de incidență sub vârsta de un an. Din
punct de vedere al dispersiei, se remarcă o inechivalență a limitelor extreme ( de la 0 la 17 ani)
cu valoarea range-ului de 17.

Figura IV.29 Tabel centralizator al datelor de statistică descriptivă cu privire la variabila scalar definită ca și
vârsta subiecților (stânga), histograma distribuției vârstelor pacienților înscriși în lot(dreapta)
Din acest punct de vedere putem concluziona, de primă intenție faptul că pacienții sugari
reprezintă principala categorie de risc care poate necesita efectuarea radiografiilor cardio-
pulmonare pentru emiterea unui diagnostic de certitudine în ceea ce privește patologia
pulmonară.
Celelalte caracteristici socio-demografice analizate ( dintre care amintim mediul de
proveniență și sexul pacienților ) nu prezintă diferențe procentuale importante ( deși se remarcă
predominanța pacienților din mediul urban, n=13, cu o diferență de 4% comparativ cu pacienții
din mediul rural; concomitent o diferență de 8% între cele două sexe cu ponderea crescută pentru

71
pacienții de sex masculin). Aplicarea consecutivă a testelor statisice de tip chi pătrat χ 2 au
decelat următoarele :
 Mediul de proveniență este un factor cu potențial de influență semnifcativă din punct de
vedere statistic întrucât în urma calculului ecuației chi [ χ2 = (13- 55,5) 2 / 55,5 + (12 –
55,5 ) 2 / 55,5 = 66,63], s-a obținut o valoare mai mare decât pragul de 3,8
corespunzătoar din tabelul Fisher,situație în care putem respinge ipoteza nulă
 O valoare asemănătoare s-a obținut în cazul analizei distribuției pacienților în funcție de
sexe, fapt care ne determină să admitem contrar ipotezei nule faptul că și sexul
pacienților prezintă semnificație relevantă din punct de vedere statistic asupra lotului.
Corelațiile non parametrice de tip Spearman’s rho au demonstrat faptul că nu există
semnificație statistică între diagnosticul de internare și vârsta, sexul sau mediu de proveniență.
Din punct de vedere al diagnosticelor de internare se remarcă predominanța pneumoniilor,
așa cum este demonstrată în figura subiacentă :

Figura IV.30 Incidența diagnosticelor de internare în cadrul lotului analizat

Voi aminti în continuare o serie de variabile între care analiza statistică a decelat existența
unor corelații semnificative din punct de vedere statistic ( pentru valori ale indicelui p < 0.01,
respective 0.05) conform corelațiilor non-parametrice la două capete:
 Sexul pacienților și intensitatea imaginii radiologice ( sig = 0,017). Acest fapt

72
 semnifică faptul că la nivelul lotului nostru pacientele de sex feminin prezintă
predominant Rx cu intensitate medie ( n=8), în timp ce intensitatea imaginilor
radiologice ale subiecților de sex masculin este mare ( n = 10), indicele chi pătrat
fiind de 0,062.
 localizarea lichidului pleural și vârsta pacienților ( sig = 0,012), valoare testului chi
pătrat fiind de 0,016 pentru cantitățile lichidiene crescute sau medii în cazul
localizării în zona bazală a hemitoracelui stâng.
 localizarea lichidului pleural și cantitatea de lichid decelată ( sig = 0,000) sau chiar
deviația structurilor mediastinale relevată pe imaginea radiologică ( sig = 0,022) –
decelându-se predominanța deviațiilor structurale spre dreapta ( întrucât localizările
lichidiene sunt majoritar în hemitoracele stâng cu 2/3 inferior stâng.
 deviația structurilor mediatinale prezintă corelație semnicativă din punct de vedere
statistic pentru pacienții pediatrici și cu cantitatea de lichid existentă ( p = 0,041), la
nivelul lotului regăsindu-se 4 pacienți cu deviație spre dreapta și cantitate de lichid
mare, dar și cu aspectul sinusului costodiafragmatic stâng ( sig = 0,002), fie el opac
( n=3) sau voalat ( n=1).
Efectuarea consecutivă a testării ANOVA analizează gradul de semnificație statistică
existent între localizarea lichidului pleural și vârstele de la internare ale pacienților. Astfel analiza
descriptivă de ansamblu prezintă următoarele date, conform tabelului subiacent :

73
 Tabel IV.5 Analiză statistică descriptivă a modificărilor radiologice dependent de vârsta pacienților
înscriși în lot
Descriptives
Vârsta
95% Confidence Between-
Std. Interval for Mean Compone
N Mean Std. Error Minimum Maximum
Deviation Lower Upper nt
Bound Bound Variance
1/3 inferior
hemitorace drep +2/3
1 3 3 3
superior si mediu
drept
1/3 medie hemitorace
2 7 8,485 6 -69,24 83,24 1 13
stang
2/3 hemitorace drept 1 15 15 15
2/3 hemitorace drept
1 8 8 8
si perihilar stang
2/3 hemitorace stang 3 4,33 3,215 1,856 -3,65 12,32 2 8
2/3 inferioara stanga 1 7 7 7
2/3 inferior
1 2 2 2
hemitorace drept
2/3 inferior
5 5,8 4,087 1,828 0,73 10,87 1 10
hemitorace stang
Bilateral 2 2 2,828 2 -23,41 27,41 0 4
Hemitorace drept 2 1,5 2,121 1,5 -17,56 20,56 0 3
Hemitorace stang 4 2,5 5 2,5 -5,46 10,46 0 10
opacitate giganta
rotund ovalara , dim ~
1 17 17 17
13/10cm, delimitata
de un inel opac
Total 24 5,21 5,09 1,039 3,06 7,36 0 17
Fixed
4,537 0,926 3,19 7,23
Effects
Model
Random
1,242 2,48 7,94 5,792
Effects

După cum se poate observa, vârstele mici ale pacienților pot fi corelate cu afectări
globale ale hemitoracelui stâng sau drept (vârsta medie find de 1,5 ani pentru hemitoracele stâng
și de 2,5 ani pentru hemitoracele contralateral). Cu cât pacienții pediatrici prezentați la CPU/
internați prezintă vârste mai mari, se remarcă afectarea localizată a opacităților pulmonare, în
cele două treimi inferioare. Un caz particular este cel al unui pacient de 17 ani la care s-a decelat

74
prin radiografie o opacitate gigantă, rotund ovalară cu dimnesiunea de 13/10 cm delimitată de un
inel opac.
Testul omogenității variabilelor indică un indice Levene cu valoarea mai mare decât cea
de referință ( sig = 0,141) însă analiza consecutivă a testului ANOVA indică un p = 0,243.
Acestor valori, asociem corelațiile non parametrice și astfel vom putea concluziona faptul că în
ceea ce privește corelația dintre vârsta și localizarea lichidului pleural, grupele 1-3 ani și peste 10
ani prezintă cel mai mare grad de semnificație statistică.

Concluzi studiu particulari :

În concluzie, putem afirma că cea mai mare majoritate a subiecților din lotul studiat
prezintă vârste mai mici de 1 an, ceea ce semnifică existența unor patologii respiratorii cu
evoluție trenantă la această grupă de vârstă, cu asocierea unor modificări radiologice pregnante.
Predomină de asemenea pacienții de sex masculin și cei proveniți din mediul urban, acest fapt
putându-se justifica prin existența unei disponibilități crescute de a consulta un specialist, a unei
aparaturi și a posibilităților crescute de investigare.
Din punct de vedere al investigaților radiologice, s-a observat la nivelul lotului nostru
faptul că deși intensitatea imaginilor nu poate fi corelată cu vârsta subiecților, fiecare dintre
pacienții cu vârste sub pragul de 4 ani au asociat afectări globale ale unui hemitorace. Cantitățile
de lichid pleural se concretizau preponderent in baza hemitoracelui stâng, asociind consecutiv
deviații ale mediatinului spre drepta.
Datorită tuturor acestor informații decelate, putem concluziona faptul că pacienții
pediatrici prezintă un risc crescut de a dezvolta patologii respiratorii cu severitate crescută, motiv
pentru care este necesară investigarea completă și incipientă a acestora pentru a preveni existența
unor evoluții nefavorabile sau a afectărilor masive ale câmpurilor pulmonare, trigger pentru
complicațiile ulterioare.

IV.4. Concluzii generale ale cercetării

75
 În concluzie, impactul ingineriei medicale în evoluția pacienților pediatrici cu infecție
respiratorie este semnificativ și benefic în multiple aspecte. Prin utilizarea tehnologiilor și
dispozitivelor medicale avansate, ingineria medicală contribuie la îmbunătățirea
managementului, diagnosticului și tratamentului acestor pacienți. Mai multe domenii ale
ingineriei medicale aduc contribuții valoroase:

1. Imagistica medicală avansată, precum radiografia, tomografia computerizată (CT) și

imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), oferă o perspectivă detaliată asupra
patologiei respiratorii, ajutând la diagnosticarea precisă și monitorizarea evoluției bolii.
Utilizarea acestor tehnici permite identificarea modificărilor structurale, inflamației și
afectării țesuturilor respiratorii.
2. Aparatura de monitorizare în timp real, cum ar fi oximetria de puls, capnografia și
monitorizarea tensiunii arteriale, asigură o evaluare continuă a funcției respiratorii și a
stării generale a pacientului pediatric. Aceste dispozitive permit identificarea rapidă a
deteriorării respiratorii și ajustarea tratamentului în consecință.
3. Ventilația mecanică avansată, inclusiv ventilatoarele cu presiune pozitivă continuă în
căile respiratorii (CPAP) și ventilația non-invazivă, ajută la menținerea funcției
respiratorii și a oxigenării adecvate a pacienților pediatrici cu insuficiență respiratorie.
Aceste tehnici permit o ventilare eficientă și reduc necesitatea intervențiilor invazive.
4. Dispozitivele de terapie respiratorie, cum ar fi nebulizatoarele și dispozitivele de inhalare,
facilitează administrarea medicamentelor în căile respiratorii, asigurând o terapie
eficientă și rapidă. Aceste dispozitive sunt esențiale în tratamentul afecțiunilor respiratorii
precum astmul, bronșita și infecțiile respiratorii.
5. Tehnologia informațională și software-ul specializat permit colectarea, stocarea și analiza
datelor medicale ale pacienților. Aceste informații sunt valoroase pentru monitorizarea
evoluției pacienților, identificarea tendințelor și îmbunătățirea managementului și
tratamentului în timp real.

Prin implementarea acestor tehnologii și dispozitive medicale avansate, ingineria

medicală contribuie la creșterea acurateței diagnosticului, reducerea timpului de diagnosticare,
optimizarea tratamentului și îmbunătățirea rezultatelor clinice ale pacienților pediatrici cu infecții

76
respiratorii. Colaborarea strânsă între specialiștii în medicină și inginerii medicali este esențială
pentru dezvoltarea și implementarea continuă a noilor tehnologii în beneficiul pacienților.

Cu toate acestea, este important să se menționeze că ingineria medicală nu poate înlocui

expertiza și experiența medicilor și personalului medical. Aceasta reprezintă o adiție valoroasă la
practica medicală, facilitând diagnosticul și tratamentul, dar luarea deciziilor clinice rămâne în
responsabilitatea medicului în urma evaluării complete a pacientului și a contextului clinic.

Astfel, impactul ingineriei medicale în evoluția pacienților pediatrici cu infecție

respiratorie este evident și promițător. Continuarea cercetărilor și dezvoltarea de noi tehnologii
vor consolida și mai mult acest impact, îmbunătățind calitatea vieții pacienților și asigurând un
management mai eficient și personalizat al patologiei respiratorii în rândul copiilor.

IV.5. Particularitățile cercetării

Particularitățile cercetării referitoare la impactul ingineriei medicale asupra management-ului

pacientului pediatric cu patologie respiratorie pot include următoarele aspecte:

 Sensibilitatea și vulnerabilitatea pacienților pediatrici: Pacienții pediatrici prezintă

particularități anatomice, fiziologice și psihologice specifice, ceea ce implică necesitatea
abordării lor într-un mod sensibil și adaptat vârstei și dezvoltării lor. Astfel, cercetarea
trebuie să ia în considerare aceste particularități pentru a dezvolta soluții personalizate și
eficiente în gestionarea patologiei respiratorii la această categorie de pacienți.
 Colaborarea interdisciplinară: Pentru a obține rezultate relevante și aplicabile în practică,
este necesară colaborarea între profesioniștii din domeniul medical și ingineria medicală.
Această colaborare interdisciplinară permite abordarea cuprinzătoare a problemelor și
identificarea soluțiilor optime pentru pacienții pediatrici cu patologie respiratorie.
 Etica cercetării pe pacienții pediatrici: Cercetarea în domeniul ingineriei medicale trebuie
să respecte etica și standardele de protecție a pacienților pediatrici. Acest lucru implică
obținerea consimțământului informat al părinților sau tutorelor legali și respectarea
confidențialității și intimității datelor pacienților.

77
  Evaluarea performanței și siguranței: Cercetarea în ingineria medicală trebuie să includă
evaluarea performanței și siguranței dispozitivelor și tehnologiilor dezvoltate. Aceasta
implică realizarea de studii clinice, teste de laborator și evaluări riguroase pentru a
asigura eficacitatea și siguranța utilizării acestora în managementul patologiei respiratorii
la pacienții pediatrici.
 Abordarea cost-eficiență: În dezvoltarea și implementarea tehnologiilor medicale, este
important să se ia în considerare și aspectul cost-eficienței. Evaluarea beneficiilor și
costurilor asociate cu utilizarea dispozitivelor și tehnologiilor medicale este esențială
pentru a asigura accesibilitatea și sustenabilitatea acestora în gestionarea patologiei
respiratorii la pacienții pediatrici.

IV.5.1. Limitări ale cercetării

Limitările cercetării referitoare la impactul ingineriei medicale asupra management-ului

pacientului pediatric cu patologie respiratorie pot include următoarele aspecte:

 Eșantionul restrâns: Studiile pot fi efectuate pe un eșantion limitat de pacienți, ceea ce

poate afecta reprezentativitatea rezultatelor și generalizarea lor către populația pediatrică
în ansamblu. Pentru a obține rezultate mai solide, este necesară extinderea studiilor la un
număr mai mare de pacienți și diversitatea acestora.
 Durata și urmărirea pe termen lung: Studiile care se concentrează pe impactul ingineriei
medicale în management-ul patologiei respiratorii pot avea o durată limitată sau o
perioadă scurtă de urmărire a pacienților. Astfel, este posibil să nu fie posibilă evaluarea
pe termen lung a beneficiilor și eficacității tehnologiilor medicale utilizate.
 Variabilitatea condițiilor clinice: Există o varietate mare de afecțiuni respiratorii
pediatrică, iar fiecare caz poate avea particularități specifice. Aceasta poate influența
rezultatele și interpretarea studiilor, deoarece fiecare pacient poate răspunde diferit la
tratament și tehnologiile utilizate.
 Factori de confuzie: În studiile clinice, există întotdeauna posibilitatea apariției unor
factori de confuzie care pot afecta rezultatele. Acești factori pot include comorbidități,
intervenții concomitente, tratamente suplimentare sau variații individuale. Controlul și
ajustarea acestor factori pot reprezenta o provocare în interpretarea rezultatelor.

78
  Costuri și accesibilitate: Utilizarea tehnologiilor medicale avansate poate implica costuri
semnificative, iar accesibilitatea acestora poate varia în funcție de resursele financiare și
infrastructura medicală disponibile. Aceasta poate limita aplicabilitatea practică și
implementarea largă a acestor tehnologii în gestionarea patologiei respiratorii la pacienții
pediatrici.
 Factori umani și acceptarea pacientului: În implementarea tehnologiilor medicale, este
important să se ia în considerare factorii umani, inclusiv acceptarea pacientului și
angajamentul acestuia în utilizarea dispozitivelor și tehnologiilor propuse. Adesea,
aspectele psihosociale și comportamentale pot influența rezultatele și eficacitatea acestor
tehnologii.

Este important să se recunoască și să se abordeze aceste limitări în cercetările viitoare

pentru a dezvolta soluții mai eficiente și pentru a obține rezultate mai solide în domeniul
impactului ingineriei medicale asupra management-ului pacientului pediatric cu patologie
respiratorie.

IV. 5.2. Perspective viitoare de cercetare

Perspectivele viitoare de cercetare în domeniul impactului ingineriei medicale asupra

management-ului pacientului pediatric cu patologie respiratorie pot include următoarele direcții:

 Dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor medicale inovatoare: Cercetările viitoare pot viza

dezvoltarea și evaluarea unor noi tehnologii medicale specifice pentru gestionarea
patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Aceasta poate include dispozitive de
diagnostic și monitorizare mai avansate, tehnologii de suport ventilator mai eficiente și
mai sigure, sau tehnologii de terapie personalizate.
 Optimizarea dispozitivelor și tehnologiilor existente: Cercetările pot fi axate pe
optimizarea dispozitivelor și tehnologiilor medicale existente utilizate în management-ul
patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Se pot explora noi materiale, tehnologii de
comunicare și interacțiune cu pacientul, precum și modalități de îmbunătățire a
performanței și siguranței dispozitivelor existente.
 Evaluarea cost-eficienței și impactului economic: Studiile viitoare pot investiga costul-
eficiența și impactul economic al utilizării tehnologiilor medicale în gestionarea
79
 patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Se poate evalua economia de costuri,
beneficiile financiare și impactul asupra sistemului de sănătate în general, pentru a
evidenția importanța și eficiența acestor tehnologii.
 Implementarea practicilor bazate pe dovezi: Cercetările pot fi axate pe implementarea
practicilor bazate pe dovezi în utilizarea dispozitivelor și tehnologiilor medicale în
management-ul patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Acest lucru implică
evaluarea eficacității și siguranței acestor tehnologii într-un cadru clinic și aplicarea
rezultatelor cercetărilor în practica medicală.
 Studii longitudinale și de urmărire a pacienților: Pentru a evalua în mod comprehensiv
impactul pe termen lung al ingineriei medicale în gestionarea patologiei respiratorii la
pacienții pediatrici, pot fi realizate studii longitudinale și de urmărire a pacienților pe o
perioadă mai mare de timp. Aceste studii pot evidenția evoluția clinică, calitatea vieții,
rezultatele pe termen lung și efectele pe termen lung ale utilizării tehnologiilor medicale

Aceste perspective viitoare de cercetare vor contribui la dezvoltarea continuă a

domeniului ingineriei medicale în gestionarea patologiei respiratorii la pacienții pediatrici. Prin
explorarea și implementarea inovațiilor tehnologice, optimizarea practicilor existente și
evaluarea impactului clinic, economic și social, se va îmbunătăți calitatea îngrijirii și rezultatele
pentru acești pacienți vulnerabili. De asemenea, se va promova dezvoltarea de dispozitive și
tehnologii personalizate, adaptate specific nevoilor și caracteristicilor pacienților pediatrici.

Este esențială continuarea cercetărilor în acest domeniu pentru a dezvolta și implementa

soluții inovatoare care să îmbunătățească viața pacienților pediatrici cu patologie respiratorie.
Colaborarea dintre ingineri, medici, cercetători și pacienți va juca un rol crucial în progresul
înregistrat în domeniul ingineriei medicale.

Bibliografie

1. Pohunek P, Tümmler C, de Blic J. Anatomy of the paediatric airway: foundations for the clinical use of endoscopic
airway surgery. Pediatr Pulmonol. 2020;55(S1):S3-S12. doi:10.1002/ppul.24855
2. Kim JH, Cha SH, Kim KW, et al. Pediatric chest imaging: thoracic applications of computed tomography, magnetic
resonance imaging, and ultrasonography. Korean J Radiol. 2019;20(5):739-755. doi:10.3348/kjr.2018.0637
3. Gray, H. (2018). Anatomy, descriptive and surgical. London, UK: Forgotten Books.
4. Hall, J. E., & Guyton, A. C. (2015). Textbook of medical physiology. Philadelphia, PA: Saunders/Elsevier.
5. Tortora, G. J., & Derrickson, B. H. (2017). Principles of anatomy and physiology. Hoboken, NJ: Wiley.
6. Standring, S. (Ed.). (2016). Gray's anatomy: The anatomical basis of clinical practice. Edinburgh, UK: Elsevier.

80
7. Netter, F. H. (2019). Atlas of human anatomy. Philadelphia, PA: Elsevier.
8. Moore, K. L., & Dalley, A. F. (2018). Clinically oriented anatomy. Philadelphia, PA: Wolters Kluwer.
9. Drake, R. L., Vogl, W., & Mitchell, A. W. (2019). Gray's atlas of anatomy. Philadelphia, PA: Elsevier.
10. Lippert, H., & Pabst, R. (2018). Arterial variations in humans: Key reference for radiologists and surgeons. Berlin,
Germany: Springer.
11. Agur, A. M., & Dalley, A. F. (2017). Grant's atlas of anatomy. Philadelphia, PA: Wolters Kluwer.
12. Palastanga, N., Field, D., & Soames, R. (2018). Anatomy and human movement: Structure and function. London, UK:
Elsevier Health Sciences.
13. Blaivas, M., & Lyon, M. (2012). Lung ultrasound in the critically ill neonate. Current pediatrics reports, 1(4), 259-266.
14. Pelaia G, Vatrella A, Busceti MT, Gallelli L, Calabrese C, Terracciano R, Maselli R, Marsico SA. Cellular mechanisms
underlying eosinophilic and neutrophilic airway inflammation in asthma. Mediators Inflamm. 2015;2015:879783.
doi:10.1155/2015/879783
15. Boezen HM, Schouten JP, Postma DS, Rijcken B. Relationship between markers of inflammation and lung function:
the Vlagtwedde cohort. Eur Respir J. 1998;11(6):1354-1360. doi:10.1183/09031936.98.11061354
16. Zar HJ, Madhi SA, Aston SJ, Gordon SB. Pneumonia in low and middle income countries: progress and challenges.
Thorax. 2013;68(11):1052-6.
17. Caballero MT, Polack FP. Respiratory syncytial virus vaccine development. Immunotherapy. 2014;6(3):349-60.
18. Louie JK, Hacker JK, Gonzales R, Mark J, Maselli JH, Yoon C. Characterization of viral agents causing acute
respiratory infection in a San Francisco University Medical Center Clinic during the influenza season. Clin Infect Dis.
2005;41(6):822-8.
19. Boyce TG, Mellen BG, Mitchel EF, Wright PF, Griffin MR. Rates of hospitalization for respiratory syncytial virus
infection among children in Medicaid. J Pediatr. 2000;137(6):865-70.
20. O'Callaghan C. Aerosol therapy in children. Paediatr Respir Rev. 2003;4(4):312-8.
21. Sharma G, Goodwin J. Effect of aging on respiratory system physiology and immunology. Clin Interv Aging.
2006;1(3):253-260.
22. Abman SH, Hansmann G, Archer SL, et al. Pediatric pulmonary hypertension: guidelines from the American Heart
Association and American Thoracic Society. Circulation. 2015;132(21):2037-2099.
23. Rosen R, Vandenplas Y. Pediatric endoscopy. In: Kliegman RM, Stanton BF, St. Geme JW III, Schor NF, eds. Nelson
Textbook of Pediatrics. 20th ed. Elsevier; 2015:2379-2385.
24. Lumb AB, Nunn's Applied Respiratory Physiology. Elsevier; 2017.
25. Cox L, Nelson H, Lockey R. Allergy testing: a practice parameter. Ann Allergy Asthma Immunol. 2006;96(3 Suppl
2):S1-S147.
26. Bush A, Fleming L. Diagnosis and management of asthma in children. BMJ. 2015;350:h996.
27. Kliegman RM, St. Geme JW III, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM. Nelson Textbook of Pediatrics. 21st ed.
Elsevier; 2019.
28. Gorelick MH, Stevens MW, Schultz TR, Scribano PV. Performance of a novel clinical score, the Pediatric Asthma
Severity Score (PASS), in the evaluation of acute asthma. Acad Emerg Med. 2004;11(1):10-18.
29. Nair, S., & Ghosh, A. (2019). Medical Engineering: Concept to Application. Springer.
30. Paul, D., Kumar, D., & Mishra, S. K. (2019). Biomedical engineering and its applications in healthcare. Journal of
medical systems, 43(7), 192.
31. Ghasemian, M., & Arabalibeik, H. (2017). Medical engineering: a new paradigm for health care. Electronic physician,
9(2), 3735-3739.
32. Rane, S., Agarwal, M., & Narang, R. (2017). Role of biomedical engineering in healthcare sector. Biomedical Journal
of Scientific & Technical Research, 1(3), 1-3.
33. 1. U.S. Food and Drug Administration. Medical Devices [Internet]. 2021 [cited 2021 Oct 25]. Available from:
https://www.fda.gov/medical-devices
34. Kaur H, Singh D, Singh A. Medical Devices: Regulations, Standards and Challenges. J Clin Diagnostic Res [Internet].
2014 Oct [cited 2021 Oct 25];8(10):WE01-WE04. Available from:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4241288/
35. Daryoni NE, Ghasemi M, Mohammadi M, Amini R. A Review of Medical Devices in Respiratory Diseases: Benefits
and Risks. Tanaffos [Internet]. 2015 [cited 2021 Oct 25];14(3):177-186. Available from:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4716302/
36. European Commission. Medical Devices [Internet]. 2021 [cited 2021 Oct 25]. Available from:
https://ec.europa.eu/growth/sectors/medical-devices_en
37. . American Thoracic Society. Respiratory Devices [Internet]. 2021 [cited 2021 Oct 25]. Available from:
https://www.thoracic.org/patients/patient-resources/resources/respiratory-devices.pdf
38. Briggs C, Culp N, Davis BH, DʼSouza RN, Dyer MJ, Kunka S, et al. ICSH review of the measurement of the
erythocyte sedimentation rate. Int J Lab Hematol. 2017 Feb;39(1):18-25. doi: 10.1111/ijlh.12600.
39. Daves M. Overview of automated hematology. Clin Lab Med. 2015 Dec;35(4):xxv-xxvi. doi:
10.1016/j.cll.2015.09.002.

81
40. Huizinga TW, van der Schoot CE, Jost CR, Krieg SR, Tetteroo PA, von dem Borne AE. An automated flow cytometric
method for reticulocyte enumeration and evaluation of reticulocyte maturity. Clin Lab Haematol. 1993;15(4):263-8.
doi: 10.1111/j.1365-2257.1993.tb00434.x.
41. Lee EJ, Kim M, Kim YA, Kim JH, Kim WS, Lee JS. Performance evaluation of the Sysmex XN-3000 hematology
analyzer in umbilical cord blood analysis. Lab Med Online. 2016;6(2):65-74. doi: 10.3343/lmo.2016.6.2.65.
42. Plebani M, Marinova M, Tate JR, et al. Harmonization of hematology testing--a holistic approach. Clin Chem Lab
Med. 2016 May;54(5):715-27. doi: 10.1515/cclm-2015-0982.
43. Lippi G, Plebani M. Advancements in automated hematology: a brief review. Crit Rev Clin Lab Sci. 2019 Feb;56(1):1-
18. doi: 10.1080/10408363.2018.1506704.
44. Zandecki M, Genevieve F, Gerard J, Godon A. Spurious counts and spurious results on haematology analysers: a
review. Part I: platelets. Int J Lab Hematol. 2007 Jun;29(3):4-20. doi: 10.1111/j.1751-553X.2007.00901.x.
45. Kapoor D, Gupta A, Singla R. C-reactive protein (CRP) and its association with periodontal diseases: A brief review. J
Clin Diagn Res. 2014;8(7):ZE21-ZE24. doi:10.7860/JCDR/2014/9134.4643
46. Verma N, Marwaha RK. C-reactive protein in healthy adults: association with cardiovascular risk factors and dietary
habits. J Clin Diagn Res. 2013;7(5):840-843. doi:10.7860/JCDR/2013/5371.2977
47. Eltonsy S, Ghoneim D, El-Baz M, Ragab G. C-reactive protein and coronary artery disease: Is there a connection?
Heart Views. 2010;11(2):63-70. doi:10.4103/1995-705X.73212
48. Chen Y, Wang D, Yu Y, et al. Diagnostic value of C-reactive protein for detecting early-onset neonatal sepsis. Pediatr
Neonatol. 2018;59(4):334-339. doi:10.1016/j.pedneo.2017.10.010
49. Song JU, Sin CK, Park HK, Shim SR, Lee J. Diagnostic accuracy of C-reactive protein and procalcitonin in suspected
community-acquired pneumonia. J Gen Intern Med. 2011;26(11):1248-1255. doi:10.1007/s11606-011-1703-6
50. Levett PN. Use of CRP testing in patients with respiratory infections. Am Fam Physician. 2010;81(5):558-559. PMID:
20229985.
51. Faix JD. Biomarkers of sepsis. Crit Rev Clin Lab Sci. 2013;50(1):23-36. doi:10.3109/10408363.2013.764490
52. Prasad, R. (2019). Role of acute phase reactants in diagnosis and management of pediatric pneumonia. Journal of
Clinical and Diagnostic Research, 13(6), SM01-SM05. doi: 10.7860/JCDR/2019/40375.12903
53. Abdallah, M. A., Elsayed, R. A., El-Kholy, A. A., & El-Hawy, M. A. (2020). Acute phase reactants as biomarkers for
detection of bacterial and viral respiratory infections in febrile children. Egyptian Journal of Medical Microbiology,
54. Brody AS, Frush DP, Huda W, Brent RL, American Academy of Pediatrics Section on Radiology. Radiation risk to
children from computed tomography. Pediatrics. 2007;120(3):677-682. doi:10.1542/peds.2007-1919
55. Donnelly LF, Frush DP. Pediatric body CT. AJR Am J Roentgenol. 2001;176(2):297-306.
doi:10.2214/ajr.176.2.1760297
56. Hamill JK, Rahbar R. Chest Radiography in Pediatric Respiratory Disease: A Review. Semin Ultrasound CT MR.
2019;40(1):55-66. doi:10.1053/j.sult.2018.10.002
57. Ilyas M, Mirza W, Rohatgi S. Chest radiography in pediatrics: In the eye of the interpreter. J Fam Community Med.
2014;21(3):161-168. doi:10.4103/2230-8229.142977
58. Klink T, Huppertz A, Wagner R, et al. Computed tomography in pediatric patients with community-acquired
pneumonia: to do or not to do?. Eur J Pediatr. 2012;171(2):355-361. doi:10.1007/s00431-011-1558-4
59. Otero HJ, Steigner ML, Rybicki FJ. The "post-64" era of coronary CT angiography: understanding new technology
from physical principles. Radiol Clin North Am. 2009;47(1):79-90, vii. doi:10.1016/j.rcl.2008.10.006
60. Rennie LM, Wells AU, Adamali H, Cleverley J, Morgan-Hughes GJ, Hansell DM. High resolution computed
tomography of the lung: radiation dose estimates. J Thorac Imaging. 2013;28(3):163-170.
doi:10.1097/RTI.0b013e318282c12e
61. Smith EA, Dillman JR, Goodsitt MM, Christodoulou EG, Crotty EJ. Pediatric chest CT: technical considerations and
safety. Pediatr Radiol. 2016;46(6):785-793. doi:10.1007/s00247-016-3596-5
62. "Computed Tomography (CT) - Chest." RadiologyInfo.org, Radiological Society of North America, 2020,
www.radiologyinfo.org/en/info/chest-ct.
63. "Computed Tomography (CT) - Body." RadiologyInfo.org, Radiological Society of North America, 2021,
www.radiologyinfo.org/en/info/ctbody.
64. "Computed Tomography (CT)." Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 2021,
www.mayoclinic.org/tests-procedures/ct-scan/about/pac-20393675.
65. Berland LL, Silverman SG, Gore RM, Mayo-Smith WW, Megibow AJ, Yee J, et al. Managing incidental findings on
abdominal CT: white paper of the ACR incidental findings committee. J Am Coll Radiol. 2010 Apr;7(4):754-73. doi:
10.1016/j.jacr.2010.03.020.
66. Huda W, Scalzetti EM, Levin G. Technique factors and image quality as functions of patient weight at abdominal CT.
Radiology. 2000 Sep;216(3):830-5. doi: 10.1148/radiology.216.3.r00se14830.
67. Tack D, De Maertelaer V, Gevenois PA. Radiation dose to breasts and thyroid gland during coronary CT angiography
using 16 and 64 slice CT: female phantom study. Eur Radiol. 2008 Sep;18(9):1976-83. doi: 10

68. Chang AB, Landau LI, Van Asperen PP, et al. Cough in children: definitions and clinical evaluation. Med J Aust.
2016;204(10):401-404.

82
69. Kneyber MCJ, van Woensel JB, Uiterwaal CSPM, et al. Acute respiratory distress syndrome: is it
underrecognized in the pediatric intensive care unit? Intensive Care Med. 2019;45(5):627-629.
70. Ochoa Sangrador C, Vilar B. Acute bronchiolitis in children: assessment and evidence-based management.
Pediatr Health Med Ther. 2017;8:133-147.
71. Patel A, Maulik PK, Kuhnreich I, et al. Acute lower respiratory infections in childhood: opportunities for
reducing the global burden through innovations in diagnostics. PLoS Med. 2019;16(1):e1002725.
72. Ralston SL, Lieberthal AS, Meissner HC, et al. Clinical practice guideline: the diagnosis, management, and
prevention of bronchiolitis. Pediatrics. 2014;134(5):e1474-e1502.
73. Rosenfeld M, Allen J, Arets BH, et al. An official American Thoracic Society workshop report: optimal lung
function tests for monitoring cystic fibrosis, bronchopulmonary dysplasia, and recurrent wheezing in children
less than 6 years of age. Ann Am Thorac Soc. 2013;10(2):S1-S11.
74. Zorc JJ, Hall CB. Bronchiolitis: recent evidence on diagnosis and management. Pediatrics. 2010;125(2):342-
349.
75. Zurynski Y, McIntyre P, Elliott E. Acute lower respiratory infections in children. Aust Fam Physician.
2007;36(6):473-476.
76. Fancourt N, Knoll MD, Barger KB, Campo DJ, Campo DM, et al. (2017) Standardized interpretation of
chest radiographs in cases of pediatric pneumonia from the perch study. Clin Intec Dis 64: 253-261
77. Hardy M, Boynes S (2008) Paediatric Radiography. In book: Paediatric Radiography 1-10
78. Menashe SJ, Iyer RS, Parisi MT, KƩŽ RK, Stanescu AL (2016) Pediatric chest radiographs: common and
less common errors. Am J Roentgenol 207: 903-911
79. Ben Shimol S, Dagan R, Givon-Lavi N (2012) Evaluation of the World Health Organisation criteria for
chest radiographs for pneumonia diagnosis in children. Eur J Pediatr 171: 369-374
80. Williams GJ, Macaskill P, Kerr M, Fitzgerald DA, Isaacs D, et al. (2013) Variability and accuracy in
interpretation of consolidation on chest radiography for diagnosing pneumonia in children under 5 years of
age. Pediatr Pulmonol 48: 1195-1200
81. Fred A Mettler, Baiinger PW, Frank ED (2008) Merrill’s atlas of radiographic positions and radiologic
procedures. 9th Edition 3: 216-219
82. Garland LH (1949) Diseases and injury, incidence and prevalence. Lancet Alma London Eng 388: 1543-
1602
83. Mintegi S; Benito J; Pijoan JI; Marañon R; Peñalba A; Gonzalez A; Muñoz G; Luaces C; Claret G Occult
pneumonia in infants with high fever without source : a prospective multicenter study. Pediatr Emerg Care.
2010. Jul. 26(7):470-4
84. Rutman MS, Bachur R, Harper MB. Radiographic pneumonia in young, highly febrile children with
leukocytosis before and after universal conjugate pneumococcal vaccination. Pediatr Emerg Care. 2009 Jan
25(1): 1-7

83
84